Sfântul Sava s-a născut în jurul anului 439, în vremea împăratului bizantin Teodosie cel Tânăr (408-450), în ținutul Capadociei. Părinții lui erau creștini și se numeau Ioan și Sofia. Încă de la vârsta de 8 ani a ales calea călugăriei și a intrat în mănăstirea numită a lui Flavian, unde a deprins să fie răbdător în toate și unde a învățat Psaltirea pe de rost. Era atât de înfrânat încă din copilărie, încât, văzând în grădină un măr și dorind să-l mănânce, a zis: „Frumos era la vedere și bun la mâncare rodul ce m-a omorât”. A luat mărul în mâini, dar nu l-a mâncat, ci l-a călcat în picioare și și-a făgăduit să nu mănânce niciodată mere.

La varsta de 18 ani ajunge la renumitul calugar Eftimie, care-l va trimite la Cuviosul Teoctist. Acolo s-a desavarsit si apoi a facut multe minuni. Din pricina covârșitoarei lui înduhovniciri, Cuviosul Eftimie îl numea copil bătrân. Și, cu cât creștea în vârstă, cu atât sporea și în virtute. De aceea l-a și înzestrat Hristos Domnul cu darul minunilor. Printre altele, prin rugăciunea lui a făcut să izvorască apă în locuri fără de apă. De altfel, Sfântul Sava era vestit ca făcător de minuni, în biografiile scrise de ucenici săi fiind consemnate numeroase fapte minunate.

Sfântul Sava a fost povățuitor și învățător multor călugări și a așezat tipicul sfintelor slujbe pe care îl urmează până astăzi Biserica Ortodoxă. Recunoscut fiind pentru virtuțile sale ieșite din comun, în jurul său s-a adunat o obște de monahi, pentru care Sfântul Sava a construit în Palestina o mănăstire care îi poartă numele. Cum numărul fraților a crescut considerabil în timp, mănăstirea a devenit vestită — o adevărată lavră aflată la cca 45 km de Ierusalim. A fost cunoscut și prețuit de patriarhii Ierusalimului, Salustiu (489-498), care l-a hirotonit preot, Ilie (498-516), pe care l-a vizitat în surghiun, Ioan III (516-524) și Petru (524-552), căruia i-a vindecat sora de o boală grea.

Sfântul Sava este numit ,,cel Sfințit” pentru că a fost hirotonit preot și rânduit îndrumător al tuturor sihaștrilor din Palestina. El a mers în două rânduri la Constantinopol, fiind trimis ca sol de către patriarhii Ierusalimului din acele vremuri, la împărații Anastasie (491-518) și Iustinian cel Mare (527-565). A murit la 5 decembrie, anul 532, la vârsta de 94 de ani, înconjurat de mulțime de ucenici, în lavra sa regăsindu-se figuri de seamă ale monahismului răsăritean, precum Andrei Criteanul sau Ioan Damaschin și fratele său, Cosma. În anul 584, când a fost deschis mormântul Cuviosului spre a fi îngropat trupul starețului Casian, moaștele Sfântului Sava au fost găsite nestricate și răspândind bună mireasmă.

În secolul al XII-lea, trupul Sfântului Sava a fost luat de cruciați și dus în Veneția. Acesta a fost adus înapoi în Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfințit abia după înțelegerea dintre Papa Paul al VI-lea și Patriarhul ortodox grec Atenagora – Athinagorus, în cadrul vizitei papei în Țara Sfântă, în anul 1965.

Autoritatea Electorală Permanentă reamintește alegătorilor, inclusiv celor din comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, unde pe 7 decembrie au loc alegeri parțiale, că își pot exercita dreptul de vot exclusiv la secția la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință. Reședința trebuie să fi fost stabilită cu cel puțin șase luni înainte de scrutin, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025, relatează mediafax.ro.

Instituția precizează că regula este valabilă la nivel național și că alegătorii nu se pot prezenta la o altă secție decât cea la care figurează în Registrul electoral. Pentru verificarea arondării, locuitorii din Mihai Eminescu pot consulta Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro, unde pot introduce CNP-ul pentru a afla secția corectă înainte de ziua votului.

În comunicatul AEP se reamintește și situația specială a municipiului București, unde alegătorii pot vota doar în sectorul de domiciliu sau reședință, conform Hotărârii nr. 95/2025. Deși aceste prevederi nu privesc alegătorii din Mihai Eminescu, ele subliniază caracterul strict al regulilor de arondare.

Pentru alegerile locale parțiale – care includ și scrutinul din comuna Mihai Eminescu – au fost înființate 1.771 de secții de votare la nivel național. Votarea va avea loc între orele 7.00 și 21.00, iar AEP recomandă tuturor alegătorilor să verifice din timp secția la care sunt arondați pentru a evita situațiile în care nu li se poate permite votul.

Scrutinul din comuna Mihai Eminescu este unul important pentru comunitate, iar respectarea regulilor privind arondarea secțiilor este esențială pentru buna desfășurare a procesului electoral.

Rețelele de gaze naturale din zona Moldovei, inclusiv cele din județul Botoșani, intră pe lista infrastructurilor pregătite pentru tranziția energetică. Delgaz Grid a anunțat astăzi într-un comunicat că cei peste 26.000 de kilometri de conducte pe care le operează sunt 100% compatibile cu biometanul, iar rețelele din polietilenă – care reprezintă aproximativ 70% din total – sunt parțial pregătite pentru utilizarea hidrogenului.

Compania derulează în prezent trei proiecte pilot în domeniul gazelor verzi, un pas important pentru modernizarea sistemelor de distribuție din cel mai mare județ din nordul Moldovei.

Potrivit datelor prezentate la o masă rotundă organizată la Târgu Mureș, biometanul ar urma să aibă o pondere de 5% în rețeaua națională până în 2030 și de 10% până în 2050, iar producția de hidrogen regenerabil ar putea ajunge la 153 kt/an în 2030. Delgaz Grid subliniază că România are un potențial considerabil în domeniul gazelor verzi, iar Moldova, inclusiv județul Botoșani, poate deveni un actor important în adoptarea noilor tehnologii.

Directorul general al Delgaz Grid, Cristian Secoșan, a transmis că rețelele de gaze vor rămâne esențiale în arhitectura energetică a țării, mai ales în contextul tranziției spre energie curată. Investițiile în hidrogen și biometan sunt considerate obligatorii, nu opționale, iar întârzierea modernizării ar duce la costuri mult mai mari în anii următori.

Pentru Moldova și implicit pentru Botoșani, unde Delgaz Grid operează atât rețele de gaze, cât și rețele electrice, proiectele verzi pot genera locuri de muncă și pot consolida siguranța energetică a regiunii. Testele cu hidrogen în concentrații de 20%, 23% și 30%, precum și proiectul HyGrid100, care urmărește utilizarea hidrogenului pur pe tronsoane existente, sunt prezentate ca prime etape ale unei transformări masive la nivel național.

Compania pregătește și un proiect dedicat biometanului, BioMethaneMix, care va testa producția și injectarea gazului verde în rețele de distribuție. Delgaz Grid subliniază că implementarea acestor soluții necesită modernizarea cadrului legislativ și programe de finanțare care să susțină piața gazelor verzi.

Cu o rețea de gaze care acoperă 20 de județe, printre care Botoșani, Delgaz Grid joacă un rol central în pregătirea infrastructurii pentru energia viitorului, iar schimbările anunțate pot avea un impact major în dezvoltarea regională din nord-estul țării.

Poșta Română anunță că nu mai dorește să se ocupe de distribuirea pensiilor, un serviciu pe care îl consideră o povară pentru companie. Directorul general, Valentin Ștefan, afirmă că distribuirea pensiilor ar trebui scoasă la licitație, astfel încât statul să aleagă operatorul cu cele mai bune costuri și condiții, relatează agerpres.ro.

„Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt niște costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt deținute de Poșta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poșta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă niște cheltuieli în plus pentru Poșta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii.

Așa că înțeleg și într-adevăr este o cheltuială mare pentru un minister, mi-aș dori să fie mai mică, dar îmi doresc să existe această modernizare a statului, dar deocamdată cele 60 de milioane (de lei n.r.) nu reprezintă un venit foarte bun pentru Poșta Română. Din contră, trebuie să folosim bani din alte surse ca să acoperim această activitate”, a declarat, joi, Valentin Ștefan, într-o conferință de presă, citat de Agerpres.

Poșta Română vrea să renunțe la distribuirea pensiilor

Directorul general al companiei a explicat că, deși Poșta primește circa 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor, o parte semnificativă din sumă se întoarce către stat sub forma costurilor de procurare a numerarului, motiv pentru care compania ar dori ca acest serviciu să fie scos la licitație.

„Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenții, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În acești bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziționarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poștei, din trezorerie în contul Poștei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash.

Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii și de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Națională.

Așa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alți concurenți. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din acești bani. Este nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă. Pur și simplu sunt mutați dintr-un buzunar în altul, trec și prin conturi ale Poștei și merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicație. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii”, a explicat Ștefan.

El a adăugat că doar în cazul în care se va organiza o licitație pentru distribuirea de pensii se va știi dacă cele 60 de milioane de lei reprezintă „o sumă mică sau o sumă mare”.

„Eu vă spun din start că dacă se organizează această licitație cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister. Deci așteptăm să se facă acea licitație, să dicteze piața care este cifra corectă și vedem după aceea dacă Poșta Română beneficiază nedrept de acești bani sau nu.

În altă ordine de idei, ca și cetățean român sunt de acord, statul român cheltuiește foarte mulți bani, multe instituții ar trebui desființate, o bună parte din activitatea acestor instituții ar trebui preluată de Poșta Română prin ghișeul universal care este tot o concepție a statului român, dar știți cum este: vorbe multe fapte puține”, a afirmat Valentin Ștefan.

Potrivit sursei citate, aproape 4 milioane și jumătate de beneficiari, atât pensionari cât și alte persoane, beneficiază de diferite ajutoare, precum alocații sau indemnizație pentru creștere copil, aproximativ 40-45% dintre pensionari primind încă pensiile cash de la Poșta Română.

Întrebat de jurnaliști dacă se teme că Poșta Română ar putea rămâne fără acest serviciu, Ștefan a menționat că ar reprezenta un lucru pozitiv pentru companie.

Nu în ultimul rând, Valentin Ștefan a adăugat că veniturile realizate de Poștă din partea Ministerului Muncii reprezintă undeva la 36-37% de la Casa de Pensii și undeva 7-8% de la ANPIS, dar sunt și „principala cheltuială a companiei”.