Comisia Europeană propune introducerea unei taxe pentru alimentele ultra-procesate cu conținuturi ridicate de grăsime, zahăr sau sare, potrivit unui proiect de document consultat duminică de DPA.

În document, care urmează a fi prezentat oficial la jumătatea lui decembrie, autoritatea de resort apreciază că taxa ar furniza stimulentele pentru o obiceiuri alimentare mai sănătoase, scrie Agerpres.

Autorii au scris că „o microtaxă la nivelul întregii UE” poate menține prețurile stabile și produce schimbări în comportamentul consumatorului fără a provoca daune financiare excesive.

Producătorii ar fi motivați să-și facă produsele mai sănătoase. Veniturile din taxe ar urma să fie folosite exclusiv pentru programe de promovare a unei vieți sănătoase la nivelul întregii UE.

Comisia Europeană atrage atenția că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de decese anual. Costul economic este de 280 miliarde de euro pe an.

Există dovezi care leagă consumul ridicat de alimente ultra-procesate de o creștere a riscului de obezitate, diabet și boli metabolice, conform sursei citate.

Pe lângă taxe, planul sanitar prevede de asemenea modernizarea legislației de control al tutunului până în 2027 și introducerea unui sistem de rating la nivelul întregii UE pentru alimentele procesate.

Comisia Europeană își propune să reducă mortalitatea din cauza bolilor cardiovasculare cu 20% până în 2035 prin intermediul a diverse inițiative.

sursa: Agerpres

Acesta a trăit în zilele împăratului Aurelian (214-275) şi era din părinţi elini şi de tânăr a ales partea cea bună, cunoscând adevărata credinţă în Hristos. Crescând el în vârsta, creştea şi dreapta credinţă într-însul. Iar din pricina mărimii şi mulţimii minunilor ce făcea, a dobândit numele său, căci a fost chemat făcător de minuni. Aflându-se încă la scoală în Alexandria, după obicei învăţând filozofia, a venit la el o femeie desfrânată cu gândul ca apoi să-l clevetească, îndemnată fiind de alţi ucenici ce erau cu dânsul. Însă cuprinsă fiind de demon care o zbuciuma, sfântul a tămăduit-o cu rugăciunea sa. A văzut sfântul şi pe Preasfânta Născătoarea de Dumnezeu, împreună cu Ioan cuvântătorul de Dumnezeu, aievea învăţându-l taina Sfintei Treimi. Şi după ce a fost hirotonit episcop al Neocezareii de Fedim, episcopul Amasiei, şi după ce a mers la biserica ce i s-a dat, se spune că a făcut multe minuni, care nu s-au auzit, şi mai mari decât se pot crede. Că a pornit cu rugăciunea o piatră mare cât un munte şi a mutat-o în altă parte. Şi fiind sfântul călător s-a abătut de a intrat într-o capişte idolească, unde a gonit demonii de acolo şi după ce s-a dus sfântul, n-au mai cutezat să intre demonii acolo. Aceasta aflând cel ce purta grija capiştei, s-a mâniat pe sfântul. Iar sfântul a scris pe o hârtie: „Eu, Grigorie, poruncesc ţie, satano, intră”, şi punând-o în capişte, au intrat iarăşi demonii în ea. Iar mai-marele capiştei s-a îngrozit de această minune şi a devenit ucenic lui Hristos, apropiindu-se de marele Grigorie. Şi un lac mare, ce făcea valuri ca marea, l-a secat şi l-a făcut uscat, secând împreună şi vrajba pe care doi fraţi o aveau între dânşii, zicând fiecare că a fost lacul lui. Oprit-a şi calea unui râu, rugat fiind de locuitorii de acolo, înfigându-şi toiagul în udătura pământului cea repede, făcând atunci minuni peste minuni. Căci se vedea unde se întorcea apa înapoi, ca şi cum s-ar fi temut a se atinge de toiag, care toiag, uscat fiind şi lipsit fiind de firească umezeală, s-a făcut copac verde şi frumos, şi nici îndelungarea vremii n-a stricat minunea, ci şi acum, precum se spune, apa ocoleşte pe departe, iar copacul stând de atâţia ani propovăduieşte puterea lui Hristos arătată prin marele Grigorie. Afară de aceasta, pe un evreu, ce se prefăcea că este mort zăcând răsturnat, l-a făcut cu adevărat mort, precum el se prefăcea. Altădată iarăşi făcând rugăciune în munte, s-a arătat ca fiind copac celor ce căutau să-i facă rău. Deci, venind vremea trecerii către Domnul, a mulţumit lui Dumnezeu că, primind cetatea sa cu mulţi oameni şi fiind plină de necredincioşi şi păgânătate, a lăsat-o cu toţi aşezaţi în credinţă.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 16 noiembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 16 noiembrie 2025:

Loto 6/49: 14, 44, 12, 39, 40, 9

Loto 5/40: 16, 39, 31, 38, 40, 34

Noroc: 1 9 0 2 7 4 6

Noroc Plus: 2 5 5 6 9 0

Super Noroc: 8 1 8 2 3 8

Joker: 19, 23, 30, 37, 31 + 14

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

AM CITIT, AM REȚINUT

George Santayana: „Un copil educat doar la şcoală e un copil needucat”; John F. Kennedy: „Un copil needucat e un copil pierdut”; vers latin: „Grecia cucerită şi-a cucerit sălbaticul învingător”; Emil Cioran: „Când îţi plouă în suflet, fă-ţi umbrelă dintr-o bucurie”; Sigmund Freud: Primul simptom al prostiei este lipsa totală a ruşinii”; logica japoneză: „Dacă cineva o poate face, şi eu pot. Dacă nimeni nu a putut să o facă, o voi face eu”; logica latină: „Dacă cineva o poate face, să o facă el. Dacă nimeni nu a putut, de ce trebuie să o fac eu?”; Socrate: „Nu pot învăţa pe nimeni nimic. Pot doar să-i fac să gândească”; Paul Valery: „Luciditatea, acest Eden arid”; Mihai Măniuţiu: Aşa cum bătrâneţea nu garantează nimic în materie de artă, nici tinereţea nu garantează nimic în materie de artă”; Mihai Mănuţiu: „Ideologia distruge teatrul. Orice teatru ideologic e mort”; Mihai Banciu: Dintotdeauna în Ţara Românească lupta s-a dat între Corbii Mari şi Vânătorii Mici”; Bertrand Russell: „ Suntem liberi în măsura în care ştim să ne procurăm suficient timp pentru activităţi inteligente”; Adina Popescu: “În România, cel puţin în perioada comunismului, în sistemul de învăţământ, de pildă, existau turme de elevi, nu individualităţi”; Ion Băieşu: „Nu te poţi bărbieri dimineaţa în oglindă dacă nu eşti perfect convins că cel carese reflectă acolo eşti chiar tu”; Confucius: „Cea mai mare glorie nu o dobândeşti atunci când nu eşti doborât niciodată, ci atunci când te ridici după ce ai căzut”; Adrian Cioroianu: „Nu vieţuirea este dificilă la noi, ci convieţuirea”; Albert Einstein: „Cel ce mărşăluieşte vesel în rând cu trupa, deja şi-a câştigat dispreţul meu. I s-a dat ditamai creierul din greşeală, din moment ce măduva spinării i-ar fi fost de ajuns”; D. Drăghicescu: „Moldovenii sunt mai puţin predispuşi la rebeliune decât oltenii”; Ana Blandiana: „Eu cred că suntem un popor vegetal, / Cine-a văzut vreodată / Un copac revoltându-se?”; Adrian Cioroianu: „Stima noastră de sine ar avea de câştigat dacă am renunţa la acest mit al excepţionalismului nostru într-ale negativului”; Jean Cocteau: „Oglinzile ar trebui să mediteze puţin înainte de a ne trimite înapoi imaginile”; Florin Iaru: „După mii de tăieri, coada câinelui nu mai creşte, ca să se agaţe în mărăcini”; William Shakespeare: „Ceea ce vrem să facem, s-o facem atunci când vrem; pentru că acest „vrem” se schimbă şi are scăderi şi amânări”; George Bernard Shaw: „ Oamenii dau întotdeauna vina pe circumstanţe pentru a justifica cine sunt ei. Eu, unul, nu cred în circumstanţe.  Oamenii care răzbat în această lume sunt cei care se ridică şi caută circumstanţele pe care şi le doresc, iar dacă nu le găsesc, le creează”; George Eliot: „Era precum cocoşul; credea că Soarele răsare pentru a-l asculta pe el cum cântă”; George Eliot: “Unii oameni inspiră respect şi încredere. În faţa altora trebuie să venim cu ele gata făcute”; Blaise Pascal: „Inima are raţiuni pe care raţiunea nu le cunoaşte”; Mihai Eminescu: „Şi eu pun destinul acestei lumi într-o inimă de om”;  Constantin Oancă: „Real e faptul că noi trecem prin lume. Adevărat e că lumea trece prin noi”; Albert Camus: „ Toamna este o a doua primăvară când fiecare frunză este o floare”; Albert Camus: „Un intelectual este cineva a cărui minte se veghează pe ea însăşi”; Ion Barbu: „E dat acestui trist norod şi oul sterp ca de mâncare”; Albert Camus: „Viaţa ca şi arta este suma opţiunilor noastre”; John Locke: „În intelect nu există nimic fără să fi fost înainte în simţuri”; Alfred Adler: „Omul ştie mai multe decât înţelege”; Albert Camus: „Timpul ne poartă cu sine, dar vine o clipă când trebuie să-l purtăm”; Ioan Toderiţă: „Amintirea ne leagă. Uitarea vindecă orice amintire”; Nichita Stănescu: „Orbul din mine, marea o presimte”; Ioanid Romanescu: „Poeţii au un fel de n-ar mai fi / poeţii niciodată nimic nu înconjoară / e o ruşine să învingi poeţii / şi sacrilegiu e să-i naşti a doua oară”; David A. Cooper: „În această oglindă vă veţi vedea cum vă vede Dumnezeu”; Ioanid Romanescu: „Poeţii nici nu ştiu ce-nseamnă / a fi nemuritor sau muritor / – cât o cămaşă viaţa lor durează – / poeţii au un paradis al lor”; proverb african: „Este nevoie de un sat ca să creşti un copil”; Ioanid Romanescu: „Pe harta sufletului vostru eu reprezint o cazemată pentru flori şi candoare”; Ioanid Romanescu: „Poeţii când există e-o minune / poeţii nu se nasc ei sunt născuţi / poeţii nici nu dorm numai visează / poeţii niciodată nu-s prea mulţi”; Bogdan Creţu: „Poezia nu e discurs estetizant şi atât, poezia adevărată nu se lasă supusă, nu se pune în slujba puterii, nu crede în nimic altceva decât în propria putere de a impune o realitate care să merite onoarea de a fi luată în considerare”; Bogdan Creţu: „Oriunde este posibilă („permisă” chiar) poezia adevărată, se creează o breşă în controlul absolut”; Ioanid Romanescu: „Poeţii n-au religii şi nici zei / poeţii nu aşteaptă pe la uşi / poeţii libertatea nu o sapă / şi-s cei mai îngeri dintre nesupuşi”; Horia Bădescu: „Eugen Simion este, poate,  cea mai seniorială personalitate a criticii româneşti contemporane”; Alexandru Paleologu: „În critică, talent e acelaşi lucru ca şi în literatură. Scriu despre cărţi aşa cum alţii scriu despre amor sau despre ambiţie”; Nichita Stănescu: „Există un mit nătâng al străinătăţii”; Ioanid Romanescu: „Poeţii n-au familii au iubite / poeţii bunăoară sunt cu toţii / cei care lasă lumea pentru alţii / poeţii curg mereu de-a lungul nopţii”; Constantin Coroiu: „Sunt însă şi critici, ca Eugen Simion, care zidesc solid în spaţiul intravilan al Culturii”; Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Omul este un animal care se plictiseşte. Sau,  pentru cei mai religioşi dintre noi, un înger care cască”; Origene: „Am căzut din ceruri pentru că ne-am plictisit de Dumnezeu, desăvârşirea ne-a sastisit”; Pascal: „Toate nenorocirile noastre provin din faptul că nu putem sta singuri în camerele noastre fără să ne plictisim”; Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Diferenţa dintre o cultură mică şi o cultură mare stă în răspunsul dat plictiselii”; Goethe: „Limba maternă a Europei este creştinismul”;