Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (99)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
ZIGZAG EMINESCIAN
Actorul Ion Caramitru despre Eminescu: 1. „Eminescu rămâne la originea frumoasei limbi româneşti pe care o vorbim astăzi”; 2. „…Eminescu, făcând studii de limbă germană, îndreptându-se spre cultura şi filozofia germană, a dus limba română, ca structură şi limpezime, pe culmi nemaiatinse până la el”; 3. „De când sunt împătimit de Eminescu, mă cunosc mai bine pe mine însumi”; 4. „Deşi Eminescu e un caz, eu nu colecţionez poeţi, eu colecţionez poezie”; 5. „Îmi vin în minte versuri de Eminescu, versuri de un modernism incredibil. Iată: „Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ’ / Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi”. E o suită formidabilă de sonorităţi aici care se adaugă, cum să spun, naşterii universului”; 6. „Dacă am un regret – şi, de fapt nu e numai regretul meu – Eminescu are şi proză, proză pe care o spun uneori pe scenă, însă teatrul său e de nejucat. Din păcate. E într-un limbaj arhaic, nu e psihologizat cât ar trebui, nu e vorbit, ţinând cont de natura personajelor, aşa cum e la Shakespeare – care nu cred că va fi vreodată depăşit de nici un alt autor, oricât de genial ar fi acesta”(vezi „România literară” nr. 2 din 2021);
Gellu Dorian, în „România literară” nr. 29 din 2021, publică un interviu cu poetul Vasile Dan, laureatul Premiului „Mihai Eminescu”-2020. Reţin: 1. „Scrisul este o vocaţie a singurătăţii pe care autorul o ridică la rang de raţiune ultimă de a se salva de ghilotina limitei sale de orice fel: existenţiale, biologice, de limbă, de timp istoric. Scrisul e o nacelă cu care urcăm la ceruri”; 2. „Nu mi-am gândit niciodată din ce generaţie fac parte, din ce promoţie, din ce grup, grupuscul, val sau trend. Am vrut să scriu inconfundabil după criteriul meu estetic. Atât”;
Pe 22 mai 2021, la ora 14:30, Ştefan Bolea ajunsese la Ipoteşti. Spune în „Apostrof” nr. 8 din 2021: „Lacul lui Eminescu de la Ipoteşti a fost următoarea oprire. L-am mai vizitat în 2004 împreună cu Petrişor Militaru, fiind amândoi laureaţii unui concurs de poezie. E la fel de seducător şi azi: mi-l imaginez pe poet scăldându-se la miez de noapte sub cerul înstelat, recreând o scenă din Immortal Beloved”;
Alex Ştefănescu, în “Cafeneaua literară” nr. 5 din 2022, despre “Luceafărul” eminescian: “I. Al. Brătescu-Voineşti relatează într-un volum de “Amintiri” din 1934 o convorbire pe care pretinde că ar fi avut-o în 1892 cu Titu Maiorescu, în locuinţa acestuia de pe strada “Mercur” nr. 1. Memorialistul susţine că Titu Maiorescu i-a povestit în ce împrejurare a scris Eminescu “Luceafărul”. Poetul intenţiona să se căsătorească în scurtă vreme cu Veronica Micle, iar critical literar de la “Junimea” a încercat să-l convingă că face o greşeală (pentru că nu dispune de mijloacele material necesare întreţinerii unei familii). Văzând că nu reuşeşte să-l clintească din hotărârea lui, i-a adus ca argument supreme faptul că Veronica Micle avusese aventuri cu mulţi alţi barbaţi, inclusiv cu I. L. Caragiale. I. Al. Brătescu-Voineşti ne dă de înţeles că Eminescu a scris “Luceafărul” ca reacţie la această “trădare” şi că poemul poate fi citit ca un poem cu cheie, Cătălina fiind Veronica Micle, Cătălin – I. L. Caragiale, Luceafărul – poetul însuşi, iar Demiurgos – Titu Maiorescu. Această interpretare vulgară a avut mare success de public şi a intrat în folclor. Ea este falsă, inadecvată la natura poeziei, dar nu este o invenţie.(…) Este foarte probabil ca gelozia, orgoliul rănit să-l fi mobilizat afectiv pe Eminescu pentru a da o replica de foarte sus celor care i-au înşelat încrederea, dar ceea ce a rezultat reprezintă mult mai mult decât instrumentul unei pedepsiri. Istoricii literari au explicat că şi “Infernul” lui Dante are la origini dorinţa poetului italian de a se răzbuna pe adversarii lui politici, imaginându-şi modul cum ar fi ei trataţi în Iad, dar “Infernul” este cu totul altceva decât un pamflet, şi anume un spectacol al răului, de o grandoare sumbră.”
Theodor Codreanu, în „Cafeneaua literară” nr. 5 din 2022, despre Eminescu: „Poetul a fost un exemplar uman hiperlucid, căci, la dânsul, minte şi inimă se îngemănau organic. Se formase în mediul germanic care reprezenta atunci gândirea filosofică cea mai înaltă a Europei. Era firesc să caute pe cont propriu nu numai adevărul filosofic şi ştiinţific, ci să descopere căi noi pentru frumosul artistic, pornind de la tradiţia românească şi universală. Nicolae Breban a observat că geniul lui Eminescu a transfigurat miturile româneşti cu o intuiţie adâncă a ceea ce poetul a numit ÎNCERCARE, prefigurând,, de pildă, zicem noi, ESTETICA FORMATIVITĂŢII (Luigi Pereyson), căci fiinţa umană e în perpetuă FACERE. Prin încercări succesive, la Eminescu zmeul din poveste devine Luceafăr şi Hyperion, esenţă divină, Fiul care se înalţă la Tatăl. În sens invers, Făt-Frumos ajunge un paj seducător de rând etc. În vremea lui, Vasile Alecsandri nu şi-a permis asemenea intervenţii în matricea folclorică, rămânând la ceea ce Eminescu a numit PROPORŢIA DE FORME, sintagmă definitorie pentru FRUMUSEŢEA CLASICĂ din care nu ieşise deplin nici romantismul european, ba chiar lăsând cale liberă formalismului parnasian, iar, la extremă, naturalismului descins din realismul clasic. În context, Eminescu are revelaţia unei veritabile revoluţii în artă, redefinind frumosul / frumuseţea, îndrituit să-şi precizeze, IN NUCE, estetica, în conformitate cu întrega lui operă, cheie hermeneutică ce-şi aşteaptă încă profesionismul critic.”
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Educație
Calendarul celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a s-a modificat
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB), prin Consiliul de Conducere, convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor, în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB. Ședința ordinară va avea loc joi, 17 aprilie 2025, la ora 18:00, la Casa Tineretului din Municipiul Botoșani, Bd. M. Eminescu nr. 48.
Ordinea de zi:
- Aprobarea situațiilor financiar-contabile pentru anul 2024, în vederea depunerii acestora la ANAF.
- Diverse.
În cazul în care nu se întrunește cvorumul necesar, Adunarea Generală va fi reconvocată în aceeași zi, la ora 18:30, în conformitate cu art. 9 alin. (3) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB.
Despre Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB)
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB) este o organizație de și pentru tineret, care are ca scop principal susținerea, dezvoltarea și promovarea inițiativelor tinerilor din județul Botoșani. Activitatea FJTB se desfășoară în conformitate cu Legea nr. 146/2002 privind fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București și are ca obiective principale:
-Crearea și susținerea unor programe educaționale, culturale și de voluntariat pentru tineri;
-Sprijinirea și dezvoltarea organizațiilor de tineret din județul Botoșani;
-Administrarea și valorificarea patrimoniului destinat activităților de tineret, inclusiv Casa Tineretului din Botoșani;
-Promovarea participării active a tinerilor în viața comunității locale și în procesele de luare a deciziilor.
Prin proiectele și inițiativele sale, FJTB contribuie la dezvoltarea unui mediu favorabil pentru implicarea tinerilor și creșterea impactului acestora asupra societății.
Botoșaniul, cunoscut drept un adevărat „oraș al geniilor” găzduiește cea de-a 75 ediție a Olimpiadei Naționale de Matematică, pentru nivelul liceal. Participă sute de elevi din toată țara, inclusiv olimpici de top. Este una dintre cele mai puternice ediții din istoria olimpiadei, scrie ADEVĂRUL.
În județul nord-moldav s-au născut printre alții și Octav Onicescu, Dimitrie Pompeiu și Simion Sanielevici, matematici de top, adevărate legende și deschizători de drumuri în lumea științifică. Prima probă a avut loc pe 2 aprilie, dar olimpiada se va prelungi până pe 6 aprilie. Participă sute de elevi din toată țara, de nivel liceal.
„Este ocazia de a arăta ceea ce poate Botoșaniul cu adevărat”
Această ediție organizată în municipiul Botoșani cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean, a Primăriei Botoșani, a Consiliului Județean Botoșani dar și a Societății Științifice Matematice din România reunește 365 de elevi din clasele IX-XIII din toată țara.
Inclusiv olimpici de top care s-au făcut remarcați și la edițiile anterioare. În plus, în orașul nord-moldav sunt prezenți și 64 de profesori din comisia centrală, dar și 47 de profesori însoțitori. Ca să nu mai vorbim de sutele de părinți veniți să-și susțină copiii. Pentru șase zile, Botoșaniul a devenit capitala matematicii în România. Reprezentanții Inspectoratului Școlar spun că această ediție istorică a Olimpiadei a fost organizată la Botoșani datorită faimei de care se bucură județul în lumea matematicii românești. Inclusiv prin rezultatele excepționale dobândite, anual, de elevii botoșăneni la concursurile naționale de profil.
„Am fost aleși datorită rezultatelor obținute de-a lungul anilor de elevi dar și fiindcă s-a dorit ca cea de-a 75 a ediție să fie organizată într-un centru cultural al țării, orașul geniilor. Este o chestiune importantă fiindcă astfel vorm avea ocazia să ne confirmăm renumele, dar și ocazia perfectă de a arăta ce poate Botoșaniul cu adevărat”, precizează Sebastian Mihalache, inspector școlar de matematică la Botoșani.
În plus, Botoșaniul este cunoscut în toată țara și pentru profesorii săi de matematică, mulți autori de culegeri folosite la nivel național. „Toată țara știe că la Botoșani există această tradiție la matematică și sunt un exemplu pentru ceilalți copii”, mărturisește mama unui olimpic din județul Hunedoara, venită să-și susțină copilul.
Premii speciale și o locație inedită
Această ediție a fost organizată în colaborare cu Societatea de Științe Matematice din România. Prin intermediul acestei societății științifice elevii beneficiază de facilități speciale. Mai precis, cei care vor reuși să obțină premii vor putea intra la facultăți fără examen.
„Parteneriatul constă în elaborarea subiectelor, în resursa umană folosită. În plus, Societatea de Științe Matematice premiază elevii cu diplome și medalii care sunt valabile pentru admiterea la facultate și mulți copii, dintre cei care au premii se bucură de acest avantaj”, precizează Ioan Ciobănașu, președintele filialei Botoșani a Societății Științifice Matematice din România. Pentru organizarea acestui eveniment educațional de top, autoritățile din Botoșani s-au mobilizat și au depus un efort uriaș pentru cazarea, masa elevilor și profesorilor veniți din țară dar și pentru organizarea sălilor de concurs.
În mod inedit, prima probă s-a desfășurat într-o sală uriașă de sport. Este vorba despre Sala Polivalentă „Elisabeta Lipă” din municipiul Botoșani, acolo unde suprafața de joc a fost transformată într-o sală de examen, cu bănci individuale dar și toate facilitățile necesare. „Toată lumea a avut grijă de noi aici, să ne fie bine. Proverbiala ospitalitate moldovenească. Până în prezent este foarte bine”, mărturisește și mama unui participant la olimpiadă. „Pentru noi este o onoare că ni s-a dat șansa să organizăm cea de-a 75 a ediție aici la Botoșani. Efortul este extraordinar și ISJ și Consiliul Județean și Primăria și-au adus aportul extraordinar la organizare”, adaugă și profesorul Ioan Ciobănașu.
Subiectele, o provocare pentru olimpici
Această ediție se dovedește a fi una dintre cele mai puternice din istoria competiție. Cel puțin așa o resimt o parte a olimpicilor. Mai ales cei cu mai multe ediții la activ, spun că subiectele au fost mai dificile decât în alți ani. „A fost greu, foarte greu. Nu mă așteptam să fie așa de greu. Cred că subiectele doi și trei au fost cele mai grele”, a precizat una dintre olimpice, la ieșirea din concurs. Un alt elev, din județul Prahova a confirmat, pentru subiectele de la clasa a X a.
„Destul de dificile. Toate au fost dificile, și problemele de combinatorică și cele de geometrie au fost mai grele față de cele din anii anteriori”, precizează acesta.
Părinții elevilor olimpici spun însă că până și un eșec reprezintă o experiență pozitivă, dacă reușești să înveți ceva din aceasta. „Olimpic la matematică ajungi cu foarte multă perseverență și după fiecare eșec trebuie să știi să te ridici. Nu toți copii au doar succese, trebuie să fie un talent special, o ambiție deosebită, să aibă mentorii potriviți, și nu întotdeauna succesul este garantat. Dacă ai un eșec trebuie să continui, dacă iubești matematica”, adaugă hunedoreanaca venită să-și susțină copilul.
Sursa: ADEVĂRUL
Calendarul celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a s-a modificat
3 aprilie – Ziua Jandarmeriei Române
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor
Botoșani: „Orașul geniilor” din România și concursul suprem al minților luminate
CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul
COMUNA DÂNGENI – ANUNȚ DE INTERES PUBLIC: Licitație publică
Salariu majorat la cerere! Când și cum să ceri o mărire de salariu la orice firmă din România, ca să nu fii refuzat niciodată
O nouă regulă pentru obținerea vizelor SUA, anunțate de ambasada de la București. Intră în vigoare în 7 aprilie
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (339)
Botoșani: Bani pentru consolidarea seismică a unei unități medicale din județul Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cozmin Epuraș, primarul comunei Stăuceni
VIDEO. Crin Antonescu, la Botoșani: Alegerile prezidențiale din 2025 vor fi o luptă în trei – cu Nicușor Dan și George Simion
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, președinte Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Verginel Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: George Telișcă, viceprimarul comunei Avrămeni
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
