ISJ Botoșani a anunțat astăzi că datorită punctajelor foarte bune ale participanților din județul Botoșani, precum și a recunoașterii rezultatelor foarte bune obținute în ultimii ani în cadrul acestei competiții, la nivelul structurilor de decizie la nivel național, organizatorii olimpiadei „Tinerii dezbat” au admis patru echipaje de elevi botoșăneni – două echipaje de începători și două pentru avansați, la etapa națională care va avea loc la Piatra Neamț, în perioada 11-17 iulie 2022.
Acesta este un concurs cu tradiție la Botoşani, care câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi an de an, atât în rândul adolescenţilor participanţi, cât şi a profesorilor coordonatori/ arbitri, a explicat sursa citată.
Olimpiada de argumentare, dezbatere şi gândire critică „Tinerii dezbat” este singurul concurs bazat pe expunere liberă sub formă de discurs argumentativ, adresat elevilor de liceu, unde concurenţii evoluează în echipe. Evaluarea este realizată la nivelul echipelor, dar și individual.
Pentru fiecare secțiune (începători și avansaţi), elevii se grupează în echipe de câte trei participanţi, care lucrează şi evoluează împreună în concurs, pentru prezentarea moțiunilor (temelor de dezbatere). Echipele reprezintă Guvernul sau Opoziţia, iar vorbitorii sunt evaluaţi în funcţie de calitatea discursului, de pertinența argumentărilor și a intervenţiilor, prestaţia oratorică, capacitatea de sinteză.
Elevii calificați la etapa naţională a concursului, secţiunea avansaţi, sunt: Pintilei Sara (Colegiul Naţional „Grigore Ghica” Dorohoi, clasa a XI-a, prof. Ifrim Monica), Oroşanu Ioan (Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani, clasa a XI-a, prof. Huţanu Liviu-Orest), Şovan Eduard-Ovidiu (Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani, clasa a XI-a, prof. Huţanu Liviu-Orest), Kohut Sabina-Maria (Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani, clasa a X-a, prof. Huţanu Liviu-Orest), Ungureanu Andreea-Cristina (Colegiul Naţional „Grigore Ghica” Dorohoi, clasa a XI-a, prof. Ifrim Monica), Grefu Francesca-Maria (Colegiul Naţional „A.T. Laurian Botoşani, clasa a XII-a, prof. Tanasă Ana-Gabriela). Pentru secţiunea începători, elevii calificaţi la etapa naţională sunt: Zaharia Sebastian-Paul (Colegiul Naţional „A.T. Laurian Botoşani, clasa a IX-a, prof. Dulgheriu Carmen), Budeanu-Mihalachi Daria (Liceul de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani, clasa a XI-a, prof. Siminiceanu Irina), Acatrinei Alessia-Ioana, Colegiul Naţional „A.T. Laurian” Botoşani, clasa a IX-a, prof. Dulgheriu Carmen), Vicoleanu Diana-Alexandra (Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoşani, clasa a X-a, prof. Manolache Cristina), Dumitriu Irina-Elena (Liceul de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani, clasa a IX-a, prof. Siminiceanu Irina), Scripniciuc Andreea-Nicoleta (Colegiul Naţional „Grigore Ghica Dorohoi, clasa a X-a, prof. Pavel Daniela).
Profesorul însoţitor al lotului la etapa naţională este doamna profesoară Ifrim Monica de la Colegiul Naţional „Grigore Ghica” Dorohoi, care este şi profesorul îndrumător a doi participanți în concurs, iar director de turneu este doamna profesor Livia Petrune, de la Colegiul Tehnic ”Gheorghe Asachi” Botoșani.
Publicitate
Pentru stabilirea participanţilor la etapa naţională, s-a ţinut cont de ierarhia individuală la etapa judeţeană (punctajele obţinute de concurenţi în timpul rundelor) şi de numărul elevilor înscrişi în competiţie din fiecare judeţ. Prezentăm și rezultatele obținute la faza județeană a olimpiadei:
– secțiunea avansați: Premiul I şi II – Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani, Premiul III – Colegiul Naţional „A.T. Laurian” Botoşani şi Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoşani.
– secțiunea: Premiul I – Colegiul Naţional „A.T. Laurian”, Premiul II – Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă” Săveni, Premiul III – Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani şi Colegiul Naţional „Grigore Ghica” Dorohoi.
“Felicitări tuturor elevilor participanți la această competiție, celor desemnați câștigători ai fazei județene și calificați să ne reprezinte județul la faza națională, dar și profesorilor îndrumători şi susținători ai acestui concurs! Mult succes la etapa naţională, energie şi inspirație maximă în pregătirea și prezentarea argumentelor”, a precizat Inspector Școlar General, Prof. Bogdan Gheorghe Suruciuc în comunicatul de presă.
Iată și câteva imagini făcute publice astăzi de ISJ Botoșani:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Un incendiu violent a izbucnit, duminică după-amiază, în parcarea unui service auto din municipiul Botoșani, provocând pagube importante și un val de panică în rândul celor aflați în zonă. Flăcările au cuprins rapid două autoturisme, extinzându-se ulterior către clădirea service-ului și amenințând să afecteze alte patru mașini aflate în apropiere. Doar intervenția rapidă și profesionistă a pompierilor a prevenit o catastrofă.
Alarma a fost dată de un bărbat care a observat coloana de fum și flăcările puternice care ieșeau din zona parcării. A sunat imediat la 112, iar la fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.
Ajunși la fața locului, salvatorii au constatat că incendiul se manifesta cu violență la două autoturisme, iar căldura degajată a afectat și un al treilea vehicul. Flăcările au pătruns până la ușile și geamurile atelierului auto, deteriorând inclusiv o parte din acoperiș. Aproximativ 70 de metri pătrați din acoperișul clădirii au fost cuprinși de foc, iar fumul gros s-a ridicat deasupra cartierului, fiind vizibil de la distanță.
Pompierii au reușit să izoleze focul înainte ca acesta să se propage la restul construcției, care are o suprafață totală de aproximativ 300 de metri pătrați, precum și la alte patru autoturisme parcate în vecinătate. Intervenția promptă a echipajelor a fost crucială pentru limitarea dezastrului și evitarea unui incendiu de proporții mai mari.
Potrivit primelor concluzii, cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un scurtcircuit electric la unul dintre autoturisme.
Reprezentanții ISU Botoșani fac apel la responsabilitate și reamintesc șoferilor câteva măsuri esențiale pentru prevenirea incendiilor auto:
Publicitate
Verificați în mod regulat instalația electrică a vehiculului;
Nu efectuați improvizații la sistemele electrice;
Nu neglijați eventualele scurgeri de carburanți sau uleiuri;
Asigurați-vă că instalațiile de iluminat nu sunt defecte sau neizolate;
Verificați periodic valabilitatea stingătorului din autovehicul.
„Astfel de incidente pot degenera rapid și pot pune în pericol nu doar bunurile materiale, ci și viețile celor aflați în apropiere. Recomandăm tuturor cetățenilor să trateze cu maximă seriozitate verificările tehnice și să intervină la primele semne de nereguli”, a transmis Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
Pompierii botoșăneni rămân mobilizați 24 de ore din 24 pentru gestionarea tuturor situațiilor de urgență din județ. Evenimentele de acest tip sunt atent monitorizate de Centrul Operațional Județean, care are ca principal obiectiv coordonarea operativă a intervențiilor în sprijinul cetățenilor.
Ancheta privind cauza exactă a incendiului este în desfășurare. În paralel, se evaluează și pagubele materiale produse. Din fericire, nu au fost înregistrate victime.
Noul Guvern care va fi condus de Ilie Bolojan va avea cinci vicepremieri, șase miniștri de la PSD, patru – PNL, patru – USR și doi – UDMR, relatează agerpres.ro.
PSD, PNL, UDMR și USR au stabilit în acest sfârșit de săptămână propunerile de miniștri care vor face parte din Guvernul Bolojan.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
EMINESCU PEDAGOG (VIII)
În preocupările lui Eminescu privind didactica se pot întâlni și puncte de vedere privind personalitatea învățătorului. În raportul nr. 217 / 76 pe care Eminescu îl adresează Ministerului Instrucției de atunci, Toma Chiricuță găsește o atitudine tranșantă: „Asupra unui învățător nu trebuie însă să atârne nici măcar pretextul unei desconsiderări din partea concetățenilor și a școlarilor săi”. În „Raportul asupra conferințelor cu învățătorii din județul Iași” (vezi „Opere complete”) atrage atenția că învățătorii buni nu sunt doar produsul școlilor care i-au format, ci mai mult ai naturii, care i-a înzestrat cu un adânc simț pedagogic: „aceștia sunt învățătorii născuți”. Și față de școlile care i-au format ca învățători, Eminescu este destul de realist: „Cunoștințele lor consistă în genere în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep”. Sensul acestei fraze este întărit de o explicație a autorului studiului, Toma Chiricuță: „Școlile au dat acestor învățători mai mult cunoștințe superficiale și o metodă insuficientă”. Din raportul amintit, Toma Chiricuță extrage: 1) „lipsa absolută de mijloace pedagogice”; 2) „lipsa unei foi învățătorești”; 3) „cărțile didactice, câte sunt la noi, sunt pentru licee. Învățătorii rurali n-au ce citi, chiar dacă vor”; 4) „deși programul școalelor noastre rurale e încărcat cu aceste științe, totuși pentru a-i face apți pe învățători la propunerea unor asemenea cunoștințe, nu există până astăzi un singur mijloc, nici măcar un organ periodic”.
Toma Chiricuță descoperă în finalul raportului amintit o idee eminesciană cu privire la „desăvârșirea culturii profesionale a oamenilor școalei”, reluând acest pasaj: „Atrăgându-vă atenția asupra acestor lipsuri, vă rog totodată, Domnule Ministru, să binevoiți a hotărî dacă n-ar fi bine ca aceste conferințe să se ție pe viitor în feriile Crăciunului și ale Paștelor. Atunci petrec în genere în Iași profesorii de la institutele secundare, din mijlocul cărora s-ar găsi mulți a căror metodă ar servi de model învățătorilor rurali și ale căror prelegeri le-ar putea îmbogăți cunoștințele”. Observând prezența unui mare număr de suplinitori în învățământ, Eminescu scrie în raportul către ministru: 1. „Totdeauna am crezut că în locul unor suplinitori inepți e mai bine să nu fie de fel”; 2. „Școala să fie școală, Statul stat și omul om”. În fapt Eminescu dorea ca primăriile de comune să aloce sumele necesare școlilor și salariului învățătorului, „popa să fie bun”, „dările să fie mici”, iar „învățătorii pedagogi” ca cea mai înaltă accepție în care se poate lua cuvântul învățător. În recenzia la „Manualul de Istoria românilor” a lui Gr. Cristescu, Eminescu cere învățătorilor să fie colaboratori științifici la munca pedagogilor: „O recomandăm cartea învățătorilor și dorim ca fiecare să-și facă observațiile sale asupra ei, căci autorul, după câte știm, va da edițiilor sale viitoare toate schimbările, câte i s-ar propune de către învățătorii practici și competenți. Căci numai astfel se creează o adevărată literatură didactică: prin munca comună a întregului corp învățătoresc”. Adevărul este, observă Toma Chiricuță, că marele nostru poet are meritul de a fi enunțat câteva idei mari: 1) că pedagogia nu este o știință creată numai de câțiva, ci este o muncă colectivă care se adună și se desăvârșește necontenit; 2) că se gândește numai la un câmp restrâns, pe care ar trebui să se afirme colaborarea profesorilor: câmpul literaturii didactice; 3.) are meritul de a pune problemapedagogiei experimentale; 4) este, până la un punct, un creator în domeniul educației; 5) are contribuții pe tărâmul istoriei pedagogiei și culturii românești; 6) a propus crearea unei biblioteci pedagogice pentru învățători; 7) propune întemeierea unei publicații periodice pentru învățători; 8) recomandă instituirea unor cursuri de vacanță în vederea perfecționării culturii învățătorilor. Și să nu uităm, toate acestea la nivelul anului 1875. (VA URMA)