Connect with us

Administratie

Noi direcții pentru ADI „Țara de Sus”: O nouă conducere și mai multe finanțări europene

Publicat

Publicitate

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Țara de Sus”, care reunește 126 de administrații locale din județele Botoșani, Iași și Suceava, a intrat într-o nouă etapă de consolidare și dezvoltare. În cadrul unei Adunări Generale organizate joi, la Botoșani, a fost aleasă o nouă conducere, iar accentul a fost pus pe unitatea politică și administrativă pentru atragerea finanțărilor europene, a tramsmis asociația într-un comunicat.

Membrii Asociației s-au întrunit, joi dimineață, în Sala „Eminescu” a Hotelului „Rapsodia” din municipiul Botoșani, ordinea de zi cuprinzând teme de importanță majoră pentru viitorul organizației. Accentul s-a pus pe închegarea voinței politice și administrative în scopul comun al dezvoltării regiunii.

Finanțare europeană și relansare administrativă

În prima parte a ședinței, inițiatorul proiectului, Lucian Trufin, a prezentat contractul de finanțare pentru creșterea capacității administrative și actualizarea Strategiei de Dezvoltare a ADI „Țara de Sus”. Fondurile, în valoare de 1.047.656 de lei, au fost obținute prin Programul Operațional de Asistență Tehnică și reprezintă un sprijin pregătitor pentru ca „Țara de Sus” să poată atrage și gestiona finanțările necesare investițiilor planificate, aplicând mecanismul distinct ITI.

În a doua parte a evenimentului, s-au desfășurat alegerile pentru formarea unei noi structuri de conducere, menită să consolideze relațiile interne și să asigure echilibrul reprezentativ la nivelul întregului teritoriu.

Funcția de președinte al ADI „Țara de Sus” a fost preluată de președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime. De asemenea, a fost ales în calitatea de prim-vicepreședinte Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni din Suceava, și în funcția de vicepreședinte Marius Pintilie, primarul municipiului Pașcani din Iași.

Publicitate

Cei trei reprezentanți au aceleași funcții și în cadrul Consiliului Director al Asociației, a cărui componență este completată cu încă zece membri, aleși proporțional cu numărul unităților administrativ-teritoriale asociate din fiecare județ.

Din județul Botoșani au fost validați Verginel Gireadă – primarul comunei Mihai Eminescu (secretar), Dorin Alexandrescu – primarul municipiului Dorohoi, Angel Gheorghiu – primarul orașului Bucecea, Alin Gîrbaci – primarul orașului Darabani, Ioan Butnaru – primarul comunei Hilișeu-Horia, Sergiu Dascălu – primarul comunei Vorona. Din județul Suceava au fost aleși Adrian Popoiu – primarul orașului Siret și Decebal Isachi – primarul orașului Dolhasca, iar din județul Iași au fost aleși Liviu Teodorescu – primarul comunei Bivolari și Vasile Crețu – primarul comunei Cotnari.

O predare de ștafetă pentru viitor

ADI „Țara de Sus” a fost condusă de senatorul Doina Federovici în timpul mandatului său de președinte al Consiliului Județean Botoșani. Invitată la Adunarea Generală, parlamentarul a evidențiat eforturile depuse pentru implementarea mecanismului ITI în regiune, dar și susținerea pe care o va arăta în continuare față de asociație.

S-au făcut pași importanți în ultimii cinci ani, a fost o muncă grea, cu foarte multe provocări. S-au purtat discuții cu toți cei cinci miniștri aflați la conducerea Fondurilor Europene în această perioadă, s-au purtat discuții cu ADR Nord-Est și s-a mers la Comisia Europeană. Am scris Strategia de Dezvoltare și urmează ca în baza finanțării europene obținute să se actualizeze această strategie, care nu privește doar administrațiile publice locale, ci vizează inclusiv ONG-uri și societăți comerciale din teritoriu”, a spus senatorul Doina Federovici, fostul președinte al Asociației.

În oglindă, noul președinte Valeriu Iftime a pus accent pe viitoarele eforturi care trebuie depuse pentru elaborarea unei strategii „inteligente” și obținerea finanțărilor necesare.

„Orice mecanism care poate crea o cale de a finanța zona noastră este important. Este un mecanism care poate da o șansă de a aduce fonduri în zonă. Trebuie să venim cu proiecte mature, solide. Toți sunt de acord că Moldova are nevoie de ajutor, iar Moldova însemnând chiar acest ITI. Aceste investiții teritoriale integrate înseamnă să faci ceva care aduce un plus pentru toată lumea de aici, un plus care poate dezvolta viitorul. Cel mai important este să scriem inteligent această strategie și să empatizăm cu ceilalți, fie că sunt comune mai bogate, fie că sunt comune mai sărace. Fiecare dintre noi trebuie să înțeleagă că dacă facem o cale de acces mai bună, dacă în zona asta inventăm șase-șapte parcuri industriale pe care le interconectăm și ale căror producții vor fi complementare, vom fi mult mai puternici. O cale ferată până la Darabani, un sistem de irigații în zona asta, rețele de gaz și așa mai departe. Împreună trebuie să creăm un pol important, pentru că povestea este despre lucrurile mari care să ne servească pe toți”, a afirmat Valeriu Iftime, noul președinte al ADI „Țara de Sus”.

Unitatea politică, un punct cardinal pe hartă

Fondată la inițiativa fostului senator Lucian Trufin, ADI „Țara de Sus” delimitează un teritoriu cu aceleași caracteristici geografice, demografice și economice. Demersul aliniază lideri politici de orientări diferite într-o cursă cu aceeași destinație: obținerea finanțării pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare, de care vor beneficia nu doar cele 126 de administrații locale, ci și organizații ale societății civile, cooperative agricole și societăți comerciale din „Țara de Sus”.

„Dacă în campania electorală eu și domnul Iftime am fost concurenți, iată că avem știința și înțelepciunea să lucrăm sub aceeași cupolă, pentru că avem un obiectiv comun: acela de a reduce diferențele de dezvoltare economică dintre regiunea noastră și celelalte regiuni ale țării și Uniunii Europene. Ne aseamănă dorința de a găsi soluții pentru ca teritoriul pe care îl reprezentăm să atragă finanțări importante, să devină un model de bune practici și să conteze în ecuațiile naționale. ITI este o pârghie pentru a dezvolta în mod integrat toate cele 126 de comunități locale care s-au asociat în acest sens, conduse de lideri care demonstrează maturitate politică”, a afirmat în cadrul ședinței Lucian Trufin, managerul proiectului de actualizare a Strategiei.

Dezvoltarea economică, laitmotivul Adunării

Noul vicepreședinte Marius Pintilie, reprezentând județul Iași, a reliefat nevoia ridicată de investiții în toate domeniile de activitate economică, punând accent pe valorificarea specificului local.

„Conceptul ITI este susținut de comunitatea europeană și trebuie să găsim acele nevoi comune în așa fel încât împreună să ne fie mai bine. În perioada următoare vom face radiografia zonei „Țara de Sus”, fiecare dintre dumneavoastră este invitat să propună idei centrate pe elemente comune și să luptăm împreună ca acestea să fie finanțate din bani europeni. Trebuie abordate mai multe domenii, iar eu mă gândesc în primul rând la turism, cu trasee și obiective clare, mă gândesc la agricultură și la fermierii noștri, care au nevoie de depozite și spații de desfacere a produselor, mă gândesc la multe necesități și sunt convins că împreună vom elabora cel mai bun plan de dezvoltare integrată”, a spus Marius Pintilie, primarul municipiului Pașcani.

Aceeași retorică a avut și Adrian Popoiu, primarul orașului Siret din Suceava, care a asigurat interimatul la conducerea „Țării de Sus” până la preluarea mandatului de către Valeriu Iftime.

„Am în minte câteva cuvinte cheie: tenacitate, curaj și viziune. Apreciez inițiativa domnului Lucian Trufin. Facem parte din partide diferite, dar apreciez colaborările care pun mai presus interesul cetățenilor și responsabilitatea față de viitor. Noi, cei care venim de pe malul Siretului din Suceava, ne-am alăturat pentru o cauză care trece de granițele administrative și politice. Avem cu toții nevoie să fim finanțați, să ne bucurăm de resurse, să dezvoltăm mediul de afaceri și să avem o predictibilitate în ceea ce privește viitorul copiilor noștri”, a precizat Adrian Popoiu.

În România sunt finanțate doar cinci asociații constituite pe mecanismul Investițiilor Teritoriale Integrate, dintre care ADI „Țara de Sus” desemnează cel mai mare teritoriu, cu peste 770.000 de locuitori.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Zile libere mai puține în anul 2026. Calendarul sărbătorilor legale: Weekenduri prelungite și minivacanțe de 3 și 4 zile

Publicat

Publicitate

Zile libere legale în 2026: Anul 2026 aduce 16 zile libere legale pentru angajații din România cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând astfel o singură zi liberă, relatează alba24.ro.

Totuși anul 2026 prezintă numeroase oportunități de mini-vacanțe prin combinarea sărbătorilor legale cu weekendurile. Paștele, Anul Nou, 1 Mai sau Rusaliile oferă perioade avantajoase pentru concedii scurte, în timp ce alte sărbători pică în weekend și nu generează zile libere suplimentare.

Calendarul actualizat arată în ce zi a săptămânii pică fiecare sărbătoare și unde apar cele mai bune combinații cu weekendul, de la Paște și 1 Mai până la Crăciun.

Zile libere fără ”punte” între Anul Nou și Bobotează

Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan.

5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Publicitate

Zile libere în Ianuarie

1 ianuarie (joi) – Anul Nou
2 ianuarie (vineri) – Anul Nou
Minivacanță de 4 zile: 1–4 ianuarie (4 zile libere cu weekend)

6 ianuarie (marți) – Boboteaza

7 ianuarie (miercuri) – Sfântul Ioan Botezătorul
24 ianuarie (sâmbătă) – Ziua Unirii Principatelor Române
Zile libere în Aprilie – Paștele ortodox 2026
10 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
12 aprilie (duminică) – Paștele
13 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
Mini-vacanță de 4 zile: 10–13 aprilie

Zile libere în Mai

1 mai (vineri) – Ziua Muncii
Mini-vacanță de 3 zile: 1–3 mai

Zile libere în Iunie

1 iunie (luni) – Ziua Copilului
31 mai (duminică) – Rusalii
1 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii
Mini-vacanță de 3 zile: 30 mai – 1 iunie
Ziua Copilului și a doua zi de Rusalii coincid în 2026

Zile libere în August

15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului

Zile libere în Noiembrie
30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei

Zile libere în Decembrie
1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României

Minivacanță de 4 zile: 28 noiembrie- 1 decembrie

25 decembrie (vineri) – Crăciunul
26 decembrie (sâmbătă) – A doua zi de Crăciun
Mini-vacanță de 3 zile: 25–27 decembrie

Minivacanțe în 2026
Anul Nou: 4 zile consecutive (1–4 ianuarie)
Paște: 4 zile consecutive (10–13 aprilie)
1 Mai: 3 zile (1–3 mai)
Rusalii + 1 Iunie: 3 zile (30 mai – 1 iunie)
Sf. Andrei + 1 Decembrie: 4 zile (28 noiembrie–1 decembrie)
Crăciun: 3 zile (25–27 decembrie)

Potrivit legislației în vigoare, angajații care sunt nevoiți să lucreze în zilele de sărbătoare legală beneficiază de:

  • compensare cu timp liber, sau plata dublă a zilei lucrate, dacă nu se pot acorda zile libere ulterior.

Citeste mai mult

Cultura

Prin modificările propuse la Legea dreptului de autor, artiștii pot câștiga mai mult

Publicat

Publicitate

Ministrul Culturii, Andras Demeter, afirmă, într-o declarație acordată AGERPRES, că prin modificările propuse de Ministerul Culturii (MC) la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, autorii și artiștii nu vor avea nimic de pierdut și chiar pot câștiga mai mult.

Precizările ministrului Culturii survin unor opinii pro și contra modificărilor propuse de MC la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, exprimate în spațiul public.

‘Tema este una destul de tehnică și poate nu atât de interesantă pentru toată lumea, dar foarte importantă pentru autori și pentru utilizatorii care folosesc operele muzicale în scop ambiental (‘comunicare publică’ este termenul exact). Mai intervin aici și organismele de gestiune colectivă și, evident, fiecare parte implicată are observațiile ei. Noi am ținut cont de toate propunerile în măsura în care se subscriu legislației și practicii europene. Modificările din OUG, despre care discutăm, au fost solicitate de Comisia Europeană de 8 ani, în 2017, apoi în 2021, apoi în iunie 2025. Deci România amână punerea în acord cu legislația europeană și continuă să o încalce de ani de zile, drept pentru care riscă penalități uriașe, de zeci de mii de euro pe zi pentru fiecare zi de întârziere. Acești bani vor fi plătiți de noi toți, prin bugetul de stat’, a declarat ministrul.

Ministrul Culturii a afirmat că amânările, sesizările și comentariile apărute online sunt cauzate, pe de o parte, de o informare deficitară și, pe de altă parte, de anumite interese, dar a asigurat că autorii și artiștii nu vor avea nimic de pierdut, ci, dimpotrivă, vor putea câștiga mai mult.

‘Iar beneficiarii muzicii, adică utilizatorii, vor plăti rezonabil, nimeni nu are interesul să provoace pagube sau complicații. Pe scurt, fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri: a) direct sau prin impresar, mandatar etc.; b) prin intermediul OGC (organisme de gestiune colectivă); c) prin intermediul entităților de gestiune independentă; d) mixt – adică o parte a repertoriului este autorizat direct, iar altă parte, prin OGC sau EGI. Este o situație similară economiilor care nu sunt depuse în același cont, la aceeași bancă, ci în conturi diferite, la bănci diferite, în funcție de cele mai avantajoase condiții contractuale, maximizând, pe cât posibil, profitul și evitând riscurile’, a spus Andras Demeter.

El a subliniat că, prin modificările propuse în OUG, ministerul dorește ‘libertatea autorului și interpretului, respect pentru beneficiar, adică utilizatorul muzicii în spații publice, și un business corect pentru OGC’.

Publicitate

‘Da, de aceea sunt păreri diferite, pentru că în cazul altor creații se practică această tehnică și actorii care au semnat zilele trecute scrisoarea de susținere asta spun că toți trebuie tratați la fel, nu facem legi diferite în funcție de interese financiare sau frici nemotivate. Îmi doresc să înțeleagă colegii din executiv complexitatea și particularitățile situației; știm că nu e simplu nici chiar pentru mulți profesioniști din domeniu, dar este important să facem toți un efort pentru a nu ne trezi cu costuri pe care tot noi le vom plăti, și atunci chiar nu va conta dacă opozanții au fost juriști, ingineri, actori sau muzicieni’, a mai spus ministrul Culturii, Andras Demeter.

***

Potrivit Ministerului Culturii, ordonanța care urmează să alinieze legislația națională privind drepturile de autor și drepturile conexe la normele și practicile europene prevede eliminarea gestiunii colective extinse (LCEE) pentru comunicarea publică a operelor muzicale, măsură care pune pe primul loc voința autorului și titularilor de drepturi, ca principiu fundamental al exercitării drepturilor exclusive, și deschide piața către un mediu concurențial modern, în deplină concordanță cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și cu practicile statelor membre.

‘În industria muzicală europeană, licențierea individuală este o practică obișnuită, iar autorii trebuie să poată alege în mod liber între gestiunea individuală (direct sau prin impresari), organismele de gestiune colectivă (OGC) și entitățile de gestiune independentă (EGI). Eliminarea LCEE încurajează concurența loială și eficiența pe piață. Apariția și funcționarea EGI-urilor, precum Soundreef (Irlanda) sau Jamendo S.A. (Luxemburg), oferă alternative reale de licențiere, stimulând în același timp creșterea calității serviciilor furnizate de OGC-uri’, precizează sursa citată.

Autorii care apreciază că soluțiile individuale sau cele oferite de EGI nu răspund nevoilor lor pot mandata oricând un OGC, fapt ce conduce la creșterea numărului membrilor asociației.

Scăderea nivelului remunerațiilor colectate, invocată de OGC în spațiul public, are în vedere comisionul (propriu) de administrare, nu veniturile efective ale autorilor, care continuă să încaseze remunerațiile conform opțiunii liber exprimate (gestiune individuală sau EGI), drepturile autorilor străini rămânând protejate prin acordurile de reprezentare reciprocă dintre organismele din România și cele din străinătate, inclusiv atunci când anumite drepturi sunt gestionate colectiv în regim facultativ.

Pentru a simplifica procedura de autorizare și pentru a crește transparența activității de colectare și repartizare a OGC-urilor, Ministerul Culturii susține instituirea unei metodologii unice și înființarea unui organism comun de colectare, în cazul comunicării publice a operelor în scop ambiental.

În prezent, există mai mulți colectori comuni și patru metodologii cu conținut similar, dar cu proceduri diferite de licențiere și cu categorii/subcategorii distincte, ceea ce a generat de-a lungul timpului birocrație, incoerențe și o bază de plătitori sub potențial, mai informează Ministerul Culturii. AGERPRES

foto: avocat.net

Citeste mai mult

Eveniment

Meteorologii avertizează: Luna ianuarie 2026 ar putea aduce valuri de aer polar în România

Publicat

Publicitate

Un episod timpuriu de încălzire stratosferică ar putea influența vremea din prima lună a anului viitor. Luna ianuarie 2026 ar putea fi marcată de episoade de frig accentuat, temperaturi sub normalul perioadei și ninsori consistente, în Europa, America de Nord și inclusiv în România.

Evoluția este legată de perturbarea vortexului polar, în urma unui fenomen rar de încălzire stratosferică, potrivit analizelor meteorologice internaționale.

Ce s-a întâmplat cu vortexul polar

Potrivit unei analize publicate de platforma de specialitate Severe Weather Europe, în a doua parte a lunii noiembrie și la începutul lunii decembrie 2025 s-a produs un episod neobișnuit de timpuriu de încălzire stratosferică (Sudden Stratospheric Warming – SSW).

Acest fenomen a slăbit structura vortexului polar, un sistem de vânturi care, în mod normal, menține aerul extrem de rece blocat în zona Arcticii. Atunci când vortexul polar este destabilizat sau fragmentat, masele de aer rece pot coborî spre latitudini medii, afectând direct Europa și America de Nord.

Specialiștii arată că efectele unui astfel de proces nu sunt imediate, ci se resimt la 20–40 de zile după producerea fenomenului, ceea ce plasează luna ianuarie 2026 în intervalul cu risc crescut pentru valuri de aer polar.

Publicitate

Două nuclee reci, direcționate spre Europa și America de Nord

Conform Severe Weather Europe, vortexul polar inferior s-ar fi separat în două nuclee principale, unul orientat spre America de Nord și celălalt spre Europa. Această configurație favorizează fluxuri persistente de aer rece dinspre nord, cu potențial de ger și episoade de ninsoare, în funcție de umiditatea atmosferică.

Pentru Europa, hărțile meteo indică un tipar de presiune cu valori ridicate în nordul continentului și presiune mai scăzută spre sud și centru, un scenariu clasic pentru transportul aerului rece polar.

Cum ar putea fi afectată România

În cazul menținerii acestui tipar atmosferic, România ar putea traversa în ianuarie 2026 perioade prelungite de vreme rece, cu temperaturi sub mediile climatologice normale ale lunii, potrivit evaluărilor citate de presa centrală dar și a prognozelor meteo anunțate pentru perioada de după revelion 2026

Episoade similare au mai fost înregistrate în ultimii ani. Meteorologii subliniază însă că prognozele pe termen lung rămân orientative, iar intensitatea exactă a frigului va depinde de modul în care perturbarea vortexului polar se va transmite către straturile inferioare ale atmosferei.

Iarna 2025–2026, una cu episoade reci frecvente

Climatologii avertizează că iarna 2025–2026 ar putea fi caracterizată de alternanțe între perioade mai blânde și episoade de frig accentuat, chiar dacă vortexul polar superior ar putea să se reconsolideze temporar.

„Un vortex polar slăbit nu înseamnă automat o iarnă extremă pe toată durata sezonului, dar crește probabilitatea valurilor de frig în lunile de iarnă, în special în ianuarie și februarie”, explică specialiștii citați de publicațiile de profil.

Cum va fi vremea în ianuarie 2025

Meteorologii transmis prognoza vremii pentru perioada 29 decembrie 2025 – 26 ianuarie 2026 şi aceasta arată că va fi ger în toată ţara.

Săptămâna 29 decembrie – 5 ianuarie

Temperaturile în săptămâna în care trecem în noul an vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă, în întreaga țară. Cel mai frig va fi evident la munte, unde abaterea termică negativă va fi ușor mai accentuată.

Vom avea precipitaţii mai multe în nordul Carpaților Orientali și în Munții Apuseni. În rest, cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale.

Săptămâna 5-12 ianuarie

Temperaturile vor rămâne sub media ultimilor ani în toată ţara, dar mai ales în jumătatea vestică. Meteorologii estimează cantități ușor excedentare de precipitații în toate regiunile.

Săptămâna 12-19 ianuarie

Gerul se mai domoleşte, dar temperatura medie a aerului rămâne la valori ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval. Regimul pluviometric va fi ușor excedentar în cea mai mare parte a țării.

Săptămâna 19-26 ianuarie

Temperaturile rămân ușor sub cele specifice în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor avea o tendință ușor excedentară în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Citeste mai mult

Eveniment

Revolver descoperit ascuns în peretele lateral al unui microbuz

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița efectuează cercetări în privinţa unui bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova care a încercat să introducă ilegal în țară un revolver, ascuns în peretele lateral al microbuzului pe care îl conducea.

 

În data de 27 decembrie a.c., în jurul orei 21.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Albița-ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, conducând un microbuz, un bărbat cu cetățenie română și R. Moldova, în vârstă de 27 de ani.

În baza profilului de risc stabilit, s-a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra mijlocului de transport şi persoanei, ocazie cu care echipa comună de control, formată din lucrători vamali și polițiști de frontieră, a descoperit, ascuns în peretele lateral al microbuzului și nedeclarat, un revolver încărcat cu cinci cartușe, cal. 9 mm, nepercutate, fără glonț.

În privința armei descoperite la controlul de frontieră, bărbatul a declarat că, la rugămintea unui conațional, transportă microbuzul din Chișinău într-o parcare situată în proximitatea Punctului de Trecere a Frontierei Albița. Acesta a mai declarat că nu are cunoștință despre arma ascunsă în peretele microbuzului pe care îl conducea.

Conform prevederilor legale, arma a fost ridicată în vederea continuării și definitivării cercetărilor.

Publicitate

În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor și tentativă la contrabandă calificată.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending