WiFi4EU este o inițiativă condusă de Comisia Europeană pentru a aduce conexiuni publice Wi-Fi la municipalitățile locale și și-a propus să îmbunătățească conectivitatea în întreaga Europăm scrie alba24.ro.

WiFi4EU urmărește să creeze o rețea paneuropeană de hotspoturi publice pentru europeni în municipalitățile din întreaga Uniune Europeană.

Potrivit portalului Comisiei Europene, cu ajutorul aplicației WiFi4EU, poți localiza rapid hotspot-urile disponibile din apropierea ta și poți să accesezi o rețea de peste 93.000 de hotspot-uri în întreaga Europă, inclusiv Islanda, Marea Britanie și Liechtenstein, având o experiență online privată, fără urmărire sau colectare de date.

WiFi4EU este complet gratuit
Municipalitățile locale au solicitat un voucher în valoare de 15 000 EUR, care acoperă costurile de instalare a unui hotspot Wi-Fi în oraș, care funcționează pe o perioadă minimă de trei ani. Toți locuitorii locali și vizitatorii municipalităților de succes au acum acces liber la internet.

Normele stabilite de Comisia Europeană garantează că nici remunerația monetară, nici alte forme indirecte de plată, prin publicitate sau agricultură de date, nu se află în rețeaua WiFi4EU pentru o perioadă de trei ani de angajare.

Cum poți avea acces gratuit la rețelele WiFi4EU din toată Europa
Poți descărca aplicația (disponibilă pentru iOS și Android), accesând acest link.

După ce ați descărcat aplicația, deschideți-o și va afișa automat hotspoturile WiFi4EU din apropiere. Apoi, puteți găsi hotspoturile Wi-Fi pe dispozitivul mobil.

Inițiativa WiFi4EU a fost lansată oficial de Comisia Europeană în anul 2018, ca parte a unui efort amplu de a reduce decalajul digital dintre cetățenii din diferite regiuni ale Uniunii Europene.

Scopul principal al acestui program este de a oferi acces gratuit la internet de mare viteză în spațiile publice din orașele și comunele din Europa, inclusiv din zonele mai puțin dezvoltate sau izolate, unde accesul la internet nu este atât de facil.

Publicitate

Vouchere WiFi4Eu pentru comunitățile locale

Administrațiile locale din întreaga Uniune Europeană au avut oportunitatea de a aplica pentru voucherele WiFi4EU cu o valoare de 15.000 de euro, în mai multe runde de finanțare, fiecare rundă fiind extrem de competitivă.

Cererea de finanțare a fost mare, iar alocarea fondurilor s-a făcut pe principiul „primul venit, primul servit”.

Administrațiile selectate au avut la dispoziție un termen limitat pentru a implementa punctele de acces Wi-Fi, în colaborare cu furnizori de echipamente specializați. În total, bugetul s-a ridicat la 108 milioane de euro alocați în patru apeluri de proiecte.

La conectarea la rețeaua Wi-Fi gratuită pentru prima dată, veți fi redirecționat către o pagină de conectare securizată (un portal captiv).

Veți putea să vă conectați cu o simplă funcționalitate click-to-connect. Odată ce v-ați conectat la rețeaua Wi-Fi, puteți începe să navigați liber utilizând WiFi4EU! Mai mult, dacă vă deconectați și vă reconectați într-o perioadă de 12 ore, nu vi se va cere să vă conectați din nou.

România a fost unul dintre beneficiarii majori ai programului WiFi4EU, multe administrații locale primind finanțare pentru a implementa puncte de acces Wi-Fi în spații publice scrie Economica.net.

În total, țara noastră dispune de 8.000 de hot spoturi publice gratuite atât în orașe, cât și în zone rurale.

Sfânta Parascheva s-a născut în localitatea Epivata (astăzi Selim Paşa), în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul), fosta capitală a Imperiului Bizantin. În jurul vârstei de 10 ani când, aflându-se într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Vinde-ţi averea ta, dă-o la săraci şi urmează Mie“ (Matei 19, 21), pe care Mântuitorul le adresase odinioară tânărului bogat, care voia să moştenească împărăţia cerurilor.

„Pentru mine vorbeşte“, a gândit Parascheva. Şi luând foarte în serios această poruncă, schimbă hainele sale frumoase cu hainele rupte ale unei fete sărmane, imediat după ce ieşi din biserică. Înainte de a împlini 20 de ani, Parascheva plecă din casa părintească la locurile sfinte într-o mănăstire închinată Maicii Domnului, unde a stat până la vârsta de 25 de ani. Apoi a plecat la  Constantinopol, unde se închină în marea biserică a Sfintei Sofia.

După aceea s-a întors în localitatea natală. După doi ani, Cuvioasa Parascheva şi-a încredinţat sufletul în mâinile lui Hristos, pe care-L iubise atât de mult, iar trupul ei a fost îngropat aproape de mare. După mulţi ani, valurile au aruncat pe acelaşi ţărm trupul unui marinar. În apropiere, trăia un călugăr care, nemaiputând să suporte mirosul cadavrului marinarului, a rugat câţiva localnici să-l îngroape. În momentul în care săpau au găsit în pământ un trup nealterat.

S-au mirat, însă, fiind oameni simpli, nu au dat importanţă şi au aruncat trupul greu mirositor al marinarului în aceeaşi groapă. Într-o noapte însă, Cuvioasa Parascheva s-a arătat în vis unor oameni cu frică de Dumnezeu din Kallicrateia, cărora le-a spus să pună moaştele sale într-un loc de cinste. A doua zi, trupul neputrezit şi înmiresmat al Sfintei Parascheva a fost mutat în Biserica „Sfinţii Apostoli“ din Kallicrateia. În anul 1235, moaştele Sfintei Parascheva au fost mutate la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat 160 de ani, până când au fost duse la Belgrad. Aici au stat până în 1521, după care au fost duse la Constantinopol.

În anul 1641, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost din nou mutate, de această dată spre o destinaţie definitivă: târgul Iaşului, capitala Ţării Moldovei. Întâmpinate cu mare cinste de Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam şi de episcopii de Roman şi Huşi, moaştele au fost aşezate în ziua de 13 iunie 1641 în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi“. Rămânând neatinse după incendiul din 26 decembrie 1888, în 1889 au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iaşi.

Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona a reușit să obțină unui nou grant Erasmus+, în valoare de 62.450 de euro, pentru anul școlar 2024-2025. Acest proiect ambițios, implementat în cadrul domeniului Turism și alimentație publică, face parte din programul Erasmus+, Acțiunea Cheie 1, fiind dedicat mobilităților în cadrul formării profesionale (VET).

Proiectul, derulat sub numărul 2024-1-RO01-KA121-VET-000206713, marchează un nou capitol în povestea de succes a liceului nostru, având ca scop îmbunătățirea competențelor profesionale ale elevilor și cadrelor didactice din unitatea noastră de învățământ. Mobilitățile internaționale oferite prin acest proiect vor oferi participanților oportunități unice de dezvoltare profesională și personală.

Activități în cadrul proiectului:

• Mobilități pentru elevi: 21 elevi vor participa la o mobilitate de 12 zile în Paralia Katerini, Grecia, unde vor pune în practică abilitățile dobândite și vor explora noi cunoștințe într-un context intercultural.
• Sprijin financiar: Fiecare elev va beneficia de un sprijin de 150 de euro pentru achiziționarea echipamentelor de lucru necesare, precum tunică de bucătar, șorț, încălțăminte adecvată, vestă de ospătar și alte articole specifice.
• Mobilități pentru cadre didactice: 2 profesori din domeniul VET vor participa la activități de tip job shadowingîn străinătate, timp de 5 zile, având ocazia să observe și să învețe bune practici de la parteneri europeni.

Beneficii pentru participanți:

• Îmbunătățirea competențelor profesionale și personale prin intermediul experiențelor practice în medii de lucru internaționale.
• Oportunitatea de a se familiariza cu standardele europene în domeniul turismului și alimentației publice.
• Accesul la echipamente moderne, care vor sprijini dezvoltarea competențelor tehnice specifice.

Toate cheltuielile aferente transportului, cazării și echipamentelor de lucru vor fi acoperite integral din bugetul proiectului. De asemenea, participanții vor primi sprijin individual sub formă de bani de buzunar.

„Acreditarea Erasmus+ în domeniul VET obținută de liceul nostru în anul 2024 ne oferă acces continuu la fonduri pentru proiecte viitoare, consolidând colaborările cu partenerii internaționali și contribuind la îmbunătățirea calității educației oferite elevilor și cadrelor didactice.Prin implementarea acestui proiect, ne dorim:

• Să oferim elevilor o experiență de învățare unică și valoroasă într-un context european.
• Să sprijinim cadrele didactice în dezvoltarea competențelor profesionale prin colaborarea cu specialiști internaționali.
• Să consolidăm vizibilitatea și prestigiul liceului nostru la nivel internațional, continuând tradiția de excelență în educație.

Suntem entuziasmați de oportunitățile aduse de acest nou proiect și convinși că va avea un impact semnificativ asupra comunității noastre educaționale”, a declarat coordonator proiect, prof. Pinteală Mihai.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ştefan Vlăduţescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018,  scrie despre poezia lui Tudor Cătineanu (volumul „Trădarea rimelor”). Îmi place cum descifrează eul discursiv al poetului pornind dinspre antigeometrie: „Şapte sunt cercurile delimitate poetic în cele şapte capitole ale volumului: 1. „Albastrul metafizic” alcătuieşte „cercul egret”; 2. „Ecourile şi reverberaţiile” sunt cercuri tangente şi secante”; 3. „El şi ea” reprezintă „cercuri înstrăinate”; 4. „Noi, amândoi” formează „cercurile consonante”; 5. „Întemeierile” constituie „geneza cercurilor”; 6. „Dealul şi valea” fac împreună „cercul mioritic”; 7. Finalmente, un „corolar” se arată a fi „cercul fără circumferinţă”;

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem opiniile despre subevaluări: 1. „Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş de atenţie şi, în special, mult subevaluată mi se pare literatura română”; 2. „A dispărut din peisajul nostru cultural scriitorul profesionist. Adică acel care reuşeşte să trăiască din scris”; 3. „Mult subevaluaţi mi se par azi clasicii. Izgoniţi din manuale, înlocuiţi în programele şcolare sau în subiectele de la bacalaureat cu diferiţi contemporan9i cu opera în „progres”, ei par a fi ieşit din actualitate”; 4. „Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat. (…)Poezia lui Nichita Stănescu, în schimb, consumă toate experimentele pe care le deschide, stoarce de semnificaţie toate formulele pe care le încearcă de aceea e neimitabilă. Orice poet care nu reuşeşte să se sustragă influenţei sale cade automat sub epigonism. Nichita Stănescu a închis un drum în poezia română”; 5. „În cazul lui Mircea Cărtărescu, lucrurile sunt diferite: el este şi cel mai subevaluat scriitor contemporan (mulţi îi neagă pătimaş totul!; ştiu scriitori, nu răi, care realmente îl urăsc!); 6. „De o receptare incorectă, umbrită de ieşirile sale intempestive, are parte un uriaş romancier cum e Nicolae Breban, pe lângă care tot felul de autori bine plasaţi, cu o carte-două, nici alea cine ştie ce, par somităţi”; 7. „Mult subevaluată mi se pare Mariana Codruţ, o scriitoare la cel mai bun nivel în generaţia ei şi nu numai”; 8. „Subevaluaţi mi se par unii dintre prozatorii cei mai buni din ultimele decenii: Bogdan Popescu, Răzvan Rădulescu, O. Nimigean, Cristian Fulaş”;

Adrian Alui Gheorghe, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: 1. „poetul nu vrea să îngâne / ce vor să spună cuvintele, / din guşiţele lor ar vrea să scoată / un cântec al mărului putrezind”; 2. „arta pare să fie, /  în ultimă instanţă, recunoaşterea faptului / că am greşit lumile”;  

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem, de data aceasta, opiniile despre supraevaluări: 1. „Mircea Horia Simionescu mi se pare mult supraevaluat faţă de autorii cu expunere mai mare înainte de 1990, precum Marin Preda, Nicolae Breban sau Ştefan Bănulescu”; 2. „Radu Cosaşu mi se pare, de asemenea, supraevaluat sau bucurându-se de un prestigiu disproporţionat faţă de anvergura operei”; 3. „Mircea Ivănescu (un poet excelent, nu neg asta) mi se pare supra-expus, comparat cu un Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat”;4. „Cei mai supralicitaţi autori de azi mi se par cei mai cunoscuţi, cei mai mediatizaţi, „idolii forului”: Patapievici, Liiceanu, autori de eseuri drăguţe, de jurnale, autobiografii patetice, de bună calitate, de texte combative, polemice, de hagiografii adesea chiar splendide. Dar mie unuia mi-e greu să aleg câte două cărţi ale fiecăruia faţă de care să am certitudinea că rămân”; 5. „Cel mai notoriu este cel al ridicării în rang a unui scriitor meritoriu, adesea mediocru, alteori bun, precum Gabriel Chifu”; 6. „Radu Paraschivescu mi se pare, de pildă, amabil supraevaluat. Ca şi Ioana Pârvulescu”; 7. „Am să dau, cu toate riscurile, un exemplu: Mihai Şora. Am toată admiraţia pentru destinul lui norocos, pentru modul lui simpatic şi înţelept de a-şi purta senectutea, pentru angajamentul lui civic. Numai că mi se pare că s-a creat în jurul lui o imagine cu mult peste ce găsim în cărţile lui”;

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, scrie despre  „lectura furioasă”. Este un eseu care iese din tiparele cunoscute când este vorba  de clasificarea  cititorilor. Un prim tip de cititor este cel care  citeşte greşit un autor („pe româneşte: tu spui una, cititorul pricepe cu totul altceva”). Un al doilea tip este cititorul care percepe într-o grilă personală autorul („cititorul este obsedat de ale lui”; percepe radical altceva decât ce a vrut autorul; se întâmplă ca cititorul să nu fie pregătit pentru întâlnirea cu textul, pe care îl ratează cu totul”; poate că cititorul nu este suficient de cultivat, poate că sensibilitatea lui are alte coordonate”). Un al treilea tip, foarte prezent în ultimul timp din perspectiva lui Sever Voinescu, este adeptul lecturii furioase („infinit mai periculos decât „inocenta” nepotrivire dintre autor şi cititor”; „se încadrează în categoria marilor patologii ale României de azi pentru că sufocă pur şi simplu mintea omenească, punând într-o permanentă isterie (isteria este reacţia oricărei minţi în asfixie); simptomatologic e aşa: citeşti un text şi pricepi de acolo ce vrei”; „fenomenul lecturii furioase este, cred, o consecinţă a atrofierii lecturii în general”);

Publicitate

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, despre cum citesc românii: „Se ştie, românii citesc puţin. Studii de toate felurile converg convingător: piaţa de carte şi piaţa de media culturală a României este cea mai mică din Europa în termeni absoluţi.  Adică om fi noi a şaptea naţiune din Europa ca populaţie, dar în materie de lectură suntem ultimii. În cifre absolute, ţări cu populaţii mult mai mici decât a României citesc mai mult. Or, dacă lectura a devenit un asemenea rar obicei, atunci lectura intransigentă şi obtuză se impune. Cu cât citeşti mai puţin, cu atât citeşti mai înverşunat şi cu atât beneficiile excepţionale ale cititului se sting”;