În toate unitățile de învățământ preuniversitar din județul Botoșani, care școlarizează clase de învățământ primar în anul școlar 2023-2024, se va organiza „Ziua porților deschise” sâmbătă, 1 aprilie.

La această activitate pot participa părinți, copii și alte persoane interesate de modul de organizare și desfășurare a activității școlare și extrașcolare la clasa pregătitoare. Se pot vizita spațiile dedicate activităților claselor pregătitoare și se vor purta discuții cu personalul unității de învățământ implicat în această activitate.

„Fiecare părinte își dorește cea mai bună școală pentru copilul său. Este școala noastră, este cea de peste drum, este cea din cartier. Este fiecare unitate de învățământ, la fel cum „cel mai bun copil” este al fiecăruia dintre noi.

Școala Gimnazială Nr. 11 Botoșani oferă comunicare. Ne place ideea de echipă cu familia, astfel încât elevii să descopere cea mai bună versiune a lor, indiferent în ce direcție vor decide să meargă mai departe. Important este ca direcția să fie înainte, cu determinare, încredere, spirit critic și de ce nu?, cu bucurie.

Să avem curajul de a ne accepta imperfecțiunile și să găsim cel mai potrivit drum împreună”, au transmis cadrele didactice de la Școala 11 Botoșani.

Sesiunea specială a examenului de Bacalaureat pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile olimpice şi la competiţiile sportive şi artistice internaţionale va începe pe 15 mai cu proba la Limba şi literatura maternă care va fi susţinută de elevii aparţinând minorităţilor naţionale, potrivit calendarului aprobat de ministrul Educaţiei.

Înscrierea candidaţilor pentru susţinerea sesiunii speciale se va face în zilele de 11 şi 12 mai.

Proba obligatorie a profilului este programată pe 16 mai , iar cea la alegere a profilului şi specializării o zi mai târziu, pe 17 mai.

Următoarea probă – Limba şi literatura română – va fi susţinută pe 18 mai.

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română v avea loc pe 19 mai, iar între 22 – 23 mai vor fi evaluate competenţele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

Pe 24 mai se vor evalua competenţele digitale, iar elevilor din partea minorităţilor naţionale le vor fi evaluate pe 25 mai competenţele lingvistice de comunicare orală în limba maternă.

Pe 26 mai se vor afişa rezultatele şi tot în aceeaşi zi se vor depune contestaţiile.

Rezultatele finale după rezolvarea contestaţiilor vor fi afişate pe 29 mai. AGERPRES

Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri, 31 martie, decretul  Legii pentru modificarea art. 150 alin. (1) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Primarii aleși nu vor mai putea fi amânați la depunerea jurământului, iar termenul pentru instalare a fost redus de la 60 de zile la 30.

Legea susținută de o largă majoritate parlamentară modifică modalitate de depunere a jurământului de către primari, pentru a se înlătura unele situații incerte și întârzierile în preluarea mandatelor acestor aleși locali.

Cum arată noua formă a textului de lege:

„Articol unic. – La articolul 150 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 150. – (1) Primarul depune jurământul prevăzut la art. 117 în şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în faţa judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în care şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 30 de zile de la data alegerilor sau în cazul când, din alte motive temeinice, acesta nu a putut depune jurământul în această şedinţă.

Încheierea judecătorului delegat este definitivă şi se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.”

Varianta anterioară a textului de lege:

„(1) Primarul depune jurământul prevăzut la art. 117 în prima ședință privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în fața judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în care prima ședință privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 60 de zile de la data alegerilor.”

Ce modifică noua formă a legii

Noua formă a articolului 150 alin. (1) din Codul Administrativ scurtează astfel intervalul în care primarul nou ales trebuie să depună jurământul. De asemenea, clarifică și condițiile în care se poate depune jurământul în fața judecătorului, percizând și caracterul definjtiv al încheierii date de judecător.

După alegerile locale din 2020, au existat situații în care primarii aleși au așteptat mai multe săptămâni până să poată prelua mandatul, din cauza unor circumstanțe independente de voința lor.

Un proiect de lege înregistrat pentru dezbateri la Camera Deputaților prevede posibilitatea ca șoferilor care nu plătesc amenzile primite să le fie suspendat permisul de conducere. Inițiativa a fost motivată de nivelul scăzut de încasare a amenzilor rutiere la bugetele locale.

Propunerea este ca permisul să fie suspendat până în momentul achitării amenzii, dacă aceasta nu a fost plătită în termen de 60 de zile de la sancționare.

”Art 103 din OUG 195/2002 (Codul Ruter) se modifică și completează astfel:

Suspendarea exercității dreptului de a conduce autovehicule și tractoare agricole sau forestiere se dispune:

f) până în momentul achitării amenzii, dacă aceasta nu a fost achitată în termen de 60 de zile de la sancționarea contravenientului”.

Legislația actuală

”Art. 103

(1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se dispune:

a) pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere a săvârşit contravenţii care cumulează 15 puncte de penalizare

b) pentru o perioadă de 60 de zile, dacă titularul permisului de conducere cumulează din nou cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce.

c) pentru o perioadă de 180 de zile când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracţiune contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice şi procurorul sau instanţa de judecată a dispus clasarea în condiţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală, renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei dacă nu a fost dispusă obligaţia prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal

d) pentru o perioadă de 180 de zile în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane dacă a fost încălcată o regulă de circulaţie pentru care se prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce şi instanţa de judecată sau procurorul a dispus clasarea în condiţiile art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi g) din Codul de procedură penală, renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei dacă nu a fost dispusă obligaţia prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal ori încetarea procesului penal în condiţiile art. 16 alin. (1) lit. e) şi g) din Codul de procedură penală

e) pentru o perioadă de 180 de zile, când titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru infracţiunile prevăzute la art. 334 alin. (1) şi (3) din Codul penal”.

Motivarea propunerii și opinia parlamentarilor

Inițiatorii menționează că, dincolo de numeroasele accidente rutiere, o altă problemă este nivelul scăzut de achitare a amenzilor rutiere. Aceștia spun că unitățile administrativ-teritoriale nu au instrumente pentru a încasa amenzile și a le transforma în venit la bugetul local, sumele fiind recuperate doar după perioade lungi sau niciodată.

Proiectul a fost inițiat de deputatul PNL de Alba Florin Roman și alți parlamentari.

Florin Roman a precizat pentru alba24.ro: ”Neîncasarea amenzilor la bugetele locale reprezintă o problemă pentru bugetele locale ale primăriilor, care nu pot realiza astfel veniturile estimate; la redistribuirea de la bugetul național primesc mai puțin decât încasează. În plus, la nivel local nu sunt instrumente pentru executarea silită a contravenienților”.

”1. Nu se încasează banii la buget, deci un prejudiciu la bugetul local. 2. Vine Curtea de Conturi, constată că nu s-au încasat aceste amenzi și impută ca și sarcina administrației locale să recupereze sumele și e foarte greu”, a explicat Laurențiu Leoreanu, deputat PNL, potrivit TVR.

”Sunt de acord cu orice iniţiativă legislativă care aduce mai multe reglementări în acest sens. Ordine şi disciplină şi în trafic”, a precizat Natalia Intotero, deputat PSD, potrivit sursei citate.

”Legislaţia actuală prevede că neatacarea procesului verbal sau a hotărârii judecătoreşti constituie doar titluri executorii. Contravenientul nu suportă o altă sancţiune, decât posibilitatea de a fi executat silit. Din acest motiv, România are un nivel foarte scăzut de plată a amenzilor. Este legală o astfel de modificare”, a declarat Ștefania Ciobănescu, avocat.

”Sunt multe primării care nu încasează amenzi, dar nu se duc și nu execută aceste debite pe care ar trebui să le recupereze. Cred că este o măsură bună”, a spus Ionuț Moșteanu, deputat USR.

În momentul de față, o amendă poate fi achitată la jumătate dacă este plătită în termen de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal.

Proiectul urmează să intre la dezbatere pentru vot în Camera Deputaților.