Connect with us

Eveniment

Până la 15.000 de lei de la stat pentru instalarea de garduri electrice, care să țină animalele sălbatice la distanță. CONDIȚII

Publicat

Publicitate

Persoanele fizice care au suferit pagube provocate de animalele sălbatice, în gospodării sau terenuri, vor putea solicita finanțări de până la 15.000 de lei de la stat pentru instalarea de garduri electrice sau alte mijloace asemănătoare permise de lege.

Ordinul Ministerului Mediului nr. 827/2023, pentru aprobarea ghidului de finanțare a Programului privind protecția speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor și reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice, a fost publicat luni, 3 aprilie, în Monitorul Oficial.

Potrivit documentului, obiectul programului îl reprezintă acordarea finanțării nerambursabile din Fondul pentru mediu pentru:

1. achiziția, instalarea de echipamente și/sau montajul de dispozitive de tipul gardurilor electrice (generator de impulsuri, fir gard electric, izolator inel gard electric, conectori fir gard electric, tijă împământare etc.), panou solar, regulator tensiune, cablu împământare ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege (instalații cu fascicule luminoase, sunete/ultrasunete etc. și care nu contravin prevederilor art. 3, 10 și 12 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), destinate reducerii conflictelor om-animal și implementării măsurilor de intervenție în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică ori amplasate pe traseele acestora, respectiv pe raza exploatațiilor agricole/pomicole/stupine/arii naturale protejate;

2. efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice la limita culturilor sau așezărilor aflate în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică ori amplasate pe traseele acestora, respectiv pe raza exploatațiilor agricole/pomicole/stupine/arii naturale protejate.

Scopul programului îl reprezintă protecția speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente și/sau montajul de dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege ori prin efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice sau al altor dispozitive destinate
reducerii conflictelor om—animal, implementării măsurilor de intervenție, precum și în vederea alungării sau împiedicării pătrunderii animalelor sălbatice în interiorul culturilor sau așezărilor.

Publicitate

Programul are caracter multianual și se aplică la nivel național.

Valoarea finanțării acordate pentru persoane fizice și juridice

În cadrul programului se acordă o finanțare nerambursabilă, reprezentând 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

a) în cazul persoanelor juridice:

  • maximum 5.000.000 lei pentru autoritățile administrației publice centrale sau instituția publică din subordinea autorității administrației publice centrale și titularii dreptului de administrare a imobilului proprietate publică, având regim de arie naturală protejată;
  • maximum 1.000.000 lei pentru unitățile administrativ-teritoriale;
  • maximum 500.000 lei pentru celelalte tipuri de persoane juridice;

b) maximum 15.000 lei pentru persoanele fizice.

Valoarea aprobată spre finanțare nu poate fi suplimentată față de cea aprobată inițial, beneficiarul având obligația să asigure din surse proprii finalizarea investiției.

Cheltuieli eligibile în cadrul programului

Potrivit documentului, sunt considerate cheltuieli eligibile următoarele:

a) pentru persoanele juridice:

  • cheltuielile pentru investiția de bază evidențiate în devizul estimativ
  • cheltuieli cu manopera/lucrări de construcții aferente investiției de bază;
  • cheltuieli pentru informare și publicitate
  • cheltuieli diverse și neprevăzute, în limita a 10% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente
  • cheltuielile privind lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier
  • cheltuielile pentru proiectare, asistență tehnică și studii sunt eligibile cumulat, în limita a 6% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente investiției de bază
  • consultanță în procent de maximum 4% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente investiției de bază

b) pentru persoanele fizice:

  • cheltuielile pentru investiția de bază evidențiate în cererea de finanțare
  • cheltuieli cu manopera/lucrări de construcții aferente investiției de bază
  • cheltuieli pentru informare și publicitate

TVA aferentă cheltuielilor eligibile ale proiectului este eligibilă în condițiile în care aceasta a fost solicitată și nu este recuperabilă, rambursabilă sau compensată prin orice alte mijloace, potrivit prevederilor legale.

Cheltuielile efectuate pentru achiziția de echipamente/dispozitive/materiale se încadrează la cheltuieli eligibile cu îndeplinirea condiției ca produsele achiziționate să fie noi.

Criterii de eligibilitate a proiectului

Este eligibil proiectul care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) imobilul-teren pe care se implementează proiectul este în proprietatea/administrarea solicitantului;

b) este implementat pe teritoriul României;

c) imobilul-teren pe care se implementează proiectul se află în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică ori este amplasat pe traseele acestora, astfel încât pot apărea conflicte om—animal ori pot produce pagube în proprietăți, inclusiv la animale domestice;

d) proiectul nu a mai beneficiat de finanțare publică pentru același tip de activități realizate asupra acelorași imobile și nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanțare;

e) finanțarea proiectului propus nu intră sub incidența regulilor de ajutor de stat, având în vedere că sunt îndeplinite cumulativ următoarele criterii:

  • nu este acordată de stat sau prin intermediul resurselor de stat;
  • nu favorizează una sau mai multe întreprinderi;
  • nu denaturează sau are potențialul de a denatura concurența;
  • nu afectează schimburile comerciale dintre țările Uniunii Europene;
  • măsurile ce vor fi finanțate sunt circumscrise îndeplinirii unor prerogative ale statului/autorităților publice.

Pentru un imobil-teren se poate acorda finanțare o singură dată în cadrul programului.

Criterii de eligibilitate a solicitanților

Este considerat eligibil solicitantul care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este persoană fizică cu domiciliul în România;

b) este persoană juridică română cu sediul în România;

c) este proprietar/administrator al imobilului-teren pe care se implementează proiectul, după caz;

d) nu se află în procedură de dizolvare/lichidare/radiere/faliment, criză financiară, executare silită ori alte situații similare — pentru persoanele juridice;

e) nu este înregistrat cu fapte sancționate de legislația fiscală, potrivit certificatului de cazier fiscal;

f) nu este înregistrat cu obligații de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor și contribuțiilor către bugetul de stat și bugetele locale, conform prevederilor legale în vigoare;

g) nu este înregistrat cu obligații de plată către bugetul Fondului pentru mediu, pentru persoanele juridice;

h) nu este condamnat pentru infracțiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă;

i) nu a beneficiat de finanțare nerambursabilă din altă sursă pentru același proiect.

Etapele programului

Etapele programului sunt următoarele:

a) publicarea pe pagina de internet a AFM a informațiilor necesare demarării programului și de deschidere a sesiunii de finanțare;

b) depunerea dosarelor de finanțare;

c) analiza dosarelor de finanțare;

d) comunicarea rezultatelor analizei dosarelor de finanțare;

e) depunerea și soluționarea contestațiilor;

f) evaluarea dosarelor de finanțare în urma soluționării contestațiilor;

g) încheierea contractelor de finanțare;

h) implementarea proiectelor;

i) monitorizarea proiectelor.

Conținutul dosarului de finanțare

Dosarul de finanțare se depune prin intermediul platformei informatice puse la dispoziție de AFM și conține următoarele documente:

a) cererea de finanțare, al cărei formular este prevăzut în anexa nr. 1, completată integral prin tehnoredactare și semnată olograf sau cu semnătură electronică calificată bazată pe un certificat calificat emis de un prestator de servicii de încredere conform Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE de către reprezentantul legal sau de către împuternicitul acestuia;

b) actul de identitate al solicitantului/al reprezentantului legal al solicitantului/persoanei împuternicite, după caz, valabil la data depunerii cererii de finanțare;

c) împuternicirea notarială/actul administrativ, în situația în care cererea de finanțare este semnată de un împuternicit;

d) certificatul de cazier fiscal emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanțelor, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului
de finanțare;

e) certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului, de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanțelor, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de finanțare;

f) certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială își are sediul/domiciliul solicitantul, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de finanțare;

g) document care să ateste dreptul de proprietate/administrare asupra terenului-imobil pentru care se solicită finanțare;

h) document emis de agenția județeană pentru protecția mediului/primărie care să ateste faptul că imobilul-teren pe care se implementează proiectul se află în zonele populate cu animale din specii de faună sălbatică ori este amplasat pe traseele acestora;

i) documentul doveditor al deschiderii contului bancar, doar pentru persoanele fizice;

j) nota conceptuală, doar pentru persoanele juridice, asumată prin semnătură de solicitant, cuprinzând:

  • oferta de achiziție a instalațiilor/dispozitivelor/gardurilor/împrejmuirilor/altor măsuri dintre cele prevăzute;
  • planul de amplasare a instalațiilor/dispozitivelor/gardurilor/împrejmuirilor/altor măsuri dintre cele prevăzute,extras din Google maps;

k) deviz estimativ, doar pentru persoanele juridice, care să evidențieze categoriile de cheltuieli eligibile;

l) certificatul de atestare privind obligațiile la Fondul pentru mediu, doar pentru persoanele juridice, eliberat de către AFM, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de
finanțare;

m) documentul doveditor al deschiderii la Trezoreria Statului a contului de venituri încasate de la Fondul pentru mediu, care va avea codul/indicatorul bugetar 21.43.02.20 — „alte subvenții primite de la administrația centrală pentru finanțarea unor activități”, doar pentru persoanele juridice;

n) hotărârea autorităților deliberative a solicitantului sau orice act administrativ privind participarea la program, după caz, doar pentru persoanele juridice, care va conține:

  • acordul de participare în cadrul programului;
  • acordul privind asigurarea și susținerea, din surse proprii, a cheltuielilor neeligibile.

În cadrul aceleiași sesiuni de depunere, un solicitant poate depune mai multe dosare de finanțare pentru imobile-terenuri diferite, până la atingerea valorii prevăzute. Depunerea dosarelor de finanțare se realizează în limita a 150% din bugetul alocat programului.

Vezi AICI ghidul de finanțare (.pdf)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Pompierii botoșăneni s-au alăturat campaniei naționale de ecologizare ,,Ziua națională de curățenie”

Publicat

Publicitate

Astăzi, pompierii botoșăneni s-au alăturat, ca în fiecare an, campaniei naționale de ecologizare „Ziua Națională de Curățenie”, desfășurată în mai multe zone ale județului.

 

70 de salvatori au participat la acțiunile de curățare organizate în pădurile Lebăda, Gorovei, Guranda, precum și în apropierea satului Petricani, oraș Săveni. În urma activităților, au fost strânse pet-uri, ambalaje din plastic și hârtie, cutii, sticle și alte resturi menajere aruncate la întâmplare. Deșeurile au fost colectate în saci de unică folosință și depozitate corespunzător.

 

Prin această inițiativă, pompierii botoșăneni au dorit să transmită un mesaj despre importanța protejării mediului și responsabilitatea pe care fiecare dintre noi o are față de natură. Totodată, acțiunea a avut rolul de a promova spiritul civic, voluntariatul și implicarea comunitară.

 

Publicitate

Pompierii botoșăneni fac apel la cetățeni să nu arunce deșeuri în locuri neamenajate și să respecte regulile de protecție a mediului. Resturile menajere, în special sticlele și ambalajele din plastic sau hârtie, pot deveni surse de poluare și pot favoriza izbucnirea incendiilor de vegetație.

Pentru a preveni astfel de situații, este important ca fiecare dintre noi să contribuie la menținerea curățeniei și să respecte măsurile de siguranță.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, locul din România unde localnicii consumă apă pe banii Primăriei. Cum s-a ajuns la situația aberantă care îngroapă bugetele locale

Publicat

Publicitate

În județul Botoșani mai multe primării de la țară au ajuns să acumuleze datorii uriașe după ce au dat gratis apă, timp de mai mulți ani, localnicilor. În această situație s-a ajuns din cauza unui cerc vicios administrativ iar sătenii riscă să fie puși la plată restanțele, scrie ADEVĂRUL

În România utilizarea unor servicii și a unor resurse, precum apa, gazul sau curentul electric, se facturează și se plătește. În caz contrar, utilizatorul, fie casnic, fie industrial, este deconectat de la rețea și obligat la plată în instanță sau prin firme de recuperare. Aceleași reguli par să nu se aplice peste tot în România. De exemplu, la Botoșani. Timp de aproximativ doi-trei ani, mii de săteni au folosit apă potabilă fără ca aceasta să fie facturată și plătită. Și asta legal. Totul din cauza unei situații birocratice tipic românească.

Apă la liber, pe banii Primăriei

În județul Botoșani, mai multe primării de la țară și-au făcut cu fonduri europene rețele de distribuție a apei potabile. Era o necesitate în contextul în care inclusiv directivele europene solicită o anumită acoperire a localităților cu rețele de apă potabilă, dar și al secetei care bântuie România de ani buni. Inițiativele sunt lăudabile și reprezintă un pas înainte pentru civilizarea comunităților rurale.

Numai că, după aproximativ trei ani de la amenajarea acestor rețele de apă, autoritățile locale din multe comune s-au trezit datoare vândute la operatorul de apă al județului, Nova Apaserv, o societate unde acționari majoritar este Consiliul Județean. Pe scurt, în momentul de față, sunt șapte comune cu datorii de aproximativ 2.9 milioane de lei la apă. Propriu-zis sunt facturi restante. În această situație s-a ajuns dintr-un motiv simplu. Localnicii folosesc apa de ani zile, fără să fie facturată pe fiecare beneficiar, iar Primăria plătește. Sau cu alte cuvinte, sătenii au udat grădinile, au adăpat animalele și s-au folosit de apă gratuit. Propriu-zis, rețelele de apă amenajate cu fonduri europene prin comune nu au fost preluate de operator, adică de Nova Apaserv.

Fără să fie preluate, nu au fost încheiate nici contracte individuale cu utilizatorii casnici. Apa era controrizată doar la intrarea în comună. Adică operatorul de apă contorizează câtă apă folosește respectiva comunitate, dar facturile le trimite Primăriei, care trebuie să le achite. Adică toată apa consumată de localnici. „Situația nu este numai din 2025 ci și din anii precedenți. S-a luat hotărâre la Consiliul Județean și Nova Apaserv ca aceste datorii istorice să se închidă. Trebuie să-și plătească fiecare consumul de apă. Așa este normal. Așa cum orice cetățean obișnuit merge și își plătește facturile, așa și o Primărie care are contorizarea la limită de proprietate trebuie să-și plătească apa consumată de comunitatea sa”, precizează Constantin Bursuc, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani.

Publicitate

„Trebuie să-și determine consumatorii să-și plătească apa”

Reprezentanții Consiliului Județean spun că pentru a nu-și vedea bugetele locale risipite pe pomeni către localnici, autoritățile locale trebuie să găsească soluții pentru a-i pune pe utilizatorii casnici la plată. „În primul rând trebuie să-și determine consumatorii să-și plătească apa”, adaugă Constantin Bursuc.

Este un proces birocratic pe care primăriile respective ar fi trebuit să-l urmeze, încă de la darea în folosință a rețelelor pentru a putea livra apă oamenilor. „Dacă se dorește furnizarea de apă către populație ei trebuie să-și autorizeze un serviciu sau să-și facă o societate. Trebuie să se autorizeze la ANRSCE în vederea tarifării acelor consumatori și mai apoi ulterior să-l predea către operatorul regional Nova Apa Serv”, precizează Alin Cirimpei, director Nova Apaserv.

În plus, pentru a putea fi realizate contracte individuale, rețeaua trebuie preluată de operatorul județean. Dar până atunci, primăriile trebuie să plătească datoriile uriașe acumulate. „Suntem în proces de negociere a tranșelor pe care trebuie să le livreze. Cu alte UAT-uri suntem în discuții pentru procedura preluării rețelelor. Dar datoriile trebuie stinse. Din punct de vedere legal, primăriile trebuie să predea operatorului regional rețelele de apă urmând clar niște pași”, adaugă Alin Cirimpei.

„Noi n-am putut lăsa lumea fără apă”
De cealaltă parte, edilii comunelor spun că este un cerc vicios și că s-au trezit între ciocan și nicovală. Pe de o parte, acuză Nova Apaserv că i-ar fi amânat constant cu preluarea rețelelor de apă, iar de cealaltă parte localnicii cereau această resursă vitală pentru a-și adăpa vitele, mai ales pe timp de secetă.

„Noi ne chinuim de un an de zile să predăm rețeaua de apă la Nova Apaserv. Spun așa, mâine, poimâine, luna viitoare și tot așa. Ne amână. Noi n-am putut lăsa lumea fără apă. Mai ales că anul trecut a fost seceta aia mare”, spune Cristinel Aroșculesei, primarul comunei Manoleasa. Localnicii la rândul lor recunosc că s-a consumat apă la discreție, fără niciun fel de contract. „Nu erau făcute contracte. De acum doi ani. Dar acum au început să facă contracte că s-a oprit apa în comună”, mărturisește o localnică din comuna Roma.

„Abia de vreo două săptămâni au început să facă contracte. Înainte nu erau contracte”, precizează un alt localnic din aceeași comună. Oamenii se tem că vor fi nevoiți să dea din urmă. „Este adevărat că cine consumă trebuie să plătească. Da ce ne facem dacă ne punem să dăm din urmă. Ferească Dumnezeu. Merg la muncă în afară să plătesc”, precizează un alt sătean.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Mașină făcută praf la Dersca! Cinci persoane, printre care trei copii, duși la spital

Publicat

Publicitate

Doi adulți și trei minori au ajuns la spital în urma unui accident rutier care s-a produs azi noapte în apropierea localității Dersca, în care a fost implicat un singur autoturism.

La locul evenimentului au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și descarcerare, un echipaj de prim ajutor SMURD și două echipaje ale Serviciului Județean de Ambulanță.
Forțele de intervenție au constatat că toți cei cinci pasageri erau conștienți și cooperanți, fiind preluați de echipajele medicale pentru acordarea primului ajutor și transportul la spital.

De asemenea, pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, prin deconectarea bornelor bateriei.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani atrage atenția asupra importanței respectării regulilor de circulație pentru prevenirea unor astfel de evenimente.

Pompierii militari rămân mobilizați 24/24 pentru a răspunde rapid oricărei situații de urgență și pentru a acorda ajutor specializat celor aflați în pericol.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Șoferii începători ar putea fi interziși la volanul mașinilor puternice. Proiect de modificare a Codului Rutier

Publicat

Publicitate

Un proiect legislativ depus recent la Senat prevede că șoferii care au obținut permisul de conducere categoria B de mai puțin de doi ani nu vor mai putea conduce mașini puternice.

Inițiatorul legii, deputatul USR Cezar Drăgoescu, susține că măsura este necesară din cauza numărului mare de accidente în care sunt implicați șoferii începători. Potrivit acestuia, în anul 2024, peste 16% dintre accidentele grave din România au fost provocate de conducători auto aflați în primii ani la volan.

„A conduce o mașină pe drumurile publice nu este un drept absolut, ci o responsabilitate. Cu toții vrem drumuri mai sigure, iar această lege este un prim pas în acest sens”, a declarat parlamentarul.

Cum se definește „mașina puternică”

Potrivit proiectului, începătorii nu vor putea conduce autovehicule al căror raport putere/masă depășește 0,075 kW/kg.

Practic, asta înseamnă că un șofer debutant nu va putea urca la volanul unei mașini de 1,5 tone care are mai mult de 150 de cai putere.

Publicitate

Există, însă, și excepții: începătorii vor putea depăși această limită doar dacă:

  • sunt însoțiți în mașină de un șofer cu permis categoria B de cel puțin 10 ani și conduc vehiculul în scop profesional, în baza unui contract de muncă.

Ce riscă cei care încalcă regula
Șoferii care nu respectă aceste prevederi ar putea primi amenzi între 1.822 și 4.050 de lei (clasa a IV-a de sancțiuni) și suspendarea permisului pentru 90 de zile.

O analiză citată de inițiator arată că din 49 de modele de mașini verificate, 19 depășesc limita de 0,075 kW/kg, inclusiv vehicule accesibile publicului larg, nu doar mașini sport. Pragul ar fi gândit să protejeze șoferii începători de riscul unei accelerații rapide și al unei manevrabilități dificile pentru lipsa lor de experiență.

Proiectul de lege se aliniază unor măsuri similare aplicate în alte țări europene, care impun restricții pentru debutanți la volan, în încercarea de a reduce accidentele și de a face traficul mai sigur.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending