Connect with us

Eveniment

PAȘTELE CATOLIC 2023: tradiții, obiceiuri și semnificații religioase pentru credincioși

Publicat

Publicitate

Paştele, considerat cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, este sărbătorit duminică, 9 aprilie, de către credincioșii catolici. La aceeași dată, ortodocșii sărbătoresc Floriile. Unii credincioşi respectă aproape cu stricteţe tradiţiile moştenite. Între acestea, pregătirea unei mese speciale, constând din preparate din miel, ouă roşii, cozonaci sau vedeta sărbătorii, pasca, relatează alba24.ro.

Însă atât meniul, cât şi alte obiceiuri, cum ar fi vânătoarea de ouă sau udatul fetelor cu apă rece, diferă în funcție de zonă.

Alţii sunt mai puţin preocupaţi de tradiţii, Paştele fiind doar o ocazie de a aduna familia laolaltă şi a întreţine relaţiile cu prietenii.

Paștele catolic: tradiții și obiceiuri

Și catolicii au obiceiul de ciocnit al ouălor roșii. Potrivit tradiției, Maica Domnului a venit în locul unde Iisus a fost răstignit și a așezat un coș cu ouă lângă Cruce. Sângele Mântuitorului le-a înroșit.

Pe masa de sărbătoare, sunt pregătite preparate precum drobul, pasca, cozonacul și carnea de miel. În unele zone, se face ciorbă din carne de miel.

Apa de Paște este specială și de ea se leagă multe tradiții, în Transilvania fiind cunoscut obiceiul mersului „cu stropitul” sau „cu udatul”.

Publicitate

Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în multe dintre satele din Ardeal.

Stropitul este practicat, de regulă, de popoarele cu origine germanică. Acest obicei are loc şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.

În Italia, în a doua zi de Paşte, se face un concurs cu ouă. În Germania, de Paşte se decorează casele cu ramuri înmugurite, cu flori şi cu salcie, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin grădină sau le ciocnesc, precum ortodocşii.

În multe locuri, copiii pornesc la „vânătoare de ouă” pentru a găsi ouăle ascunse în case sau grădini.

Paștele catolic: semnificații pentru credincioși

În ceea ce privește tradițiile bisericești, la catolici este Miercurea Cenușie, la începutul postului. Se pune accentul pe împăcarea cu Dumnezeu. La ortodocși este Duminica iertării, ce subliniază importanța împăcării.

În Săptămâna Mare, s-au cântat imnuri şi s-au citat pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică „procesiunea”, înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.

Potrivit regulilor catolice, Sărbătoarea Paştelui este precedată de trei zile sfinte: Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a aşteptării. Acestea sunt cunoscute drept „Triduumul Pascal” și reprezintă preambulul Învierii.

Vinerea Neagră reprezintă pentru catolici ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. Seara, în biserici se oficiază Denia Prohodului, adică slujba de înmormântare.

Credincioşii dau ocol bisericii de trei ori. Sfântul Epitaf, o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Iisus, este pus pe Sfânta Masă. În ziua Vinerii Mari, catolicii consideră că este bine țină post negru.

Arhidieceza de Alba Iulia este cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul actual al României. Episcopia datează din secolul al XI-lea.

În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică.

În noaptea de sâmbătă spre duminică are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.

Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin.

Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.

Cele mai importante momente din noaptea de Înviere sunt:

  • binecuvântarea focului în afara bisericii
  • aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări
  • cântările speciale adresate lui Hristos
  • lecturile din Vechiul Testament
  • proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.

Sărbătoarea Învierii la catolici și ortodocși

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Sărbătoarea Învierii Domnului este sărbătorită în acest an duminică, 9 aprilie, de romano-catolici și duminica viitoare, 16 aprilie, de ortodocși.

Există o singură regulă prin care se stabileşte data Paştelui Stabilită chiar la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea, ea spune că Sărbătoarea Învierii Domnului va fi în prima zi de Duminică, după lună plină după echinocţiu de primăvară.

Există trei coordonate majore: ziua de Duminică (ziua sfântă a creştinilor), un eveniment astronomic – luna plină – şi echinocţiul de primăvară – 21 Martie. Niciodată Paştele nu poate fi înainte de 21 Martie. Apoi se aşteaptă prima lună plină şi în prima duminică, după acest eveniment, se organizează sărbătoarea pascală.

Este o singură excepţie de la această regulă majoră, şi anume: dacă această duminică se suprapune Paştelui evreiesc (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea în 1582 a calendarului gregorian, în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea. Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte calendarul gregorian, care este cu 13 zile înaintea celui iulian. Astfel, Răsăritul şi Apusul n-au mai serbat Paştele la aceeaşi dată decât din întâmplare. Catolicii calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.

Ocazional, data Paştelui coincide pentru toţi creştinii. Acest lucru se întâmplă atunci când prima lună plină de după echinocţiu are loc târziu, după 3 aprilie. Fenomenul a avut loc în 2010, 2011, 2014, 2017 şi va mai avea loc în 2034.

Când pică Paștele catolic în următorii ani:

  • Paștele catolic 2024 – duminică, 31 martie
  • Paștele catolic 2025 – duminică, 20 aprilie
  • Paștele catolic 2026 – duminică, 5 aprilie
  • Paștele catolic 2027 – duminică, 28 martie
  • Paștele catolic 2028 – duminică, 16 aprilie
  • Paștele catolic 2029 – duminică, 1 aprilie
  • Paștele catolic 2030 – duminică, 21 aprilie

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Razie pe D.N. 29D la Botoșani: 28 de șoferi amendați și 15 permise reținute pentru viteză excesivă

Publicat

Publicitate

Polițiștii rutieri din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au desfășurat vineri, 7 iunie, o amplă acțiune de prevenire a accidentelor grave pe Drumul Național 29D, un sector de drum cunoscut pentru riscurile ridicate în trafic.

Intervenția forțelor de ordine a fost concentrată pe combaterea excesului de viteză, una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave înregistrate în ultimele luni pe acest tronson.

În doar câteva ore, polițiștii au aplicat 28 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de peste 45.000 de lei. De asemenea, 15 șoferi au rămas fără permis după ce au fost surprinși circulând cu peste 50 km/h peste limita legală.

Reprezentanții Poliției atrag atenția că viteza excesivă sau neadaptată la condițiile de drum crește semnificativ riscul de producere a unor accidente rutiere cu urmări tragice.

Șoferii sunt sfătuiți să respecte limita legală de viteză, să conducă prudent și să adapteze permanent viteza în funcție de trafic și condițiile de drum.

Acțiunile preventive vor continua și în perioada următoare, în special pe tronsoanele cu risc ridicat de accidente, au transmis polițiștii de la Botoșani.

Publicitate

În același timp, polițiștii care s-au aflat în teren au constatat peste 300 de sancțiuni contravenționale în valoare de 250.000 de lei, fiind reținute 23 de permise de conducere și 7 certificate de înmatriculare.

Citeste mai mult

Eveniment

Pistol și 90 de cartușe, descoperite în portbagajul unui autoturism oprit de jandarmi la Botoșani la 3 dimineața

Publicat

Publicitate

Noaptea trecută, în jurul orei 03:40, un echipaj de jandarmerie a oprit pentru control un autoturism în care a descoperit un pistol cu aer comprimat marca Walther și nu mai puțin de 90 de cartușe de calibrul 9 mm.

Șoferul, un bărbat în vârstă de 29 de ani din Darabani, le-a spus jandarmilor că a cumpărat arma și muniția din Germania și se întorcea acasă. Însă nu a putut prezenta niciun document care să ateste deținerea legală a pistolului.

În urma verificărilor, jandarmii i-au întocmit acte de sesizare a organelor de urmărire penală pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

Conform Codului Penal, deținerea sau portul fără drept de arme neletale supuse autorizării se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Pistolul și muniția au fost ridicate în vederea confiscării și predate polițiștilor de la Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, care continuă cercetările în acest caz.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ofensivă împotriva braconajului pe Prut și la Bucecea: Zeci de plase ilegale scoase din apă de polițiștii de frontieră

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră botoșăneni au intensificat acțiunile împotriva braconajului piscicol. Doar în ultima săptămână, au fost recuperate de pe râul Prut și lacul Bucecea plase de pescuit ilegale cu o lungime totală de peste 660 de metri.

În data de 05 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe lacul de acumulare Bucecea, șapte plase de pescuit, cu lungime totală de 450 de metri.

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În aceeași zi, în jurul orei 17.30, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Rădăuți Prut au observat două plase de pescuit montate în râul Prut.

Lucrătorii noştri au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunii de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În data de 06 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe luciul de apă al râului Prut, o plasă de pescuit, cu lungime totală de 40 de metri.

Publicitate

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasa de pescuit din apă, fiind ridicată în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În noaptea de 07/08 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe luciul de apă al râului Prut, trei plase de pescuit, cu lungime totală de 150 de metri.

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

De asemenea, pe timpul misiunii polițiștii de frontieră au aplicat unui cetățean român o amendă contravențională în valoare de 6000 lei pentru pescuit în perioada de prohibiție, au transmis polițiștii de frontieră.

Citeste mai mult

Eveniment

Ce semnifică pentru credincioși Rusaliile. Tradiții și obiceiuri legate de sărbătoarea din 8 iunie

Publicat

Publicitate

Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile sunt sărbătorite de Biserică, în acest an, în 8 iunie. Sărbătoarea este marcată la 50 de zile după Înviere. Cincizecimea (gr. pentekoste; lat. pentecoste – cincizeci de zile) este denumită ”capătul sărbătorilor”, relatează alba24.ro. Semnifică evenimentul cu care se încheie istoria mântuirii realizată de Hristos.

Rusalii 2025: semnificații pentru credincioși

Venirea Duhului este semnul împăcării dintre Dumnezeu şi om în Iisus Hristos, după cum oprirea Duhului Sfânt a fost într-adevăr semnul mâniei lui Dumnezeu. Apostolul Ioan spune că înainte de cruce nu era Duhul Sfânt în lume, deoarece nu se făcuse împăcarea cu Dumnezeu prin jertfa Fiului.

Cincizecimea este, totodată, şi ziua întemeierii Bisericii creştine, deoarece în urma propovăduirii Sfinţilor Apostoli, întăriţi fiind de Duhul Sfânt, s-au botezat 3000 de oameni, constituind, astfel, prima comunitate creştină, notează Agerpres.

Duhul Sfânt a venit în chip de limbi, ca să amintească de o întâmplare de demult a Vechiului Testament. Adică, când odinioară, oamenii, umflaţi de mândrie, voiau să zidească un turn, care să ajungă până la cer, a despărţit Dumnezeu prin amestecarea limbilor această păcătoasă unire a popoarelor.

„Apostolii erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” – Faptele apostolilor.

Acum s-a vărsat Duhul Sfânt în chipul limbilor, pentru ca lumea cea dezbinată întru sine iarăşi să se aducă la o unire (mai înaltă), adică la împărăţia lui Dumnezeu, la credinţă şi la dragoste. Cu aceasta s-a săvârşit ceva neobişnuit şi nou.

Publicitate

Rusalii 2025: Cincizecimea – sărbătorită la 50 de zile după Înviere

În primele secole, Cincizecimea era strâns legată de Sfintele Paşti, fiind considerată ca o încheiere a acestora. Din secolul al IV-lea s-a fixat obiceiul ca Cincizecimea să fie sărbătorită la cincizeci de zile după Înviere.

Sinodul I Ecumenic de la Niceea, care a avut loc în anul 325, a stabilit că la slujba acestei sărbători să nu se îngenuncheze, ca în celelalte duminici. Spre sfârşitul aceluiaşi secol, la Constantinopol, a fost precizată şi semnificaţia sărbătorii, ca amintind de darurile Duhului Sfânt.

S-a ajuns astfel, treptat, la despărţirea celor două sărbători, Sfintele Paşti şi Pogorârea Sfântului Duh, aceasta din urmă sărbătorindu-se la cincizeci de zile după Înviere, făcând, astfel, loc şi sărbătorii Înălţării Domnului.

Semnificaţia Cincizecimii constă în faptul că de acum Duhul Sfânt pătrunde definitiv în istorie, neexistând timp şi spaţiu fără prezenţa personală, venirea reală şi lucrarea efectivă a lui Dumnezeu.

Rusalii 2025: tradiții și obiceiuri

De Rusalii, în biserici se sfințesc ramuri de tei și de nuc. Acestea sunt împărțite apoi credincioșilor, ca simboluri ale limbilor de foc prin care s-a arătat Duhul Sfânt.

Potrivit tradiției, Rusaliile ar fi ființe supranaturale, cu trăsături malefice, asemănătoare ielelor. Se spune că, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare pentru a lua parte la Sărbătoarea Paștelui alături de cei vii, sufletele morților cutreieră cerul începând cu ziua cunoscută drept „Stratul de Rusalii” (miercurea din a 25-a zi după Paște). Acestea aduc nenorociri celor care nu le cinstesc cum se cuvine, potrivit libertatea.ro

În unele zone ale țării, oamenii de la sate purtau cu ei sare sau anumite plante, precum leușteanul, ustutoriu sau pelinul, pentru a ține departe spiritele rele.

În Ardeal exista obiceiul ”udatul nevestelor”: femeile erau stropite cu apă pentru a rămâne sănătoase și frumoase.

Tot de Rusalii, în sud, este Dansul călușarilor – ritual de vindecare.

Se spune că, dacă de Rusalii este vreme frumoasă, vara va aduce belșug.

De Rusalii, nu se lucrează. De asemenea, se spune că este bine să eviți certurile, să nu dormi sub cerul liber, să nu treci pe lângă fântâni sau răscruce de drumuri să nu te urci în copaci ori să pleci departe de casă. Totul pentru a evita spiritele rele.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending