Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (99)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ZIGZAG  EMINESCIAN

Actorul Ion Caramitru despre Eminescu: 1. „Eminescu rămâne la originea frumoasei limbi româneşti pe care o vorbim astăzi”; 2. „…Eminescu, făcând studii de limbă germană, îndreptându-se spre cultura şi filozofia germană, a dus limba română, ca structură şi limpezime, pe culmi nemaiatinse până la el”; 3. „De când sunt împătimit de Eminescu, mă cunosc mai bine pe mine însumi”; 4. „Deşi Eminescu e un caz, eu nu colecţionez poeţi, eu colecţionez poezie”; 5. „Îmi vin în minte versuri de Eminescu, versuri de un modernism incredibil. Iată: „Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ’ /  Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi”. E o suită formidabilă de sonorităţi aici care se adaugă, cum să spun, naşterii universului”; 6. „Dacă am un regret – şi, de fapt nu e numai regretul meu – Eminescu are şi proză, proză pe care o spun uneori pe scenă, însă teatrul său e de nejucat. Din păcate. E într-un limbaj arhaic, nu e psihologizat cât ar trebui, nu e vorbit, ţinând cont de natura personajelor, aşa cum e la Shakespeare – care nu cred că va fi  vreodată depăşit de nici un alt autor, oricât de genial ar fi acesta”(vezi „România literară” nr. 2 din 2021);

Gellu Dorian, în „România literară” nr. 29 din 2021,  publică un interviu cu poetul Vasile Dan, laureatul Premiului „Mihai Eminescu”-2020. Reţin: 1. „Scrisul este o vocaţie a singurătăţii pe care autorul o ridică la rang de raţiune ultimă de a se salva de ghilotina limitei sale de orice fel: existenţiale, biologice, de limbă, de timp istoric. Scrisul e o nacelă cu care urcăm la ceruri”; 2. „Nu mi-am gândit niciodată din ce generaţie fac parte, din ce promoţie, din ce grup, grupuscul, val sau trend. Am vrut să scriu inconfundabil după criteriul meu estetic. Atât”;

Pe 22 mai 2021, la ora 14:30,  Ştefan Bolea ajunsese la Ipoteşti. Spune în „Apostrof” nr. 8 din 2021: „Lacul lui Eminescu de la Ipoteşti a fost următoarea oprire. L-am mai vizitat în 2004 împreună cu Petrişor Militaru, fiind amândoi laureaţii unui concurs de poezie. E la fel de seducător şi azi: mi-l imaginez pe poet scăldându-se la miez de noapte sub cerul înstelat, recreând o scenă din Immortal Beloved”;

Alex Ştefănescu, în “Cafeneaua literară” nr.  5 din 2022, despre “Luceafărul” eminescian: “I. Al. Brătescu-Voineşti relatează într-un volum de “Amintiri” din 1934 o convorbire pe care pretinde că ar fi avut-o în 1892 cu Titu Maiorescu, în locuinţa acestuia de pe strada “Mercur” nr. 1. Memorialistul susţine că Titu Maiorescu i-a povestit în ce împrejurare a scris Eminescu “Luceafărul”. Poetul intenţiona să se căsătorească în scurtă vreme cu Veronica Micle, iar critical literar de la “Junimea” a încercat să-l convingă că face o greşeală (pentru că nu dispune de mijloacele material necesare întreţinerii unei familii). Văzând că nu reuşeşte să-l clintească din hotărârea lui, i-a adus ca argument supreme faptul că Veronica Micle avusese aventuri cu mulţi alţi barbaţi, inclusiv cu I. L. Caragiale. I. Al. Brătescu-Voineşti ne dă de înţeles că Eminescu  a scris “Luceafărul” ca reacţie la această “trădare” şi că poemul poate fi citit ca un poem cu cheie, Cătălina fiind Veronica Micle, Cătălin – I. L. Caragiale, Luceafărul – poetul însuşi, iar Demiurgos – Titu Maiorescu.  Această interpretare vulgară a avut mare success de public şi a intrat în folclor. Ea este falsă, inadecvată la natura poeziei, dar nu este o invenţie.(…) Este foarte probabil ca gelozia, orgoliul rănit să-l fi mobilizat afectiv pe Eminescu pentru a da o replica de foarte sus celor care i-au înşelat încrederea, dar ceea ce a rezultat reprezintă mult mai mult decât instrumentul unei pedepsiri. Istoricii literari au explicat că şi “Infernul” lui Dante are la origini dorinţa poetului italian de a se răzbuna pe adversarii lui politici, imaginându-şi modul cum ar fi ei trataţi în Iad, dar “Infernul” este cu totul altceva decât un pamflet, şi anume un spectacol al răului, de o grandoare sumbră.”

Publicitate

Theodor Codreanu, în „Cafeneaua literară” nr. 5 din 2022, despre Eminescu: „Poetul a fost un exemplar uman hiperlucid, căci,  la dânsul, minte şi inimă se îngemănau organic. Se formase în mediul germanic care reprezenta atunci gândirea filosofică cea mai înaltă a Europei. Era firesc să caute pe cont propriu nu numai adevărul filosofic şi ştiinţific, ci să descopere căi noi pentru frumosul artistic, pornind de la tradiţia românească şi universală. Nicolae Breban a observat că geniul lui Eminescu a transfigurat miturile româneşti cu o intuiţie adâncă a ceea ce poetul a numit ÎNCERCARE, prefigurând,, de pildă, zicem noi,  ESTETICA FORMATIVITĂŢII (Luigi Pereyson), căci fiinţa umană e în perpetuă FACERE.  Prin încercări succesive, la Eminescu zmeul din poveste devine Luceafăr şi Hyperion, esenţă divină, Fiul care se înalţă la Tatăl.  În sens invers, Făt-Frumos ajunge un paj seducător de rând etc.  În vremea lui, Vasile Alecsandri nu şi-a permis asemenea intervenţii în matricea folclorică, rămânând la ceea ce Eminescu a numit PROPORŢIA DE FORME, sintagmă definitorie pentru FRUMUSEŢEA CLASICĂ din care nu ieşise deplin nici romantismul european, ba chiar lăsând cale liberă formalismului parnasian, iar, la extremă, naturalismului descins din realismul clasic. În context, Eminescu are revelaţia unei veritabile revoluţii în artă, redefinind frumosul / frumuseţea, îndrituit să-şi precizeze, IN NUCE, estetica, în conformitate cu întrega lui operă, cheie hermeneutică ce-şi aşteaptă încă profesionismul critic.”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO ȘTIREA TA: Bătaie în fața unei săli de jocuri de noroc din Botoșani. Poliția s-a autosesizat și face cercetări

Publicat

Publicitate

Un incident violent a avut loc duminică seară, în fața unei săli de jocuri de noroc de pe Calea Națională nr. 49 din municipiul Botoșani. Altercația s-a petrecut în jurul orei 21:15 și a stârnit îngrijorarea trecătorilor, care au trimis imagini la redacția noastră și au cerut public intervenția autorităților.

Potrivit martorilor, mai multe persoane s-au luat la bătaie în fața sălii de jocuri, iar polițiștii au reținut câțiva dintre participanți în apropiere, în fața localului Facefood, la scurt timp după incident.

Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani a confirmat că s-a autosesizat cu privire la acest caz și a deschis un dosar penal pentru lovire sau alte violențe.

„Ne-am sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. În prezent, se desfășoară verificări pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care a avut loc fapta, precum și pentru identificarea persoanelor implicate, în vederea tragerii acestora la răspundere conform prevederilor legale”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Botoșani, Delia Nenișcu.

Până în acest moment au fost identificați patru dintre tinerii din imagini, aceștia au vârstele cuprinse între 18 și 22 de ani și au fost conduși la sediul poliției pentru audieri.

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili identitatea tuturor celor implicați și pentru a clarifica modul în care s-a declanșat conflictul.

Publicitate

Iată imaginile primite la redacție:

Citeste mai mult

Actualitate

Nu mai sunt bani pentru a uni cu o autostradă Moldova de Transilvania: Două loturi din Autostrada A8, scoase din finanțarea PNRR

Publicat

Publicitate

Două dintre loturile Autostrăzii A8, aflate deja în execuție și incluse inițial în finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) finanțat de Uniunea Europeană, au fost scoase din acest program, după ce nu au mai apărut în simularea de plată a Comisiei Europene.

Este vorba despre tronsoanele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului și Vânători Neamț–Moțca. Confirmarea oficială a venit prin vocea ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o intervenție la Digi24, unde a explicat că aceste loturi nu mai sunt eligibile pentru decontare prin PNRR.

Decizia Comisiei Europene este motivată de întârzieri care fac imposibilă finalizarea lucrărilor până în termenul-limită impus de PNRR, anul 2026. În aceste condiții, guvernul trebuie să identifice o sursă alternativă de finanțare pentru a continua proiectele deja începute.

Cătălin Urtoi, reprezentant al societății civile implicat în susținerea proiectelor de infrastructură din Moldova, a explicat într-o postare că soluția luată în calcul este transferarea acestor loturi pe Programul Transporturi 2021–2027 (PT), finanțat tot din fonduri europene. Totuși, acesta atrage atenția că și acel program este supraîncărcat, cu cereri de finanțare care depășesc de câteva ori bugetul disponibil.

„În aceste condiții, fără apariția altor oportunități de finanțare și în contextul actual al bugetului și economiei românești, situația investițiilor în autostrăzi se va complica”, a avertizat Urtoi.

El a reluat apelul pentru prioritizarea clară a proiectelor strategice care leagă regiunile istorice ale României, precum A1, A3+A8, A7 și inelul A0 al Bucureștiului.

Publicitate

Mai mult, acesta susține că în lipsa unor decizii ferme, există riscul ca regiunea Moldovei să rămână izolată, cu un A7 care să se oprească la Pașcani și un A8 blocat pe hârtie.

Situația financiară a marilor proiecte de infrastructură va necesita decizii rapide și claritate în prioritizarea investițiilor, avertizează reprezentanții societății civile, a mai transmis acesta.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 29 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 29 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 29 iunie 2025:

Loto 6/49: 19, 7, 6, 2, 23, 48

Loto 5/40: 8, 6, 16, 12, 9, 39

Joker: 16, 26, 35, 18, 21 +19

Noroc: 4, 7, 3, 8, 4, 3, 8

Publicitate

Noroc Plus: 3, 5, 3, 7, 6, 4

Super Noroc: 4, 7, 2, 9, 3, 1

Citeste mai mult

Cultura

Cuplurile de aur ale comunei Tudora, sărbătorite cu emoție la Ziua Satului. Lansări de carte și spectacol folcloric în aer liber

Publicat

Publicitate

Comuna Tudora a fost astăzi în sărbătoare, găzduind cea de-a XXXVII-a ediție a Zilei Satului – un eveniment devenit tradiție și reper de suflet pentru întreaga zonă. Localnicii, fii ai satului și invitați de onoare s-au adunat într-un cadru festiv unde tradiția, cultura și comunitatea s-au împletit armonios.

Momentul cel mai emoționant al zilei a fost dedicat celor 8 cupluri de aur – familii care au sărbătorit 50 de ani de căsnicie. Prin dragostea, răbdarea și devotamentul lor, acești oameni au oferit comunității un adevărat model de viață și familie. În fața aplauzelor și a aprecierii generale, au fost felicitați pentru exemplul de statornicie și respect reciproc care inspiră noile generații.

„Ați demonstrat că iubirea adevărată înseamnă sprijin, încredere și răbdare. Vă mulțumim pentru tot ce ați construit împreună și pentru ce însemnați pentru comuna noastră”, au transmis organizatorii în timpul festivității.

Sărbătoarea a inclus și un moment cultural special: două lansări de carte care pun în valoare patrimoniul spiritual al locului. Vasile Ungureanu a prezentat ediția a II-a, revăzută și adăugită, a lucrării „Tudora – file rupte dintr-o monografie etnofolclorică”, iar Angela Paveliuc Olaru a lansat volumul „Ratoșele din Moldova” – file de monografie. Aceste lucrări reușesc să surprindă tradițiile, poveștile și identitatea culturală a comunei și a întregului județ.

Atmosfera de sărbătoare a fost întregită de muzică populară, ansambluri folclorice și formații locale. Pe scenă au urcat artiști îndrăgiți care au adus emoție și energie, demonstrând că spiritul satului rămâne viu prin cântec, dans și bucuria de a fi împreună.

Primarul Constantin Cocoreanu a fost felicitat pentru organizarea impecabilă a evenimentului și pentru grija constantă față de valorile și oamenii comunei. „Atunci când administrația locală crede în oameni și în cultura lor, satul trăiește, crește și se dezvoltă”, a subliniat acesta în discursul său.

Publicitate

Prezentă la această manifestare, senatorul și liderul PSD Botoșani, Doina Federovici a transmis felicitări organizatorilor. „Felicitări domnule primar Constantin Cocoreanu pentru organizarea impecabilă și pentru toată munca depusă în slujba comunității. Este o dovadă în plus că, atunci când administrația locală crede în oameni, satul trăiește, crește și se dezvoltă!”, a transmis Doina Federovici .

Ziua Satului Tudora rămâne astfel nu doar o sărbătoare anuală, ci o declarație de iubire față de comunitate, tradiții și față de oamenii care dau sens și continuitate vieții la sat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending