Connect with us

Administratie

Noi direcții pentru ADI „Țara de Sus”: O nouă conducere și mai multe finanțări europene

Publicat

Publicitate

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Țara de Sus”, care reunește 126 de administrații locale din județele Botoșani, Iași și Suceava, a intrat într-o nouă etapă de consolidare și dezvoltare. În cadrul unei Adunări Generale organizate joi, la Botoșani, a fost aleasă o nouă conducere, iar accentul a fost pus pe unitatea politică și administrativă pentru atragerea finanțărilor europene, a tramsmis asociația într-un comunicat.

Membrii Asociației s-au întrunit, joi dimineață, în Sala „Eminescu” a Hotelului „Rapsodia” din municipiul Botoșani, ordinea de zi cuprinzând teme de importanță majoră pentru viitorul organizației. Accentul s-a pus pe închegarea voinței politice și administrative în scopul comun al dezvoltării regiunii.

Finanțare europeană și relansare administrativă

În prima parte a ședinței, inițiatorul proiectului, Lucian Trufin, a prezentat contractul de finanțare pentru creșterea capacității administrative și actualizarea Strategiei de Dezvoltare a ADI „Țara de Sus”. Fondurile, în valoare de 1.047.656 de lei, au fost obținute prin Programul Operațional de Asistență Tehnică și reprezintă un sprijin pregătitor pentru ca „Țara de Sus” să poată atrage și gestiona finanțările necesare investițiilor planificate, aplicând mecanismul distinct ITI.

În a doua parte a evenimentului, s-au desfășurat alegerile pentru formarea unei noi structuri de conducere, menită să consolideze relațiile interne și să asigure echilibrul reprezentativ la nivelul întregului teritoriu.

Funcția de președinte al ADI „Țara de Sus” a fost preluată de președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime. De asemenea, a fost ales în calitatea de prim-vicepreședinte Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni din Suceava, și în funcția de vicepreședinte Marius Pintilie, primarul municipiului Pașcani din Iași.

Publicitate

Cei trei reprezentanți au aceleași funcții și în cadrul Consiliului Director al Asociației, a cărui componență este completată cu încă zece membri, aleși proporțional cu numărul unităților administrativ-teritoriale asociate din fiecare județ.

Din județul Botoșani au fost validați Verginel Gireadă – primarul comunei Mihai Eminescu (secretar), Dorin Alexandrescu – primarul municipiului Dorohoi, Angel Gheorghiu – primarul orașului Bucecea, Alin Gîrbaci – primarul orașului Darabani, Ioan Butnaru – primarul comunei Hilișeu-Horia, Sergiu Dascălu – primarul comunei Vorona. Din județul Suceava au fost aleși Adrian Popoiu – primarul orașului Siret și Decebal Isachi – primarul orașului Dolhasca, iar din județul Iași au fost aleși Liviu Teodorescu – primarul comunei Bivolari și Vasile Crețu – primarul comunei Cotnari.

O predare de ștafetă pentru viitor

ADI „Țara de Sus” a fost condusă de senatorul Doina Federovici în timpul mandatului său de președinte al Consiliului Județean Botoșani. Invitată la Adunarea Generală, parlamentarul a evidențiat eforturile depuse pentru implementarea mecanismului ITI în regiune, dar și susținerea pe care o va arăta în continuare față de asociație.

S-au făcut pași importanți în ultimii cinci ani, a fost o muncă grea, cu foarte multe provocări. S-au purtat discuții cu toți cei cinci miniștri aflați la conducerea Fondurilor Europene în această perioadă, s-au purtat discuții cu ADR Nord-Est și s-a mers la Comisia Europeană. Am scris Strategia de Dezvoltare și urmează ca în baza finanțării europene obținute să se actualizeze această strategie, care nu privește doar administrațiile publice locale, ci vizează inclusiv ONG-uri și societăți comerciale din teritoriu”, a spus senatorul Doina Federovici, fostul președinte al Asociației.

În oglindă, noul președinte Valeriu Iftime a pus accent pe viitoarele eforturi care trebuie depuse pentru elaborarea unei strategii „inteligente” și obținerea finanțărilor necesare.

„Orice mecanism care poate crea o cale de a finanța zona noastră este important. Este un mecanism care poate da o șansă de a aduce fonduri în zonă. Trebuie să venim cu proiecte mature, solide. Toți sunt de acord că Moldova are nevoie de ajutor, iar Moldova însemnând chiar acest ITI. Aceste investiții teritoriale integrate înseamnă să faci ceva care aduce un plus pentru toată lumea de aici, un plus care poate dezvolta viitorul. Cel mai important este să scriem inteligent această strategie și să empatizăm cu ceilalți, fie că sunt comune mai bogate, fie că sunt comune mai sărace. Fiecare dintre noi trebuie să înțeleagă că dacă facem o cale de acces mai bună, dacă în zona asta inventăm șase-șapte parcuri industriale pe care le interconectăm și ale căror producții vor fi complementare, vom fi mult mai puternici. O cale ferată până la Darabani, un sistem de irigații în zona asta, rețele de gaz și așa mai departe. Împreună trebuie să creăm un pol important, pentru că povestea este despre lucrurile mari care să ne servească pe toți”, a afirmat Valeriu Iftime, noul președinte al ADI „Țara de Sus”.

Unitatea politică, un punct cardinal pe hartă

Fondată la inițiativa fostului senator Lucian Trufin, ADI „Țara de Sus” delimitează un teritoriu cu aceleași caracteristici geografice, demografice și economice. Demersul aliniază lideri politici de orientări diferite într-o cursă cu aceeași destinație: obținerea finanțării pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare, de care vor beneficia nu doar cele 126 de administrații locale, ci și organizații ale societății civile, cooperative agricole și societăți comerciale din „Țara de Sus”.

„Dacă în campania electorală eu și domnul Iftime am fost concurenți, iată că avem știința și înțelepciunea să lucrăm sub aceeași cupolă, pentru că avem un obiectiv comun: acela de a reduce diferențele de dezvoltare economică dintre regiunea noastră și celelalte regiuni ale țării și Uniunii Europene. Ne aseamănă dorința de a găsi soluții pentru ca teritoriul pe care îl reprezentăm să atragă finanțări importante, să devină un model de bune practici și să conteze în ecuațiile naționale. ITI este o pârghie pentru a dezvolta în mod integrat toate cele 126 de comunități locale care s-au asociat în acest sens, conduse de lideri care demonstrează maturitate politică”, a afirmat în cadrul ședinței Lucian Trufin, managerul proiectului de actualizare a Strategiei.

Dezvoltarea economică, laitmotivul Adunării

Noul vicepreședinte Marius Pintilie, reprezentând județul Iași, a reliefat nevoia ridicată de investiții în toate domeniile de activitate economică, punând accent pe valorificarea specificului local.

„Conceptul ITI este susținut de comunitatea europeană și trebuie să găsim acele nevoi comune în așa fel încât împreună să ne fie mai bine. În perioada următoare vom face radiografia zonei „Țara de Sus”, fiecare dintre dumneavoastră este invitat să propună idei centrate pe elemente comune și să luptăm împreună ca acestea să fie finanțate din bani europeni. Trebuie abordate mai multe domenii, iar eu mă gândesc în primul rând la turism, cu trasee și obiective clare, mă gândesc la agricultură și la fermierii noștri, care au nevoie de depozite și spații de desfacere a produselor, mă gândesc la multe necesități și sunt convins că împreună vom elabora cel mai bun plan de dezvoltare integrată”, a spus Marius Pintilie, primarul municipiului Pașcani.

Aceeași retorică a avut și Adrian Popoiu, primarul orașului Siret din Suceava, care a asigurat interimatul la conducerea „Țării de Sus” până la preluarea mandatului de către Valeriu Iftime.

„Am în minte câteva cuvinte cheie: tenacitate, curaj și viziune. Apreciez inițiativa domnului Lucian Trufin. Facem parte din partide diferite, dar apreciez colaborările care pun mai presus interesul cetățenilor și responsabilitatea față de viitor. Noi, cei care venim de pe malul Siretului din Suceava, ne-am alăturat pentru o cauză care trece de granițele administrative și politice. Avem cu toții nevoie să fim finanțați, să ne bucurăm de resurse, să dezvoltăm mediul de afaceri și să avem o predictibilitate în ceea ce privește viitorul copiilor noștri”, a precizat Adrian Popoiu.

În România sunt finanțate doar cinci asociații constituite pe mecanismul Investițiilor Teritoriale Integrate, dintre care ADI „Țara de Sus” desemnează cel mai mare teritoriu, cu peste 770.000 de locuitori.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

România, Ucraina și Moldova lansează “Hub Siret”: Primul laborator transfrontalier și controale armonizate la frontiera UE

Publicat

Publicitate

Botoșaniul devine punctul zero al unei schimbări majore în protecția sanitar-veterinară din regiune. România, Ucraina și Republica Moldova au convenit crearea primului laborator transfrontalier cu rol strategic – „Hub Siret” –, o structură care va funcționa ca centru comun de diagnostic pentru bolile cu risc ridicat ce pot trece frontierele și afecta fermele, consumatorii și comerțul alimentar.

Decizia vine în urma întâlnirii trilaterale găzduite astăzi de ANSVSA și Consiliul Județean Botoșani, la care au participat autoritățile veterinare din cele trei state. Este primul acord regional care trece de la consultări diplomatice la instrumente tehnice comune, cu impact direct asupra siguranței alimentelor care intră în România.

„Hub Siret” va permite testarea rapidă a probelor din zona de frontieră, reducând cu zile întregi timpul în care o boală poate fi identificată. Pentru fermierii români, acest lucru înseamnă mai puține focare, pierderi mai mici și intervenții mai rapide ale autorităților. Pentru consumatori, înseamnă o barieră suplimentară împotriva produselor alimentare contaminate.

A doua componentă majoră a acordului este armonizarea controalelor sanitar-veterinare la frontiera estică a Uniunii Europene. Practic, România, Ucraina și Moldova vor aplica proceduri comune la verificarea animalelor vii, a produselor de origine animală și a transporturilor alimentare. Acest lucru reduce riscurile, elimină diferențele de standard și creează un front comun împotriva bolilor transfrontaliere precum pesta porcină africană sau gripa aviară.

Pentru prima dată, echipele din cele trei țări vor lucra pe baze identice: schimb de date în timp real, protocoale comune de prelevare, interpretare unitară a analizelor și intervenție coordonată. Este un pas care apropie România de modelul aplicat în statele vestice ale UE, unde laboratoarele regionale și controalele sincronizate sunt standardul de protecție.

Protocolul semnat astăzi deschide drumul către finanțarea europeană a „Hub Siret” și a altor proiecte comune, precum digitalizarea trasabilității alimentelor și dezvoltarea unei platforme de alertă rapidă. Pentru România, avantajul este clar: costuri mai mici, capacitate de diagnostic extinsă și o barieră mult mai solidă împotriva intrării în țară a produselor riscante.

Publicitate

Prin acest acord, frontiera de est a UE devine mai sigură, iar România își consolidează rolul de lider tehnic în regiune. „Este o trecere reală de la reacție la prevenție”, au transmis reprezentanții ANSVSA într-un comunicat emis către agerpres.ro, subliniind că laboratorul comun și controalele armonizate sunt două dintre cele mai importante instrumente de protecție implementate în ultimii ani.

Citeste mai mult

Eveniment

Budăi refuză înghețarea salariului minim și acuză guvernarea de haos social: Nu sacrificăm românii pentru reformele voastre!

Publicat

Publicitate

Fostul ministru al Muncii și deputat PSD de Botoșani, Marius Budăi, reacționează ferm în fața discuțiilor tot mai insistente privind un posibil act normativ care ar îngheța salariul minim pe economie. Parlamentarul afirmă tranșant că nu va susține niciodată o astfel de măsură și că votul său nu va merge în direcția blocării veniturilor celor mai vulnerabili angajați.

Budăi atrage atenția că, în timp ce în statele vecine salariul minim crește constant, România riscă să meargă într-o direcție contrară, accentuând dezechilibrele sociale. El acuză Guvernul și, în special, pe premierul Ilie Bolojan, că prin politica de majorare a TVA a alimentat inflația și a afectat puternic persoanele cu venituri mici.

„Salariul minim trebuie să crească pentru a echilibra starea socială. Inflația umflată de creșterea TVA i-a lovit pe cei mai vulnerabili. Este o direcție profund greșită”, transmite deputatul PSD.

În opinia sa, înghețarea salariului minim ar duce la adâncirea decalajelor sociale, la accelerarea plecării tinerilor peste graniță, la scăderea consumului și, implicit, la blocarea economiei naționale. „Așa ajungem în recesiune”, avertizează Budăi.

Acesta critică și abordarea politică a premierului, pe care îl acuză că promovează doar măsuri convenabile electoratului de dreapta, ignorând impactul asupra votanților PSD. „Nu îmi place conflictul, nu vreau să atac pe nimeni, dar trebuie să-i apăr pe cei care m-au votat”, subliniază fostul ministru.

Budăi amintește că actuala guvernare se sprijină pe voturile electoratului PSD și consideră inacceptabil ca tocmai acești oameni să fie afectați de deciziile economice ale executivului. „Fără voturile lor, nu ați fi fost astăzi prim-ministru, domnule Bolojan”, transmite deputatul.

Publicitate

Mesajul lui Marius Budăi este clar: orice încercare de blocare a creșterii salariului minim va întâmpina opoziția sa fermă în Parlament.

Citeste mai mult

Cultura

„Magia Crăciunului”, spectacol caritabil și debutul Campaniei „Din dragoste pentru comunitate”, în cadrul Festivalului „Povești de Iarnă”

Publicat

Publicitate

În seara de joi, 11 decembrie 2025, Casa Tineretului Botoșani va deveni din nou spațiul în care emoția, generozitatea și bucuria sărbătorilor se vor întâlni sub semnul artei și al solidarității.

Evenimentul, cuprins în calendarul de activități al proiectului Festivalul „Povești de Iarnă”, aflat în acest an la ediția a XX-a, va avea o dublă semnificație: pe de o parte, publicul va fi invitat să se bucure de spectacolul caritabil „Magia Crăciunului”, iar pe de altă parte, va debuta oficial Campania umanitară „Din dragoste pentru comunitate”, un amplu demers de solidaritate dedicat sprijinirii copiilor de la Centrul de zi „Șansa Mea”, din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani.

Spectacolul caritabil este organizat anual de Asociația Societatea Culturală „Arlechin” Botoșani, având ca parteneri Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Centrul Județean de Voluntariat Botoșani, Centrul Local „Cutezătorii” – Organizația Națională „Cercetașii României” și Asociația de Părinți a Colegiului Național „Mihai Eminescu” – „Dăm Viață Viselor”. Totodată, la începutul evenimentului, va fi organizat și un Târg de Crăciun, realizat de cercetașii din cadrul CL „Cutezătorii” Botoșani – Organizația Națională „Cercetașii României”, elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 7 Botoșani, coordonați de doamna învățătoare Duduc Maria, alături de tineri voluntari din cadrul Centrului Județean de Voluntariat Botoșani, Fundației Județene pentru Tineret Botoșani, președinte Carciuc Cristina și ai Asociației de Părinți a Colegiului Național „Mihai Eminescu” – „Dăm Viață Viselor”, președinte Simona Pușcașu.

Prin acest târg, copiii și tinerii vor contribui activ la campania umanitară, oferind publicului obiecte realizate cu implicare, creativitate și spirit de dăruire. Spectacolul va fi moderat de Anton Jesica-Camelia și Ivănescu Octavian Petru, iar directorul acestei ediții a festivalului este Bianca Chiorescu, director Departamentul Artele Spectacolului din cadrul Asociației Culturale Arlechin. Coordonarea voluntarilor este asigurată de Ecaterina Luncă și Cristina Rusu, alături de o echipă dedicată de tineri implicați activ în buna desfășurare a întregului eveniment: Avătămanitei Eduard, Pavel Andrei, Alexandroaie Răzvan, Maxim Gabriel, Drăguțu Andi, Butnariu Nicholas, Vizițeanu Darius, Maftei David, Boghițoi Luca, Nigel Alexandru, Ștefan Gabriela, Pușcașu Măriuca, Hîrjoi Anda, Lupan Miruna, Ciobanu Ruxandra, Ciobanu Elena, Chirilă Andreea, Cristescu Natalia, Huțu Diana, Anghelache Sabina.

„Programul artistic al serii va cuprinde momente muzical-coregrafice deosebit de diverse și emoționante. Vor urca pe scenă elevii AMI Music Class, coordonați de doamna Ana Maria Ionescu, profesor la catedra de muzică a Școlii Populare de Arte Botoșani, alături de grupuri artistice din cadrul Asociației «Arlechin», de la Colegiul Național «Mihai Eminescu» Botoșani și de la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani. Pe scenă vor evolua cu emoție și energie și elevii din Grupul de dansatori ai clasei a IV-a C, STEP BY STEP, de la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani, coordonați de prof. Donosă Elena și prof. Agavriloae Adriana. Ne bucurăm să oferim publicului un spectacol realizat prin implicarea copiilor și tinerilor, care îmbină talentul, munca, emoția și spiritul solidarității într-un eveniment cu adevărat special”, a declarat Flavius Alin Damean, organizatorul evenimentului.

În urma Campaniei umanitare „Din dragoste pentru comunitate”, fondurile colectate vor fi direcționate către achiziționarea de materiale educative și dotări esențiale pentru copiii din cadrul centrului, precum: puzzle-uri, jocuri educative, blocuri de desen, pensule, acuarele, aracet, precum și mobilier – trei pupitre cu scaun reglabil, o masă hexagonală, un birou pentru asistentul medical, trei birouri și trei dulapuri pentru centru.

Publicitate

Prin acest demers, organizatorii și partenerii își propun nu doar să aducă bucurie în prag de sărbătoare, ci și să contribuie concret și durabil la îmbunătățirea condițiilor educaționale și de sprijin pentru copiii aflați în situații vulnerabile.

Proiectul beneficiază și de sprijinul firmelor: ADMIR – administrator Ionel Roșu, Tipografia RIA – administrator Mariana Hrițcu, Interbrand Richtig.

Organizator de evenimente cu licență: Flavius Alin Damean

Tradiția Festivalului „Povești de Iarnă” – peste două decenii de emoție și solidaritate

Acest moment care urmează să se împlinească peste câteva zile nu este unul izolat, ci face parte dintr-o tradiție construită cu răbdare, emoție și responsabilitate pe parcursul a mai bine de două decenii — Festivalul pentru Copii și Tineret „Povești de Iarnă”, un proiect început în anul 2004 de Asociația Culturală „Arlechin” Botoșani.

La început, festivalul a fost un gest simplu și curajos: câteva spectacole de iarnă organizate pentru copii, în școli și grădinițe, cu scenete, colinde, dansuri și momente de teatru. Emoția primelor ediții, zâmbetele copiilor și aplauzele părinților au transformat rapid inițiativa într-o tradiție a comunității. Între 2005 și 2008, „Povești de Iarnă” s-a conturat ca un reper al finalului de an, adunând tot mai mulți participanți și voluntari în jurul scenei.

Perioada 2009–2013 a adus un pas important înainte: festivalul s-a deschis către întreg județul, iar parteneriatele cu instituții publice, organizații de tineret și structuri de voluntariat i-au conferit o dimensiune civică tot mai vizibilă. Atunci, spectacolele au început să capete și un sens caritabil, iar scena s-a transformat într-un loc al solidarității.

Între 2014 și 2017, festivalul a intrat într-o etapă de maturizare. Programul s-a diversificat, au apărut gale artistice, ateliere și spectacole tematice complexe, iar pe scenă au urcat nu doar copii și tineri, ci și artiști profesioniști, mentori și invitați speciali. „Povești de Iarnă” devenise deja un proiect cultural complet, cu impact educațional și social.

Anul 2018, când festivalul a ajuns la ediția a XIV-a, a confirmat acest statut. Evenimentele organizate atunci — de la întâlnirea cu Paula Seling, la seminarul despre terapia prin muzică susținut de Cristina Lupașcu, până la Gala Premiilor „Arlechin” și spectacolele publice — au arătat un festival matur, conectat la nevoile copiilor, ale tinerilor și ale comunității.

Anii 2019 și 2020 au adus încercări, dar și continuitate. În 2019, festivalul și-a păstrat amploarea, iar în 2020, în condițiile impuse de pandemie, s-a adaptat, mutând o parte din activități în spațiul online sau în formule restrânse. „Povești de Iarnă” a rămas, chiar și atunci, un mesaj de speranță. Revenirea la viața culturală normală a venit odată cu 2021, iar în 2022 și 2023 festivalul și-a recăpătat forța de altădată, implicând din nou sute de copii, tineri și voluntari. Dimensiunea de educație nonformală, mentorat artistic și incluziune socială a devenit tot mai puternică.

În 2024, festivalul este deja un pilon al programelor culturale de iarnă ale Asociației „Arlechin”, integrând voluntariatul, acțiunile caritabile și colaborările interinstituționale într-un model solid de dezvoltare comunitară prin cultură.

Iar 2025 se pregătește să-și spună povestea peste câteva zile, prin spectacolul „Magia Sărbătorilor de Iarnă”, care va reuni din nou scena, copiii, tinerii, voluntarii și publicul larg într-un gest comun de dăruire. După mai bine de 20 de ani, Festivalul „Povești de Iarnă” rămâne o poveste vie despre artă, educație, voluntariat și solidaritate, spusă an de an, în prag de sărbătoare, la Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

O botoșăneancă aflată de 25 de ani pe dializă a primit un rinichi nou la Iași, în urma unei intervenții de succes

Publicat

Publicitate

O femeie de 40 de ani din județul Botoșani, care făcea dializă de un sfert de secol, a primit o nouă șansă la viață după un transplant renal realizat la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Intervenția a fost posibilă datorită unui donator aflat în moarte cerebrală, de la care au fost prelevați ambii rinichi, relatează agerpres.ro.

Potrivit medicilor ieșeni, pacienta din Botoșani este unul dintre cei doi beneficiari ai transplanturilor efectuate zilele trecute. Femeia se afla în program de dializă încă din anul 2000, inițial prin dializă peritoneală, iar din 2005 în programul de hemodializă. După 25 de ani de tratament, a primit șansa unui transplant compatibil.

„Postoperator, ambii pacienți sunt bine, au o evoluție bună. Pacienta efectua dializă de 25 de ani… acum se recuperează în secția de transplant renal”, a declarat prof. univ. dr. Ionuț Nistor, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Cel de-al doilea beneficiar este un bărbat de 65 de ani, din județul Iași, aflat în dializă cronică din 2022. Acesta fusese chemat de patru ori la transplant până acum, însă abia de această dată s-a potrivit perfect cu donatorul.

Conform reprezentanților spitalului, de la începutul anului la „Parhon” au fost realizate 40 de transplanturi renale, dintre care 24 de la donatori aflați în moarte cerebrală și 16 de la donatori vii. Activitatea centrului de transplant din Iași rămâne una dintre cele mai importante pentru pacienții din întreaga regiune de Nord-Est.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending