Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (99)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ZIGZAG  EMINESCIAN

Actorul Ion Caramitru despre Eminescu: 1. „Eminescu rămâne la originea frumoasei limbi româneşti pe care o vorbim astăzi”; 2. „…Eminescu, făcând studii de limbă germană, îndreptându-se spre cultura şi filozofia germană, a dus limba română, ca structură şi limpezime, pe culmi nemaiatinse până la el”; 3. „De când sunt împătimit de Eminescu, mă cunosc mai bine pe mine însumi”; 4. „Deşi Eminescu e un caz, eu nu colecţionez poeţi, eu colecţionez poezie”; 5. „Îmi vin în minte versuri de Eminescu, versuri de un modernism incredibil. Iată: „Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ’ /  Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi”. E o suită formidabilă de sonorităţi aici care se adaugă, cum să spun, naşterii universului”; 6. „Dacă am un regret – şi, de fapt nu e numai regretul meu – Eminescu are şi proză, proză pe care o spun uneori pe scenă, însă teatrul său e de nejucat. Din păcate. E într-un limbaj arhaic, nu e psihologizat cât ar trebui, nu e vorbit, ţinând cont de natura personajelor, aşa cum e la Shakespeare – care nu cred că va fi  vreodată depăşit de nici un alt autor, oricât de genial ar fi acesta”(vezi „România literară” nr. 2 din 2021);

Gellu Dorian, în „România literară” nr. 29 din 2021,  publică un interviu cu poetul Vasile Dan, laureatul Premiului „Mihai Eminescu”-2020. Reţin: 1. „Scrisul este o vocaţie a singurătăţii pe care autorul o ridică la rang de raţiune ultimă de a se salva de ghilotina limitei sale de orice fel: existenţiale, biologice, de limbă, de timp istoric. Scrisul e o nacelă cu care urcăm la ceruri”; 2. „Nu mi-am gândit niciodată din ce generaţie fac parte, din ce promoţie, din ce grup, grupuscul, val sau trend. Am vrut să scriu inconfundabil după criteriul meu estetic. Atât”;

Pe 22 mai 2021, la ora 14:30,  Ştefan Bolea ajunsese la Ipoteşti. Spune în „Apostrof” nr. 8 din 2021: „Lacul lui Eminescu de la Ipoteşti a fost următoarea oprire. L-am mai vizitat în 2004 împreună cu Petrişor Militaru, fiind amândoi laureaţii unui concurs de poezie. E la fel de seducător şi azi: mi-l imaginez pe poet scăldându-se la miez de noapte sub cerul înstelat, recreând o scenă din Immortal Beloved”;

Alex Ştefănescu, în “Cafeneaua literară” nr.  5 din 2022, despre “Luceafărul” eminescian: “I. Al. Brătescu-Voineşti relatează într-un volum de “Amintiri” din 1934 o convorbire pe care pretinde că ar fi avut-o în 1892 cu Titu Maiorescu, în locuinţa acestuia de pe strada “Mercur” nr. 1. Memorialistul susţine că Titu Maiorescu i-a povestit în ce împrejurare a scris Eminescu “Luceafărul”. Poetul intenţiona să se căsătorească în scurtă vreme cu Veronica Micle, iar critical literar de la “Junimea” a încercat să-l convingă că face o greşeală (pentru că nu dispune de mijloacele material necesare întreţinerii unei familii). Văzând că nu reuşeşte să-l clintească din hotărârea lui, i-a adus ca argument supreme faptul că Veronica Micle avusese aventuri cu mulţi alţi barbaţi, inclusiv cu I. L. Caragiale. I. Al. Brătescu-Voineşti ne dă de înţeles că Eminescu  a scris “Luceafărul” ca reacţie la această “trădare” şi că poemul poate fi citit ca un poem cu cheie, Cătălina fiind Veronica Micle, Cătălin – I. L. Caragiale, Luceafărul – poetul însuşi, iar Demiurgos – Titu Maiorescu.  Această interpretare vulgară a avut mare success de public şi a intrat în folclor. Ea este falsă, inadecvată la natura poeziei, dar nu este o invenţie.(…) Este foarte probabil ca gelozia, orgoliul rănit să-l fi mobilizat afectiv pe Eminescu pentru a da o replica de foarte sus celor care i-au înşelat încrederea, dar ceea ce a rezultat reprezintă mult mai mult decât instrumentul unei pedepsiri. Istoricii literari au explicat că şi “Infernul” lui Dante are la origini dorinţa poetului italian de a se răzbuna pe adversarii lui politici, imaginându-şi modul cum ar fi ei trataţi în Iad, dar “Infernul” este cu totul altceva decât un pamflet, şi anume un spectacol al răului, de o grandoare sumbră.”

Publicitate

Theodor Codreanu, în „Cafeneaua literară” nr. 5 din 2022, despre Eminescu: „Poetul a fost un exemplar uman hiperlucid, căci,  la dânsul, minte şi inimă se îngemănau organic. Se formase în mediul germanic care reprezenta atunci gândirea filosofică cea mai înaltă a Europei. Era firesc să caute pe cont propriu nu numai adevărul filosofic şi ştiinţific, ci să descopere căi noi pentru frumosul artistic, pornind de la tradiţia românească şi universală. Nicolae Breban a observat că geniul lui Eminescu a transfigurat miturile româneşti cu o intuiţie adâncă a ceea ce poetul a numit ÎNCERCARE, prefigurând,, de pildă, zicem noi,  ESTETICA FORMATIVITĂŢII (Luigi Pereyson), căci fiinţa umană e în perpetuă FACERE.  Prin încercări succesive, la Eminescu zmeul din poveste devine Luceafăr şi Hyperion, esenţă divină, Fiul care se înalţă la Tatăl.  În sens invers, Făt-Frumos ajunge un paj seducător de rând etc.  În vremea lui, Vasile Alecsandri nu şi-a permis asemenea intervenţii în matricea folclorică, rămânând la ceea ce Eminescu a numit PROPORŢIA DE FORME, sintagmă definitorie pentru FRUMUSEŢEA CLASICĂ din care nu ieşise deplin nici romantismul european, ba chiar lăsând cale liberă formalismului parnasian, iar, la extremă, naturalismului descins din realismul clasic. În context, Eminescu are revelaţia unei veritabile revoluţii în artă, redefinind frumosul / frumuseţea, îndrituit să-şi precizeze, IN NUCE, estetica, în conformitate cu întrega lui operă, cheie hermeneutică ce-şi aşteaptă încă profesionismul critic.”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat din Dorohoi, care plimba pe bulevard un câine Amstaff fără botniță, s-a trezit cu o amendă usturătoare

Publicat

Publicitate

Proprietarul unui câine din rasa American Staffordshire Terrier (Amstaff) a fost sancționat contravențional cu 750 de lei, din cauză că îl plimba ieri dimineață prin municipiul Dorohoi fără a purta botniță.

Conform prevederilor legale privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, accesul câinilor periculoși, din care face parte și rasa Amstaff, pe drumurile publice și pe căile de acces către acestea este permis numai dacă aceștia poartă botniță și sunt ținuți în zgarda și lesă sau ham de către proprietar ori de către deținătorul temporar.

Din categoria câinilor periculoși fac parte câinii de luptă și de atac, de tip Pit Bull, Boerbull, Bandog și metișii lor, precum și cei din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazilieiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso și metișii lor.

Proprietarii câinilor periculoși trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani, capacitate deplină de exercițiu și să nu fi fost condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni contra persoanei. De asemenea, au obligația să inscripționeze în mod vizibil, la intrarea în apartament sau în imobil ori pe împrejmuirea aferentă imobilului respectiv, avertismentul „Câine periculos” sau, după caz, „Câine agresiv”, printr-o plăcuță având dimensiunile de cel puțin 15×25 cm.

Precizăm că neluarea de către proprietarul sau deținătorul temporar al câinelui a măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane, dacă atacul a avut loc, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending