Connect with us

Eveniment

PAȘTELE CATOLIC 2023: tradiții, obiceiuri și semnificații religioase pentru credincioși

Publicat

Publicitate

Paştele, considerat cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, este sărbătorit duminică, 9 aprilie, de către credincioșii catolici. La aceeași dată, ortodocșii sărbătoresc Floriile. Unii credincioşi respectă aproape cu stricteţe tradiţiile moştenite. Între acestea, pregătirea unei mese speciale, constând din preparate din miel, ouă roşii, cozonaci sau vedeta sărbătorii, pasca, relatează alba24.ro.

Însă atât meniul, cât şi alte obiceiuri, cum ar fi vânătoarea de ouă sau udatul fetelor cu apă rece, diferă în funcție de zonă.

Alţii sunt mai puţin preocupaţi de tradiţii, Paştele fiind doar o ocazie de a aduna familia laolaltă şi a întreţine relaţiile cu prietenii.

Paștele catolic: tradiții și obiceiuri

Și catolicii au obiceiul de ciocnit al ouălor roșii. Potrivit tradiției, Maica Domnului a venit în locul unde Iisus a fost răstignit și a așezat un coș cu ouă lângă Cruce. Sângele Mântuitorului le-a înroșit.

Pe masa de sărbătoare, sunt pregătite preparate precum drobul, pasca, cozonacul și carnea de miel. În unele zone, se face ciorbă din carne de miel.

Apa de Paște este specială și de ea se leagă multe tradiții, în Transilvania fiind cunoscut obiceiul mersului „cu stropitul” sau „cu udatul”.

Publicitate

Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în multe dintre satele din Ardeal.

Stropitul este practicat, de regulă, de popoarele cu origine germanică. Acest obicei are loc şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.

În Italia, în a doua zi de Paşte, se face un concurs cu ouă. În Germania, de Paşte se decorează casele cu ramuri înmugurite, cu flori şi cu salcie, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin grădină sau le ciocnesc, precum ortodocşii.

În multe locuri, copiii pornesc la „vânătoare de ouă” pentru a găsi ouăle ascunse în case sau grădini.

Paștele catolic: semnificații pentru credincioși

În ceea ce privește tradițiile bisericești, la catolici este Miercurea Cenușie, la începutul postului. Se pune accentul pe împăcarea cu Dumnezeu. La ortodocși este Duminica iertării, ce subliniază importanța împăcării.

În Săptămâna Mare, s-au cântat imnuri şi s-au citat pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică „procesiunea”, înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.

Potrivit regulilor catolice, Sărbătoarea Paştelui este precedată de trei zile sfinte: Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a aşteptării. Acestea sunt cunoscute drept „Triduumul Pascal” și reprezintă preambulul Învierii.

Vinerea Neagră reprezintă pentru catolici ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. Seara, în biserici se oficiază Denia Prohodului, adică slujba de înmormântare.

Credincioşii dau ocol bisericii de trei ori. Sfântul Epitaf, o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Iisus, este pus pe Sfânta Masă. În ziua Vinerii Mari, catolicii consideră că este bine țină post negru.

Arhidieceza de Alba Iulia este cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul actual al României. Episcopia datează din secolul al XI-lea.

În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică.

În noaptea de sâmbătă spre duminică are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.

Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin.

Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.

Cele mai importante momente din noaptea de Înviere sunt:

  • binecuvântarea focului în afara bisericii
  • aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări
  • cântările speciale adresate lui Hristos
  • lecturile din Vechiul Testament
  • proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.

Sărbătoarea Învierii la catolici și ortodocși

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Sărbătoarea Învierii Domnului este sărbătorită în acest an duminică, 9 aprilie, de romano-catolici și duminica viitoare, 16 aprilie, de ortodocși.

Există o singură regulă prin care se stabileşte data Paştelui Stabilită chiar la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea, ea spune că Sărbătoarea Învierii Domnului va fi în prima zi de Duminică, după lună plină după echinocţiu de primăvară.

Există trei coordonate majore: ziua de Duminică (ziua sfântă a creştinilor), un eveniment astronomic – luna plină – şi echinocţiul de primăvară – 21 Martie. Niciodată Paştele nu poate fi înainte de 21 Martie. Apoi se aşteaptă prima lună plină şi în prima duminică, după acest eveniment, se organizează sărbătoarea pascală.

Este o singură excepţie de la această regulă majoră, şi anume: dacă această duminică se suprapune Paştelui evreiesc (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea în 1582 a calendarului gregorian, în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea. Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte calendarul gregorian, care este cu 13 zile înaintea celui iulian. Astfel, Răsăritul şi Apusul n-au mai serbat Paştele la aceeaşi dată decât din întâmplare. Catolicii calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.

Ocazional, data Paştelui coincide pentru toţi creştinii. Acest lucru se întâmplă atunci când prima lună plină de după echinocţiu are loc târziu, după 3 aprilie. Fenomenul a avut loc în 2010, 2011, 2014, 2017 şi va mai avea loc în 2034.

Când pică Paștele catolic în următorii ani:

  • Paștele catolic 2024 – duminică, 31 martie
  • Paștele catolic 2025 – duminică, 20 aprilie
  • Paștele catolic 2026 – duminică, 5 aprilie
  • Paștele catolic 2027 – duminică, 28 martie
  • Paștele catolic 2028 – duminică, 16 aprilie
  • Paștele catolic 2029 – duminică, 1 aprilie
  • Paștele catolic 2030 – duminică, 21 aprilie

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Vreme instabilă în următoarele două săptămâni: Temperaturile vor fluctua. Iată când se instalează căldura

Publicat

Publicitate

Potrivit prognozei emise luni de ANM, vremea va rămâne mai rece decât în mod obișnuit pentru această perioadă în următoarele zile, însă de săptămâna viitoare se anunță o încălzire treptată în cea mai mare parte a țării, scrie alba24.ro

Se vor înregistra temperaturi maxime, în medie, între 16 și 20 de grade și minime între 3 și 7 grade.

Până la finalul celei de-a doua săptămâni, temperaturile vor fi în creștere, apropiindu-se de normele specifice perioadei.

Se vor înregistra, în medie, maxime între 20 și 23 de grade și minime între 7 și 10 grade.

În primele zile ale intervalului vremea va fi rece pentru această perioadă, înregistrându-se maxime termice, în medie, de 16…18 grade și minime de 3…5 grade.

La mijlocul primei săptămâni vor fi alternanțe de la o zi la alta (maxime, în medie, de 14…18 grade), iar până la finalul intervalului va urma o perioadă de încălzire treptată și sunt estimate temperaturi maxime de până la 22…23 de grade și minime de până la 9…10 grade.

Publicitate

Vor fi perioade cu averse în prima zi a intervalului și din nou din 16 mai, până la finalul acestuia.

Aversele îşi vor apariţia cu probabilitate crescută în aproape tot intervalul analizat (12 – 25 mai), transmite Agerpres.

Transilvania

La începutul intervalului de prognoză, vremea va fi mai rece decât în mod obișnuit, cu temperaturi maxime care nu vor depăși, în medie, 13…16 grade, iar minimele se vor situa, în medie, între 2 și 5 grade.

Până în jurul datei de 16 mai, valorile termice vor oscila ușor de la o zi la alta, fără variații semnificative.

Ulterior, se va resimți o tendință de încălzire, cu maxime termice care vor ajunge treptat la medii de 19…20 de grade și minime care vor fi, în medie, de 7…8 grade în ultimele zile ale intervalului.

Astfel, temperaturile vor reveni treptat spre normele climatologice specifice pentru a doua jumătate a lunii mai.

Vor fi intervale de timp cu averse aproape în fiecare zi, mai intense în primele două zile și din nou din 16 mai.

Maramureș

Vremea va fi rece pentru această dată în primele zile ale intervalului, când se vor înregistra temperaturi maxime, în medie, de 14…16 grade și minime care vor coborî spre 1…3 grade.

Până în jurul datei de 16 mai, vor fi oscilații ușoare de la o zi la alta.

Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, astfel încât în ultimele zile ale intervalului sunt estimate temperaturi maxime, în medie, de până la 19…20 de grade și minime de până la 7…9 grade.

Vor fi perioade cu averse în aproape fiecare zi a intervalului, mai intense cu precădere din 16 mai.

Moldova

Vremea va fi mult mai rece decât în mod caracteristic perioadei în prima săptămână de prognoză, dar cu toate acestea, valorile termice vor crește ușor și treptat de la o zi la cealalată, iar pe tot intervalul, mediile maximelor se vor situa între 12 și 18 grade și ale minimelor între 2 și 6 grade.

În următoarea săptămână se va instala un proces de încălzire ce va duce valorile diurne spre 20 de grade, iar pe cele nocturne spre 10 grade, valori estimate prin mediere regională.

Probabilitatea pentru ploi pe arii mai extinse și mai intense va fi mai ridicată după data de 16 mai, dar și în restul zilelor se vor semnala averse pe alocuri și mai ales după-amiezile.

Dobrogea

Până în data de 19 mai regimul termic, cu toate că va avea mici oscilații, se va situa sub pragul mediilor climatologice specifice datei, chiar cu mult în primele zile de prognoză.

Maximele vor fi cuprinse între 16 și 20 de grade, iar minimele între 6 și 10 grade, valori ce reprezintă mediile regionale estimate în prima săptămână.

Următoarea perioadă va fi caracterizată de o creștere treptată a temperaturilor, astfel că mediile maximelor se vor apropia de 22 de grade, iar ale minimelor de 12 grade.

Probabilitatea de apariție a ploilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului.

Acestea se vor manifesta cu precădere după-amiaza și seara, iar datele în care vor fi mai extinse se estimează a fi 14, 17, 18 și în intervalul 20 – 25 mai.

Muntenia

Intervalul de prognoză va debuta cu o vreme deosebit de rece pentru această dată calendaristică, iar schimbările nu vor fi majore pe parcursul primei săptămâni, chiar dacă valorile termice vor mai avea și tendințe de creștere.

În acest context, maximele vor avea mediile între 16 și 20 de grade, iar minimele între 6 și 8 grade. După data de 19 mai se va încălzi treptat, astfel încât se vor atinge valori diurne în jurul a 23 de grade și nocturne de 9…11 grade, acestea fiind valori estimate a se înregistra prin mediere regională.

Ploile își vor face apariția pe aproape toată perioada, probabilități mai mici se întrevăd în zilele de 12, 15 și 22 mai.

Oltenia

Vor fi două perioade scurte de încălzire a vremii în prima săptămână, între 12 și 15 mai și din nou până în 18 mai, dar, cu toate acestea, vremea va fi mai rece decât în mod normal, iar regimul termic diurn va fi între 16 și 21 de grade și cel nocturn între 6 și 8 grade, valori obținute prin mediere regională.

În a doua săptămână, va fi un parcurs aproape continuu de creștere a temperaturilor, cu maxime ale căror medii vor atinge, în final, 24 de grade și minime spre 12 grade.

Probabilitatea pentru averse mai extinse și mai intense va fi ridicată în zilele de 16, 17 și 18 mi și după data 22 mai.

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat de 46 de ani, din Cristești, amendat pentru că transporta lemne fără documente. A rămas și fără marfă

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Pomîrla au oprit pentru control, pe drumul național DN29F, în comuna Cristești, o autoutilitară condusă de un bărbat, de 46 de ani, din aceeași localitate.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta transporta 1 metru cub de material lemnos, fără a deține documente legale de proveniență sau transport.

 

Față de acesta a fost dispusă măsura sancționării contravenționale, cu avertisment, iar ca măsură complementară a fost dispusă confiscarea materialului lemnos.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 48 de ani, cu permisul suspendat, dat jos de la volan la Dumbrăvița

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, polițiștii din cadrul Poliției Municipiuilui Dorohoi – Biroul Rutier au oprit pentru control, pe drumul național DN29A, în localitatea Dumbrăvița, un autovehicul condus de un bărbat de 68 de ani, din municipiul București.

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit faptul că acesta, acesta are exercitarea dreptului de a conduce suspendat, de la jumătatea lunii martie.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Citeste mai mult

Eveniment

Intervenții ale polițiștilor botoșăneni în ultimele 48 de ore

Publicat

Publicitate

În ultimele 48 de ore, polițiștii botoșăneni au organizat 10 acțiuni punctuale, în cadrul acțiunii BLOCADA, beneficiind de sprijinul jandarmilor și au intervenit la 78 de evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.

Activitățile desfășurate au avut drept scop asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, creșterea gradului de disciplină rutieră și prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri sau alte substanțe interzise, în cadrul acestora fiind aplicate 344 sancțiuni contravenționale, în valoare de 163.636 de lei și reținute, în vederea suspendării dreptului de a conduce, 20 permise de conducere.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending