Connect with us

Administratie

Noi direcții pentru ADI „Țara de Sus”: O nouă conducere și mai multe finanțări europene

Publicat

acum 11 luni

Publicitate

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Țara de Sus”, care reunește 126 de administrații locale din județele Botoșani, Iași și Suceava, a intrat într-o nouă etapă de consolidare și dezvoltare. În cadrul unei Adunări Generale organizate joi, la Botoșani, a fost aleasă o nouă conducere, iar accentul a fost pus pe unitatea politică și administrativă pentru atragerea finanțărilor europene, a tramsmis asociația într-un comunicat.

Membrii Asociației s-au întrunit, joi dimineață, în Sala „Eminescu” a Hotelului „Rapsodia” din municipiul Botoșani, ordinea de zi cuprinzând teme de importanță majoră pentru viitorul organizației. Accentul s-a pus pe închegarea voinței politice și administrative în scopul comun al dezvoltării regiunii.

Finanțare europeană și relansare administrativă

În prima parte a ședinței, inițiatorul proiectului, Lucian Trufin, a prezentat contractul de finanțare pentru creșterea capacității administrative și actualizarea Strategiei de Dezvoltare a ADI „Țara de Sus”. Fondurile, în valoare de 1.047.656 de lei, au fost obținute prin Programul Operațional de Asistență Tehnică și reprezintă un sprijin pregătitor pentru ca „Țara de Sus” să poată atrage și gestiona finanțările necesare investițiilor planificate, aplicând mecanismul distinct ITI.

În a doua parte a evenimentului, s-au desfășurat alegerile pentru formarea unei noi structuri de conducere, menită să consolideze relațiile interne și să asigure echilibrul reprezentativ la nivelul întregului teritoriu.

Funcția de președinte al ADI „Țara de Sus” a fost preluată de președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime. De asemenea, a fost ales în calitatea de prim-vicepreședinte Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni din Suceava, și în funcția de vicepreședinte Marius Pintilie, primarul municipiului Pașcani din Iași.

Publicitate

Cei trei reprezentanți au aceleași funcții și în cadrul Consiliului Director al Asociației, a cărui componență este completată cu încă zece membri, aleși proporțional cu numărul unităților administrativ-teritoriale asociate din fiecare județ.

Din județul Botoșani au fost validați Verginel Gireadă – primarul comunei Mihai Eminescu (secretar), Dorin Alexandrescu – primarul municipiului Dorohoi, Angel Gheorghiu – primarul orașului Bucecea, Alin Gîrbaci – primarul orașului Darabani, Ioan Butnaru – primarul comunei Hilișeu-Horia, Sergiu Dascălu – primarul comunei Vorona. Din județul Suceava au fost aleși Adrian Popoiu – primarul orașului Siret și Decebal Isachi – primarul orașului Dolhasca, iar din județul Iași au fost aleși Liviu Teodorescu – primarul comunei Bivolari și Vasile Crețu – primarul comunei Cotnari.

O predare de ștafetă pentru viitor

ADI „Țara de Sus” a fost condusă de senatorul Doina Federovici în timpul mandatului său de președinte al Consiliului Județean Botoșani. Invitată la Adunarea Generală, parlamentarul a evidențiat eforturile depuse pentru implementarea mecanismului ITI în regiune, dar și susținerea pe care o va arăta în continuare față de asociație.

„S-au făcut pași importanți în ultimii cinci ani, a fost o muncă grea, cu foarte multe provocări. S-au purtat discuții cu toți cei cinci miniștri aflați la conducerea Fondurilor Europene în această perioadă, s-au purtat discuții cu ADR Nord-Est și s-a mers la Comisia Europeană. Am scris Strategia de Dezvoltare și urmează ca în baza finanțării europene obținute să se actualizeze această strategie, care nu privește doar administrațiile publice locale, ci vizează inclusiv ONG-uri și societăți comerciale din teritoriu”, a spus senatorul Doina Federovici, fostul președinte al Asociației.

În oglindă, noul președinte Valeriu Iftime a pus accent pe viitoarele eforturi care trebuie depuse pentru elaborarea unei strategii „inteligente” și obținerea finanțărilor necesare.

„Orice mecanism care poate crea o cale de a finanța zona noastră este important. Este un mecanism care poate da o șansă de a aduce fonduri în zonă. Trebuie să venim cu proiecte mature, solide. Toți sunt de acord că Moldova are nevoie de ajutor, iar Moldova însemnând chiar acest ITI. Aceste investiții teritoriale integrate înseamnă să faci ceva care aduce un plus pentru toată lumea de aici, un plus care poate dezvolta viitorul. Cel mai important este să scriem inteligent această strategie și să empatizăm cu ceilalți, fie că sunt comune mai bogate, fie că sunt comune mai sărace. Fiecare dintre noi trebuie să înțeleagă că dacă facem o cale de acces mai bună, dacă în zona asta inventăm șase-șapte parcuri industriale pe care le interconectăm și ale căror producții vor fi complementare, vom fi mult mai puternici. O cale ferată până la Darabani, un sistem de irigații în zona asta, rețele de gaz și așa mai departe. Împreună trebuie să creăm un pol important, pentru că povestea este despre lucrurile mari care să ne servească pe toți”, a afirmat Valeriu Iftime, noul președinte al ADI „Țara de Sus”.

Unitatea politică, un punct cardinal pe hartă

Fondată la inițiativa fostului senator Lucian Trufin, ADI „Țara de Sus” delimitează un teritoriu cu aceleași caracteristici geografice, demografice și economice. Demersul aliniază lideri politici de orientări diferite într-o cursă cu aceeași destinație: obținerea finanțării pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare, de care vor beneficia nu doar cele 126 de administrații locale, ci și organizații ale societății civile, cooperative agricole și societăți comerciale din „Țara de Sus”.

„Dacă în campania electorală eu și domnul Iftime am fost concurenți, iată că avem știința și înțelepciunea să lucrăm sub aceeași cupolă, pentru că avem un obiectiv comun: acela de a reduce diferențele de dezvoltare economică dintre regiunea noastră și celelalte regiuni ale țării și Uniunii Europene. Ne aseamănă dorința de a găsi soluții pentru ca teritoriul pe care îl reprezentăm să atragă finanțări importante, să devină un model de bune practici și să conteze în ecuațiile naționale. ITI este o pârghie pentru a dezvolta în mod integrat toate cele 126 de comunități locale care s-au asociat în acest sens, conduse de lideri care demonstrează maturitate politică”, a afirmat în cadrul ședinței Lucian Trufin, managerul proiectului de actualizare a Strategiei.

Dezvoltarea economică, laitmotivul Adunării

Noul vicepreședinte Marius Pintilie, reprezentând județul Iași, a reliefat nevoia ridicată de investiții în toate domeniile de activitate economică, punând accent pe valorificarea specificului local.

„Conceptul ITI este susținut de comunitatea europeană și trebuie să găsim acele nevoi comune în așa fel încât împreună să ne fie mai bine. În perioada următoare vom face radiografia zonei „Țara de Sus”, fiecare dintre dumneavoastră este invitat să propună idei centrate pe elemente comune și să luptăm împreună ca acestea să fie finanțate din bani europeni. Trebuie abordate mai multe domenii, iar eu mă gândesc în primul rând la turism, cu trasee și obiective clare, mă gândesc la agricultură și la fermierii noștri, care au nevoie de depozite și spații de desfacere a produselor, mă gândesc la multe necesități și sunt convins că împreună vom elabora cel mai bun plan de dezvoltare integrată”, a spus Marius Pintilie, primarul municipiului Pașcani.

Aceeași retorică a avut și Adrian Popoiu, primarul orașului Siret din Suceava, care a asigurat interimatul la conducerea „Țării de Sus” până la preluarea mandatului de către Valeriu Iftime.

„Am în minte câteva cuvinte cheie: tenacitate, curaj și viziune. Apreciez inițiativa domnului Lucian Trufin. Facem parte din partide diferite, dar apreciez colaborările care pun mai presus interesul cetățenilor și responsabilitatea față de viitor. Noi, cei care venim de pe malul Siretului din Suceava, ne-am alăturat pentru o cauză care trece de granițele administrative și politice. Avem cu toții nevoie să fim finanțați, să ne bucurăm de resurse, să dezvoltăm mediul de afaceri și să avem o predictibilitate în ceea ce privește viitorul copiilor noștri”, a precizat Adrian Popoiu.

În România sunt finanțate doar cinci asociații constituite pe mecanismul Investițiilor Teritoriale Integrate, dintre care ADI „Țara de Sus” desemnează cel mai mare teritoriu, cu peste 770.000 de locuitori.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Moșii de iarnă 2026: Când pică Sâmbăta morților și ce tradiții se respectă în ziua de pomenire a celor adormiți

Publicat

acum 3 ore

duminică, 18.01.2026

de

Publicitate

Moșii de iarnă, cunoscuți și ca Sâmbăta morților, sunt prăznuiți sâmbătă, 14 februarie. În această zi, credincioșii îi pomenesc pe cei trecuți la cele veșnice, participă la slujbe și aprind lumânări pentru sufletele celor adormiți. Pentru multe familii, este un moment de reculegere și de rugăciune, dar și o tradiție păstrată din generație în generație, prin care se oferă pomană și se face milostenie în amintirea celor plecați dintre noi, relatează alba24.ro.

Potrivit credinței populare, „moșii” sunt sufletele celor trecuți la cele veșnice, care în această zi revin simbolic în lumea celor vii pentru a primi rugăciuni, lumină și ofrande.

Sărbătoarea care marchează începutul perioadei de pomenire a celor adormiți se sărbătorește în fiecare an în sâmbăta dinaintea Postului Paștelui.

După Moșii de iarnă, cei adormiți sunt pomeniți și în alte zile. Urmează Moșii de primăvară, înainte de Paștele ortodox, apoi de Moșii de vară, în Sâmbăta dinaintea Rusaliilor, și se încheie cu Moșii de toamnă, înainte de sărbătoarea Tuturor Sfinților.

În tradiția ortodoxă, se crede că sufletele celor plecați dintre noi au nevoie de rugăciuni și pomeni pentru a-și găsi liniștea

Astfel, aceste sărbători sunt dedicate pomenirii celor adormiți și se marchează prin slujbe, rugăciuni și pomeni, pentru a menține legătura dintre cei vii și cei trecuți la cele veșnice.

Publicitate

Obiceiul de a face rugăciuni de mijlocire pentru cei morţi a fost menționat de Sfinţii Părinţi şi Scriitori bisericeşti din secolul al 2-lea, de Sfântul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, Sfântul Ciprian al Cartaginei.

Din secolul al 4-lea, mărturiile devin numeroase, mai semnificativ fiind Sfântul Ioan Gură de Aur, potrivit basilica.ro.

Moșii de iarnă 2026. Tradiții și obiceiuri

De Moșii de iarnă se fac pomeni, pregătindu-se în case coliva, colaci și vin, care se sfințesc la biserică și se împart celor nevoiași.

Rudele merg la cimitir pentru a așeza flori și lumânări pe mormintele celor adormiți.

Totodată, în familie se pregătesc mese îmbelșugate, înainte de Lăsatul secului de carne, iar în unele zone obiceiul includea și mici petreceri, înainte de perioada de post de șase săptămâni.

Nu se fac nunţi în sâmbăta de Moșii de iarnă. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

În această zi nu este bine să se dea cu mătura prin casă. Se spune că astfel se ridică praful în ochii răposaților. Totodată, în această zi nu se aruncă gunoiul.

Nu este bine să speli haine în 14 februarie. Pe vremuri, se spunea că apa murdară de la rufe va ajunge în mâncarea oferită de pomană pentru sufletul celor adormiți.

Această zi este pentru liniște și înțelegere în familie și comunitate, este un moment pentru iertare și rugăciune.

De Moșii de iarnă, oamenii se îmbracă curat, iar finii obișnuiesc să meargă în vizită la nași cu colaci făcuți în casă.

De asemenea, se spune că nu e bine să mergi la fântână sau să treci prin răscruci izolate, locuri considerate odinioară periculoase și încărcate cu duhuri rele.

Când pică Paștele ortodox în 2026

În Calendarul Ortodox 2026, Paștele catolic va fi sărbătorit pe 5 aprilie, iar Paștele ortodox pe 12 aprilie, din cauza diferențelor de calendar și de metodă de calcul.

În anul 2026, Paștele va fi sărbătorit la date diferite:

  • Paștele Ortodox: duminică, 12 aprilie 2026
  • Paștele Catolic: duminică, 5 aprilie 2026

Diferența este de o săptămână, situație frecvent întâlnită în calendarul creștin.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 18 ianuarie 2026

Publicat

acum 3 ore

duminică, 18.01.2026

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 18 ianuarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 18 ianuarie 2026:

Loto 6/49: 26, 2, 32, 23, 28, 11

Loto 5/40: 35, 37, 9, 19, 14, 26

Joker: 24, 21, 33, 4, 41 + 19

Noroc: 3 8 7 0 2 2 0

Publicitate

Noroc Plus: 2 3 6 5 9 0

Super Noroc: 2 7 9 4 6 8

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (422)

Publicat

acum 5 ore

duminică, 18.01.2026

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

O ÎNTREBARE PENTRU MIHAI C. V. CORNACI

Georgică Manole: În calitate de pasionat colecționar, secretar al Secției Numismatice Botoșani (din 1982) și consilier al Societății Numismatice Române (din 27.03.2010), faceți câteva precizări referitoare la istoricul numismaticii în spațiul geografic botoșănean.

Mihai C.V. Cornaci: Înainte de statuarea activităților numismatice în județul Botoșani, au existat activități individuale sau în grup pentru a colecționa în special monede și medalii.

Nu putem trece cu vederea în acest sens pe Mihai Eminescu, căruia de timpuriu i-au atras atenția atât manuscrisele vechi găsite la bisericile și mănăstirile vizitate, cât și monedele, medaliile sau alte materiale purtătoare de informații. (v. Ioan Slavici, ”Amintiri”, ed. Cultura Națională, București, 1924.)

Pentru păstrarea acestora avea în inventar „Un dulap pentru numismatică boit galbăn” (P.V. de predare din 2 iulie 1875 către noul director D. Petrino). Interesul constant al lui Eminescu pentru colecționarea și studiul unor exemplare din diferite emisiuni monetare se dovedește și prin faptul că la încetarea sa din viață s-au găsit între lucrurile lui  și „o mulțime de monede antice” (scrisoarea lui Victor Eminescu, fiul lui Matei Eminescu către Corneliu Botez din 13 aprilie 1909; Augustin Z.N. Pop „Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu” Ed. Academiei RPR, 1962).

Publicitate

La scurt timp după constituirea SNR (1903), personalități de seamă ale vieții politice și cultural-științifice au devenit membri activi sau onorifici, printre aceștia evidențiindu-se Nicolae Iorga. În traseele sale de informare pe la bisericile mănăstirile vizitate, cu siguranță a găsit, pe lângă documente și mult monede care, cu siguranță au fost duse la locul lor, în colecțiile muzeale..

Un alt nume de seamă cu astfel de preocupări este preotul cărturar Dumitru Furtună (26.02.1890 – 15.01.1965). Filatelist și membru SNR, cu siguranță că, în conținutul celor 72 de lăzi de arhivă părăsite în refugiu și a unei prețioase biblioteci de istorie și folclor, se aflau monede, medalii și emisiuni de mărci poștale care s-au pierdut.

Prietenul său, A. Gorovei, într-o mărturie datată 18 ianuarie 1946 evalua dezastrul irecuperabil la „zece milioane lei cel puțin” (D. Furtună „Izvodiri din bătrâni” Ed. Minerva, București, 1973, pref. de Gh. Macarie), p. 7).

Deși în perioada regimului totalitar, pasionații de numismatică au avut o seamă de restricții, mai ales după 10 iulie 1978, când a intrat în vigoare Decretul nr. 244, pe tot cuprinsul județului și-au făcut simțită prezența mici colecții numismatice, organizate în special de profesori de istorie, uneori în contextul lărgit al unor colecții muzeale școlare.

Piesele din conținutul acestor colecții erau des exemplificate la orele de istorie sau dirigenție, ca mai târziu actualii colecționari să aprecieze aceste fapte ca imbold de luat în seamă pentru pasiunea în întocmirea actualelor colecții.

Tot în această perioadă au început să prindă contur unele colecții particulare: ec. Mihai S. Urigiuc; dr. Petre Neamțu, ing. Ignat (la care am văzut pentru întâia oară nedumerit Bonuri de Credit ale Institutului de Finanțare Externă (INFINEX) 1941-1944, cu nominalul de 1, 6, 24 și 120 de lei, Rott Otto, prof. Vasile Arnăutu, teh. Ioan Vainer, prof. Ștefan Nicolau, ec. Dumitru Haha, Mihai Cornaci ș.a.

Mai mulți ani la rând (1975-1985) botoșănenii au fost vizitați de „căutătorii de comori” prof. Nicolae Torac și dr. M. Anuței, care colecționau orice, cât de mult și la prețuri cât de mici. Interesul acestora din urmă pentru achiziționarea în scop comercial a unui număr important de piese (din județul Botoșani) a constituit și unul dintre motivele urgentării înființării Secției Botoșani spre a contribui și a asigura un cadru organizat și legal iubitorilor și pasionaților de numismatică.

Astfel, în ședința din luna mai 1982 a Societății Numismatice Române a fost aprobată cererea Comitetului de inițiativă al colecționarilor botoșăneni pentru constituirea Secției Numismatice a județului Botoșani.

Ședința de constituirea a avut loc în luna septembrie 1982, în prezența domnului Aurică Smaranda, secretar general al SNR și a domnului col. (r.) Ioan Dogaru – Președintele Secției Numismatice a CCA și membru în Comitetul de conducere al SNR, în calitate de delegați oficiali.

Conform prevederilor statutare, în ședința de constituire a celei de-a XII-a secție a SNR a fost ales primul comitet de conducere, format din: inițiatorul Mihai S. Urigiuc – Președinte, Ștefan Nicolau – secretar, Mihai Cornaci – membru.

Ulterior, domnul col. (r.) Ștefan Nicolau, motivat de specificul activității profesionale, s-a retras din funcția de secretar, ocazionând astfel ca pe funcția de secretar să fiu promovat eu, iar al treilea membru să fie cooptat domnul Traian Anton.

Sub coordonarea seniorului Mihai S. Urigiuc, comitetul lărgit s-a preocupat mai responsabil de cerințele organizatorice, editoriale, expoziționale, ce decurgeau din programul de activitate propus și parcurs prin înfăptuire în acele timpuri.

În aceste condiții, motivat de starea de sănătate, dar și de vârstă, președintele fondator solicită convocarea adunării generale și retragerea. După criterii conjuncturale, adunarea generală la care au fost convocați 88 de membri (prezenți 28) a ales noul comitet, având în componență: col. dr. Gică Marițanu – președinte; ec. Dumitru Neamțu – vicepreședinte, comisar Ioan Siminiceanu – vicepreședinte; Mihai C.V. Cornaci – secretar; Traian Anton – membru; Mihai Jorovăț – cenzor. În unanimitate de voturi, adunarea generală a acordat domnului Mihai S. Urigiuc calitatea de membru de onoare al Secției Botoșani.

Noul comitet și-a propus revigorarea activității specifice, financiare, expoziționale, precum și nerenunțarea la obiectivul principal, propus și nefinalizat în prima perioadă (1982-1999), Înființarea Muzeului Monedei, la Botoșani.

Din motive profesionale privind avansarea în funcție, domnul președinte col. Dr. Gică Marițanu a părăsit Garnizoana Botoșani

În aceste condiții s-a convocat adunarea generală (23 membri convocați, prezenți 19), în data de 28 mai 2006, care a ales comitetul: col. (r.) Ioan Siminiceanu – președinte, ing. Coriolan Chiricheș – vicepreședinte, Mihai C.V. Cornaci – secretar, Traian Anton – membru.

Acesta poate fi un răspuns sumar la întrebarea dumneavoastră privind aspectul organizatoric și cantitativ al Secției Botoșani a SNR.

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani începe 2026 cu o înfrângere, 0-1 cu Csikszereda, pe frig și teren înghețat la Miercurea Ciuc

Publicat

acum 6 ore

duminică, 18.01.2026

de

Publicitate

FC Botoșani a debutat cu stângul în anul 2026 și a cedat duminică după-amiază, scor 0-1, în deplasare la Csikszereda, în etapa a 22-a din Superliga. Într-un meci jucat la Miercurea Ciuc pe ger și pe un teren înghețat, elevii lui Leo Grozavu au avut momente bune, dar n-au reușit să scoată nimic dintr-o partidă decisă de un singur gol, marcat chiar înainte de pauză.

Unicul gol al întâlnirii a venit în minutul 45, când Marton Eppel a punctat pentru formația gazdă, cu un voleu care l-a învins pe Anestis. A fost o lovitură grea pentru botoșăneni, care au intrat la cabine în dezavantaj, deși până atunci meciul fusese echilibrat, iar posesia îi aparținuse în mare parte formației din Botoșani.

În prima repriză, FC Botoșani și-a creat o ocazie importantă în minutul 21, când Mailat a încercat o execuție spectaculoasă, din foarfecă, însă portarul Eduard Pap a fost la post și a respins. A fost faza care a arătat că botoșănenii au venit să joace și să plece cu puncte, însă eficiența a lipsit din fața porții.

Meciul s-a desfășurat în condiții dificile, cu aproximativ -5 grade Celsius la Miercurea Ciuc, asistență redusă și un teren înghețat, elemente care au influențat ritmul jocului și calitatea paselor. Chiar și așa, FC Botoșani a dominat la posesie, având 56%, față de 44% pentru Csikszereda, însă controlul mingii nu s-a transformat și în goluri.

În repriza a doua, Csikszereda a fost aproape să închidă definitiv partida. În minutul 55, Marton Eppel a ratat incredibil, cu poarta goală, o fază care putea face 2-0 și ar fi rupt complet echilibrul. FC Botoșani a încercat să revină, a împins jocul spre careul advers, însă n-a găsit soluția decisivă în ultimii metri.

Pentru FC Botoșani, eșecul vine într-un moment în care echipa se află în continuare sus în clasament și luptă pentru play-off, însă deplasarea de la Miercurea Ciuc arată încă o dată că fiecare pas greșit poate costa scump într-un sezon strâns. Botoșănenii au avut inițiativă, au avut ocazii și posesie, dar au fost pedepsiți la singura fază cu adevărat letală a gazdelor.

Publicitate

În etapa a 22-a, Botoșaniul pleacă fără puncte și începe anul cu un rezultat negativ, într-un meci în care detaliile au făcut diferența: un voleu la minutul 45 și o eficiență mai bună a ciucanilor în fața porții.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending