În prima parte a vieții sale, Pelaghia a fost o mare păcătoasă. Toate acestea până să ajungă să Îl aibă pe Dumnezeu în sufletul ei. Cuvioasa s-a născut la Antiohia din părinți păgâni, iar Dumnezeu i-a oferit o frumusețe trupească nemaiîntâlnită.

Pelaghia s-a folosit de frumusețea pe care Dumnezeu i-a dat-o în scopuri necurate, spre pierzania ei și a celor care au căzut victime farmecelor sale. În urma tuturor desfrânărilor sale, a ajuns să devină mai bogată decât unii și-ar putea închipui. Într-o zi trecea pe lângă Biserica Sfântului mucenic Iulian, unde chiar atunci ținea predică episcopul Non. Ea s-a oprit când a auzit cuvântul acestuia referitor la înfricoșata Judecată și pedeapsa care-i așteptă pe păcătoși în iad. Acele cuvinte au cutremurat-o și au determinat-o pe Pelaghia să-și schimbe viața întru totul.

I-a fost scârbă de ea însăși și a început să prindă frica de Creator. S-a pocăit cu amar de toate păcatele sale, îngenunchind în fața episcopului Non pe care-l ruga să o boteze: „Îndură-te și fie-ți milă de mine, Sfințite Părinte. Botează-mă și învață-mă pocăința, că sunt plină de păcate, gheena pierzării, mreaja și unealta diavolului”. Astfel se ruga Pelaghia, cu lacrimi în ochi episcopului Non, iar acesta a primit-o, acceptându-i pocăința și a botezat-o. În cadrul Sfântului Botez a slujit și Fericita Romana Diaconița, care i-a fost nașă. Diaconița a învățat-o despre viața creștinească dar și tainele credinței. Însă Pelaghia a râvnit mai mult decât Sfântul Botez. Conștientă de gravitatea păcatelor sale, mustrată de conștiință, a considerat că trebuie să se nevoiască până când va muri cât mai aspru cu putință.

La scurt timp după botez și-a împarți săracilor toate averile pe care le-a câștigat prin desfrâu, și a plecat în mare taină la Ierusalim, purtând numele de monahul Pelaghie. S-a retras într-o peșteră pe Muntele Măslinilor și se închina în totalitate postind aspru, rugându-se fără încetare și privegheri. După ce a petrecut trei ani de zile în acea peșteră, a fost găsită de Iacov, diaconul episcopului Non. Însa când a venit diaconul a doua oară, la trei zile distanță, a găsit-o moartă și i-a îngropat trupul cu mare cinste. Sfânta Pelaghia a trecut la Domnul în anul 457. În ciuda vieții desfrânate pe care aceasta a dus-o, Dumnezeu a considerat vrednic sufletul acesteia cel curățit. Astfel, Dumnezeu a luat-o cu mare bucurie în Împărăția Cerurilor.

Primăriile din județul Botoșani se confruntă cu un blocaj administrativ fără precedent, după intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 52/2025, act normativ care limitează drastic cheltuielile la capitolul „Bunuri și servicii”.

Practic, România a reușit performanța incredibilă de a bloca până și birocrația morții. Prin Ordonanța de Urgență 52/2025, adoptată recent de Guvernul condus de Ilie Bolojan, autoritățile locale nu mai au voie să achiziționeze formularele speciale pentru certificatele de naștere și deces.

Motivul? Actul normativ interzice orice achiziție încadrată la capitolul „Bunuri și servicii”, o categorie care, potrivit clasificării bugetare, include hârtia, formularele, reparațiile curente, consultanța, studiile și chiar anunțurile obligatorii din presa locală.

Conform Art. XVII din ordonanță, ordonatorii de credite — adică primăriile, consiliile județene și instituțiile publice — nu mai pot face angajamente legale pentru niciunul dintre aceste tipuri de cheltuieli. Singurele excepții sunt cele din domeniile sănătate și asistență socială, acolo unde sunt permise doar cheltuieli legate de medicamente, hrană și îngrijirea bolnavilor.

Rezultatul? Primăriile au ajuns în imposibilitatea de a cumpăra chiar și formularele securizate pe care se tipăresc certificatele de stare civilă. În lipsa lor, ofițerii de stare civilă nu pot elibera documentele, nici la naștere, nici la deces.

Pe hârtie, măsura ar trebui să asigure „disciplină bugetară” și „controlul cheltuielilor publice”. În realitate, a paralizat administrațiile locale: nu se pot face reparații în școli, nu se pot publica anunțuri oficiale, iar unele primării nu pot derula nici contracte de întreținere pentru clădiri sau iluminat public.

De la acte de identitate și certificate de deces, până la lucrările de reparații minore, totul este suspendat.Practic, în România anului 2025, nu mai ai voie nici să te naști, nici să mori — pentru că primăria nu are voie să tipărească actul.

Ordonanța 52/2025 este semnată de ministrul de finanțe Ilie Bolojan, fostul primar devenit simbolul austerității administrative. De data aceasta, însă, austeritatea a ajuns la un nivel absurd: țara care nu mai are bani de certificate de deces.

Pentru restul serviciilor publice, ordonanța are efectul unei frâne bruște. Într-un an în care statul promitea „disciplină bugetară”, administrațiile locale, inclusiv cele din Botoșani, riscă să intre într-o paralizie administrativă: nu pot cumpăra, nu pot repara, nu pot plăti.

Românii cumpără mai puțin, afacerile din retail scad, iar economia dă semne vizibile de oboseală și prăbușire, după aplicarea reformei Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere accentuată a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul în luna august 2025, comparativ atât cu luna anterioară, cât și cu perioada similară a anului trecut.

Potrivit raportului oficial, volumul cifrei de afaceri din retail a scăzut cu 7,2% față de iulie 2025, iar în comparație cu august 2024, declinul este de 4%. Este cea mai mare contracție lunară din ultimul an, afectând toate segmentele principale de consum.

Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au înregistrat un minus de 6%, cele de produse nealimentare au scăzut cu 3,2%, iar comerțul cu carburanți s-a redus cu 2,3%.

INS notează că scăderile se mențin și după ajustarea în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate, ceea ce confirmă o tendință reală de răcire a consumului, nu doar o fluctuație temporară.

În termeni economici, acest recul înseamnă un consum intern mai slab, adică motorul care a susținut creșterea economică din ultimii ani începe să piardă turație.
Cu alte cuvinte, românii cumpără mai puțin, iar companiile din retail resimt direct presiunea inflației și a scăderii puterii de cumpărare.

Paradoxal, deși în primele opt luni ale anului comerțul a înregistrat o creștere modestă — de 2,1% ca serie brută și 2,7% ajustat sezonier — luna august marchează o ruptură evidentă în evoluția pozitivă a pieței.

Analiștii economici explică această schimbare prin politicile de austeritate impuse la nivel guvernamental, prin reducerea cheltuielilor bugetare și blocarea investițiilor locale, măsuri care au redus circulația banilor în economie.

Într-un context în care ministrul finanțelor Ilie Bolojan promovează tăieri și restructurări sub pretextul eficientizării, cifrele arată un efect contrar: consumul se prăbușește, iar economia dă semne de încetinire structurală.

Pentru populație, traducerea statisticii e simplă: prețurile cresc, salariile bat pasul pe loc, iar oamenii renunță la cumpărături. Pentru guvernanți, mesajul INS e clar: reformele fără echilibru economic duc la contracție, nu la progres.

Așa că, da: este oficial.
INS confirmă ceea ce mulți români știau deja din coșul de cumpărături — Bolojan a făcut praf România.

La doar ceva zile după ce autoritățile locale au început să scoată din nou liniile de tramvai din Botoșani, de data aceasta pe Calea Națională, un parlamentar afiliat PSD s-a trezit să deplângă dispariția lor.

Deputatul Alexandrin Moiseev, care a ajuns în Parlamentul României pe listele S.O.S.România, și-a amintit brusc că există un municipiu numit Botoșani, și consideră demontarea rețelei de tramvai drept „un trist abandon”.

„Este greu de înțeles cum, în anul 2025, când toate marile orașe europene investesc masiv în transportul electric, la Botoșani s-a pierdut șansa de a avea un sistem de tramvai modernizat și integrat într-o rețea urbană ecologică”, a declarat Moiseev — fără a aminti însă că administrația care a luat decizia aparține exact PSD, adică partidului la care este afiliat.

Rețeaua de tramvai din Botoșani, inaugurată în 1991, a fost singura construită în România după 1989 și a funcționat mai bine de trei decenii. În loc să fie reabilitată cu fonduri europene, așa cum era prevăzut în proiectul Ministerului Dezvoltării, municipalitatea condusă de primarul Cosmin Andrei (PSD) a ales să o desființeze complet, critică dur parlamentarul care probabil abia a găsit municipiul Botoșani pe hartă.

Tramvaiele au fost trimise la fier vechi, iar calea de rulare este acoperită acum cu asfalt. Dintr-un proiect european de modernizare, a rămas doar praful de pe șine și o declarație de presă, mai spune .

„Astăzi vedem cum șinele sunt scoase, iar infrastructura dispare. Este o pierdere tristă”, a spus deputatul Moiseev într-un comunicat, deputat care a anunțat că a adresat o întrebare Ministerului Dezvoltării — probabil ca să afle, în sfârșit, unde erau tramvaiele din Botoșani.

Critica vine, astfel, din interiorul partidului care a gestionat ani la rând transportul local, confirmând că, la Botoșani, deși tramvaiele s-au dus, ipocrizia merge mai departe.

Iată comunicatul: 

Demontarea rețelei de tramvai din Botoșani reprezintă un trist abandon

Deputatul de Botoșani, Alexandrin Moiseev, aduce în atenție situația nefericită prin care s-a inițiat demontarea rețelei de tramvai a municipiului Botoșani, singura construită în România după 1989, considerând că această măsură reprezintă un pas înapoi pentru dezvoltarea urbană și pentru obiectivele de mobilitate durabilă asumate la nivel național. ‘Este greu de înțeles cum, în anul 2025, când toate marile orașe europene investesc masiv în transportul electric, la Botoșani s-a pierdut șansa de a avea un sistem de tramvai modernizat și integrat într-o rețea urbană ecologică.’, a declarat deputatul Alexandrin Moiseev.

Rețeaua de tramvai din Botoșani, inaugurată în 1991, a funcționat peste trei decenii și ar fi putut beneficia de finanțare europeană pentru modernizare. În locul reabilitării, autoritățile tocmai au început asfaltarea căii de rulare și vânzarea la fier vechi a tramvaielor, după ce proiectul Ministerului Dezvoltării de reabilitare cu fonduri europene a eșuat. ‘Este vorba despre un proiect care ar fi putut aduce tramvaie noi și linii modernizate. Astăzi, vedem cum șinele sunt scoase, iar infrastructura dispare. Este o pierdere tristă, mai ales în acest context european când se pune preț pe mijloacele ecologice de transport’, a adăugat parlamentarul de Botoșani.

Deputatul subliniază că problema trebuie explicată de Ministerul Dezvoltării, având în vedere consecințele asupra politicilor publice de mobilitate urbană, motiv pentru care a depus o întrebare parlamentară în acest sens. ‘Dacă mai multe municipii vor fi nevoite să-și demonteze infrastructura electrică, fără o strategie națională clară, riscăm să pierdem direcția europeană spre care ne-am angajat. România are nevoie de orașe care investesc în transport public curat, nu care îl desființează’, a concluzionat deputatul.

Deputat Alexandrin Moiseev
(Afiliat Grupului Parlamentar PSD)