9 Mai – o zi cu dublă semnificație pentru români: Ziua Independenței și Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. Proclamarea Independenței în 1877 a marcat nu doar desprinderea de sub suzeranitatea otomană, ci și un moment definitoriu în conturarea României moderne și afirmarea ei ca stat suveran pe plan internațional, scrie alba24.ro.

Pe 9 mai 1877, România și-a proclamat independența față de Imperiul Otoman, marcând unul dintre cele mai importante momente din istoria națională.

Acest act curajos a reprezentat culminarea unui îndelungat proces istoric și a unor aspirații naționale care au animat generații de români.

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul ţării: „suntem independenţi, suntem naţiune de sine statatoare”.

Independenţa astfel proclamată trebuia consfințită şi apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene

Ziua Independenței României – 9 mai 1877

Pe 9 mai 1877, România și-a proclamat independența față de Imperiul Otoman, marcând unul dintre cele mai importante momente din istoria națională.

Acest act curajos a reprezentat culminarea unui îndelungat proces istoric și a unor aspirații naționale care au animat generații de români.

Independența a fost proclamată de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu în fața Parlamentului României, după ce cu o zi înainte Senatul votase o moțiune care recunoștea starea de război cu Imperiul Otoman.

În discursul său istoric, Kogălniceanu a declarat: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”.

Contextul acestui moment crucial a fost războiul ruso-turc din 1877-1878, în care România a ales să participe alături de Rusia împotriva Imperiului Otoman.

Armata română, sub conducerea domnitorului Carol I, a demonstrat un remarcabil curaj în luptele de la Plevna, Rahova și Vidin, confirmând pe câmpul de luptă independența proclamată în Parlament.

Recunoașterea internațională a independenței României a venit prin Tratatul de la Berlin din 1878, deși cu prețul cedării sudului Basarabiei către Imperiul Rus în schimbul Dobrogei.

9 Mai – Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial
La 9 mai 1945, Europa a înregistrat sfârșitul celui mai devastator conflict din istoria modernă, odată cu capitularea necondiționată a Germaniei naziste, marcând victoria Aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial pe continentul european.

Actul de capitulare

În noaptea de 8 spre 9 mai 1945, la cartierul general sovietic din Berlin-Karlshorst, feldmareșalul Wilhelm Keitel, reprezentantul Înaltului Comandament al Wehrmachtului, a semnat actul de capitulare în fața reprezentanților marilor puteri aliate: mareșalul Gheorghi Jukov din partea URSS, generalul Carl Spaatz din partea SUA și generalul Jean de Lattre de Tassigny din partea Franței.

Deși o primă capitulare fusese semnată la Reims în 7 mai, Uniunea Sovietică a insistat pentru o ceremonie oficială la Berlin, epicentrul puterii naziste înfrânte.

Un preț uriaș

Victoria a venit după aproape șase ani de lupte sângeroase care au început în septembrie 1939, cu invadarea Poloniei de către Germania nazistă. Al Doilea Război Mondial s-a transformat rapid în cel mai letal conflict din istoria omenirii, provocând între 70 și 85 de milioane de victime, dintre care aproximativ 50 de milioane au fost civili.

Uniunea Sovietică a suferit cele mai mari pierderi umane, cu peste 20 de milioane de morți. Polonia a pierdut aproximativ șase milioane de cetățeni, inclusiv trei milioane de evrei uciși în Holocaust. Germania a pierdut între șapte și nouă milioane de oameni.

Semnificația zilei în contextul european

În timp ce în Occident Victoria este sărbătorită pe 8 mai (VE Day – Victory in Europe Day), în Rusia și în multe țări din fostul bloc sovietic, comemorarea are loc pe 9 mai, datorită diferenței de fus orar în momentul semnării capitulării și tradiției stabilite în perioada sovietică.

Pentru Uniunea Sovietică și, ulterior, pentru Rusia, 9 mai reprezintă „Ziua Victoriei” (День Победы), una dintre cele mai importante sărbători naționale, marcată prin parade militare impresionante, în special în Piața Roșie din Moscova.

În Europa contemporană, 9 mai are o semnificație triplă: marchează Victoria în cel de-al Doilea Război Mondial, Ziua Independenței României (proclamată în 1877) și Ziua Europei, în amintirea Declarației Schuman din 1950, care a pus bazele integrării europene.

O moștenire complexă

Victoria Aliaților în 1945 a reconfigurat fundamental ordinea mondială, conducând la împărțirea Europei în două blocuri antagoniste în timpul Războiului Rece. Germania a fost divizată, iar Europa de Est a intrat sub influența sovietică pentru următoarele patru decenii.

În același timp, experiența traumatică a războiului a condus la crearea Organizației Națiunilor Unite și a pus bazele cooperării europene care a evoluat ulterior în Uniunea Europeană, cu scopul de a preveni repetarea ororilor războiului pe continentul european.

La aproape opt decenii distanță, 9 mai rămâne o dată care ne amintește atât de oroarea războiului, de sacrificiile imense făcute pentru învingerea fascismului, cât și de aspirația către pace și cooperare între națiunile europene.

Ziua de 9 Mai mai reprezintă și Ziua Europei, care marchează declarația Schuman ce a pus bazele Uniunii Europene (1950).

Sfântul Nicolae s-a arătat într-o noapte unui preot care locuia în cetatea Bari şi i-a zis: „Mergi şi spune poporului acestuia şi la tot soborul bisericesc ca, ducându-se în Mira, cetatea Lichiei, să ia de acolo moaştele mele şi, aducându-le aici, să le pună în această cetate a Varului, pentru că nu pot să fiu în acel loc pustiu, aşa voind Domnul Dumnezeul meu“.

Preotul a mers în biserică şi a povestit vedenia pe care o avusese. Cei din cetatea Var au luat trei corăbii şi, îmbrăcându-se în haine de negustori, pentru a nu întâmpina probleme pe drum, au mers în Lichia, în cetatea Mirelor. Ajungând acolo şi intrând în biserică, au întrebat de moaştele sfântului, spunând că vor să se închine la ele. Atunci li s-a arătat mormântul, în biserică, unde, sub, pardoseală, în pământ, erau adăpostite moaştele Sfântului Nicolae.

Dând la o parte pardoseala bisericii şi săpând pământul, au găsit racla sfântului, iar când au descoperit-o, au văzut-o plină de mir binemirositor, care izvorâse din cinstitele sale moaşte. Strângând mirul în vase şi luând moaştele sfântului, preoţii le-au dus la corăbiile lor şi au plecat spre Italia, ajungând la Bari într-o zi de duminică. Poporul din Bari, înştiinţat fiind de venirea cinstitelor moaşte ale sfântului, a ieşit în întâmpinarea lor. Moaştele au fost aşezate în biserica Sfântul Ioan Botezătorul, care era lângă mare.

Oamenii care au adus preţiosul odor au făcut legământ să construiască o catedrală în care acestea să-şi găsească odihna veşnică. Cripta a fost finalizată în octombrie 1089 de papa Urban al II-lea. Apoi au mutat cinstitele moaşte ale făcătorului de minuni Nicolae din Biserica Sf. Ioan Botezătorul în biserica cea nouă.

De atunci, s-a consemnat în calendarul creştin-ortodox sărbătoarea aducerii cinstitelor moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae în ziua a noua a lunii mai, cinstindu-se prin acestă sărbătoare ambele aduceri: cea din Mira la Bari, şi cea din Biserica Sfântului Ioan Botezătorul în biserica cea nouă.

Cardinalii reuniți în conclav la Vatican au ales noul papă iar începând de astăzi Biserica Catolică are un nou lider spiritual.

Joi seară, pe coșul instalat deasupra Capelei Sixtine de la Vatican a ieșit fum alb, semn că un nou Papă a fost ales. Cardinalul protodiacon a ieșit la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a face anunțul „Habemus Papam!” și pentru a dezvălui lumii numele noului suveran pontif.

Cei 133 de cardinali cu vârste sub 80 de ani au început miercuri procesul de vot pentru Suveranul Pontif, închiși în totală izolare pentru a alege un succesor al Papei Francisc.

După fiecare rundă de vot, aceștia ard buletinele și le amestecă cu substanțe chimice pentru a arăta dacă a fost ales un nou Papă.

Negru semnalează că nu a fost încă ales un papă, iar alb care anunță alegerea unui nou Suveran Pontif.

Noul papă, cardinalul american Robert Francis Prevost, va fi cunoscut ca Papa Leon al XIV-lea, potrivit BBC.

Noul Papă a fost întâmpinat cu ovații și aplauze de miile de credincioși reuniți în Piața Sfântul Petru. ‘Trăiască Papa!’, au strigat credincioșii, în timp ce mulți dintre ei se fotografiau la Capela Sixtină cu telefoanele lor mobile.

Primarul comunei Bălușeni, Claudiu Doroftei, a anunțat marți, 7 mai, că a fost semnat contractul pentru execuția lucrărilor de asfaltare a drumului comunal DC50, care leagă satele Buzeni și Zăicești.

Contractul a fost atribuit firmei S.C. VULTURII S.R.L., în urma unei licitații publice.

„Facem apel către cetățenii care locuiesc pe tronsonul de asfaltare să se branșeze la rețeaua de apă și canalizare, deoarece în următoarele săptămâni va începe execuția lucrărilor!”, a transmis edilul pe o rețea de socializare.

Acesta a subliniat importanța finalizării lucrărilor de utilități înainte de turnarea asfaltului, pentru a evita intervențiile ulterioare care ar putea afecta noua infrastructură rutieră.

Asfaltarea acestui tronson este parte a strategiei administrației locale de modernizare a infrastructurii rutiere din comună. Investiția este una așteptată de locuitori, întrucât va îmbunătăți semnificativ condițiile de trafic și va contribui la dezvoltarea zonei.

„Continuăm dezvoltarea!”, a conchis primarul Claudiu Doroftei.