Connect with us

Eveniment

Obiceiuri și tradiții spectaculoase atribuite lunii februarie, preferate de îndrăgostiți

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

În luna februarie este sărbătorită iubirea, una dintre zile atribuită îndrăgostiților fiind împrumutată din Occident și transpusă într-o concurență redutabilă cu Dragobete autohton și tradițional, informează alba24.ro.

Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore, iar noaptea are 13 ore. Ziua (partea iluminată de soare) se află în procesul de creştere care a început la solstiţiu de iarnă, proces care se va încheia odată cu solstiţiu de vară.

Denumirea lunii februarie derivă din latinescul „februarius” – de la „februa”, luna în care avea loc Festivalul de purificare. Purificarea era menită caselor şi câmpiilor, astfel lucrurile vechi din case erau aruncate şi pământul era pregătit pentru însămânţările de primăvară. Februarie a fost adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie. Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs.

Sărbătorile lunii februarie – tradiții și superstiții
În tradiţia noastră populară, luna februarie se numeşte Faur. Denumirea este legată de meşterii fauri, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă, ascut sau confecţionează fiarele sau cuţitele de plug pentru începerea muncii câmpului. Pentru că are numai 28 de zile, sau 29 în anii bisecţi, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului.

Potrivit interpretării populare, timpul reflectă capriciile copilului Faur: când râde şi zâmbeşte, e frumos, când plânge, bate viscolul, când e supărat, dă ger de crapă pietrele. Conform datinei, în februarie se încheie şezătorile şi, împreună cu acestea, distracţiile tinerilor din serile şi nopţile lungi de iarnă. Luna februarie este marcată de două sărbători populare mai importante: Ziua Ursului şi Dragobetele, după cum arată etnologul Ion Ghinoiu în volumul „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).

În luna februarie timpul este considerat favorabil pentru semănatul plantelor care cresc şi rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea şi alte zarzavaturi), dar şi pentru unele plante care fructifică la suprafaţă (cânepa, inul, grâul de toamnă), pentru vopsirea lânii cu vopsele vegetale, tăierea din pădure a lemnelor de construcţie.

Publicitate

În februarie, noaptea îngheaţă pământul, iar ziua se dezgheaţă, cu alternanţe mari de temperatură, ce aduc aminte şi de iarnă şi de primăvară.

1 februarie – Trif cel Nebun (Trifonul) și Arezanul viilor
La 1 februarie se sărbătoreşte Trif cel Nebun (Trifonul), patronul omizilor, al tuturor insectelor periculoase pentru recolte (lăcuste în special). Potrivit credinţei populare, această zi se marca pentru a opri înmulţirea omizilor, principalii duşmani ai livezilor. Livezile şi grădinile se stropesc cu agheasmă, femeile dau de pomană câte o strachină de mălai, cu speranţa că vor salva, astfel, culturile.

Tot pe 1 februarie se sărbătorește Arezanul viilor, în ziua, când Anul Vechi Viticol moare şi renaşte Noul An Viticol şi coincide cu debutul ciclului vegetal al viţei-de-vie, la început de Făurar. Este un ceremonial cu caracter bahic din lumea viticultorilor, datând din vremea tracilor, care are ca scop influenţarea recoltei strugurilor. În unele zone, i se spune simplu – Sfeştania viilor.

Obiceiul mai este numit și „Gurbanul viilor”. Bărbaţii obişnuiau să meargă în vii, să dezgroape sticle îngropate din toamnă, să facă foc, să mănânce şi să bea şi apoi să joace şi să sară peste foc. La asfinţit, oamenii se întorceau în sat cu făclii aprinse şi continuau petrecerile în familie.

În zilele noastre, se păstrează mare parte din acest ritual, dar în prezent, sărbătoarea are ca punct central sfeştania viilor. Viticultorii aduc preotul pentru a face sfeştanie, în vederea rodirii şi apărării de vătămători şi vreme rea. Aceasta vizează cei doi Ani Noi: Viticol şi Pomicol. Preotul slujeşte la capul viei, o sfinţeşte şi se roagă pentru belşugul viei şi al pomilor fructiferi, stropindu-le cu Aghiasmă Mică, împreunată cu Aghiasmă Mare, de la Bobotează.

De Arezanul viilor se organizează ospeţe la vie, pentru toţi sătenii şi pentru străini, se dau ofrande celor care nu fac parte din comunitate, pentru a îmbuna natura şi pentru ca viile să rodească în noul an.
Fiecare proprietar taie, de la viţa sa, câteva coarde din care îşi face cunună pe cap şi cingătoare la brâu, semnificând împlinirea unui transfer magic dinspre rodirea viei spre rodirea trupului. În unele zone, gospodarii aprind focuri la marginea plantaţiilor şi afumă via cu o cârpă aprinsă, pentru a o feri de pătrunderea forţelor malefice.
Un alt detaliu semnificativ îl reprezintă târcolirea viei sau înconjurarea ei. Este un ritual pentru invocarea belşugului, preluat şi în alte momente calendaristice importante de peste an. În unele zone, preotul înconjoară şi el via, stropind-o cu Aghiasmă.
O altă practică rituală este ”tratarea” coardei de viţă-de-vie. Gospodarul crestează coarda în patru locuri, în formă de cruce, o udă cu vin, pune sare, înfige o bucată de slănină şi una de pâine, pentru ca viţa să aibă de toate din această lume şi ca să-şi lase rodul spre îndestularea oamenilor. În unele zone, se pun, în vie sau lângă butucul viţei, diverse obiecte, gen amulete, care să alunge duhurile rele, cum ar fi căpăţâni de animale, sperietori de păsări, fire de lână roşie.
În alte zone, în ajunul acestei sărbători se mătură hornul, se ia funinginea, care se împreunează cu cea din ajunul Bobotezei şi de la Sfântul Vasile şi se presară prin vie. Apoi se botează via cu Aghiasma de la Bobotează.
În unele zone, gospodinele sfinţesc grâul şi porumbul care urmează a fi semănat în primăvară sau merg cu turte la muşuroiul furnicilor şi le spun: ”Cum vă dau eu de mâncare, aşa voi să nu-mi mâncaţi recolta!”.
Se spune că nu e bine să începi să munceşti fără să dai întâi de pomană, pe 1 februarie. Femeile obişnuiau să dea de pomană turte de mălai, la muşuroiul furnicilor, pentru ca lăcustele, gângăniile, cărăbuşii să nu le strice semănăturile.
Ziua de 1 Februarie mai este cunoscută şi Ursina, sunt respectate obiceiuri ca să nu mănânce ursul vitele din gospodărie.

2 februarie – Întâmpinarea Domnului, Ziua Ursului
În 2 februarie, creştinii sărbătoresc Întâmpinarea Domnului. Evenimentul simbolizează momentul în care Mântuitorul este dus la templu de Fecioara Maria și Iosif pentru împlinirea legii, care prevedea ca orice întâi născut de parte bărbătească să fie afierosit lui Dumnezeu în a 40 a zi de la naștere.

Sărbătoarea a rămas și în tradiția populară ca îndatorire a mamelor de a aduce pruncii la biserică, la patruzeci de zile după naștere, pentru molifta de curățirea lor și închinarea pruncilor la sfintele icoane.

Întâmpinarea Domnului este prăznuită la 40 de zile de la nașterea lui Hristos, pe 2 februarie. În acest moment se făcea și curățirea mamei. În Templu sunt întâmpinați dreptul Simeon și prorocita Ana.

Celebrarea a fost introdusă la Roma de papa Gelasiu în anul 494. Astfel, a fost înlocuită străvechea sărbătoare păgâna a Lupercaliilor, de la începutul lui februarie, când aveau loc și procesiuni în jurul orașului cu făclii aprinse, în onoarea zeului Pan, supranumit și Lupercus, adică ucigătorul lupilor sau ocrotitorul turmelor împotriva lupilor.

Această zi mai este numită şi Stretenia, Filipii de iarnă, Martinii de iarnă sau Stretenia gheţii. Stretenia este o zi rea, cu ceasuri rele; cine se naşte în această zi sau face nuntă, nu-i merge bine. Se mai spune că Stretenia este Ziua Babelor.

Ziua este numită şi Martinul mare; nu se lucrează pentru a păzi gospodăriile de lupi şi urşi. Cine mătură în casă îşi vede vitele bolnave de streche. Dacă la Stretenie e zi frumoasă, atunci până la Sfântul Gheorghe tot aşa va fi, iar dacă numai dimineaţa e frumoasă – adică dacă până soarele e sus pe cer, de-şi vede ursul umbra – atunci vremea va fi rea. În această zi nu e bine să tai cu foarfecele, căci e rău de gândaci.

Superstiții de Ziua Ursului
Ziua ursului este sărbătorită în România şi de către alte popoare europene la 2 februarie, la aceeaşi dată cu Ziua marmotei, marcată în zone din Statele Unite ale Americii şi Canada. Ambele au în comun elementul de predicţie a vremii pentru următoarea perioadă.

„Schimbarea anotimpurilor indicată de urs prin dispariţie iarna şi apariţie bruscă primăvara a reprezentat probabil motivul pentru care acesta se numără printre animalele-oracol, de prevedere şi orientare în timp”, se arată în lucrarea ”Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ion Ghinoiu, Editura Elion, 2002).

Ziua ursului a fost sărbătorită de majoritatea popoarelor europene la aceeaşi dată. Ursul a avut un rol calendaristic deosebit la populaţiile nordice care l-au asimilat cu Luna, deoarece dispare odată cu sosirea iernii şi reapare primăvara, conform lucrării mai sus amintite.

De Ziua ursului, la Stretenie şi de sărbătoarea Întâmpinării Domnului în calendarul creştin, se spune că ursul iese din bârlog şi îşi priveşte umbra.

Conform tradiţiei, el îşi priveşte umbra în zăpadă. Dacă este frig sau ceaţă şi nu-şi vede umbra, îşi dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu şi bea o gură de apă şi îşi vede de treburi prin pădure. Dacă timpul este frumos, cu soare şi îşi vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile.

Oamenii din popor asociază comportamentul ursului cu timpul capricios de la sfârşitul iernii, aşa cum şi Baba Dochia este răspunzătoare de zilele schimbătoare de la începutul primăverii. De asemenea, se crede că, în această zi, timpul este favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice. Agricultorii ştiu cum va fi vremea după comportamentul ursului şi pot face prognoza timpului optim al culturilor de peste an.

Ursul a intrat în mitologia popoarelor încă din paleolitic. La vechii greci, ursul era în legătură cu zeiţa Artemis, divinitate a lunii şi vegetaţiei, vestalele ei fiind îmbrăcate în blană de urs. Nimfa Calisto şi fiul ei au fost transformaţi de Hera în constelaţiile ursului, respectiv Ursa Mare şi Ursa Mică.

La celţi, ursul era simbolul şi emblema clasei războinicilor.

Unii istorici consideră că numele zeului Zalmoxis (Zamolxes, Zamolxis, Zamolxe) – considerat zeul suprem din panteonul geto-dacic, Marele Reformator al religiei geto-dacilor – ar deriva din cuvântul Zalmos, care înseamnă ”piele de urs”, deoarece atunci când s-a născut a fost învelit cu blana acestui animal.

Conform legendelor populare, Moş Martin ar fi fost, în vremuri imemoriale, un om obişnuit, morar sau păstor în satul său, indică lucrarea ”Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ion Ghinoiu, Editura Elion, 2002).

Ziua ursului, cunoscută şi ca Martinul cel Mare, este la mijlocul celor trei zile succesive ale Martinilor de iarnă, sau Sân-Martinii. În credinţa populară, puterea acestui animal este transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, prin îndeplinirea a diferite obiceiuri şi practici magice. În această zi, ursului nu i se spune pe nume, ca o dovadă a caracterului său divin, ci se vorbeşte despre el, cu respect, folosind denumiri precum ”Moş Martin” sau ”’ăl Bătrân”. Toate aceste ritualuri sunt menite să apere gospodăriile de agresiunea urşilor.

Pe vremuri, copiii erau unși cu grăsime de urs. Prin această practică se credea că puterea acestui animal era transferată asupra copiilor. Bolnavii de „sperietoare” erau tratați în această zi prin afumare cu păr de urs.

Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog și, văzându-și umbra, se sperie și se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni. Dimpotrivă, dacă în această zi cerul este înnorat, ursul nu-și poate vedea umbra și rămâne afară, prevestind slăbirea frigului și apropierea primăverii.

Această sărbătoare deschide şi Anul Nou Viticol şi Pomicol. De asemenea, se crede că timpul este favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice, pentru prorocirea belşugului viţei-de-vie şi al pomilor fructiferi.

24 februarie – Dragobetele
Dragobetele, ziua Îndrăgostiților, se sărbătorește în 24 februarie. Este ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii și se pregătea pentru venirea primăverii.

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, sinonim cu Năvalnic. Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii și dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele românești.

Cunoscut și sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credința populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, ce sălășluiește mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

Dragobetele, sărbătoare populară autohtonă, specifică îndeosebi zonei de sud a țării (Oltenia, Muntenia și parțial Dobrogea) are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcție de regiune, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostițele”, ”Logodna sau însoțitul paserilor”.

Superstiții de Dragobete
Se spune că dacă săruţi, de Dragobete, o persoană de sex opus, ai noroc în dragoste tot anul.

Se mai spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel ar fi magică şi, folosită pentru a se spălat pe faţă, le face pe fete mai cuceritoare.

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt mici.

De Dragobete, gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Dragobetele preluat de la daci
Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

Dragobete este și un zeu al bunei dispoziții, de ziua lui organizându-se petreceri și prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne și chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele românești răsunau de veselia tinerilor și peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

Odinioară, în această zi, tinerii se îmbrăcau în straie frumoase şi plecau la pădure să strângă cele dintâi flori ale primăverii. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii încercau să le prindă şi să le sărute. Obiceiul se mai numeşte şi “zburătorit”. Dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă şi petreceau.

Se spune că, în această zi, atât băieţii cât şi fetele au datoria de a se veseli pentru a avea parte de iubire întreg anul. Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.

Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime.

La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete, se spune că rămâneau fără pui până în aceeași zi a anului viitor.

Asemănător păsărilor, cuvântul grecesc „pasare” însemnând „mesaj al cerului”, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete se spune că nu era iubiți tot anul.

Dacă timpul era favorabil, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele ignorate de băieţi în ziua de Dragobete, le acuzau pe celelalte că au făcut farmece la Atanasii (17 şi 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe băieţi. Această zi, potrivit tradiţiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri.

Potrivit unei tradiții străvechi, de Dragobete gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

ANAF pune tunurile pe veniturile din platforma OnlyFans. Șeful Fiscului anunță noi controale la românii cu averi nejustificate

Publicat

acum 27 de minute

sâmbătă, 31.01.2026

de

Publicitate

Veniturile din platforma OnlyFans, urmărite de Fisc. Șeful ANAF anunță noi controale pentru sancționarea românilor cu averi nejustificate. El a amintit inclusiv de platforma pentru adulți, care aduce profituri uriașe, neimpozitate. 

Președintele Fiscului a anunțat că inspectorii ANAF vor merge în curând în controale țintite, la nivel național, nu stabilite la nivelul fiecărui județ.

Adrian Nicușor Nica, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a detaliat zonele pe care se concentrează verificările inspectorilor antifraudă.

„Evident că înainte de a demara orice control facem o analiză de risc pe baza datelor pe care le avem, profitând de partea asta de digitalizare pe care o punem la punct pas cu pas.

Nu e un proiect ușor și nu un proiect continuu digitalizarea, așa cum am comunicat public, o să prezentăm rezultatele după fiecare acțiune.

În ceea ce privește persoanele fizice cu averi justificat versus veniturile pe care le încasează, e un proces continuu de lucru.

Publicitate

Sunt vizați în principal cei cu autoturisme, partea de OnlyFans, unde sperăm ca, în cel mai scurt timp să venim cu noi declarații, să prezentăm ce s-a întâmplat”, a spus președintele Fiscului vineri, potrivit Mediafax.

Întrebat de reporterul Mediafax dacă inspectorii Fiscului vizează și zona proprietăților imobiliare, Adrian Nicușor Nica a confirmat că acest segment e în analiză.

Citeste mai mult

Educație

Elevele Școlii Gimnaziale Rădăuți-Prut, locul II la ONSȘ fotbal U14, după o finală intensă cu echipa din Darabani

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 31.01.2026

de

Publicitate

Elevele Școlii Gimnaziale Rădăuți-Prut au obținut un rezultat extraordinar la competiția ONSȘ – fotbal feminin U14, reușind să urce pe podium la faza pe cerc a întrecerii școlare. Echipa s-a clasat pe locul al doilea după o finală disputată cu multă intensitate cu formația din Darabani, într-un meci aprig dar echilibrat.

Pe parcursul competiției, sportivele au demonstrat ambiție, disciplină și un puternic spirit de echipă, reușind să treacă de adversari puternici și să ajungă în ultimul act al competiției. Finala a fost una spectaculoasă, în care ambele echipe au oferit un joc dinamic și determinat, spre aprecierea celor prezenți.

Rezultatul obținut confirmă munca depusă în pregătire și implicarea constantă a elevelor în activitățile sportive organizate în cadrul școlii. Cadrele didactice și profesorii coordonatori subliniază faptul că performanța este rezultatul efortului colectiv și al seriozității cu care elevele tratează fiecare competiție.

Participarea la astfel de întreceri contribuie nu doar la dezvoltarea fizică a elevilor, ci și la formarea spiritului de fair-play, a încrederii în sine și a capacității de lucru în echipă. Comunitatea școlară a felicitat echipa pentru rezultat, iar elevele sunt încurajate să continue pregătirea pentru competițiile viitoare.

„Performanța obținută de Școala Gimnazială Rădăuți-Prut confirmă încă o dată importanța sportului școlar și implicarea elevilor în activități care promovează un stil de viață sănătos și competitiv. Felicitări fetelor!”, a transmis și antrenorul echipei, profesorul Tudor Grădinaru.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CNAIR: Circulația pe drumurile naționale din zona Moldovei se desfășoară fără blocaje cauzate de starea vremii

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 31.01.2026

de

Publicitate

Circulația pe drumurile naționale din zona Moldovei se desfășoară normal, în această dimineață, fără blocaje cauzate de starea vremii sau a carosabilului, a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe pagina de Facebook.

Ninsori slabe se mai înregistrează în jumătatea vestică a regiunii (județele Suceava, Neamț și Bacău), iar carosabilul este umed, cu porțiuni de zăpadă frământată în județul Botoșani, respectiv uscat cu porțiuni umede, în rest, la o temperatură a aerului cuprinsă între -5 și -2 grade C.

‘Pe timpul nopții trecute, pentru asigurarea circulației, echipele DRDP Iași au acționat cu 119 autoutilaje și 541 tone de material antiderapant. În această dimineață, pe drumurile naționale din zona Moldovei sunt în acțiune 91 autoutilaje’, se arată în postarea CNAIR.

De asemenea, drumarii acționează în permanență pe toate drumurile naționale și pe sectoarele de autostradă aflate în administrarea DRDP Buzău. Se intervine cu utilaje și material antiderapant pentru asigurarea circulației în condiții de siguranță.

‘Le recomandăm conducătorilor auto să circule cu prudență, să adapteze viteza la condițiile de drum și să se informeze înainte de plecare’, transmit reprezentanții Companiei de Drumuri.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis sâmbătă o informare de vreme geroasă, polei și ninsoare viscolită, valabilă în toată țara până miercuri, la ora 10:00. Începând de sâmbătă, 31 ianuarie, ora 10:00, până miercuri, 4 februarie, ora 10:00, vremea va fi deosebit de rece, cu precădere în regiunile extracarpatice.

Publicitate

Dimineața și noaptea va fi ger la început în Moldova, apoi și în Dobrogea, estul Transilvaniei, Muntenia și, izolat, în Oltenia și sudul Banatului, astfel că temperaturile minime se vor situa în general între -20 și -10 grade, iar în nordul Moldovei gerul va persista și pe parcursul zilelor, maximele urmând a se încadra între -16 și -8 grade.

Local și temporar vor fi precipitații slabe cantitativ, predominant sub formă de ninsoare, iar pe alocuri se va forma polei și ghețuș.

Vântul va prezenta intensificări local în regiunile estice și sudice, cu viteze în general de 40 – 45 km/h, amplificând senzația de frig, iar din seara zilei de duminică până luni dimineață în sud-estul Olteniei, în sudul, centrul și estul Munteniei și în Dobrogea, temporar, ninsoarea va fi viscolită. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

PFA sau SRL în 2026? Analiză comparativă, cu avantaje și dezavantaje

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 31.01.2026

de

Publicitate

PFA sau SRL în 2026? O analiză comparativă, cu avantaje și dezavantaje, a fost realizată pentru Alba24, de un expert în domeniul economic.

A alege între desfășurarea de activități antreprenoriale în cadrul unei Persoane Fizice Autorizate (PFA) sau în cadrul unei societăți comerciale (cum este de exemplu o societate cu răspundere limitată, SRL) impune cunoașterea avantajelor și dezavantajelor ambelor tipuri de afaceri.

Alegerea înființării unui PFA în detrimentul unei societăți comerciale se bazează pe o serie de beneficii strategice, în special pentru cei care apreciază independența și simplitatea administrativă.

Cum se înființează un PFA și câte tipuri de PFA există? Cum să îl alegeți pe cal care vi se potrivește cel mai bine

Înființarea unui PFA se realizează diferențiat, în funcție de categorie – PFA simplu (să îl numim standard) sau PFA specific profesiilor liberale (medici, avocați, experți contabili, arhitecți etc.). În cazul unui PFA nu este necesară blocarea unei sume de bani la deschidere, nefiind nevoie de capital social (așa cum este necesar în cazul unui SRL). Acesta ar fi un prim avantaj în favoarea PFA.

1. PFA înregistrat și autorizat la Oficiul Registrului Comerțului. Dosarul trebuie să includă: dovada sediului profesional, declarații pe propria răspundere privind normele de funcționare, dovada pregătirii profesionale și verificarea disponibilității denumirii (care cuprinde numele și prenumele titularului). Un PFA poate avea maxim 5 clase de activități (coduri CAEN) și poate angaja cel mult 3 persoane.

2. Profesiile liberale (medici, avocați, experți contabili, arhitecți etc.) pot să-și înființeze PFA-uri prin înscrierea în registrele ținute de organismele profesionale (Barouri, Colegiul Medicilor, CECCAR etc.).

Publicitate

Persoana fizică devine activă în domeniu după ce este primită în respectivul organism profesional sau autoritate care are rol de reglementare și supraveghere.

Deși dreptul de practică vine de la ordinul profesional, dacă activitatea nu presupune înregistrarea la registrul comerțului, persoana depune declarația de înregistrare fiscală direct la ANAF pentru obținerea Codului de Înregistrare Fiscală.

După înființare, PFA-ul trebuie să își aleagă regimul fiscal, care poate fi la normă de venit sau sistem real.

Ceea ce este numit adesea „PFA simplu” se referă la impozitarea pe normă de venit, un sistem care nu necesită evidența cheltuielilor.

Acest sistem se aplică doar dacă activitatea desfășurată se regăsește în nomenclatorul activităților (CAEN) publicat anual de ANAF.

Un PFA poate aplica acest regim doar dacă în anul fiscal anterior a realizat un venit brut anual care nu depășește echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro (calculat la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR).

PFA-urile la normă de venit au obligația să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală și nu au alte obligații privind evidența contabilă.

Excluderile care nu au dreptul să deschidă PFA la normă de venit sunt profesiile liberale (medici, avocați, experți contabili, arhitecți etc.) sunt excluse prin lege de la norma de venit și sunt obligate să funcționeze în sistem real.

Un PFA intră în sistem real de impozitare în trei situații:

1. Prin opțiune voluntară – contribuabilul poate alege acest sistem prin completarea corespunzătoare a Declarației unice (formularul 212). Odată exercitată, opțiunea este obligatorie pentru o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi.

2. Prin efectul legii (depășirea plafonului) – dacă un PFA la normă de venit depășește pragul de 25.000 euro venit brut într-un an, acesta are obligația de a trece la sistemul real începând cu anul fiscal următor.

3. Prin natura activității – dacă PFA-ul desfășoară o activitate care nu este în nomenclatorul pentru norma de venit sau este o profesie liberală, determinarea venitului în sistem real este singura opțiune legală.

Dacă un PFA în sistem real dorește să revină la norma de venit după expirarea celor 2 ani, trebuie să aveți în vedere următoarele reguli:

– Reînnoirea automată a sistemului real. Dacă după expirarea celor 2 ani nu solicitați în mod expres revenirea la sistemul anterior, opțiunea pentru sistemul real se consideră reînnoită automat pentru o nouă perioadă de 2 ani.

– Procedura de revenire la normă de venit. Pentru a reveni la norma de venit, trebuie să completați corespunzător Declarația unică (formularul 212) aferentă veniturilor realizate în anul următor expirării perioadei de 2 ani.

– Termenul limită. Cererea de revenire (prin Declarația unică) trebuie depusă până la termenul legal, care este, de regulă, data de 25 mai inclusiv a anului respectiv.

– Condiția plafonului de venit. Revenirea este posibilă doar dacă în anul fiscal anterior nu ați înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro. Dacă depășiți acest prag, sunteți obligat să rămâneți în sistem real.

– Eligibilitatea activității. Trebuie ca activitatea dumneavoastră să fie în continuare inclusă în nomenclatorul activităților pentru care se pot stabili norme de venit și să nu fie o profesie liberală, deoarece acestea din urmă sunt obligate prin lege la sistemul real.

Aveți o „fereastră” în care se poate opta pentru revenire din sistemul real la norma de venit doar la finalul fiecărui ciclu de 2 ani de sistem real, prin depunerea declarației la termenul prevăzut de lege și cu respectarea plafonului de venit.

PFA sau SRL în 2026? Cum se diferențiază din punct de vedere fiscal. Ce taxe ai de plătit la fiecare dintre ele

Din punct de vedere fiscal, diferențele dintre o Persoană Fizică Autorizată (PFA) și o societate comercială sunt semnificative, vizând modul de calcul al impozitului, contribuțiile sociale și accesul la profit sau la câștigul obținut.

1. Sistemul de impozitare:

– La PFA-urile în sistem real, impozitul pe venit este de 10% și se aplică asupra venitului net anual (venit brut impozabil minus cheltuieli deductibile – în cheltuielile deductibile sunt incluse și CAS și CASS), determinat în sistem real pe baza datelor din contabilitate și justificate prin documente.

-La PFA-urile cu normă de venit, impozitul de 10% se aplică la o sumă fixă stabilită de ANAF în funcție de codurile ocupațiilor, indiferent de venitul real, dacă activitatea se încadrează în nomenclatorul specific și nu depășește pragul de 25.000 euro anual.

– La societățile comerciale de tip microîntreprinderi, impozitul pe venit de 1% se aplică asupra veniturilor totale (cifra de afaceri), nu asupra profitului net.

Pentru a rămâne microîntreprindere, societatea trebuie să aibă cel puțin un salariat și venituri sub un anumit plafon (100.000 euro din 2026).

La societățile comerciale care nu sunt microîntreprinderi, impozitul de 16% se aplică asupra profitului impozabil (diferență între venituri impozabile și cheltuieli deductibile).

2. Contribuțiile sociale (CAS și CASS):

La PFA-uri, cota de CAS – contribuția la asigurări sociale este de 25%. Este obligatorie dacă veniturile depășesc pragul de 12 salarii minime brute pe țară.

Dacă venitul net anual este între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară, cota de 25% CAS se aplică la baza minimă de 12 salarii minime.

Dacă venitul net anual este peste 24 salarii minime brute, CAS se datorează 25% aplicat la baza minimă de 24 salarii minime.

Dacă venitul net anual este sub pragul de 12 salarii minime brute pe țară, nu există obligația de a plăti CAS, dar se poate opta în mod voluntar pentru asigurare în sistemul public de pensii.

Plafoanele menționate, de 12 sau 24 de salarii minime se vor raporta la salariul minim brut în vigoare de la data de 25 mai a anului următor celui pentru care se realizează raportarea.

Perioada în care un PFA desfășoară activitate și achită contribuția la asigurări sociale este considerată vechime în muncă dacă veniturile nete anuale ale PFA sunt cel puțin egale cu 12 salarii minime brute pe țară.

  • La PFA-uri, cota de CASS – contribuția la asigurări sociale de sănătate este de 10%. Baza anuală de calcul este egală cu venitul net realizat, dar nu poate depăși plafonul de 60 de salarii minime brute pentru raportările anului 2025 sau 72 de salarii minime brute pentru raportările anului 2026. Dacă venitul este sub 6 salarii minime, se datorează o contribuție a cărei bază de calcul este de 6 salarii minime, cu anumite excepții (ex. dacă persoana are și venituri din salarii).
  • La societățile comerciale, contribuțiile sociale se datorează doar pentru salarii. Societatea, ca angajator, reține și plătește CAS (25%) și CASS (10%) din salariul brut al angajatului, la care se adaugă contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%.

Cum ai acces la banii din PFA? Dar la cei produși într-un SRL?

Accesul la profit / câștig și impozitul pe dividende. Spre deosebire de o societate comercială, la care în calitate de asociat sau acționat trebuie să aștepți distribuirea dividendelor din profitul net obținut, la PFA ai acces imediat la încasări, “profitul, câștigul” fiind deja al tău după plata impozitului pe venit (10%) și a contribuțiilor sociale și de sănătate, fără taxe sau justificări suplimentare de retragere a sumelor.

Spre deosebire de o societate comercială (de exemplu SRL), într-un PFA nu există o separare legală între „banii afacerii” și „banii titularului de PFA”.

Toate veniturile obținute din activitatea PFA-ului sunt proprietatea directă a persoanei fizice.

Titularul PFA poate utiliza sumele încasate în scop personal chiar în momentul în care acestea intră în cont sau în casierie, cu respectarea următoarelor etape fiscale.

Se calculează venitul net – PFA-urile în sistemul real calculează diferența dintre venitul brut (încasări) și cheltuielile deductibile (plăți efectuate în scopul activității).

Asupra acestui venit net (sau asupra normei de venit în cazul PFA-urilor la normă de venit) se aplică o cotă de impozit de 10%.

Dacă se depășesc pragurile legale mai sus menționate, titularul de PFA datorează Contribuția de asigurări sociale (CAS) și Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).

După ce și-a estimat și achitat aceste obligații prin intermediul Declarației unice (depuse la ANAF anual), restul sumelor pot fi cheltuite de titular fără a mai fi nevoie de vreo procedură suplimentară.

Acesta este punctul critic de diferențiere față de societăți. La un SRL, profitul aparține firmei, iar pentru ca banii să ajungă la asociați, trebuie parcursă procedura de distribuire a dividendelor, care presupune reținerea unui impozit pe dividende de 16% (cotă aplicabilă începând cu 2026, în timp ce în anul 2025 cota a fost de 10%).

Titularul PFA evită acest al doilea nivel de taxare, deoarece venitul său este deja taxat ca venit al persoanei fizice, nu al unei entități separate.

Cum se ține evidența contabilă la cele două forme de organizare

  • La PFA-uri, contabilitatea în partidă simplă presupune completarea Registrului de evidență fiscală și a Registrului de încasări și plăți.
  • La societățile comerciale, se conduce o contabilitate mult mai complexă, în partidă dublă, și există obligația de a depune situații financiare anuale.

Dincolo de aspectele fiscale, titularul PFA răspunde cu întreg patrimoniul personal pentru datoriile afacerii dacă bunurile afacerii nu sunt suficiente, în timp ce la societate de tip SRL răspunderea este limitată la capitalul social.

Răspunderea în cazul unui PFA implică riscuri majore pentru bunurile personale ale titularului, deoarece, spre deosebire de o societate comercială cu răspundere limitată, nu există o separare totală între patrimoniul afacerii și cel personal în fața creditorilor și apare:

1. Răspunderea nelimitată pentru datorii. Titularul PFA răspunde pentru obligațiile asumate în cadrul activității economice în primul rând cu bunurile din patrimoniul de afectațiune, adică acele bunuri pe care le-a declarat special ca fiind destinate afacerii.

Totuși, dacă aceste bunuri nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor (datoriilor), creditorii pot trece la urmărirea celorlalte bunuri ale debitorului, adică a patrimoniului personal care nu are legătură cu activitatea profesională.

Această regulă se bazează pe prevederile Codului civil referitoare la răspunderea patrimonială.

2. Răspunderea pentru obligațiile fiscale. Persoana fizică ce deține un PFA are calitatea de contribuabil și este direct responsabilă pentru calcularea și plata impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) și a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS).

În plus, un plătitor de taxe poartă întreaga răspundere pentru plata la termen a taxelor și depunerea declarațiilor aferente.

Mai mult, dacă PFA-ul a fost înregistrat în scopuri de TVA, eventuala anulare a înregistrării nu îl exonerează pe titular de răspunderea pentru orice acțiune sau datorie fiscală apărută anterior datei anulării.

3. Riscuri în caz de insolvență. În situația în care PFA-ul nu își mai poate plăti datoriile, acesta va fi supus procedurii simplificate de insolvență prevăzute de lege.

Această procedură poate conduce la lichidarea bunurilor pentru acoperirea datoriilor, inclusiv a celor din afara patrimoniului de afectațiune, dacă acesta este insuficient.

4. Responsabilitatea în calitate de angajator. Dacă PFA-ul are personal angajat (maximum 3 persoane), titularul este direct răspunzător pentru calcularea, reținerea și plata impozitului pe salarii și a tuturor contribuțiilor sociale aferente angajaților.

Orice eroare în acest proces atrage răspunderea personală a titularului PFA în fața autorităților fiscale.

Riscul principal constă în faptul că, în cazul unui eșec al activității din cadrul PFA sau al unor erori fiscale, întregul patrimoniu personal (casă, mașină personală, conturi de economii etc.) poate fi executat silit pentru a acoperi obligațiile neîndeplinite ale PFA-ului.

PFA sau SRL în 2026? Simulare cu cifre concrete

Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului, încheiem cu o mică simulare practică. ANAF publică periodic anumite ghiduri în domeniu, însă acestea nu sunt actualizate în timp real în raport cu legislația fiscală extrem de dinamică. Vezi detalii aici.

Presupunem că un mic antreprenor, care estimează că din activitatea lui va realiza venituri lunare de diverse valori, vrea decidă care este cea mai bună alegere între PFA și SRL.

Tabelul comparativ de mai jos îl va ajuta să ia o decizie argumentată.

Analiza comparativă anuală prezintă povara fiscală a unui PFA față de cea a unei societăți comerciale de tip SRL (microîntreprindere), arătând exact cu ce sumă “rămâne în mână” la finalul anului titularul PFA, față de asociatul din microîntreprindere.

Simularea acestui studiu de caz a fost realizată în condițiile în care activitatea societății comerciale ar putea fi desfășurată doar de către un singur salariat (antreprenorul salarizat cu minim pe economie) și cu cheltuieli minime de funcționare simulate la 1000 lei lunar.

De reținut este faptul că asociatul din cadrul societății comerciale analizate, dacă obține dividende brute mai mici decât 6 salarii minime (6*4050 lei), nu datorează CASS suplimentar, însă, dacă obține dividende brute mai mari decât 6 salarii minime și mai mici decât 12 salarii minime, va datora suplimentar CASS calculat la 6 salarii (2430 lei), iar dacă obține dividende brute mai mari decât 12 salarii minime și mai mici decât 24 salarii minime, va datora suplimentar CASS calculat la 12 salarii (4860 lei).

În cazul în care obține dividende brute mai mari decât 24 salarii minime, va datora suplimentar CASS calculat la 24 salarii (9720 lei).

PFA sau SRL

PFA sau SRL în 2026. Comparație

Decizia alegerii între un PFA și o societate comercială pentru un antreprenor este una dependentă de specificul afacerii, iar apelul la un specialist este important pentru identificarea celei mai eficiente structuri și mod de organizare.

Profesor universitar dr. Adela Socol – contributor Alba24

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending