Connect with us

Actualitate

OFICIAL: Gazele naturale s-au scumpit cu aproape 61% în ultimul an, iar cartofii şi uleiul cu peste 25%

Publicat

Publicitate

Gazele naturale, uleiul comestibil, cartofii şi combustibilii s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în timp ce, comparativ cu luna precedentă, cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate la transportul aerian, gaze şi energie termică, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.

În intervalul ianuarie 2021 – ianuarie 2022, preţurile la gaze naturale au urcat cu 60,99%, la uleiul comestibil cu 25,76%, la cartofi cu 25,67 şi la combustibili cu 24,45%. La capitolul mărfuri alimentare, în afară de cartofi şi ulei, creşteri mari au mai fost înregistrate şi la ulei, slănină, grăsimi (plus 23,87%) şi mălai (plus 17,02%).

Comparativ cu luna anterioară, făina s-a scumpit în ianuarie 2022 cu 3,15%, produsele de morărit cu 3,08%, mălaiul cu 2,99% şi alte legume şi conserve din legume cu 2,95%. Singurele care s-au ieftinit au fost citricele şi alte fructe meridionale (minus 1,09%). Per total, comparativ cu decembrie 2021, preţurile mărfurilor alimentare s-au majorat, în medie cu 1,15%.

La categoria mărfuri nealimentare, în ultimul an, creşteri mari au fost consemnate, în afară de gaze naturale şi combustibili, la energia termică (plus 21,58%). Potrivit INS, preţurile la energia electrică au scăzut în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022 cu 2,16%.

Faţă de luna anterioară, gazele s-au scumpit în ianuarie 2022 cu 6,22%, energia termică cu 6,39%, iar combustibilii cu 3,59%. Creşterea medie a preţurilor faţă de decembrie 2021 a fost la acest capitol de 1,73%.

În cazul serviciilor, cele mai mari creşteri anuale au fost consemnate la serviciile poştale (plus 22,51%) şi la cele de apă, canal, salubritate (plus 12%).

Publicitate

În raport cu luna anterioară, cele mai mari majorări de tarife au fost înregistrate în ianuarie 2022 la serviciile de transport aerian (19,86%), apă, canal şi salubritate (plus 4,37%) şi transport interurban (plus 2,23%). În medie, preţurile la servicii s-au majorat comparativ cu decembrie 2021 cu 1,37%.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,35% în luna ianuarie 2022, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,18%, cele alimentare cu 7,24%, iar serviciile cu 5,66%.

În ceea ce priveşte preţurile la energia electrică şi la gazele naturale, INS explică faptul că „pentru a comensura evoluţia preţurilor privind energia electrică pentru consumatorii casnici, începând din luna ianuarie 2021, se calculează o medie ponderată a tarifelor pentru ofertele concurenţiale şi cele pentru serviciul universal. La stabilirea structurii pieţei de energie electrică s-au utilizat datele furnizate de A.N.R.E şi de furnizorii de ultimă instanţă”.

De asemenea, de la 1 noiembrie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022 iar prevederile Legii au fost evaluate în conformitate cu principiile ce stau la baza colectării şi calculării preţurilor şi tarifelor lunare pentru produsele şi serviciile ce intră în componenţa consumului populaţiei.

Astfel, din luna noiembrie 2021, ţinând seama de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2021, cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada sezonului rece 2021-2022 (1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022), la calculul indicilor preţurilor de consum pentru energie electrică şi gaze naturale, se parcurg următoarele etape: calcularea tarifelor lunare compensate şi plafonate pentru energie electrică şi gaze naturale, pentru eşantionul de contracte reprezentative din nomenclatorul IPC; determinarea proporţiei consumului cumulat aferent consumatorilor casnici ce se încadrează în tranşele de consum lunar, în conformitate cu prevederile OUG nr.118/2021, pentru energie electrică şi gaze naturale, pe baza informaţiilor transmise de ANRE şi de furnizorii de ultimă instanţă; calcularea mediei tarifelor compensate/plafonate şi necompensate, ponderate cu proporţia consumului compensat, respectiv necompensat, în total consum casnic aferent lunii de calcul, pentru energie electrică şi gaze naturale.

Sursa: AGERPRES

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 15 mai 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 15 mai 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 15 mai 2025:

Loto 6/49: 26, 30, 5, 7, 19, 36

Loto 5/40: 40, 37, 29, 33, 38, 9

Joker: 44, 9, 26, 3, 2 + 12

Noroc: 5 5 1 9 8 7 1

Publicitate

Noroc Plus: 6 7 8 8 9 7

Super Noroc: 4 7 5 1 9 5

Citeste mai mult

Eveniment

Încep cele mai importante alegeri prezidențiale din ultimii 35 de ani. Turul doi 2025: Vot în diaspora. Lista secțiilor din străinătate, calendar și reguli

Publicat

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că joi, 15 mai, debutează procesul de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 în secțiile de votare din afara granițelor țării. Primii români care își pot exercita dreptul de vot sunt cei din Auckland, Noua Zeelandă, unde secția de votare se deschide la ora 22:00, ora României.

Pentru acest scrutin, în diaspora au fost organizate 965 de secții de votare, cu 15 mai multe față de alegerile prezidențiale și parlamentare desfășurate în 2024. Numărul acestora a fost stabilit în baza propunerilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe, în funcție de distribuția geografică a comunităților de români și de solicitările primite din partea acestora, relatează alba24.ro.

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: calendar vot în diaspora

Alegătorul aflat în străinătate poate vota la orice secție de votare organizată în afara țării.

Votarea în străinătate la alegerile prezidențiale se desfășoară, potrivit prevederilor Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata a trei zile, respectiv 16, 17 și 18 mai 2025, în cazul celui de-al doilea tur de scrutin.

Votarea în străinătate începe în zilele de vineri și sâmbătă, la ora locală 7.00 și se încheie, la ora locală 21.00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23.59 pentru cetățenii care, la ora locală 21.00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot).

În ziua de duminică, votarea în afara țării va începe la ora locală 07:00 și se va încheia la ora locală 21:00, fără a depăși ora 21:00 a României (cu posibilitatea de prelungire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare).

Publicitate
YouTube video

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: lista secțiilor de vot în străinătate și reguli

Lista sediilor secțiilor de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe în străinătate pentru alegerile prezidențiale din anul 2025 poate fi consultată AICI.

Cetățenii români cu drept de vot care locuiesc în afara teritoriului României sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidențiale la oricare din secțiile organizate în afara țării.

Votarea se face pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării:

  • cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie
  • buletinul de identitate
  • pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic
  • pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic
  • pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar
  • în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Citeste mai mult

Administratie

O botoșăneancă a condus delegația care a reprezentat România la reuniunea Consiliului Afaceri Externe – Comerț, desfășurată la Bruxelles

Publicat

Publicitate

În data de 15 mai a.c., la Bruxelles, s-a desfășurat reuniunea Consiliului Afaceri Externe – Comerț (CAE Comerț), la care au participat miniștrii responsabili de portofoliile comerțului internațional din statele membre ale Uniunii Europene (SM UE), precum și Comisarul pentru Comerț și securitate economică, relații interinstituționale și transparență, Maroš Šefčovič.

Agenda reuniunii a inclus o sesiune de dezbateri privind evoluțiile în relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, precum și un schimb de opinii axat pe consolidarea securității economice europene. De asemenea, în cadrul prânzului de lucru, au fost abordate negocierile comerciale aflate în curs de desfășurare cu parteneri strategici precum India, statele din Golf și țările din Asia de Sud-Est.

România a fost reprezentată la această reuniune de o delegație condusă de doamna Cristina Breșug, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Cu privire la dosarul relațiilor comerciale UE-SUA și în contextul măsurilor tarifare suplimentare adoptate de partea americană, România și-a exprimat sprijinul față de strategia Comisiei Europene de a menține un dialog constructiv cu autoritățile americane în vederea identificării unei soluții negociate. Totodată, a fost subliniată necesitatea adoptării unei poziții ferme, echilibrate și proporționale, care să asigure protejarea intereselor economice ale Uniunii.

În ceea ce privește dimensiunea securității economice europene, România a susținut necesitatea unei abordări mai ambițioase și structurată pentru a răspunde amenințărilor în evoluție, pentru aplicarea unei strategii echilibrate, centrate pe cei trei piloni – promovare, protecție și parteneriat – și a evidențiat importanța elaborării unei doctrine europene în domeniul securității economice, care să beneficieze de o implicare substanțială din partea statelor membre.

De asemenea, România a încurajat adoptarea unei perspective pragmatice și adaptate în cadrul negocierilor comerciale în derulare, cu scopul de a consolida relațiile economice cu state terțe. În acest sens, a fost susținută ideea încheierii unor acorduri comerciale care să reflecte specificul și prioritățile strategice ale Uniunii Europene în relația cu fiecare partener în parte, a transmis într-un comunicat, PSD Botoșani.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Primarii din Flămânzi și Mihai Eminescu, eliberați din arest. Au fost plasați sub control judiciar

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Flămânzi, Dan Oloeriu, și cel al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, au fost plasați sub control judiciar printr-o decizie luată joi, 15 mai, de Curtea de Apel Suceava. Cei doi edili botoșăneni, acuzați de procurori de luare de mită, se aflau în arest preventiv din 14 aprilie.

Instanța a admis cererile de înlocuire a măsurii arestului cu cea a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data pronunțării hotărârii și până pe 13 iulie 2025.

Cazul vizează o amplă anchetă instrumentată de procurorii DNA Suceava, în centrul căreia se află omul de afaceri Marcel Bîrsan, aflat în prezent în arest la domiciliu. Acesta este acuzat că a oferit mită mai multor aleși locali pentru a obține avantaje în derularea unor contracte publice.

Pe lângă cei doi primari, ancheta îi vizează și pe Ionuț Voicu, secretarul general al PNL Botoșani, Ilie Ivanache, fost primar al comunei Ungureni, Rareș Batîr, administratorul public al aceleiași comune, precum și pe Neculai Șchiopu, fost viceprimar al comunei Coșula. Toți au fost plasați sub control judiciar, fiind acuzați de fapte precum trafic de influență, luare de mită și divulgarea de informații confidențiale.

Procurorii acuză că în perioada aprilie 2023 – octombrie 2024, Verginel Gireadă ar fi pretins și primit, pentru sine și apropiați, foloase necuvenite de la omul de afaceri Marcel Bîrsan, constând în plata unor materiale de construcții în valoare de peste 90.000 lei, avantaje acordate unei firme din familie, precum și un contract avantajos pentru achiziționarea unui teren.

La rândul său, Dan Oloeriu este acuzat că, în august 2024, a solicitat și primit materiale de construcții în valoare de peste 75.000 lei, beton și lucrări de excavații pentru un imobil personal, tot de la același om de afaceri.

Publicitate

Ancheta arată și implicarea lui Ionuț Voicu, care ar fi pretins bani pentru a-și folosi influența politică în vederea favorizării firmei lui Bîrsan la licitații publice. În același dosar, Rareș Batîr și Ilie Ivanache ar fi cerut un comision de 5% din valoarea unui contract de peste 600.000 lei, oferind în schimb informații confidențiale din documentația unei licitații.

Procurorii continuă cercetările în acest caz complex de la Botoșani.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending