Eveniment
FOTO Lângă noi: Noi descoperiri la situl arheologic Cucuteni-Cetățuia, Iași
Noi descoperiri ale unor vestigii vechi de peste 6.000 de ani, aparținând culturii Cucuteni, au fost făcute de profesorii și studenții Facultății de Istorie din cadrul Universității ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași, în timpul practicii arheologice.
Printre descoperirile de la Cucuteni-Cetățuia din cadrul campaniei arheologice sunt unelte din os și piatră și vase ceramice ornamentate aparținând unei civilizații preistorice care a trăit pe teritoriul actual al României (zona de est) în urmă cu peste 6.000 de ani.

‘Ne aflăm pe situl arheologic Cucuteni – Cetățuia, din localitatea Cucuteni, în apropiere de Târgu Frumos, unde se află situl eponim al Culturii Cucuteni, unde derulăm practica arheologică de specialitate a Facultății de Istorie. Până în acest moment am reușit să dezvelim o locuință din perioada Cucuteni. Suntem deja la a doua săptămână de practică. Ne bucurăm de unele descoperiri noi tipice unei case cucuteniene, cum ar fi foarte multe obiecte de meșteșug, greutăți de la un război de țesut, unelte, lame de silex, vârfuri de săgeată folosită la vânătoare. Sunt și fragmente de ceramică, unele vase întregi, altele vase de mari dimensiuni, întregibile, foarte frumos pictate. Totodată, încercăm să deslușim arhitectura acestei case din perioada Cucuteni’, a declarat, pentru AGERPRES, Andrei Asăndulesei, lect. univ. dr. la Facultatea de Istorie din cadrul Universității Alexandru ‘Ioan Cuza’ din Iași.
La rândul său, conf. univ. dr. Vasile Cotiugă afirmă că descoperirile făcute oferă indicii prețioase despre stilul de viață al celor care au trăit pe aceste meleaguri în urmă cu șase milenii.
‘Este o cultură agricolă. Oamenii practicau agricultura la un nivel destul de înalt. Aveau destul de multe specii de cereale cultivate. Și nu doar cereale. Aveau și leguminoase, și pomi fructiferi. Au fost descoperite de-a lungul timpului și resturi de la aceste plante cultivate. De asemenea, se ocupau cu creșterea animalelor. Erau comunități foarte numeroase, foarte dinamice, comunități care au practicat și meșteșuguri diverse. Cel mai important meșteșug era cel al olăritului, un meșteșug care a atins apogeul în această etapă. După cum știm, Cultura Cucuteni a înflorit în perioada Eneoliticului, aproximativ 5.000-3.500 î.Hr., în zona estică a actualului teritoriu al României, Republica Moldova și Ucraina centrală și de vest. O particularitate a Culturii Cucuteni era ceramica de foarte bună calitate, cu decor pictat. Aproximativ 70% din ceramica lor a fost pictată cu motive spiralice complexe și culori vibrante’, a declarat, pentru AGERPRES, Vasile Cotiugă.
În ciuda distrugerilor, în interiorul locuințelor se păstrează vestigii importante ale vieții cotidiene și spirituale preistorice, a adăugat el.
Potrivit istoricului, nu doar ceramica descoperită în situl Cucuteni-Cetățuia este spectaculoasă. La fel sunt și resturile structurilor de locuire descoperite în timpul săpăturilor arheologilor.
‘Deocamdată ne aflăm pe un inel de distrugere, unde pereții sunt căzuți la pământ și sunt foarte puternic arși. Lutul este ars până la cărămidă. Uneori avem arsuri în care identificăm bucăți vitrificate de chirpici. În perioada următoare vom demonta, așa spunem noi, arheologii, această locuință, până când înțelegem modul în care ea era construită. De regulă, casele erau construite din structură lemnoasă, cu structură de pai și împletitură de nuiele cu lut. Construcțiile erau incendiate – o caracteristică a locuințelor cucutenienilor. Până în acest moment nu știm foarte clar dacă le ardeau intenționat sau dacă au avut loc incendii accidentale. Mai degrabă credem că era o ardere intenționată, controlată, care ajungea la temperaturi foarte mari. Tehnica ne este, deocamdată, cvasinecunoscută’, a explicat Andrei Asăndulesei.

Istoricii au menționat că așezarea preistorică descoperită la Cucuteni-Cetățuia nu a putut fi foarte mult cercetată pentru că a fost foarte grav afectată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
‘Acolo au fost foarte multe puncte de tragere, iar zona a fost afectată de bombardamente. Cercetările care au urmat după aceea au condus aproape în întregime la tot ce se mai putea cerceta. În momentul respectiv, arheologii au descoperit două șanțuri de apărare. Ei au socotit la vremea respectivă, adică prin anii 1965, că așezarea se întinde până la aceste două șanțuri de apărare. Noi ne-am pus mereu întrebarea de ce s-ar fi oprit acolo așezarea, pentru că terenul permitea dezvoltarea și pentru că am mai găsit așezări cucuteniene care erau mult mai mari. În ultimii ani, prin prospecțiuni arheologice magnetometrice am constatat că locuirea este mult mai extinsă și am mai descoperit încă trei șanțuri de apărare’, a explicat Vasile Cotiugă.

Prin prospecțiuni noninvazive, prospectări geofizice, aeriene sau scanări LiDAR, în ultimii ani arheologii au reușit să vadă pe sub pământ cum erau dispuse structurile cucutenienilor, fapt care indică, spun cei doi profesori ieșeni, că era o civilizație foarte bine organizată.
‘În urma acestor măsurători s-a dovedit că situl este mult mai mare decât se considera și că nu este complet cercetat, așa cum știam noi din literatura de specialitate. Prospectările magnetometrice, în special, au confirmat o extindere spre est a acestui sit care ajunge spre 5 hectare, cu multe alte structuri de locuire, foarte multe case arse organizate foarte bine pe șiruri, avem un soi de tramă stradală, avem anexe ale acestor gospodării, am putut chiar identifica și cuptoarele de ars ceramică. Ele au o amprentă deosebită în aceste hărți geofizice și magnetometrice pe care am reușit să le obținem noi’, a spus Andrei Asăndulesei. AGERPRES
Urmăriți Botosani24.ro și pe
Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
FC Botoșani pierde dramatic la Arad, 1-2 cu UTA, după gol din penalty în finalul meciului
FC Botoșani a fost învinsă în deplasare de UTA Arad, scor 1-2, într-un meci tensionat din etapa a 27-a a Superligii, decis în ultimele minute ale partidei.
După o primă repriză în care gazdele au deschis scorul prin Popeslov, moldovenii au rămas în joc și au reușit să egaleze în minutul 77, când George Câmpanu a înscris cu stângul, readucând speranțele pentru un rezultat pozitiv.
Finalul a fost însă dramatic pentru echipa lui Leo Grozavu. În minutul 88, arbitrul a dictat penalty pentru UTA după un fault comis de Anestis, iar Valentin Costache a transformat lovitura de pedeapsă în minutul 90, stabilind scorul final.
În prelungiri, botoșănenii au mai avut emoții după un nou penalty acordat inițial gazdelor, însă decizia a fost anulată în urma consultării VAR.
Pe parcursul meciului, portarul Anestis a avut mai multe intervenții salvatoare, în special la începutul reprizei secunde, când a respins ocaziile consecutive ale arădenilor.
Rezultatul complică situația echipei din Botoșani în lupta pentru play-off, într-un moment în care fiecare punct devine decisiv în economia clasamentului.
UTA își păstrează astfel șansele de a urca în zona superioară, în timp ce FC Botoșani trebuie să caute rapid puncte în etapele următoare pentru a rămâne în cursa pentru primele șase locuri. Pe de altă parte, meciul de la Arad confirmă încă o dată echilibrul din Superligă, unde diferențele se fac adesea în ultimele minute.
Educație
Ziua Națională a Lecturii, sărbătorită la Școala Gimnazială Nr. 2 „Tudor Vladimirescu” Albești prin lectură, recomandări de carte și discuții despre puterea cititului
Elevii și cadrele didactice de la Școala Gimnazială Nr. 2 „Tudor Vladimirescu” din Albești au marcat astăzi, 15 februarie, Ziua Națională a Lecturii printr-o serie de activități dedicate cărții și formării gustului pentru citit.
Evenimentul a adus lectura în centrul atenției, reamintind rolul esențial pe care cititul îl are în dezvoltarea personală a copiilor și în parcursul lor școlar.
În sălile de clasă au avut loc momente de lectură expresivă, recomandări de carte, discuții despre importanța cititului și activități desfășurate împreună, menite să transforme lectura într-o experiență plăcută și accesibilă. Scopul acestor acțiuni a fost încurajarea elevilor să descopere bucuria cărților și să transforme cititul într-un obicei zilnic, nu doar într-o activitate ocazională.
Directorul unității de învățământ, profesorul Mihaela Chitic, a subliniat impactul profund al lecturii asupra formării copiilor. „Lectura ne dezvoltă vocabularul, imaginația și gândirea critică. O carte deschisă înseamnă o minte deschisă. Să facem din citit un obicei zilnic, nu doar o activitate de o zi!”, a transmis aceasta.
Prin astfel de inițiative, școala își propune să cultive dragostea pentru lectură încă din primii ani de studiu și să contribuie la formarea unor tineri curioși, creativi și bine pregătiți. Ziua Națională a Lecturii devine, astfel, nu doar o sărbătoare simbolică, ci un pas concret spre apropierea copiilor de universul cărților și al cunoașterii.
Eveniment
„Ziua plăcintelor și a prăjiturilor” la Bașeu-Hudești: Masă pentru credincioși și ajutor pentru bătrânii singuri, după slujba de duminică
Comunitatea din Bașeu-Hudești a trăit duminică, 15 februarie 2026, un moment de credință, solidaritate și apropiere sufletească, în jurul unui eveniment devenit deja tradiție locală.
După Sfânta Liturghie oficiată la Parohia „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”, părintele Pușcașu Ioan, inițiatorul și organizatorul acțiunii, i-a adunat pe credincioși la „Ziua plăcintelor și a prăjiturilor”, manifestare dedicată Lăsatului secului de carne, ajunsă la cea de-a treia ediție.
Masa pregătită în Casa Socială a parohiei a fost mai mult decât o simplă întâlnire. A fost un prilej de comuniune, bucurie și împărtășire, într-o atmosferă caldă, specifică începutului de post.
Prin grija părintelui Pușcașu Ioan și a credincioșilor implicați, au fost pregătite și pachete cu alimente pentru persoanele vârstnice și singure din comunitate, astfel încât nimeni să nu fie uitat în aceste zile. Gestul a adus lumină și speranță în casele celor care aveau cea mai mare nevoie de sprijin.
Evenimentul a fost onorat și de prezența primarului comunei Hudești, Dimitrie-Cătălin Zlei, cunoscut pentru participarea constantă la viața spirituală a comunității și pentru susținerea activităților locale.
Astfel de inițiative arată că tradițiile rămân vii atunci când sunt însoțite de fapte bune și de oameni care pun suflet în tot ceea ce fac.
Pentru credincioșii din Bașeu-Hudești, „Ziua plăcintelor și a prăjiturilor” nu este doar o sărbătoare a gustului, ci o dovadă că biserica rămâne locul unde comunitatea se adună, se sprijină și merge mai departe împreună.
Iar în centrul acestei bucurii se află părintele Pușcașu Ioan, cel care a transformat o idee frumoasă într-o tradiție care unește oameni, an de an.
Eveniment
„Festivalul Plăcintelor” de la Stăuceni: Tradiția care unește comunitatea de peste două decenii vestește intrarea în Postul Paștelui
O tradiție despre care puțini credeau, la început, că va ajunge atât de departe continuă să adune oameni, emoție și bucurie în comuna Stăuceni. „Șezătoarea strămoșilor”, cunoscută de localnici drept „Festivalul Plăcintelor”, a ajuns la cea de-a XXII-a ediție și rămâne unul dintre cele mai calde evenimente ale comunității.
Ieri, în ultima seară de șezătoare, gospodarii și gospodinele s-au întâlnit din nou în locul unde se cântă, se dansează, se spun povești și glume, iar mesele se umplu cu bucate pregătite în familie, după rețete moștenite din generație în generație. Atmosfera a fost una de sărbătoare autentică, în care tradiția și credința s-au împletit firesc.
Evenimentul marchează, an de an, intrarea în Postul Paștelui și readuce în prim-plan valorile care au ținut comunitățile unite de-a lungul timpului: solidaritatea, respectul și speranța.
Organizarea manifestării poartă semnătura primarului comunei Stăuceni, Cozmin Epuraș, cel care a susținut constant păstrarea și promovarea obiceiurilor locale.
Un moment special al serii a fost oferit de ansamblul „Muguri de Fluier”, care a adus pe scenă cântece și dansuri tradiționale, completând atmosfera de sărbătoare.
Pentru comunitatea din Stăuceni, șezătoarea nu este doar un eveniment cultural, ci o dovadă că tradițiile rămân vii atunci când oamenii pun suflet și cred în ele, iar după mai bine de două decenii, „Festivalul Plăcintelor” continuă să spună aceeași poveste simplă și puternică: omul sfințește locul atunci când își păstrează rădăcinile.
Sursa foto: Cezar Aniței
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment3 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment3 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment4 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate3 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate3 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment4 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment3 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers



