Urnele s-au închis oficial în comuna Mihai Eminescu, unde procesul de votare pentru alegerile locale parțiale s-a desfășurat fără incidente majore pe parcursul zilei de duminică.

Datele centralizate în timp real pe platforma oficială prezenta.roaep.ro arată o mobilizare consistentă în majoritatea secțiilor din comună, cu valori ale prezenței la vot care se apropie sau chiar depășesc media județeană.

Județul Botoșani a înregistrat o prezență finală de 44,19%, peste media națională de 31,77%. În acest context, comuna Mihai Eminescu se remarcă prin secții cu o participare ridicată, precum cea din Ipotești, unde prezența a depășit 60%, una dintre cele mai mari valori raportate în zonă. Și în Cucorăni și Cervicești, mobilizarea alegătorilor a fost semnificativă, cu procente de peste 52%.

În Cătămărești-Deal, prezențele au variat între 37% și 42%, iar la Stâncești au fost înregistrate valori apropiate de media generală a județului. Per ansamblu, comuna Mihai Eminescu se situează între localitățile cu prezențe bune la nivelul Botoșaniului, menținând un ritm susținut al participării pe tot parcursul zilei.

Autoritățile au raportat o zi de votare fără incidente de natură să afecteze procesul electoral, excepție făcând sesizarea privind o posibilă tentativă de corupere a alegătorilor, caz aflat în prezent în verificare la Poliție. În rest, scrutinul s-a desfășurat în condiții normale, cu un flux constant de votanți în majoritatea secțiilor.

Rezultatele vor fi făcute publice după centralizarea proceselor-verbale transmise către Biroul Electoral de Circumscripție. Primele date parțiale sunt așteptate în cursul nopții.

Salariul minim pe economie ar putea fi complet redefinit, dacă un proiect legislativ depus de parlamentarii AUR (B604/2025) va fi adoptat în Parlament. Inițiativa prevede introducerea unui salariu minim diferențiat, stabilit în funcție de vechimea în muncă și nivelul studiilor, înlocuind actualul sistem bazat pe o valoare unică valabilă pentru toți angajații, relatează alba24.ro.

Potrivit proiectului, angajații ar urma să fie încadrați într-o grilă salarială cu praguri minime obligatorii, care cresc automat odată cu experiența profesională și pregătirea academică. Susținătorii inițiativei afirmă că noua formulă ar recompensa mai corect munca depusă și ar reduce diferențele dintre salariile reale și cele minime din economie.

În schimb, economiștii avertizează că o asemenea reformă ar putea crește costurile firmelor, în special ale IMM-urilor, și ar putea duce la tensiuni pe piața muncii. De asemenea, introducerea unui sistem complex de indicatori ar putea genera birocrație suplimentară pentru angajatori și controale mai dificile pentru autorități.

1. Salariul minim devine progresiv, în 5 gradații de vechime

Potrivit proiectului, art. 164 alin. (2) din Codul muncii ar fi rescris astfel:

„Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată […] se majorează diferenţiat pe criteriile nivelului de vechime, în 5 gradaţii corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă.”

Gradațiile sunt definite astfel:

Extrase din lege – Alin. (2) lit. a–e

• a) Gradația 1 – 3 la 5 ani vechime: „majorarea salariului de bază minim brut […] cu cota procentuală de 10%, rezultând noul salariu minim brut.”
• b) Gradația 2 – 5 la 10 ani vechime: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 7,5%.”
• c) Gradația 3 – 10 la 15 ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 5%.”
• d) Gradația 4 – 15 la 20 de ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 2,5%.”
• e) Gradația 5 – peste 20 de ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 2,5%.”

Practic, salariul minim nu ar mai fi unic, ci ar urca automat odată cu vechimea angajatului.

2. Coeficienți obligatorii în funcție de studiile necesare postului

Articolul 164 alin. (3) introduce o ierarhie salarială bazată pe nivelul studiilor:

„Salariul de bază minim brut […] se majorează diferenţiat pe criteriile de studii prin aplicarea unui coeficient minim de ierarhizare.”
Extrase din lege – Alin. (3) lit. a–k

Coeficienții minimi de ierarhizare sunt:

• 1,00 – muncitori necalificați
• 1,20 – muncitori calificați
• 1,20 – absolvenți de școală profesională
• 1,20 – studii liceale
• 1,25 – studii liceale cu diplomă de bacalaureat
• 1,30 – studii postliceale / școală de maiștri
• 1,50 – studii superioare de scurtă durată
• 1,70 – studii superioare (licență)
• 1,80 – licență + master
• 2,00 – licență + doctorat

Proiectul clarifică și condițiile de aplicare:

„Prevederile alin. (3) lit. c) – k) se aplică […] pentru care fișa postului are o condiție de pregătire sine qua non.” Cu alte cuvinte, un angajat nu poate solicita majorarea doar pentru că deține o diplomă, dacă postul nu necesită acea calificare.

3. Angajatorii sunt obligați să plătească salariul rezultat din combinația gradație + coeficient

Conform art. 164 alin. (7): „Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut calculat conform alin. (2) şi (3).”

Salariații beneficiază de acest nivel inclusiv dacă sunt la muncă, dar nu pot desfășura activitate din motive neimputabile lor.

4. Amenzi mari pentru nerespectarea legii

Proiectul introduce o nouă sancțiune la art. 260: „Încălcarea obligației prevăzute la art. 164 alin. (2) și (3) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-au aplicat majorările.”

Asta înseamnă că o firmă cu 10 angajați la salariul minim riscă până la 100.000 de lei amendă dacă nu aplică noile grile.

Cum ar funcționa în practică salariul minim diferențiat

• Un angajat intră în câmpul muncii cu salariul minim de bază stabilit de Guvern.
• După 3 ani, intră automat în gradația 1 (+10%).
• La 5 ani, în gradația 2 (+7,5%), și tot așa.

Dacă postul său necesită, de exemplu, studii superioare, atunci peste salariul minim + gradație se aplică și coeficientul specific (ex.: 1,70 pentru licență).

Cum motivează AUR proiectul privind salariul minim diferențiat

În expunerea de motive care însoțește proiectul legislativ B604/2025, AUR justifică introducerea salariului minim diferențiat prin două probleme majore pe care le consideră „critice pentru viitorul societății românești”: migrația forței de muncă și abandonul școlar.

Inițiatorul proiectului susține că nivelul redus al salariilor din România și lipsa unor criterii care să recompenseze vechimea și studiile ar determina atât plecarea tinerilor în străinătate, cât și dezinteresul față de educație.

Ce spun economiștii: crește salariul minim, scad șansele tinerilor?

Potrivit Digi24, economistul Bogdan Glăvan critică proiectul de lege și descrie inițiativa legislativă ca fiind una politică, nu economică:

„Salariul depinde de productivitatea muncii, nu de vârsta angajatului. Nu există logică economică pentru care un paznic în vârstă ar trebui plătit mai bine decât unul tânăr.”

El susține că proiectul ar putea avea efecte precum:

• îmbătrânirea artificială a forței de muncă,
• descurajarea angajării tinerilor,
• creșterea costurilor cu salariile în sectorul privat,
• majorarea indirectă a salariilor bugetarilor, unde grilele de salarizare sunt legate de salariul minim.

Ce impact ar avea legea asupra angajatorilor și salariaților

Pentru angajatori:

• costuri salariale mai mari,
• necesitatea reconfigurării organigramelor și a grilelor interne,
• impact deosebit în retail, industrie, pază, curățenie – sectoare cu mulți angajați la minim,
• risc ridicat de sancțiuni pentru nerespectarea noilor reguli.

Pentru salariați:

• angajații cu vechime ar câștiga automat mai mult,
• tinerii ar fi dezavantajați în competiția de angajare,
• cei cu studii ar beneficia doar dacă postul cere obligatoriu acea calificare.

Reprezentanții mediului de afaceri au transmis că schimbarea regulilor salarizării minime ar trebui analizată cu prudență, pentru a nu afecta investițiile și competitivitatea, în special într-un context economic sensibil.

Proiectul de lege se află în prezent în dezbatere parlamentară și nu produce efecte până la adoptarea de către Legislativ și promulgarea de către președinte. Până atunci, salariul minim rămâne stabilit în forma actuală.

Sâmbătă, 6 decembrie 2025, matematica a fost în centrul atenției la Botoșani, unde 249 de elevi din clasele III–VIII au susținut proba scrisă a celei de-a XXIX-a ediții a Concursului Național LuminaMath. Competiția s-a desfășurat la Școala Gimnazială „Elena Rareș” și a adunat participanți din numeroase unități de învățământ din întreg  județul Botoșani.

Numărul mare de elevi înscriși confirmă atât interesul crescut pentru matematică, cât și nivelul ridicat de pregătire al copiilor botoșăneni, care aleg să transforme competițiile într-un exercițiu de performanță și disciplină. Concursul LuminaMath este cunoscut la nivel național pentru rigorile sale, fiind considerat un reper în evaluarea competențelor matematice ale elevilor.

Organizatorii au remarcat seriozitatea cu care participanții au abordat proba, dar și implicarea cadrelor didactice care îi pregătesc constant pentru astfel de provocări. Profesorii au fost felicitați pentru profesionalismul și dedicația cu care îi sprijină pe elevi în dezvoltarea unei gândiri logice și în aprofundarea pasiunii pentru matematică.

Activitatea de sâmbătă s-a încheiat într-o atmosferă de entuziasm și determinare, elevii așteptând acum rezultatele care le pot confirma eforturile depuse pe parcursul anului. Pentru mulți dintre ei, LuminaMath reprezintă un pas important în drumul spre performanță, iar prestația de la Botoșani arată încă o dată potențialul generațiilor tinere.

Organizatorii și profesorii le-au transmis tuturor participanților mult succes în competițiile viitoare și în dezvoltarea pasiunii pentru matematică.

Procesul electoral de duminică a adus și la Botoșani primele sesizări privind încălcarea legislației, una dintre acestea vizând chiar suspiciuni de mită electorală. În comuna Mihai Eminescu, polițiștii au fost chemați după ce un bărbat ar fi oferit sume de bani pentru ca alegătorii să voteze un anumit candidat. Ancheta este în desfășurare, fiind vizată infracțiunea de corupere a alegătorilor, relatează agerpres.ro.

Incidentul din Botoșani se numără printre cele 61 de sesizări raportate la nivel național de la deschiderea urnelor pentru alegerile locale parțiale. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, a anunțat că, în ciuda numărului de apeluri, nu au fost raportate situații grave care să afecteze ordinea publică, iar structurile MAI gestionează fără probleme desfășurarea procesului electoral.

La nivel național au fost deja aplicate patru sancțiuni contravenționale: două pentru fotografierea buletinului de vot, una pentru înscrierea nelegală pe lista suplimentară a unei persoane cu reședință stabilită recent și una pentru încălcarea regulii care interzice prezența altor persoane în cabina de vot, în afara alegătorului.

În Capitală, în Sectorul 5, un jandarm a intervenit după ce un bărbat a devenit recalcitrant în incinta unei secții de votare. În urma controlului corporal, asupra acestuia a fost găsit un spray iritant-lacrimogen, iar individul a fost condus la poliție pentru întocmirea actelor de sesizare.

Monica Dajbog a atras atenția și asupra cazurilor în care cetățenii se prezintă la vot în localitatea de reședință, deși aceasta a fost stabilită cu mai puțin de șase luni înaintea scrutinului. Legea 115/2015 stabilește clar că aceștia pot vota doar în localitatea de domiciliu, nu în cea de reședință recentă.

Purtătorul de cuvânt al MAI a vorbit și despre discuțiile publice referitoare la prezența unor persoane decedate pe listele electorale. Potrivit legislației, actualizarea listelor permanente este realizată de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și transmisă Autorității Electorale Permanente cu 20 de zile înainte de scrutin. Astfel, ultimul set de date a fost transmis la 25 noiembrie 2025, incluzând decesele înregistrate până la 22 noiembrie. Pot apărea însă situații punctuale pentru persoanele decedate după această dată.

Procesul electoral continuă sub monitorizarea structurilor MAI, iar verificările privind incidentele raportate – inclusiv cel din județul Botoșani – sunt în desfășurare.