Connect with us

Actualitate

Părintele Dumitru Mateciuc: „Dacă ar fi să o iau de la capăt tot cu Maria m-aș căsători. Pentru că o iubesc enorm”. La mulți ani, doamna preoteasă

Publicat

Publicitate

Astăzi a fost prilej de sărbătoare și de bucurie în Parohia „Sfântul Gheorghe”, din municipiul Botoșani, unde enoriașii au omagiat-o pe prezbitera Cătălina-Maria Mateciuc, primul ajutor al părintelui Dumitru în misiunea sa pastorală. Exemplu de răbdare desăvârșită, de rezistență, putere și curaj, dar și de bunătate ca „pâinea lui Dumnezeu”, preoteasa Cătălina a reușit să lase urme adânci ale pașilor săi pe drumul vieții. Chiar dacă a făcut ca lucrurile să pară simple și parcursul lin, viața ei este o poveste despre tenacitate, despre încercări, despre dragostea de Hristos și de aproapele. Este o candelă aprinsă ce luminează şi încălzeşte atât propriul cămin, cât şi comunitatea bisericească.

 

„Nu eu am vrut să fiu preoteasă, Dumnezeu m-a ales”

Acum 35 de ani, Cătălina-Maria a devenit soția lui Dumitru Mateciuc, care era deja un teolog tobă de carte. În acel moment, Dumnezeu îi pregătea calea pentru a deveni femeia puternică din spatele preotului care urma să zidească biserici în inimile credincioșilor. Câteva luni mai târziu, ACASĂ nu mai însemna o cameră, ci o parohie întreagă. Părintele Dumitru Mateciuc devenise propovăduitorul prin cuvânt al adevărurilor de credinţă, iar prezbitera Maria-Cătălina propovăduitoarea exemplului, al rolul pe care îl are soţia preotului în viaţa parohiei, devenind „mâna dreaptă”  a părintelui în misiunea sa pastorală. Deși avea doar 20 de ani a înțeles imediat că trebuie să reprezinte un reper spiritual şi moral pentru comunitatea din Sârbi, unde fusese trimis părintele Dumitru să facă misiune, pentru că altfel oricât de frumos ar fi predicat soțul ei în fața Altarului, dacă nu s-ar fi reflectat  în modul său de viaţă şi al familiei, atunci slujirea nu ar fi fost deplină. De dragul ei, enoriașii din Sârbi s-au mobilizat exemplar și veneau în număr mare la slujbe, dar și la activitățile la care se cerea efort colectiv. Astfel încât, atunci când a fost transferat la Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani, în inimile enoriașilor din Sârbi s-a lăsat o tristețe iremediabilă. „Sunt la Altar de 35 de ani și pe 20 august facem și 35 de ani de când ne-am căsătorit. În 1989 pe 20 august ne-am căsătorit și în 1990 am fost preoțit. A fost alături de mine în tot ce am făcut…Și când am construit Biserica de la Sârbi, făcea mâncare la muncitori, când am făcut casa…Este o foarte bună gospodină și o bucătăreasă desăvârșită. Și a fost alături și de enoriașii de la Sârbi. Chiar și acum când mergem acolo ne primesc cu bucurie. Când preoteasa este alături de preot și la slujbe și peste tot, enoriașii sunt atrași și vin la biserică în număr mare și cu multă bucurie. Și chiar aici, la Biserica Sfântul Gheorghe, că au fost atâte…, când cădeam în deznădejde mă încuraja: Lasă că va fi bine și va ieși soarele și pe strada ta! Și până la urmă am reușit”, a spus părintele Dumitru Mateciuc.

Preoteasa Maria Mateciuc a scris cu litere de iubire în inimile enoriașilor, dar a știut să clădească și în inima soțului său o fortăreață în care iubirea, fidelitatea și respectul nu au putut fi atinse de încercările acestei lumi, de drumul lung, de călătoria obositoare,  de nevoile foarte multe care au frământat comunitatea parohială. Astfel încât, acum, după de 35 de ani de căsătorie, este mai iubita decât oricând, respectată și susținută de „părintele” ei. Pentru că dacă o întrebi despre omul ei, niciodată nu spune „soțul meu”, ci „părintele”.

„Dacă ar fi să enumăr trei calități ale Mariei aș putea spune: o mamă iubitoare, o soție iubitoare și o preoteasă exemplară. Dacă ar fi să mă mai căsătoresc o dată , tot pe ea aș alege-o pentru că o iubesc enorm de mult. I-am scris multe poezii, pe care le-a apreciat cu lacrimi de emoție. Cele mai mari bucurii ale ei au fost atunci când s-au născut copiii. Regretele Mariei? Poate că am fost foarte puțin în concediu, pentru că pe timpul verii ori eram eu ocupat, ori nu putea ea. Avem și socrii la țară ,alături de care trebuie să fim în permanență. N-am mai fost în concediu de când am făcut căsătoria de 25 de ani, deci avem deja zece ani. Eu nu prea mă pricep să-i cumpăr cadouri. Ea îmi cumpără mie și de fiecare dată toate mi se potrivesc”, a dezvăluit părintele Mateciuc.

Publicitate

La rândul său prezbitera Maria Mateciuc spune că în orice clipă ar lua-o de la capăt pentru că preoteasă nu a ales să fie. Nu a întrebat-o nimeni. A fost voia lui Dumnezeu, față de care s-a supus, s-a smerit și a făcut până acum tot ce i-a stat în putință ca să împlinească misiunea nobilă. Cu bucurie! Cu nădejde! A sprijinit orice om întristat sau în nevoi, cu timp și fără timp, purtând crucea după rânduiala lui Dumnezeu.

 

Preoteasa Maria Mateciuc este un exemplu de evlavie, hărnicie, bună-cuviință, un om care are un cuvânt bun pentru oricine i-ar cere un sfat. Rezultatele pastoral-misionare sunt evidente, lucru remarcat și de ÎPS Teofan la slujba de sfințire a bisericii din municipiu. Nu a ascuns lumina sub oboroc și a arătat și altora cum se construiesc familii frumoase, trainice și devotate lui Dumnezeu. Astfel că, astăzi, se poate mândri cu mai multe perechi de fini, alături de care a stat la fiecare pas al lor și i-a călăuzit, i-a încurajat, printre aceștia regăsindu-se părintele- director al Seminarului Teologic Botoșani, Daniel Dascălu, și soția, o doctoriță îndrăgită în oraș, dar și părintele Lucian Marcu, care la rândul său are o familie de nota zece. Și desigur mai sunt și alte nume sonore sau mai puțin cunoscute. Cu toții o respectă, însă, și o iubesc ca pe o mamă spirituală.

La mulți ani, doamna preoteasă Maria-Cătălina Mateciuc, vă urează și colectivul Redacției Botoșani24.ro.

Bunul Dumnezeu să vă dăruiască în continuare răbdare, dragoste şi ajutor în toată fapta bună. Lucrurile mici pe care le faceți şi le spuneți uneori  par nesemnificative, însă au o mare importanţă în timp. Un gest frumos poate lua povara celor obosiţi, un cuvânt bun poate aduce, într-o inimă îndurerată, bucuria unei ploi de vară.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (415)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Selma Iusuf, în „Dilema veche” nr. 868 din 2020, scrie despre relaţia sa cu matematica: „Îmi cer iertare şi de la foste mea dirigintă din liceu care ne-a dat afară de la ora de matematică pe mine şi pe o bună prietenă, pentru că eu n-am ştiut a râde mai discret. După ora petrecută pe holuri, ne-am gândit totuşi să mergem să ne cerem scuze. Ne-a iertat atunci femeia, dar ghinionul a făcut să spună la final: „Dar nu ştiţi ce aţi pierdut. Azi am făcut cercul lui Euler”.  Da. Am râs cu lacrimi şi acolo, în cancelaria de unde ne-a dat iar afară.  Menţionez că eram la o clasă de filologie, am o scuză”;

Mircea Coloşenco, în  „România literară” nr. 50 din 2020, scrie despre  romanul „Pădurea spânzuraţilor”. Reţin un aspect mai puţin cunoscut: „Pădurea spânzuraţilor” s-a născut, va scrie Liviu Rebreanu mai târziu, dintr-o fotografie pe care mi-a arătat-o un prieten, la sfârşitul anului 1918. Fotografia reprezenta o pădure plină de cehi spânzuraţi în dosul frontului austriac dinspre Italia. Prietenul pleca la conferinţa păcii, unde fotografia avea să demonstreze cum au fost trataţi cehii de către conducătorii monarhiei austriece. Fotografia m-a impresionat puternic şi m-a urmărit multă vreme. Auzisem că execuţii similare ar fi suferit şi mulţi români. Mi se povestise că chiar la Bistriţa, deci în ţara mea, au fost spânzuraţi mai mulţi preoţi şi ţărani români bucovineni.”;

Marta Petreu, în „Apostrof” nr. 11 din 2020,  reţine un citat cu mantă din Alex Ştefănescu: „De câte ori mi-a dispărut oglinda retrovizoare de la maşină şi am dat bani grei pe altă oglindă retrovizoare, numai eu ştiu. Ion Iliescu a cumpărat vreodată în viaţa lui o oglindă retrovizoare pentru maşina pe care o avea la dispoziţie?”

Aurel Dogaru, în „Ramuri” nr. 12 din 2020,  publică un comentariu la cartea lui George Vulturescu „Lucian Blaga – Ipostazele „harfei de-ntuneric”. Reţine Aurel Dogaru: 1. „Ştim că L. Blaga, filosoful, ne-a propus două moduri de cunoaştere: paradisiacă şi luciferică. Prin cunoaşterea paradisiacă, spune el, ne simţim parcă în lumea graţiei, iar prin cunoaşterea luciferică ne simţim părtaşi la nu ştiu ce mare tragedie”; 2. „Astfel, sintagma poemele luminii nu înseamnă deloc, pentru Blaga,  o aşezare în lumină, ca loc dezvelit, „la vedere”. În limpezimea aparentă a metaforei pare încifrat / ţesut un văl aruncat peste cuvintele rebele – gata să rupă tăcerea – tocmai pentru a instaura cealaltă lumină, adevăratul mesaj, cripticul, tăinuitul.”;

Publicitate

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 12 din 2020, publică un interviu cu Mihai Zamfir. Reţinem: 1. „când studiam literatura română interbelică, am constatat, aşadar,  că românul e născut nu poet,  dramaturg în nici un caz, prozator nu foarte mult, doar puţin, ci jurnalist”; 2. „publicistica are avantajul enorm al actualităţii perpetue”; 3. „publicistica e un fel de verişoară de-a doua cu literatura; dar vară de sânge, adică nu prin alianţe, ci din familie”; 4. „din păcate, un diplomat nu poate să spună decât rareori ceea ce crede”;  5. „cel mai greu de pus în pagină este, cred, textul politic, pentru că, aici, foarte uşor intervin pasiunea sau chiar idiosincraziile proprii, preferinţele, simpatiile, antipatiile. Or, după părerea mea,ceea ce văduveşte foarte grav majoritatea articolelor pe teme politice nu este pasiunea cu care sunt scrise, ci absenţa moderaţiei stilului”; 6. „pentru ca un text să sară peste timpul său trebuie să fie întrunite, cred, două condiţii: să fie scris cu talent şi întâmplarea fericită”; 7. „mă interesează tot mai mult să scriu despre acele fapte, detalii ale culturii despre care ştiu că, din păcate,  sunt perisabile. Încerc să surprind anumite laturi ale culturii despre care ştiu sigur că peste foarte puţin timp nu vor mai fi actuale”; 8. „pentru a fi un foarte bun jurnalist la radio sau la televiziune îţi trebuie altceva decât ce ai avea nevoie pentru a fi un bun jurnalist de presă scrisă. Nu aş spune că sunt domenii chiar diferite, dar sunt vocaţii diferite”; 9. „idealul meu de a scrie jurnalistic este acela de eleganţă şi de apel mai ales la litotă şi la aluzie decât la datul cu măciuca”;

Simona Preda, în „Ramuri” nr. 12 din 2020, publică un interviu cu criticul literar Daniel Cristea-Enache. Întrebat dacă şi critica literară este, la rândul ei, o formă de literatură, intervievatul răspunde: „Da şi nu. La Călinescu e mai mult da, la Maiorescu e mai mult nu. În această privinţă, sunt mai degrabă maiorescian decât călinescian şi spun: chiar dacă un critic are talent literar, chiar dacă se observă în scrisul lui plasticitate, expresivitate, capacitate de insolitare, chiar dacă portretistica dezvăluie aptitudini de scriitor, faptul că el scrie despre literatură şi că discursul lui este secund în raport cu textul literar, care este prim, mi se pare decisiv. Chiar şi Călinescu, care a împins foarte mult literaturizarea criticii, scrie despre autori de literatură. Nimeni n-ar spune despre un comentator de fotbal care descrie, rezumă, evaluează un meci de fotbal, că el este fotbalistul.  Ca să închei pe această linie: Când Călinescu scrie „Enigma Otiliei”, el ar fi fotbalistul.  Când acelaşi Călinescu scrie „Sensul clasicismului”, el ar fi comentatorul de fotbal”;

Sintagme, termeni, concepte: Adrian Lesenciuc: „toate literele şi-au înghiţit umbra”; Mihok Tamas: „pod detonat între empatie şi faptă”; Zeruya Shalev: „senzaţia pe care o încerci atunci când înghiţi foc”; 

Daniela Micu,  în „Ramuri” nr. 12 din 2020, face o prezentare  a părţii a treia a volumului lui Geo Bogza „Ţări de piatră, de foc şi pământ” (1939), intitulată „Basarabia ţară de pământ”. Reţinem: „ Basarabia lui Geo Bogza începe în Corjeuţi, judeţul Hotin, cu un ritual al morţii. El asistă la o înmormântare pe care o defineşte drept ciudată, fiindcă mortul este condus pe ultimul drum într-o sanie trasă de boi, la mijlocul lunii iunie.  Potrivit obiceiului, sania mortuară nu este trasă numai pe zăpadă, ci în orice anotimp. Opintirea boilor, a singurei perechi de boi, păstrată special în sat pentru o astfel de ocazie, poate simboliza greutatea cu care rudele şi cunoscuţii se despart de o persoană dragă. Boii sunt cerberii în plan fizic, în ritualul de trecere spre dincolo: „Mortul e rupt de pe pământ cu eforturi, cu şuvoaie de sudoare. El nu e lăsat să alunece cu uşurinţă spre lăcaşul de veci, înainte de a ajunge acolo, pământul îl mai ţine strâns ca un cleşte la suprafaţa lui, iar boii trebuie să-l rupă de pe pământ şi din viaţă”;

Citeste mai mult

Eveniment

Ce cuprinde Ordonanța ”trenuleț” semnată de Bolojan pentru 2026: Lista măsurilor adoptate de Guvern

Publicat

Publicitate

„Ordonanța trenuleț”, adoptată de Guvernul Bolojan introduce un pachet amplu de măsuri care vizează reducerea cheltuielilor bugetare, susținerea mediului de afaceri, sprijinirea persoanelor vulnerabile și a autorităților locale, precum și întărirea mecanismelor de combatere a evaziunii fiscale.

Ordonanța de urgență urmărește relansarea economică prin decizii precum reducerea subvențiilor pentru partide, reducerea impozitelor pe cifra de afaceri, protejarea persoanelor vulnerabile și combaterea evaziunii fiscale.

Pentru reducerea cheltuielilor bugetare, ordonanța urmărește reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și organizațiilor minorităților naționale, amânarea unor cheltuieli care ar fi generat presiuni suplimentare asupra bugetului, precum și modificarea mecanismelor de indexare pentru anumite drepturi și servicii și sunt introduse reguli mai stricte de control pentru întreprinderile publice.

Măsuri în plan economic

În plan economic, ordonanța prevede:

  • reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0.5% în anul 2026, urmând ca acesta să fie eliminat complet în 2027
  • pentru microîntreprinderi se instituie o cotă unică de 1% la impozitul pe venit
  • din 2027, „taxa de stâlp” va fi eliminată
  • se accelerează digitalizarea prin extinderea programelor RO e-Factura și RO e-TVA
  • taxa pe solarii se amână până în 2027
  • valoarea punctului în ambulatoriu crește la 6,5 lei de la 1 ianuarie 2026

Măsuri pentru persoane vulnerabile

Legea vizează și protejarea persoanelor vulnerabile.

Angajații plătiți cu salariul minim vor beneficia în continuare de neimpozitarea unei părți din venit, respectiv 300 de lei până la 30 iunie 2026 și 200 de lei din iulie până la finalul anului.

Publicitate

Măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie sunt prelungite până la 31 decembrie 2026, cu criterii de eligibilitate ajustate pentru o distribuție mai echitabilă a ajutoarelor.

Este prevăzută „Continuarea programului „Masa Sănătoasă”: elevii din învățământul preuniversitar, în special cei din comunități vulnerabile, vor beneficia în continuare de mese calde și echilibrate nutrițional”, potrivit comunicatului emis de Guvern, potrivit Mediafax.

Măsuri pentru autoritățile locale

În vederea sprijinirii autorităților locale, Trezoreria pune la dispoziție fonduri de 500 de milioane de lei, până la 30 iunie 2026, pentru a susține proiectele finanțate prin PNRR.

De asemenea, UAT-urile cu sisteme centralizate de termoficare vor putea beneficia de până la 200 de milioane de lei pentru acoperirea costurilor din sezonul rece 2025–2026.

Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

Pentru combaterea evaziunii fiscale, executivul consolideză regimul de autorizare și control în domeniul produselor accizabile.

Autorizarea operatorilor va fi centralizată la nivelul ANAF și va include evaluarea credibilității financiare a administratorilor și a sursei fondurilor.

Sunt introduse garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, iar lanțurile de tranzacționare vor fi scurtate prin limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate.

Vezi integral: Ce prevede Ordonanța trenuleț 2026

Vezi integral OUG 31 2025

Citeste mai mult

Eveniment

Căutări la Trușești: Trei minori dispăruți dintr-un centru de plasament, găsiți de jandarmi în Ajun de Crăciun

Publicat

Publicitate

În dimineața zilei de 25 decembrie, începând cu ora 06.00, jandarmii botoșăneni au intervenit de urgență la solicitarea Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, pentru căutarea a trei minori care plecaseră fără permisiune dintr-un centru de plasament din comuna Trușești.

Este vorba despre trei copii cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani, care au părăsit Centrul de plasament „Sfântul Nicolae” fără acordul personalului de serviciu, declanșând o amplă acțiune de căutare, desfășurată în condiții dificile de vreme.

După aproximativ o oră de la începerea operațiunilor, jandarmii au reușit să îi identifice și să îi recupereze pe cei trei minori, pe străzile comunei Trușești. Copiii prezentau o ușoară stare de hipotermie, cauzată de faptul că petrecuseră mai bine de șapte ore afară, la temperaturi de aproximativ minus 8 grade Celsius.

Din fericire, minorii nu au reclamat alte probleme și nu au existat indicii privind comiterea unor fapte antisociale sau situații care să le fi pus în pericol integritatea.

Jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani i-au preluat pe copii și i-au transportat în siguranță la sediul centrului de plasament, unde au fost predați în grija personalului de serviciu. Reprezentanții instituției le-au acordat sprijinul necesar, iar situația a fost readusă sub control.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Craciunul – Nașterea Domnului. A treia mare sărbătoare dintre cele 12 praznice împărătești ale a lumii creștine

Publicat

Publicitate

În fiecare an, pe data de 25 decembrie, se sărbătorește Nașterea Domnului Iisus Hristos. Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor, o sărbătoare care marchează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus Hristos și este celebrat în lumea întreagă.

Naşterea Domnului (întruparea Fiului lui Dumnezeu), sărbătorită în Biserica Ortodoxă la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau la 7 ianuarie (după calendarul iulian), face parte din cele 12 sărbători domneşti (sau praznice împărăteşti) ale Bisericii Ortodoxe, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.

Mesia Hristos a venit pe pământ cu o fire străină de a Sa, adică cu fire omenească, în cetatea Betleemului (Beit Lehem – Casa pâinii), care se află la o distanţă de 7 km de Ierusalim.

În oraşul natal al regelui David, s-a săvârşit marea taină a dreptei credinţe: „Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă” (I Tim. III, 16).

Peştera care, după tradiţie, este locul unde a venit pe lume Iisus Hristos se află pe o colină din partea de est a oraşului. Sfinţii împăraţi Constantin şi mama sa Elena au înălţat aici, în anul 330, o biserică, care ulterior a fost restaurată de împăratul Iustinian (527-565). Este cea mai veche biserică din Ţara Sfântă. Sub altarul acestui aşezământ se află peştera naşterii Domnului, intrarea în acest spaţiu se face prin partea de nord şi cea de sud a altarului.

Naşterea Domnului, eveniment unic în istoria omenirii

Publicitate

În acea perioadă, a fost dispusă de autorităţi organizarea unui recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor.

Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, mergând cu Iosif de la Nazaret la Betleem, spre a împlini porunca autorităţilor, Sfânta Fecioară Maria a născut pe Iisus, într-un staul de animale de la marginea cetăţii.

Acolo, la marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci şi tot acolo, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie, spre a lăsa, lângă copilul sărac, daruri împărăteşti: aur, smirnă şi tămâie.

Naşterea Domnului, numită şi Crăciunul, pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină, dintre cele ale Mântuitorului, dar nu este tot atât de veche ca Paştile (Învierea Domnului) sau Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Despre vechimea sărbătoririi Naşterii Domnului, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că în vremea sa (în cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea), sărbătoarea era cunoscută numai de câţiva ani, dar ea strălucea prin cinstirea care i se dădea.

Marele părinte al Bisericii spune însă că Naşterea Domnului ar putea fi numită sărbătoare nouă şi veche. Nouă, pentru că ea se făcuse cunoscută de puţin timp; veche, pentru că era trăită cu aceeaşi intensitate ca sărbătorile mai vechi (Paştile sau Rusaliile).

Pentru a întări spusele sale, Sfântul Ioan Gură de Aur citează din Faptele Sfinţilor Apostoli cuvântul învăţătorului de Lege iudaică, Gamaliel, adresat sinedriului. Gamaliel era conducător al unei celebre şcoli rabinice şi membru în sinedriu (instituţie evreiască care avea funcţie de conducere religioasă şi politică). El a cerut cu autoritate şi argumentat să nu mai fie urmăriţi şi prigoniţi apostolii lui Hristos.

„Şi acum zic vouă: Feriţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i, căci dacă această hotărâre sau lucrul acesta este de la oameni, se va nimici; Iar dacă este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-i nimiciţi, ca nu cumva să vă aflaţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu”, spunea cărturarul evreu. (Fapte 5; 38-39)

Tot la fel se va întâmpla şi cu praznicul Naşterii Domnului, spune profetic Sfântul Ioan Gură de Aur, când va fi mai mult cunoscut, se va bucura de o cinste mult mai mare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending