Connect with us

Administratie

Noi direcții pentru ADI „Țara de Sus”: O nouă conducere și mai multe finanțări europene

Publicat

acum 10 luni

Publicitate

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Țara de Sus”, care reunește 126 de administrații locale din județele Botoșani, Iași și Suceava, a intrat într-o nouă etapă de consolidare și dezvoltare. În cadrul unei Adunări Generale organizate joi, la Botoșani, a fost aleasă o nouă conducere, iar accentul a fost pus pe unitatea politică și administrativă pentru atragerea finanțărilor europene, a tramsmis asociația într-un comunicat.

Membrii Asociației s-au întrunit, joi dimineață, în Sala „Eminescu” a Hotelului „Rapsodia” din municipiul Botoșani, ordinea de zi cuprinzând teme de importanță majoră pentru viitorul organizației. Accentul s-a pus pe închegarea voinței politice și administrative în scopul comun al dezvoltării regiunii.

Finanțare europeană și relansare administrativă

În prima parte a ședinței, inițiatorul proiectului, Lucian Trufin, a prezentat contractul de finanțare pentru creșterea capacității administrative și actualizarea Strategiei de Dezvoltare a ADI „Țara de Sus”. Fondurile, în valoare de 1.047.656 de lei, au fost obținute prin Programul Operațional de Asistență Tehnică și reprezintă un sprijin pregătitor pentru ca „Țara de Sus” să poată atrage și gestiona finanțările necesare investițiilor planificate, aplicând mecanismul distinct ITI.

În a doua parte a evenimentului, s-au desfășurat alegerile pentru formarea unei noi structuri de conducere, menită să consolideze relațiile interne și să asigure echilibrul reprezentativ la nivelul întregului teritoriu.

Funcția de președinte al ADI „Țara de Sus” a fost preluată de președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime. De asemenea, a fost ales în calitatea de prim-vicepreședinte Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni din Suceava, și în funcția de vicepreședinte Marius Pintilie, primarul municipiului Pașcani din Iași.

Publicitate

Cei trei reprezentanți au aceleași funcții și în cadrul Consiliului Director al Asociației, a cărui componență este completată cu încă zece membri, aleși proporțional cu numărul unităților administrativ-teritoriale asociate din fiecare județ.

Din județul Botoșani au fost validați Verginel Gireadă – primarul comunei Mihai Eminescu (secretar), Dorin Alexandrescu – primarul municipiului Dorohoi, Angel Gheorghiu – primarul orașului Bucecea, Alin Gîrbaci – primarul orașului Darabani, Ioan Butnaru – primarul comunei Hilișeu-Horia, Sergiu Dascălu – primarul comunei Vorona. Din județul Suceava au fost aleși Adrian Popoiu – primarul orașului Siret și Decebal Isachi – primarul orașului Dolhasca, iar din județul Iași au fost aleși Liviu Teodorescu – primarul comunei Bivolari și Vasile Crețu – primarul comunei Cotnari.

O predare de ștafetă pentru viitor

ADI „Țara de Sus” a fost condusă de senatorul Doina Federovici în timpul mandatului său de președinte al Consiliului Județean Botoșani. Invitată la Adunarea Generală, parlamentarul a evidențiat eforturile depuse pentru implementarea mecanismului ITI în regiune, dar și susținerea pe care o va arăta în continuare față de asociație.

„S-au făcut pași importanți în ultimii cinci ani, a fost o muncă grea, cu foarte multe provocări. S-au purtat discuții cu toți cei cinci miniștri aflați la conducerea Fondurilor Europene în această perioadă, s-au purtat discuții cu ADR Nord-Est și s-a mers la Comisia Europeană. Am scris Strategia de Dezvoltare și urmează ca în baza finanțării europene obținute să se actualizeze această strategie, care nu privește doar administrațiile publice locale, ci vizează inclusiv ONG-uri și societăți comerciale din teritoriu”, a spus senatorul Doina Federovici, fostul președinte al Asociației.

În oglindă, noul președinte Valeriu Iftime a pus accent pe viitoarele eforturi care trebuie depuse pentru elaborarea unei strategii „inteligente” și obținerea finanțărilor necesare.

„Orice mecanism care poate crea o cale de a finanța zona noastră este important. Este un mecanism care poate da o șansă de a aduce fonduri în zonă. Trebuie să venim cu proiecte mature, solide. Toți sunt de acord că Moldova are nevoie de ajutor, iar Moldova însemnând chiar acest ITI. Aceste investiții teritoriale integrate înseamnă să faci ceva care aduce un plus pentru toată lumea de aici, un plus care poate dezvolta viitorul. Cel mai important este să scriem inteligent această strategie și să empatizăm cu ceilalți, fie că sunt comune mai bogate, fie că sunt comune mai sărace. Fiecare dintre noi trebuie să înțeleagă că dacă facem o cale de acces mai bună, dacă în zona asta inventăm șase-șapte parcuri industriale pe care le interconectăm și ale căror producții vor fi complementare, vom fi mult mai puternici. O cale ferată până la Darabani, un sistem de irigații în zona asta, rețele de gaz și așa mai departe. Împreună trebuie să creăm un pol important, pentru că povestea este despre lucrurile mari care să ne servească pe toți”, a afirmat Valeriu Iftime, noul președinte al ADI „Țara de Sus”.

Unitatea politică, un punct cardinal pe hartă

Fondată la inițiativa fostului senator Lucian Trufin, ADI „Țara de Sus” delimitează un teritoriu cu aceleași caracteristici geografice, demografice și economice. Demersul aliniază lideri politici de orientări diferite într-o cursă cu aceeași destinație: obținerea finanțării pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare, de care vor beneficia nu doar cele 126 de administrații locale, ci și organizații ale societății civile, cooperative agricole și societăți comerciale din „Țara de Sus”.

„Dacă în campania electorală eu și domnul Iftime am fost concurenți, iată că avem știința și înțelepciunea să lucrăm sub aceeași cupolă, pentru că avem un obiectiv comun: acela de a reduce diferențele de dezvoltare economică dintre regiunea noastră și celelalte regiuni ale țării și Uniunii Europene. Ne aseamănă dorința de a găsi soluții pentru ca teritoriul pe care îl reprezentăm să atragă finanțări importante, să devină un model de bune practici și să conteze în ecuațiile naționale. ITI este o pârghie pentru a dezvolta în mod integrat toate cele 126 de comunități locale care s-au asociat în acest sens, conduse de lideri care demonstrează maturitate politică”, a afirmat în cadrul ședinței Lucian Trufin, managerul proiectului de actualizare a Strategiei.

Dezvoltarea economică, laitmotivul Adunării

Noul vicepreședinte Marius Pintilie, reprezentând județul Iași, a reliefat nevoia ridicată de investiții în toate domeniile de activitate economică, punând accent pe valorificarea specificului local.

„Conceptul ITI este susținut de comunitatea europeană și trebuie să găsim acele nevoi comune în așa fel încât împreună să ne fie mai bine. În perioada următoare vom face radiografia zonei „Țara de Sus”, fiecare dintre dumneavoastră este invitat să propună idei centrate pe elemente comune și să luptăm împreună ca acestea să fie finanțate din bani europeni. Trebuie abordate mai multe domenii, iar eu mă gândesc în primul rând la turism, cu trasee și obiective clare, mă gândesc la agricultură și la fermierii noștri, care au nevoie de depozite și spații de desfacere a produselor, mă gândesc la multe necesități și sunt convins că împreună vom elabora cel mai bun plan de dezvoltare integrată”, a spus Marius Pintilie, primarul municipiului Pașcani.

Aceeași retorică a avut și Adrian Popoiu, primarul orașului Siret din Suceava, care a asigurat interimatul la conducerea „Țării de Sus” până la preluarea mandatului de către Valeriu Iftime.

„Am în minte câteva cuvinte cheie: tenacitate, curaj și viziune. Apreciez inițiativa domnului Lucian Trufin. Facem parte din partide diferite, dar apreciez colaborările care pun mai presus interesul cetățenilor și responsabilitatea față de viitor. Noi, cei care venim de pe malul Siretului din Suceava, ne-am alăturat pentru o cauză care trece de granițele administrative și politice. Avem cu toții nevoie să fim finanțați, să ne bucurăm de resurse, să dezvoltăm mediul de afaceri și să avem o predictibilitate în ceea ce privește viitorul copiilor noștri”, a precizat Adrian Popoiu.

În România sunt finanțate doar cinci asociații constituite pe mecanismul Investițiilor Teritoriale Integrate, dintre care ADI „Țara de Sus” desemnează cel mai mare teritoriu, cu peste 770.000 de locuitori.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending