Președintele Curții Constituționale, (CCR) Marian Enache, a exclus posibilitatea reluării turului doi al alegerilor prezidențiale. Acesta a spus că cererile de revizuire a hotărârii din decembrie sunt în afara cadrului procesual, scrie alba24.ro.

Într-un interviu, acordat publicației Juridice.ro acesta a explicat că deciziile CCR sunt definitive și nu pot fi modificate prin erată.

Referitor la probele care au dus la anularea alegerilor, Enache a subliniat că CCR nu administrează probe în mod direct, ci verifică legalitatea procesului electoral pe baza informațiilor furnizate de instituțiile competente.

De asemenea, el a comentat declarațiile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, despre anularea alegerilor din România, interpretându-le ca un mesaj general despre necesitatea consolidării democrației în Europa. Enache a reafirmat importanța corectitudinii și transparenței alegerilor și a subliniat necesitatea unui dialog deschis pentru prevenirea manipulării proceselor electorale.

Hotărârile CCR sunt definitive

‘Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii și, astfel cum am arătat mai înainte, ‘cererile de revizuire’ a acestora sunt formulate în afara unui cadru procesual și, în consecință, în baza acestora, nu pot fi constituite dosare jurisdicționale. Regimul lor juridic este similar petițiilor și ele au fost soluționate în acest cadru juridic’, spune Enache.

În context, Marian Enache a fost întrebat dacă se poate da o erată pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.

Exclus o erată. Ce vizează o erată

‘Exclus. Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor’, explică Enache.

În legătură cu subiectul probelor în baza cărora au fost anulate alegerile, Enache spune că CCR nu verifică dovezile depuse de autoritățile statului sau de cei care depun contestații, ci se asigură că procesul electoral s-a realizat în parametrii legali și constituționali.

‘Nu este vorba despre o activitate de administrare de probe în sensul dreptului comun în care Curtea Constituțională să audieze sau să asculte persoane, ci de o verificare a corectitudinii desfășurării diverselor segmente ale procedurii de alegere a Președintelui României de către autoritățile și instituțiile publice cu competențe în asigurarea corectitudinii desfășurării procesului electiv.

Ce verifică CCR

Ca atare, Curtea Constituțională valorifică rezultatele demersurilor realizate de instituțiile statului cu competențe în domeniul furnizării concluziilor cu privire la încălcările regulilor procesului electiv.

Cu alte cuvinte, Curtea nu verifică direct și nemijlocit dovezile depuse de contestator, ci dispune ca autoritățile statului să îi transmită informațiile necesare pentru a se asigura că procesul electoral s-a realizat în parametrii legali și constituționali. În funcție de înscrisurile existente la instituțiile statului, Curtea va proceda la evaluarea lor și, în consecință, va infirma sau va confirma rezultatele alegerilor’, precizează Enache.

Un alt subiect abordat în interviu se referă la declarațiile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, potrivit cărora alegerile din România au fost anulate ‘pe baza suspiciunilor fragile ale unei agenții de informații și la presiunea enormă din partea vecinilor săi continentali’.

Ce spune despre J.D. Vance și discursul său

Marian Enache consideră că mesajul lui J.D. Vance este adresat întregii societăți europene.

‘Parafrazez din discursul vicepreședintelui SUA. Acesta spune, în esență, că anularea procesului electoral a fost consecința existenței unei societăți democratice slabe și nu spune că, în pronunțarea unei asemenea decizii, Curtea Constituțională a României și-ar fi încălcat competențele sale. Eu percep acest mesaj ca fiind unul transmis pentru întreaga societate europeană, în care se constată că democrația și statul de drept trebuie fortificate pentru apărarea cetățenilor și a valorilor fundamentale împărtășite la nivel internațional”, a arătat el.

În acest context, mai spune președintele CCR, ”corectitudinea și transparența alegerilor sunt valori centrale ale democrației votului, la care trebuie să concure statul, cetățenii alegători, precum și candidații”.

ANAF a actualizat formularele 101 privind impozitul pe profit. Noile formulare au fost publicate în Monitorul Oficial, prin Ordinul 206/2025. Prin acest document sunt aprobate modelul, conținutul și instrucțiunile de completare a formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”, relatează alba24.ro.

Declarația privind impozitul pe profit se completează și se depune anual de către plătitorii de impozit pe profit, în funcție de caz:

•  până la data de 25 martie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul
• până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor (agricultură, asociații)
• până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat

Declarația consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal se completează și se depune de către persoana juridică responsabilă pentru determinarea rezultatului fiscal consolidat al grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor/până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat.

Cele două declarații au fost actualizate pentru a cuprinde modificările fiscal din 2024.

Formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”

Potrivit instrucțiunilor de completare:

• declarația se depune inclusiv în situația în care înregistrează numai venituri neimpozabile, respectiv cheltuieli nedeductibile.
• persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul mai multor sedii permanente în România, sediul permanent desemnat în România calculează, declară și plătește impozitul pe profit, pe baza veniturilor și cheltuielilor înregistrate de toate sediile permanente care aparțin aceleiași persoane juridice străine
• declarația se depune și de persoanele juridice rezidente întrun stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, cu care este încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații, respectiv rezidente într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, care optează pentru regularizarea impozitului plătit în România
• persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, au obligația să depună declarația anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul până la data depunerii situațiilor financiare
• persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligația să depună declarația anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile
• declarația se depune la organul fiscal competent pentru administrarea creanțelor fiscale datorate de către contribuabil.
• declarația nu poate fi depusă și nu poate fi corectată după anularea rezervei verificării ulterioare, cu excepțiile legale
• declarația privind impozitul pe profit se completează cu ajutorul programului de asistență și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță
• se completează și de membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit

Formularul 101. Ce s-a schimbat

Una dintre modificări se referă la stabilirea impozitului pe profit datorat de către contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, în situația în care impozitul pe profit este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, potrivit startupcafe.ro.

Alte modificări:

• se recuperează pierderea fiscală anuală stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, în limita a 70% inclusiv, din profiturile impozabile realizate în următorii 5 ani consecutivi, începând cu anul 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz;
• nu se mai aplică regulile privind deductibilitatea cheltuielilor cu bursele private, precum și a costului de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, din impozitul pe profit.