Un nou proiect de lege, depus în regim de urgență de Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, împreună cu mai mulți parlamentari, propune pedepse cu închisoarea de până la 7 ani pentru șoferii depistați cu substanțe interzise în sânge, indiferent de concentrație.

Inițiativa, susținută de PSD și PNL, ar putea primi sprijin și din partea opoziției, conform euronews.ro.

Schimbări legislative rapide, în urma unei decizii a Înaltei Curți

Proiectul vine la scurt timp după o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a stabilit că pentru a sancționa penal un șofer depistat cu droguri în sânge este necesară o expertiză care să confirme dacă substanțele respective i-au afectat capacitatea de a conduce. Noua inițiativă legislativă anulează această cerință și prevede sancționarea tuturor celor testați pozitiv, fără a mai ține cont de impactul real asupra abilităților de conducere.

„Avem nevoie de această lege cât mai repede, în contextul în care ÎCCJ a decis că este necesară expertiza pentru a stabili efectele drogurilor asupra șoferilor”, a declarat Alina Gorghiu pe pagina sa de Facebook.

Controverse și avertismente din partea specialiștilor

Unii experți avertizează că această schimbare legislativă ar putea duce la condamnarea unor șoferi care nu sunt vinovați, incluzând persoane care urmează tratamente medicamentoase ce conțin substanțe psihoactive în cantități foarte mici. Medicul legist Gabriel Gorun explică:

„Un exemplu clar este codeina, prezentă în unele medicamente antirăceală. Nu este un drog ilegal, dar poate fi depistată în sânge, ceea ce poate duce la acuzații nejustificate împotriva unor pacienți cronici.”

Susținerea opoziției și necesitatea unei clarificări legislative

Parlamentarii din opoziție analizează posibilitatea de a susține proiectul. Deputatul USR Stelian Ion a declarat că formațiunea sa va consulta specialiști înainte de a lua o decizie:

„Este nevoie de o intervenție legislativă după decizia ÎCCJ, care pare să protejeze anumite persoane de răspunderea penală. Trebuie să clarificăm legislația și să o reașezăm pe un făgaș normal.”

Gorghiu: „Dacă ai consumat droguri, stai acasă”

Într-o declarație pentru Digi24, Alina Gorghiu a subliniat că proiectul vizează prevenirea accidentelor, nu pedepsirea consumului:

„Dacă ai consumat substanțe psihoactive, stai acasă! Nu trebuie să punem în pericol viața altora.”

Noua propunere legislativă prevede pedepse cu închisoare între 2 și 7 ani pentru șoferii testați pozitiv, dorind să consolideze măsurile de siguranță rutieră și întărind legislația împotriva conducerii sub influența drogurilor.

Comunitatea științifică și, în mod special, Muzeul Județean Botoșani au pierdut un colaborator de seamă și o personalitate marcantă a arheologiei românești: prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, care a încetat din viață pe 3 februarie 2025.

Cunoscut pentru activitatea sa prolifică în domeniul arheologiei și pentru contribuțiile esențiale în cercetarea preistoriei Europei de Sud-Est, profesorul Lazarovici a fost un mentor și o sursă de inspirație pentru generații întregi de cercetători, având o legătură strânsă cu județul Botoșani.

Un cercetător dedicat și un prieten al Botoșaniului

Profesorul Gheorghe Lazarovici a fost un colaborator apropiat al Muzeului Județean Botoșani, participând la numeroase săpături arheologice din județ, în special la Stăuceni-Holm, comuna Stăuceni, unde au loc cercetări sistematice. De-a lungul anilor, a fost prezent la diverse manifestări științifice organizate de instituție și a contribuit activ la dezvoltarea arheologiei locale.

În 2023, a luat parte la prima conferință arheologică organizată sub genericul Hierasus – Cercetări arheologice în zona de nord a Moldovei, iar în 2024, a publicat un material de referință în primul număr al revistei Hierasus – Serie Nouă. Prezența sa a fost esențială în promovarea și aprofundarea studiilor asupra trecutului județului Botoșani.

O carieră dedicată arheologiei și sprijinirii cercetării în Botoșani

Născut pe 13 septembrie 1941, în Vașcău, Gheorghe Lazarovici a devenit una dintre cele mai importante figuri ale arheologiei românești. A obținut titlul de doctor în științe istorice în 1979 și a activat la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca între 1968 și 2004, ocupând, printre altele, funcția de director general între 1993 și 1997.

A fost profesor la universitățile din Cluj-Napoca, Alba Iulia și Sibiu, formând generații întregi de arheologi. Totodată, a susținut și încurajat proiectele arheologice din Botoșani, având un rol activ în documentarea și promovarea descoperirilor locale.

Contribuții remarcabile la cercetarea internațională, dar și la cea botoșăneană

Pe parcursul carierei, profesorul Lazarovici a participat și a coordonat numeroase expediții arheologice internaționale, colaborând cu specialiști de prestigiu în situri din Grecia și Serbia. Expertiza sa acoperea o gamă largă de domenii, de la Neolitic la Epoca Bronzului și până în Evul Mediu.

A fost un pionier în arheometrie, etnoarheologie, etnoreligie și analiza statistică aplicată în arheologie, lăsând în urmă o moștenire vastă de cărți, articole și cercetări. În județul Botoșani, impactul său rămâne viu prin lucrările de cercetare realizate și prin contribuția sa la înțelegerea patrimoniului arheologic local.

„Profesorul Gheorghe Lazarovici va rămâne în istoria Botoșaniului ca un deschizător de drumuri în arheologia locală, un cercetător de excepție și un mentor devotat pentru cei care continuă explorarea trecutului județului. Requiem aeternam, magister!”, a transmis Muzeul Județean Botoșani pe pagina de socializare.

Ordinul privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului pentru anul 2025 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, marcând o nouă etapă în protecția și refacerea resurselor acvatice vii din habitatele naturale.

Actul normativ, emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, impune restricții clare pentru diverse specii de pești și alte viețuitoare acvatice.

Perioadele de prohibiție stabilite pentru 2025

Conform noului ordin, pescuitul comercial, recreativ și familial este interzis pentru următoarele specii, în următoarele perioade:

– Știuca: 1 februarie – 20 martie, cu excepția Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde este interzis între 1 februarie și 7 iunie;

– Șalăul și bibanul: 20 martie – 7 iunie;

– Sturionii: interdicție permanentă, cu excepția pescuitului în scop științific;

– Racul (Astacus leptodactylus): 1 ianuarie – 9 aprilie și 1 – 30 septembrie, pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Zonele de protecție și restricțiile aferente

În zonele speciale de protecție a resurselor acvatice vii și în zonele de refacere biologică, sunt interzise:

-Pescuitul comercial, recreativ și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice;

– Lucrări pe maluri, taluzuri și în albia minoră, care pot afecta migrarea, reproducerea sau supraviețuirea resurselor acvatice, cum ar fi îngustarea/bararea cursurilor de apă, tăierea vegetației sau extragerea de nămol, nisip și pietriș.

Reguli speciale pentru Delta Dunării

În afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ al speciilor de știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor („catch & release”), cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie.

Pescarii care desfășoară activități de pescuit recreativ pe teritoriul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării nu pot transporta mai mult de 10 kg de pește per pescar sau 15 kg per familie, indiferent de durata activității de pescuit.

Declarațiile oficiale

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat importanța acestor măsuri pentru conservarea biodiversității acvatice:

„Refacerea populațiilor de pești și prohibiția contribuie la exploatarea durabilă a diferitelor specii și la protejarea ecosistemelor. Efectele schimbărilor climatice devin tot mai vizibile, iar ocrotirea naturii este esențială. Prin aceste măsuri, asigurăm supraviețuirea speciilor, menținem echilibrul ecologic al apelor și sprijinim comunitățile de pescari.”

De asemenea, zona agricolă Carasuhat a fost declarată zonă de protecție pentru resursele acvatice vii, la propunerea Guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Măsurile stabilite prin acest ordin urmăresc protejarea ecosistemelor acvatice și sprijinirea comunităților de pescari, asigurând o gestionare sustenabilă a resurselor naturale din România, a mai adăugat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).

Prefectul Dan Nechifor a anunțat astăzi că a condus o ședință de progres privind lucrările de reabilitare a Palatului Administrativ, unde s-au analizat ajustările necesare pentru ca proiectul să corespundă cerințelor actuale și să răspundă cât mai eficient nevoilor administrației și ale cetățenilor.

În cadrul întâlnirii, s-a discutat despre actualizarea detaliilor tehnice și organizatorice ale proiectului, astfel încât lucrările să se desfășoare în condiții optime, respectând toate standardele de siguranță și funcționalitate.

Echipa de proiect a identificat soluții pentru eficientizarea etapelor de execuție și pentru gestionarea provocărilor care ar putea apărea pe parcursul lucrărilor.

“Instituția Prefectului va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția proiectului, asigurându-se că acesta este finalizat în cele mai bune condiții. Termenul de finalizare este prevăzut pentru anul 2025, iar valoarea totală a investiției se ridică la 15.444.121 RON”, a transmis Instituția Prefectului Județului Botoșani.