Publicitate

Noul lider al administrației publice de la Roma, primarul Cosmin Cîșlariu, a anunțat că din prima zi de mandat, a semnat recepția lucrărilor pentru proiectul „Reabilitare infrastructura rutieră afectată de viituri în comuna Roma”.

Acest proiect, cu o valoare de 3.000.000 de lei, reprezintă un pas important în refacerea drumurilor noastre și asigurarea siguranței și confortului în trafic.

“De asemenea, am făcut un nou pas important pentru dezvoltarea comunei, prin depunerea unui proiect la Compania Națională de Investiții pentru modernizarea a 2,6 km de drumuri. Acest demers face parte din angajamentul nostru de a îmbunătăți infrastructura și de a crea condiții mai bune pentru toți locuitorii. Continuăm să lucrăm pentru binele comunității, iar fiecare realizare ne apropie de obiectivul comun: o comună modernă, prosperă și unită”, a transmis primarul Comunei Roma, Cîșlariu Cosmin-Florin.

Publicitate

Începând de duminică, 27 octombrie, polițiștii vor putea sancționa șoferii cu comportament agresiv în trafic, bazându-se pe înregistrările audio-video realizate de alți participanți la trafic. Totodată, pentru sancționarea șoferilor care încalcă regulile de circulație, polițiștii vor avea acces la datele captate de camerele de monitorizare a traficului de pe drumurile publice, relatează alba24.ro.

Astfel, începând cu data de 27 octombrie, pe aplicația M.A.I., hub.mai.gov.ro , la secțiunea E-SAR (sesizări abateri rutiere) se vor putea transmite informații despre comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice.

Ordonanța de Urgență nr. 84/2024, publicată pe 29 iunie în Monitorul Oficial, introduce în Codul Rutier posibilitatea ca șoferii să fie sancționați de polițiști și în baza unor înregistrări surprise de alți participanți la trafic sau de administratorii drumurilor publice.

Prevederile menționate intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării OUG în Monitorul Oficial, adică pe 27 octombrie.

Polițiștii vor putea folosi imaginile de pe camerele de monitorizare a traficului

Potrivit noilor reglementări, Poliția Română are dreptul de a prelucra datele de monitorizare a traficului rutier, colectate de administratorii drumurilor publice de interes județean și local cu ajutorul unor mijloace tehnice instalate pe drumurile pe care le administrează.

„Poliția Română primește de la administratorii drumurilor publice de interes județean și local, automat, prin intermediul unor sisteme de comunicații securizate, semnalări și datele de monitorizare a traficului aferente acestora care privesc posibila:

• încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice;
• prezență în trafic a unor vehicule supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară”, se precizează în OUG 84/2024.

Posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice vizează:

• limita maximă admisă de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum;
• interdicția sau restricția de a conduce un vehicul pe o bandă a sensului de deplasare;
• semnificația culorii roșii a semaforului;
• trecerea la nivel cu calea ferată;
• interdicția de a adopta un comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice;
• depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată.

Cerințele de compatibilitate și interconectare cu platformele software ale Poliției Române, inclusiv formatul semnalărilor și al datelor de monitorizare a traficului aferente acestora, se vor stabili, la nivel național, prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Ce obligații au administratorii drumurilor publice

Administratorii drumurilor publice au următoarele obligații:

Publicitate

• de a se asigura că mijloacele tehnice destinate măsurării vitezei care furnizează date către Poliția Română sunt omologate și verificate metrologic, potrivit normelor în vigoare;
• de a informa public, pe pagina de internet proprie, cu privire la existența mijloacelor tehnice fixe și scopul prelucrării datelor de monitorizare a traficului rutier;
• de a asigura capabilități și/sau servicii de imprimare masivă și comunicare a documentelor întocmite în legătură cu încălcarea normelor de circulație pe drumurile publice;
• de a implementa cerințele de compatibilitate și interconectare cu platformele software ale Poliției Române

Prelucrarea datelor de către polițiști se realizează în raport cu capacitatea tehnică și operațională a Poliției Române și numai în măsura în care sunt respectate obligațiile prevăzute. Poliția Română prelucrează automat semnalările și datele de monitorizare a traficului aferente acestora. Rezultatul prelucrării automate se procesează manual de către polițiștii rutieri în cadrul dispeceratelor de monitorizare aparținând Poliției Române.

Administratorii drumurilor publice de interes județean și local, precum și structurile Poliției Române au calitatea de operatori de date cu caracter personal pentru prelucrările efectuate.

Polițiștii îi vor putea amenda pe șoferi folosind filmări surprinse pe camerele de bord

Potrivit noilor reglementări, polițistul rutier va putea constata contravenția de adoptare a unui comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice și cu ocazia verificării sesizării formulate de un participant la trafic ce a perceput în mod nemijlocit și întâmplător efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul unui vehicul, a oricăreia dintre manevrele prevăzute de lege și a surprins aceste manevre agresive într-o înregistrare audio-video sau video, după caz.

Sesizarea participantului la trafic trebuie să conțină în mod obligatoriu:

• datele acestuia de identificare – nume, prenume și cod numeric personal ori, după caz, codul unic de identificare,
• datele de contact – număr de telefon și adresa de corespondență,
• declarația pe propria răspundere cu privire la veridicitatea aspectelor percepute și a înregistrării audio-video sau video,
• data, ora, locul sau orice elemente de natură să conducă la identificarea locului unde a fost percepută și surprinsă posibila faptă contravențională,
• semnătura,
• înregistrarea audio-video.

Comunicarea sesizării se realizează prin platforme informatice destinate furnizării de servicii electronice.

Competența de verificare a sesizării aparține poliției rutiere pe raza căreia a fost percepută și surprinsă posibila faptă contravențională. Sesizarea greșit îndreptată se trimite poliției rutiere competente, considerându-se valabilă dacă a fost trimisă în termen.

Ce înseamnă comportament agresiv în trafic

Codul rutier interzice conducătorilor de vehicule să adopte un comportament agresiv în conducerea acestora pe drumurile publice.

Prin comportament agresiv se înţelege efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul de vehicul, a uneia dintre următoarele manevre:

• deplasarea succesivă de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens;
• întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;
• pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roţilor motoare;
• circulaţia cu vehiculul la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia;
• folosirea repetată a semnalelor sonore şi/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în faţa sa să elibereze banda de circulaţie;
• conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roţi;
• mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalţi participanţi la trafic care circulă în spatele acestuia;
• realizarea intenţionată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;
• conducerea intenţionată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.

Ce sancțiuni riscă șoferii care au un comportament agresiv în trafic

Sancțiunea pentru comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice este prevăzută de articolul 100/3/i din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Mai exact, șoferii care au un comportament agresiv în trafic vor primi 4-5 puncte de amendă (660-825 de lei).

Totodată, polițiștii vor aplica măsura complementară de reținere a permisului de conducere pentru 30 de zile.

Ce trebuie să cuprindă filmările făcute cu camerele de bord

Înregistrarea audio-video sau video trebuie să cuprindă următoarele elemente:

• extrasul cadrului din filmarea audio-video sau video care surprinde manevrele agresive percepute de participantul la trafic;
• data și ora când au fost surprinse manevrele agresive;
• locul ori elemente de natură să conducă la identificarea locului unde au fost surprinse manevrele agresive;
• vehiculul implicat și numărul de înmatriculare ori înregistrare al acestuia, după caz;
• semnalizarea rutieră a sectorului de drum public pe care au fost surprinse manevrele agresive, relevantă pentru constatarea contravenției.

În ce situații nu se vor lua în considerare sesizările

Sesizarea se clasează de către poliția rutieră competentă, fără altă formalitate, în oricare dintre următoarele situații:

• se constată că aceasta nu este formulată de un participant la trafic;
• persoana care a formulat sesizarea nu a perceput în mod nemijlocit și întâmplător manevrele agresive;
• aceasta nu cuprinde elementele prevăzute de lege;
• aceasta a fost transmisă după o perioadă mai mare de 30 de zile de la data surprinderii manevrelor agresive;
• înregistrarea audio-video sau video lipsește ori nu cuprinde toate elementele prevăzute.

Se consideră că persoana care a formulat sesizarea nu a perceput în mod întâmplător manevrele agresive atunci când:

• aceasta a sesizat, cu privire la același autovehicul, mai mult de o posibilă faptă contravențională săvârșită într-un interval de 24 de ore sau mai mult de trei posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 15 zile;
• aceasta a sesizat, cu privire la același loc, mai mult de trei posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 24 de ore sau mai mult de șapte posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 15 zile.

Cât timp se păstrează înregistrările video

Înregistrarea audio-video sau video, împreună cu sesizarea, se păstrează pentru o perioadă de 1 an de la data sesizării. Fac excepție situațiile în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile.

În cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției, întocmit ca urmare a verificării sesizării, se consemnează obligatoriu împrejurările în care a fost constatată aceasta, inclusiv numărul de înregistrare al sesizării participantului la trafic ce a perceput cum s-a petrecut fapta contravențională și a surprins-o pe filmare.

Poliția rutieră va asigura confidențialitatea datelor cu caracter personal ale participantului la trafic ce a formulat sesizarea. Acestea vor fi puse la dispoziție, la cerere, exclusiv organelor de verificare și control sau organelor judiciare, după caz.

Procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul. Acest lucru se va menționa în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.

Măsurile organizatorice și cerințele tehnice privind utilizarea platformelor informatice destinate furnizării de servicii electronice în scopul primirii și verificării sesizării se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Publicitate

ISU Botoșani a anunțat că meteorologii au actualizat prognoza și au prelungit Codul galben de ceață până la ora 10:00, pentru județul Botoșani. 

Din această cauză se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

“Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic!”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Publicitate

Acest cuvios a trăit în secolul al XIII-lea, pe vremea Imperiului româno-bulgar într-un sat de pe malul râului Lom, numit Basarabov. Încă de când era copil s-a făcut păstor de vite şi oi. Atunci paşii l-au dus către oamenii călugării, care vieţuiau în mănăstirile din apropierea satului. De la ei s-a deprins cu postul, înfrânarea, rugăciunea si cu viata retrasa de lume.

Nu după mult timp, lăsându-şi părinţii si fraţii si, „luându-şi crucea”, a intrat într-o mănăstire. Ajungând desăvârşit întru toate faptele bune, Dumnezeu a hotărât să-l mute către „cele de sus”. Cunoscând ziua mutării din viaţa aceasta, s-a aşezat între două lespezi de piatră, dându-şi sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Venind odată foarte mare apa Lomului, a dărâmat şi peştera unde odihneau sfintele sale moaşte. Acestea au ajuns sub apă, fiind acoperite de nisip şi prundiş, rămânând din multă vreme neştiute de nimeni.

Dar Dumnezeu a descoperit, prin îngerul Său, în vis unei copile bolnave, locul unde erau sfintele sale moaşte, spunându-i că, dacă părinţii ei îl vor scoate, ea va fi vindecată. Dimineaţa, trezindu-se copila, a povestit totul părinţilor şi, „adunându-se preoţi şi popor mult, s-au dus cu toţii la locul unde zăceau moaştele sfântului”, pe care găsindu-le întregi şi „strălucind ca aurul”, le-au scos cu mare evlavie din apă şi le-au dus în satul Basarabov. Aşezate în biserica satului, venind cu credinţă, atât fetiţa bolnavă, cât şi alţi mulţi oameni aflaţi în suferinţă, si atingându-se de trupul sfântului s-au făcut sănătoşi.

Fiind război între ruşi şi turci, între anii 1769-1774, de teamă ca nu cumva sfântul să cadă în mâinile păgânilor, generalul Petru Saltîkov a hotărât să-l trimită în Rusia. Când cortegiul a ajuns la Bucureşti, un dreptcredincios, anume Hagi Dimitrie, a stăruit pe lângă general rugându-l să nu înstrăineze sfintele moaşte, ci să le dăruiască ţării noastre, ca o mângâiere pentru toate suferinţele pricinuite de război. Înduplecat, generalul i-a făcut pe plac, dar a luat totuşi mâna dreaptă a sfântului şi a trimis-o la Kiev, unde se crede că se păstrează până în zilele noastre.

Primindu-le tot poporul cu mare cinste şi evlavie, au fost aşezate în Catedrala mitropolitană din Bucureşti, în luna iulie a anului 1774, în timpul păstoriri mitropolit Grigorie.

A fost canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 27 octombrie 1955.