Paştele, considerat cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, este sărbătorit duminică, 9 aprilie, de către credincioșii catolici. La aceeași dată, ortodocșii sărbătoresc Floriile. Unii credincioşi respectă aproape cu stricteţe tradiţiile moştenite. Între acestea, pregătirea unei mese speciale, constând din preparate din miel, ouă roşii, cozonaci sau vedeta sărbătorii, pasca, relatează alba24.ro.

Însă atât meniul, cât şi alte obiceiuri, cum ar fi vânătoarea de ouă sau udatul fetelor cu apă rece, diferă în funcție de zonă.

Alţii sunt mai puţin preocupaţi de tradiţii, Paştele fiind doar o ocazie de a aduna familia laolaltă şi a întreţine relaţiile cu prietenii.

Paștele catolic: tradiții și obiceiuri

Și catolicii au obiceiul de ciocnit al ouălor roșii. Potrivit tradiției, Maica Domnului a venit în locul unde Iisus a fost răstignit și a așezat un coș cu ouă lângă Cruce. Sângele Mântuitorului le-a înroșit.

Pe masa de sărbătoare, sunt pregătite preparate precum drobul, pasca, cozonacul și carnea de miel. În unele zone, se face ciorbă din carne de miel.

Apa de Paște este specială și de ea se leagă multe tradiții, în Transilvania fiind cunoscut obiceiul mersului „cu stropitul” sau „cu udatul”.

Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în multe dintre satele din Ardeal.

Stropitul este practicat, de regulă, de popoarele cu origine germanică. Acest obicei are loc şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.

În Italia, în a doua zi de Paşte, se face un concurs cu ouă. În Germania, de Paşte se decorează casele cu ramuri înmugurite, cu flori şi cu salcie, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin grădină sau le ciocnesc, precum ortodocşii.

În multe locuri, copiii pornesc la „vânătoare de ouă” pentru a găsi ouăle ascunse în case sau grădini.

Paștele catolic: semnificații pentru credincioși

În ceea ce privește tradițiile bisericești, la catolici este Miercurea Cenușie, la începutul postului. Se pune accentul pe împăcarea cu Dumnezeu. La ortodocși este Duminica iertării, ce subliniază importanța împăcării.

În Săptămâna Mare, s-au cântat imnuri şi s-au citat pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică „procesiunea”, înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.

Potrivit regulilor catolice, Sărbătoarea Paştelui este precedată de trei zile sfinte: Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a aşteptării. Acestea sunt cunoscute drept „Triduumul Pascal” și reprezintă preambulul Învierii.

Vinerea Neagră reprezintă pentru catolici ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. Seara, în biserici se oficiază Denia Prohodului, adică slujba de înmormântare.

Credincioşii dau ocol bisericii de trei ori. Sfântul Epitaf, o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Iisus, este pus pe Sfânta Masă. În ziua Vinerii Mari, catolicii consideră că este bine țină post negru.

Arhidieceza de Alba Iulia este cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul actual al României. Episcopia datează din secolul al XI-lea.

În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică.

În noaptea de sâmbătă spre duminică are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.

Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin.

Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.

Cele mai importante momente din noaptea de Înviere sunt:

• binecuvântarea focului în afara bisericii
• aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări
• cântările speciale adresate lui Hristos
• lecturile din Vechiul Testament
• proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.

Sărbătoarea Învierii la catolici și ortodocși

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Sărbătoarea Învierii Domnului este sărbătorită în acest an duminică, 9 aprilie, de romano-catolici și duminica viitoare, 16 aprilie, de ortodocși.

Există o singură regulă prin care se stabileşte data Paştelui Stabilită chiar la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea, ea spune că Sărbătoarea Învierii Domnului va fi în prima zi de Duminică, după lună plină după echinocţiu de primăvară.

Există trei coordonate majore: ziua de Duminică (ziua sfântă a creştinilor), un eveniment astronomic – luna plină – şi echinocţiul de primăvară – 21 Martie. Niciodată Paştele nu poate fi înainte de 21 Martie. Apoi se aşteaptă prima lună plină şi în prima duminică, după acest eveniment, se organizează sărbătoarea pascală.

Este o singură excepţie de la această regulă majoră, şi anume: dacă această duminică se suprapune Paştelui evreiesc (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea în 1582 a calendarului gregorian, în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea. Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte calendarul gregorian, care este cu 13 zile înaintea celui iulian. Astfel, Răsăritul şi Apusul n-au mai serbat Paştele la aceeaşi dată decât din întâmplare. Catolicii calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.

Ocazional, data Paştelui coincide pentru toţi creştinii. Acest lucru se întâmplă atunci când prima lună plină de după echinocţiu are loc târziu, după 3 aprilie. Fenomenul a avut loc în 2010, 2011, 2014, 2017 şi va mai avea loc în 2034.

Când pică Paștele catolic în următorii ani:

• Paștele catolic 2024 – duminică, 31 martie
• Paștele catolic 2025 – duminică, 20 aprilie
• Paștele catolic 2026 – duminică, 5 aprilie
• Paștele catolic 2027 – duminică, 28 martie
• Paștele catolic 2028 – duminică, 16 aprilie
• Paștele catolic 2029 – duminică, 1 aprilie
• Paștele catolic 2030 – duminică, 21 aprilie