Connect with us

Eveniment

Până la 15.000 de lei de la stat pentru instalarea de garduri electrice, care să țină animalele sălbatice la distanță. CONDIȚII

Publicat

Publicitate

Persoanele fizice care au suferit pagube provocate de animalele sălbatice, în gospodării sau terenuri, vor putea solicita finanțări de până la 15.000 de lei de la stat pentru instalarea de garduri electrice sau alte mijloace asemănătoare permise de lege.

Ordinul Ministerului Mediului nr. 827/2023, pentru aprobarea ghidului de finanțare a Programului privind protecția speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor și reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice, a fost publicat luni, 3 aprilie, în Monitorul Oficial.

Potrivit documentului, obiectul programului îl reprezintă acordarea finanțării nerambursabile din Fondul pentru mediu pentru:

1. achiziția, instalarea de echipamente și/sau montajul de dispozitive de tipul gardurilor electrice (generator de impulsuri, fir gard electric, izolator inel gard electric, conectori fir gard electric, tijă împământare etc.), panou solar, regulator tensiune, cablu împământare ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege (instalații cu fascicule luminoase, sunete/ultrasunete etc. și care nu contravin prevederilor art. 3, 10 și 12 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), destinate reducerii conflictelor om-animal și implementării măsurilor de intervenție în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică ori amplasate pe traseele acestora, respectiv pe raza exploatațiilor agricole/pomicole/stupine/arii naturale protejate;

2. efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice la limita culturilor sau așezărilor aflate în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică ori amplasate pe traseele acestora, respectiv pe raza exploatațiilor agricole/pomicole/stupine/arii naturale protejate.

Scopul programului îl reprezintă protecția speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente și/sau montajul de dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege ori prin efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice sau al altor dispozitive destinate
reducerii conflictelor om—animal, implementării măsurilor de intervenție, precum și în vederea alungării sau împiedicării pătrunderii animalelor sălbatice în interiorul culturilor sau așezărilor.

Publicitate

Programul are caracter multianual și se aplică la nivel național.

Valoarea finanțării acordate pentru persoane fizice și juridice

În cadrul programului se acordă o finanțare nerambursabilă, reprezentând 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

a) în cazul persoanelor juridice:

  • maximum 5.000.000 lei pentru autoritățile administrației publice centrale sau instituția publică din subordinea autorității administrației publice centrale și titularii dreptului de administrare a imobilului proprietate publică, având regim de arie naturală protejată;
  • maximum 1.000.000 lei pentru unitățile administrativ-teritoriale;
  • maximum 500.000 lei pentru celelalte tipuri de persoane juridice;

b) maximum 15.000 lei pentru persoanele fizice.

Valoarea aprobată spre finanțare nu poate fi suplimentată față de cea aprobată inițial, beneficiarul având obligația să asigure din surse proprii finalizarea investiției.

Cheltuieli eligibile în cadrul programului

Potrivit documentului, sunt considerate cheltuieli eligibile următoarele:

a) pentru persoanele juridice:

  • cheltuielile pentru investiția de bază evidențiate în devizul estimativ
  • cheltuieli cu manopera/lucrări de construcții aferente investiției de bază;
  • cheltuieli pentru informare și publicitate
  • cheltuieli diverse și neprevăzute, în limita a 10% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente
  • cheltuielile privind lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier
  • cheltuielile pentru proiectare, asistență tehnică și studii sunt eligibile cumulat, în limita a 6% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente investiției de bază
  • consultanță în procent de maximum 4% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente investiției de bază

b) pentru persoanele fizice:

  • cheltuielile pentru investiția de bază evidențiate în cererea de finanțare
  • cheltuieli cu manopera/lucrări de construcții aferente investiției de bază
  • cheltuieli pentru informare și publicitate

TVA aferentă cheltuielilor eligibile ale proiectului este eligibilă în condițiile în care aceasta a fost solicitată și nu este recuperabilă, rambursabilă sau compensată prin orice alte mijloace, potrivit prevederilor legale.

Cheltuielile efectuate pentru achiziția de echipamente/dispozitive/materiale se încadrează la cheltuieli eligibile cu îndeplinirea condiției ca produsele achiziționate să fie noi.

Criterii de eligibilitate a proiectului

Este eligibil proiectul care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) imobilul-teren pe care se implementează proiectul este în proprietatea/administrarea solicitantului;

b) este implementat pe teritoriul României;

c) imobilul-teren pe care se implementează proiectul se află în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică ori este amplasat pe traseele acestora, astfel încât pot apărea conflicte om—animal ori pot produce pagube în proprietăți, inclusiv la animale domestice;

d) proiectul nu a mai beneficiat de finanțare publică pentru același tip de activități realizate asupra acelorași imobile și nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanțare;

e) finanțarea proiectului propus nu intră sub incidența regulilor de ajutor de stat, având în vedere că sunt îndeplinite cumulativ următoarele criterii:

  • nu este acordată de stat sau prin intermediul resurselor de stat;
  • nu favorizează una sau mai multe întreprinderi;
  • nu denaturează sau are potențialul de a denatura concurența;
  • nu afectează schimburile comerciale dintre țările Uniunii Europene;
  • măsurile ce vor fi finanțate sunt circumscrise îndeplinirii unor prerogative ale statului/autorităților publice.

Pentru un imobil-teren se poate acorda finanțare o singură dată în cadrul programului.

Criterii de eligibilitate a solicitanților

Este considerat eligibil solicitantul care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este persoană fizică cu domiciliul în România;

b) este persoană juridică română cu sediul în România;

c) este proprietar/administrator al imobilului-teren pe care se implementează proiectul, după caz;

d) nu se află în procedură de dizolvare/lichidare/radiere/faliment, criză financiară, executare silită ori alte situații similare — pentru persoanele juridice;

e) nu este înregistrat cu fapte sancționate de legislația fiscală, potrivit certificatului de cazier fiscal;

f) nu este înregistrat cu obligații de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor și contribuțiilor către bugetul de stat și bugetele locale, conform prevederilor legale în vigoare;

g) nu este înregistrat cu obligații de plată către bugetul Fondului pentru mediu, pentru persoanele juridice;

h) nu este condamnat pentru infracțiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă;

i) nu a beneficiat de finanțare nerambursabilă din altă sursă pentru același proiect.

Etapele programului

Etapele programului sunt următoarele:

a) publicarea pe pagina de internet a AFM a informațiilor necesare demarării programului și de deschidere a sesiunii de finanțare;

b) depunerea dosarelor de finanțare;

c) analiza dosarelor de finanțare;

d) comunicarea rezultatelor analizei dosarelor de finanțare;

e) depunerea și soluționarea contestațiilor;

f) evaluarea dosarelor de finanțare în urma soluționării contestațiilor;

g) încheierea contractelor de finanțare;

h) implementarea proiectelor;

i) monitorizarea proiectelor.

Conținutul dosarului de finanțare

Dosarul de finanțare se depune prin intermediul platformei informatice puse la dispoziție de AFM și conține următoarele documente:

a) cererea de finanțare, al cărei formular este prevăzut în anexa nr. 1, completată integral prin tehnoredactare și semnată olograf sau cu semnătură electronică calificată bazată pe un certificat calificat emis de un prestator de servicii de încredere conform Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE de către reprezentantul legal sau de către împuternicitul acestuia;

b) actul de identitate al solicitantului/al reprezentantului legal al solicitantului/persoanei împuternicite, după caz, valabil la data depunerii cererii de finanțare;

c) împuternicirea notarială/actul administrativ, în situația în care cererea de finanțare este semnată de un împuternicit;

d) certificatul de cazier fiscal emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanțelor, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului
de finanțare;

e) certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului, de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanțelor, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de finanțare;

f) certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială își are sediul/domiciliul solicitantul, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de finanțare;

g) document care să ateste dreptul de proprietate/administrare asupra terenului-imobil pentru care se solicită finanțare;

h) document emis de agenția județeană pentru protecția mediului/primărie care să ateste faptul că imobilul-teren pe care se implementează proiectul se află în zonele populate cu animale din specii de faună sălbatică ori este amplasat pe traseele acestora;

i) documentul doveditor al deschiderii contului bancar, doar pentru persoanele fizice;

j) nota conceptuală, doar pentru persoanele juridice, asumată prin semnătură de solicitant, cuprinzând:

  • oferta de achiziție a instalațiilor/dispozitivelor/gardurilor/împrejmuirilor/altor măsuri dintre cele prevăzute;
  • planul de amplasare a instalațiilor/dispozitivelor/gardurilor/împrejmuirilor/altor măsuri dintre cele prevăzute,extras din Google maps;

k) deviz estimativ, doar pentru persoanele juridice, care să evidențieze categoriile de cheltuieli eligibile;

l) certificatul de atestare privind obligațiile la Fondul pentru mediu, doar pentru persoanele juridice, eliberat de către AFM, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de
finanțare;

m) documentul doveditor al deschiderii la Trezoreria Statului a contului de venituri încasate de la Fondul pentru mediu, care va avea codul/indicatorul bugetar 21.43.02.20 — „alte subvenții primite de la administrația centrală pentru finanțarea unor activități”, doar pentru persoanele juridice;

n) hotărârea autorităților deliberative a solicitantului sau orice act administrativ privind participarea la program, după caz, doar pentru persoanele juridice, care va conține:

  • acordul de participare în cadrul programului;
  • acordul privind asigurarea și susținerea, din surse proprii, a cheltuielilor neeligibile.

În cadrul aceleiași sesiuni de depunere, un solicitant poate depune mai multe dosare de finanțare pentru imobile-terenuri diferite, până la atingerea valorii prevăzute. Depunerea dosarelor de finanțare se realizează în limita a 150% din bugetul alocat programului.

Vezi AICI ghidul de finanțare (.pdf)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Esre oficial. Decontarea voucherelor de vacanță, după reguli noi: Declarație pe propria răspundere și factură de 1.600 de lei

Publicat

Publicitate

Guvernul a adoptat un noul mecanism pentru decontarea voucherelor de vacanță. Beneficiarii trebuie să prezinte o declarație pe propria răspundere, prin care confirmă că au contribuit cu suma de 800 de lei din fonduri proprii, că au utilizat și cei 800 de lei oferiți de stat și să depună o factură de minimum 1.600 de lei, care urmează să fie decontată.

Modificări esențiale în sistemul de decontare a voucherelor de vacanță:

Valoarea voucherelor și condiții de eligibilitate

– Angajații din instituțiile publice cu salarii nete de până la 8.000 lei vor beneficia de vouchere de vacanță în valoare de 800 lei.
– Voucherele pot acoperi maximum 50% din valoarea unui pachet turistic, ceea ce înseamnă că beneficiarul trebuie să achiziționeze un pachet de cel puțin 1.600 lei și să contribuie cu diferența de 800 lei din fonduri proprii

Cum se decontează voucherele de vacanță

Achiziționarea pachetului turistic: Angajatul achiziționează un pachet turistic în valoare de minimum 1.600 de lei.

Declarație pe propria răspundere: După achiziție, angajatul completează o declarație pe propria răspundere, confirmând că a contribuit cu 800 de lei din fonduri proprii și că a utilizat voucherul de 800 de lei oferit de stat.

Prezentarea facturii: Angajatul prezintă factura de minimum 1.600 de lei care atestă achiziția pachetului turistic.
Decontarea: Pe baza declarației și a facturii, angajatul primește suma de 800 de lei de la stat.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de vânt pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Nu scăpăm de vânt ! Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o nouă atenționare meteorologică de tip cod galben de vânt, pentru județul Botoșani, valabilă mâine între orele 11:00 – 23:00. Potrivit acestora, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…60 km/h.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

Publicitate

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

Reamintim faptul că, în condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul, într-un timp foarte scurt, la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate etc.

Pentru a preveni incendiile, nu trebuie aruncate resturi de țigară sau bețe de chibrit aproape de căpițele de fân sau de locurile în care sunt depozitate furaje, lemne de foc, substanțe inflamabile sau alte materiale combustibile și nici pe terenuri cu vegetație uscată.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

Paște 2025: Când se prepară cozonacii și pasca de sărbători. Rețete și recomandări

Publicat

Publicitate

Paștele 2025: Care este momentul potrivit pentru prepararea cozonacilor și a pascăi. Joia Mare – o zi cu semnificație profundă în Săptămâna Patimilor. În această zi, credincioșii participă la denii, unde sunt evocate evenimente esențiale, precum Cina cea de Taină, scrie alba24.ro.

Tot în această zi, gospodinele vopsesc ouăle, de regulă în roșu – simbol al sângelui lui Hristos – și prepară pasca, cozonacul și alte bucate tradiționale. Joia Mare este, de asemenea, ultima zi în care se pomenesc morții.

Familiile vor continua pregătirile pentru masa de Paște sâmbătă. Așadar, cozonacii, pasca, drobul de miel și alte mâncăruri de sărbători pot fi pregătite joi sau sâmbătă.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 1

Unele dintre preparatele tradiționale pregătite de sărbători sunt cozonacii. O rețetă este prezentată de Sanda Marin, pentru Mediafax.

Ingrediente:

1 kg făină, 7 gălbenusuri, 4 albusuri, 300 g zahăr, 250 g unt (80% grăsime), 2 linguri ulei, lapte cât se cere, (circa 1/2 litru), 1 lingură rom, vanilie, 50 g drojdie, 1 linguriţă rasă de sare, 100 – 200 g stafide (după gustul fiecăruia).

Publicitate

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu puţin lapte călduţ și o bucăţică de zahăr. Se opăresc într-o oală mică 3—4 linguri de făină cu puţin lapte clocotit, amestecând bine. Când s-a răcorit, se amestecă cu drojdia și apoi se bate bine până se fac bășici mari. Se presară puţină făină, se acoperă cu un servet si se pune la un loc cald să crească.

În acest timp, se freacă gălbenușurile, întâi cu sare, ca să-se închidă la culoare, apoi cu zahărul tos sau zahăr pudră cernut printr-o sită fină.

Când plămădeala a crescut destul, se toarnă peste restul de făină cernută într-un vas larg si ţinut la cald. Se amestecă adăugând gălbenuşurile, puţin lapte călduţ si albusurile bătute spumă. Se frământă cel puţin o jumătate de oră, aducând aluatul de pe margini spre mijloc. Se pune uleiul, romul, puţin câte puţin, untul topit, cald. Dacă aluatul pare prea tare, se mai adaugă puţin lapte călduţ. La frământat se adăugă şi stafidele, după ce au fost alese, spălate şi şterse întrun şervet.

Se adună aluatul în vas, se acoperă cu un prosop uşor, se asază la cald şi se lasă să crească circa două-trei ore.

Când a crescut destul, se unge mâna cu unt, se iau bucăţi din el, se împletesc pe masa de aluat presărată cu făină și se pun în forme unse cu unt. Aluatul nu trebuie să ajungă la jumătatea formei. Se mai lasă să crească tot la cald, se unge cu ou, se presară deasupra zahăr tos şi nuci sau stafide. Se pun la copt la foc potrivit şi se ţin circa o oră. Când sunt gata, se scot din forme şi se lasă să se răcorească.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 2

Ingrediente:

600 g făină, 1 cească lapte, 2 ouă întregi, 2 gălbenuşuri, 1/2 linguriţă sare, 140 g unt proaspăt, 2 linguri zahăr, 20 g drojdie, vanilie. Umplutura: 500 g nuci măcinate, 350 g zahăr pudră, un praf de sare, 1/2 cească lapte.

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu o linguriţă de zahăr şi puţin lapte călduţ. Se freacă untul spumă cu două linguri de zahăr. Se cerne într-un vas larg făina, se face loc la mijloc şi se toarnă plămădeală, o cească de lapte, două ouă întregi si două gălbenusuri frecate cu 1/2 linguriţă de sare; se frământă, adăugând şi untul frecat spumă, până face aluatul băşici şi se desprinde de pe mână. Coca trebuie să fie ceva mai tare decât la cozonacul obişnuit (simplu). Se lasă să crească.

Umplutura:

Se amestecă nucile măcinate cu zahărul pudră şi cu un vârf de linguriţă de sare. Se opăreşte cu 1/2 ceaşcă de lapte clocotit şi se freacă până se face pasta potrivit de consistentă (dacă este necesar, se mai adaugă lapte, dar cu grijă, deoarece pasta devine uşor prea moale). Aluatul crescut se desparte în două, se întinde prima foaie pe masa presărată cu făină, deasupra se întinde jumătate din nucă, într-un strat cât mai egal, se rulează şi se pune în forma  unsă cu unt. Acelaşi lucru se repetă cu a doua bucată de aluat. Se ung cu ou si se dau imediat la cuptor, fără să se lase aluatul în formă să crească, deoarece se fac goluri între nucă şi aluat. Se coace la foc potrivit.

Rețete de Paște 2025: pască cu brânză

Ingrediente: 400 g aluat de cozonac, unt pentru uns tava.

Umplutura: 500 g brânză de vaci, 3 ouă, 100 g zahăr, 50 g unt (80% grăsime), 40 g făină, 1 cească lapte, 1 linguriţă esenţă vanilie, coajă de lămâie, 25 g stafide, 1/2 linguriţă sare.

Din aluatul de cozonac se întinde o foaie groasă de circa 0,5 cm şi de forma tăvii în care se coace. Se unge tava cu unt, se asază foaia de aluat pe fund. Din alte două bucăţi se fac pe masa de aluat suluri de grosimea creionului, se împletesc şi se asază de jur împrejur, lipite de marginea tăvii, apăsând capetele, ca să se unească între ele. Se lasă să crească.

Se freacă împreună brânza cu untul si zahărul. Se adaugă ouăle pe rând, sare, apoi făina si laptele. La urmă se pune vanilia, coaja de lămâie si stafidele alese si spălate. Se toarnă în formă. Se ung cu ou atât aluatul, cât si brânza si se dă la cuptor. Când este gata, se scoate din formă după ce s-a răcit.

Rețete de Paște 2025: pască fără aluat

Ingrediente: 600g de brânză de vaci, 500 g de smântână grasă, 6 ouă; 150 g de unt, 150 g de zahăr, 50 g faină, 50 g de griş, 100 g stafide, coaja rasă de la o lămâie/portocală

Mod de preparare: Sparge ouăle şi amestecă-le cu mixerul. Topeşte untul într-o crăticioara pe foc, fără ca acesta să-şi schimbe culoarea. Adaugă zahărul şi untul şi mixează bine totul. Adaugă smântana, făina şi grişul. La final incorporează cu atenţie, la o viteză mică, branza, stafidele şi coaja rasă de lămâie sau portocală.

Toarnă compoziţia într-o tavă rotundă cu fundul detaşabil, unsă cu unt şi tapetată cu făină. Coace pasca 40-45 de minute în cuptorul încins la 180 de grade Celsius. Lasă pasca să se răcească la temperatura camerei.

Rețete de Paște 2025: Pască italiană cu orez

Ingrediente:

Aluatul: 570 de grame de făină, o lingură de praf de copt, 60 de grame de unt, o jumătate de cană de zahăr, 3 ouă, două pliculeţe de vanilie;

Umplutura: o cană de apă, o jumătate de cană de orez, un litru de lapte, o cutie de 425 de grame de brânză ricotta, o cană şi jumătate de zahăr, o lingură de suc de lămâie, coaja rasă de la o lămâie, 6 ouă

Mod de preparare:

Într-un bol, amestecaţi făina cu praful de copt. În alt bol mai mare, amestecaţi cu mixerul untul cu jumătate de cană de zahăr, până ce compoziţia devine pufoasă. Adăugaţi pe rând ouăle şi vanilia. Treptat, adăugaţi făina, pentru a obţine un aluat moale. Împărţiţi aluatul în două şi formaţi două mingi. Întindeţi fiecare minge de aluat pe o suprafaţă de lucru presărată cu făină, în formă de disc, astfel încât să încapă într-o formă de copt cu diametrul de 25 de centimetri.

Puneţi discurile de aluat în forme şi daţi la frigider.

Daţi apa în clocot într-o oală şi adăugaţi orezul. Daţi focul mai mic, acoperiţi oala cu un capac şi fierbeţi 20 de minute. Adăugaţi laptele şi fierbeţi ingredientele, amestecând încontinuu, până când amestecul se îngroaşă. Apoi luaţi oala de pe foc şi lăsaţi să se răcească.

Încălziţi cuptorul la 165 de grade Celsius.

După aceea, amestecaţi într-un bol brânza ricotta, zahărul, sucul şi coaja de lămâie şi 6 ouă, până ce obţineţi o compoziţie omogenă şi spumoasă. Adăugaţi amestecul rece cu orez şi amestecaţi până ce ingredientele se omogenizează. Turnaţi amestecul în forma de tartă, apoi acoperiţi-o cu discul de aluat din cealaltă formă.

Coaceţi pasca în cuptorul preîncălzit până ce aluatul de deasupra capătă o culoare aurie, aproximativ 60 de minute, apoi lăsaţi să se răcească pe un grătar.

Citeste mai mult

Eveniment

Moartea celor doi medici și a unui brancardier, angajați la un spital din Iași, bagă în priză inspectorii de Muncă

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Iași va demara ample controale în toate spitalele din județ pentru a verifica respectarea legii securității și sănătății în muncă.

‘Noi, ca Inspectorat Teritorial de Muncă, ne-am propus ca anul acesta să facem controale ample în spitale, controale privind securitatea și sănătatea în muncă, condițiile de muncă și controalele de fond privind relațiile de muncă, având în vedere anumite riscuri’, a declarat joi, pentru AGERPRES, inspectorul șef al ITM Iași, Costel Grojea.

Un prim control este deja în desfășurare la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ din Iași, după ce conducerea ITM afirmă că s-a autosesizat în urma informațiilor apărute în spațiul public privind decesele a trei persoane – doi medici rezidenți și un brancardier.

‘Vom face un control mai amplu privind respectarea regulilor din Legea 319/2006, legea securității și sănătății în muncă’, a declarat Costel Grojdea.

El a adăugat că de la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ nu au fost primite sesizări în ultimul an.

‘Din zona Spitalului ‘Sf Spiridon’ nu am avut sesizări în ultimul an. Din alte spitale au fost sesizări în ceea ce privește condițiile de muncă și relațiile de muncă. Nu au fost multe’, a afirmat Grojdea.

Publicitate

Declarația a fost făcută în contextul în care, la Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Sf. Spiridon’ Iași, doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni, în localități diferite, din cauze diferite.

Unul dintre medicii rezidenți decedați este George Ștefan Tilă, în vârstă de 31 de ani, din municipiul Bârlad. Medic rezident în anul V fiind, acesta trebuia să facă gărzi la secția Medicină internă de la Spitalul ‘Elena Beldiman’ din luna martie. Acesta a murit la câteva zile după prima gardă, pe 28 martie.

Cel de-al doilea caz de deces înregistrat în rândul rezidenților de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie este al lui Emanuel Mirel Luca, în vârstă de 28 de ani, din localitatea Darabani, județul Botoșani. Acesta a fost găsit mort, duminică, într-un apartament din Iași în care locuia cu chirie.

În urmă cu două zile, un brancardier în vârstă de 52 de ani, care lucra la același spital, a făcut infarct la scurt timp după ce a ieșit din tură.

După moartea celor doi, mai mulți rezidenți din cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie au postat pe grupurile de socializare mesaje conform cărora sunt suprasolicitați, iar programul de lucru nu este respectat. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending