Connect with us
Publicitate

Actualitate

Nimic despre pensiile speciale. Ministrul Budăi vrea eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, din PNRR

Publicat

Publicitate

Ministrul Muncii, Marius Constantin Budăi spune că este de acord cu eliminarea plafonului de 9,4% din PIB alocat pensiilor din România. 

”Salut declarația noului ministru al Fondurilor Europene, care se alătură demersurilor făcute de mine pentru ajustarea PNRR în sensul eliminării acelui plafon de 9,4% din PIB aplicat pensiilor din România.

Apreciez abordarea rezonabilă a domnului ministru Marcel Boloș, care înțelege că veniturile pensionarilor nu pot fi înghețate zeci de ani, așa cum scrisese în PNRR fostul ministru de la USR.

Publicitate

Am convingerea că, de acum înainte, cele două ministere vor avea o bună colaborare în dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru a înlătura această nedreptate făcută pensionarilor din România” a scris Budăi, pe contul său de Facebook.

Anterior, ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, declarase că trebuie renunțat la procentul asumat prin PNRR privind cheltuielile cu pensiile, readucând în discuție renegocierea PNRR.

”Statul membru trebuie să fie liber în a-şi dimensiona aceste categorii de cheltuieli, e politica statului membru pentru o anumită categorie.

Publicitate

Toată lumea recunoaşte că trebuie crescut nivelul pensiilor, eu nu am văzut decident de la masa politicului care să nu spună acest lucru”, a spus ministrul despre renegocierea procentului din PIB alocat pentru pensii, în PNRR.

”Eu cred că după 2022, când deja vom avea un an de implemtare şi vom şti unde suntem mai în urmă, măsurile care nu merg, nu vom putea jaloanele să le ducem cu aceeaşi ritmicitate şi să mergem ca şi buldozerul peste ele, sunt 571 de jaloane, suntem ţara cu cele mai multe jaloane, doar Spania mai e ca noi”.

Politicienii nu mai discută însă despre eliminarea pensiilor speciale din România, principala cauză care generează dezechilibre majore între veniturile pensionarilor.

Publicitate

Reforma pensiilor a fost negociată înainte de semnarea PNRR.

La nivel european, media procentelor bugetare din PIB, alocate pensiilor, atinge media de 10%.

Datoria publică a României a depășit, în premieră, 50% din Produsul Intern Brut (PIB), în ianuarie și februarie.

România a primit un împrumut major din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce a afectat acest indicator.

În condițiile în care țara se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE, au apărut o serie de voci care critică politica socială a Guvernului, care ar genera inflație nu prosperitate.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 497,556 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.

Împrumuturile se cifrau la 90,1 miliarde de lei, informează Agerpres. O sumă de 265,987 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 284,398 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 45 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui februarie, la peste 580 miliarde lei, din care 562,372 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (280,21 miliarde de lei) şi în lei (253,361 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,816 miliarde de lei, din care 16,786 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 307,748 miliarde de lei (26,1% din PIB), din care 302,836 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,512 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult

Economie

Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul

Publicat

Publicitate

În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 163 de voturi „pentru” şi 51 de abţineri.

Publicitate

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

Publicitate

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni

Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:

persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.

Publicitate

Între aceste operațiuni sunt:

  • livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,

conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.

De ce au fost aprobate modificările legislative

În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.

Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.

„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citeste mai mult

Eveniment

Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani

Publicat

Publicitate

La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.

În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.

Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.

Publicitate

Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.

Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme

Publicat

Publicitate

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.

Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.

“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!

Publicitate

Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending