Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (99)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ZIGZAG  EMINESCIAN

Actorul Ion Caramitru despre Eminescu: 1. „Eminescu rămâne la originea frumoasei limbi româneşti pe care o vorbim astăzi”; 2. „…Eminescu, făcând studii de limbă germană, îndreptându-se spre cultura şi filozofia germană, a dus limba română, ca structură şi limpezime, pe culmi nemaiatinse până la el”; 3. „De când sunt împătimit de Eminescu, mă cunosc mai bine pe mine însumi”; 4. „Deşi Eminescu e un caz, eu nu colecţionez poeţi, eu colecţionez poezie”; 5. „Îmi vin în minte versuri de Eminescu, versuri de un modernism incredibil. Iată: „Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ’ /  Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi”. E o suită formidabilă de sonorităţi aici care se adaugă, cum să spun, naşterii universului”; 6. „Dacă am un regret – şi, de fapt nu e numai regretul meu – Eminescu are şi proză, proză pe care o spun uneori pe scenă, însă teatrul său e de nejucat. Din păcate. E într-un limbaj arhaic, nu e psihologizat cât ar trebui, nu e vorbit, ţinând cont de natura personajelor, aşa cum e la Shakespeare – care nu cred că va fi  vreodată depăşit de nici un alt autor, oricât de genial ar fi acesta”(vezi „România literară” nr. 2 din 2021);

Gellu Dorian, în „România literară” nr. 29 din 2021,  publică un interviu cu poetul Vasile Dan, laureatul Premiului „Mihai Eminescu”-2020. Reţin: 1. „Scrisul este o vocaţie a singurătăţii pe care autorul o ridică la rang de raţiune ultimă de a se salva de ghilotina limitei sale de orice fel: existenţiale, biologice, de limbă, de timp istoric. Scrisul e o nacelă cu care urcăm la ceruri”; 2. „Nu mi-am gândit niciodată din ce generaţie fac parte, din ce promoţie, din ce grup, grupuscul, val sau trend. Am vrut să scriu inconfundabil după criteriul meu estetic. Atât”;

Pe 22 mai 2021, la ora 14:30,  Ştefan Bolea ajunsese la Ipoteşti. Spune în „Apostrof” nr. 8 din 2021: „Lacul lui Eminescu de la Ipoteşti a fost următoarea oprire. L-am mai vizitat în 2004 împreună cu Petrişor Militaru, fiind amândoi laureaţii unui concurs de poezie. E la fel de seducător şi azi: mi-l imaginez pe poet scăldându-se la miez de noapte sub cerul înstelat, recreând o scenă din Immortal Beloved”;

Alex Ştefănescu, în “Cafeneaua literară” nr.  5 din 2022, despre “Luceafărul” eminescian: “I. Al. Brătescu-Voineşti relatează într-un volum de “Amintiri” din 1934 o convorbire pe care pretinde că ar fi avut-o în 1892 cu Titu Maiorescu, în locuinţa acestuia de pe strada “Mercur” nr. 1. Memorialistul susţine că Titu Maiorescu i-a povestit în ce împrejurare a scris Eminescu “Luceafărul”. Poetul intenţiona să se căsătorească în scurtă vreme cu Veronica Micle, iar critical literar de la “Junimea” a încercat să-l convingă că face o greşeală (pentru că nu dispune de mijloacele material necesare întreţinerii unei familii). Văzând că nu reuşeşte să-l clintească din hotărârea lui, i-a adus ca argument supreme faptul că Veronica Micle avusese aventuri cu mulţi alţi barbaţi, inclusiv cu I. L. Caragiale. I. Al. Brătescu-Voineşti ne dă de înţeles că Eminescu  a scris “Luceafărul” ca reacţie la această “trădare” şi că poemul poate fi citit ca un poem cu cheie, Cătălina fiind Veronica Micle, Cătălin – I. L. Caragiale, Luceafărul – poetul însuşi, iar Demiurgos – Titu Maiorescu.  Această interpretare vulgară a avut mare success de public şi a intrat în folclor. Ea este falsă, inadecvată la natura poeziei, dar nu este o invenţie.(…) Este foarte probabil ca gelozia, orgoliul rănit să-l fi mobilizat afectiv pe Eminescu pentru a da o replica de foarte sus celor care i-au înşelat încrederea, dar ceea ce a rezultat reprezintă mult mai mult decât instrumentul unei pedepsiri. Istoricii literari au explicat că şi “Infernul” lui Dante are la origini dorinţa poetului italian de a se răzbuna pe adversarii lui politici, imaginându-şi modul cum ar fi ei trataţi în Iad, dar “Infernul” este cu totul altceva decât un pamflet, şi anume un spectacol al răului, de o grandoare sumbră.”

Publicitate

Theodor Codreanu, în „Cafeneaua literară” nr. 5 din 2022, despre Eminescu: „Poetul a fost un exemplar uman hiperlucid, căci,  la dânsul, minte şi inimă se îngemănau organic. Se formase în mediul germanic care reprezenta atunci gândirea filosofică cea mai înaltă a Europei. Era firesc să caute pe cont propriu nu numai adevărul filosofic şi ştiinţific, ci să descopere căi noi pentru frumosul artistic, pornind de la tradiţia românească şi universală. Nicolae Breban a observat că geniul lui Eminescu a transfigurat miturile româneşti cu o intuiţie adâncă a ceea ce poetul a numit ÎNCERCARE, prefigurând,, de pildă, zicem noi,  ESTETICA FORMATIVITĂŢII (Luigi Pereyson), căci fiinţa umană e în perpetuă FACERE.  Prin încercări succesive, la Eminescu zmeul din poveste devine Luceafăr şi Hyperion, esenţă divină, Fiul care se înalţă la Tatăl.  În sens invers, Făt-Frumos ajunge un paj seducător de rând etc.  În vremea lui, Vasile Alecsandri nu şi-a permis asemenea intervenţii în matricea folclorică, rămânând la ceea ce Eminescu a numit PROPORŢIA DE FORME, sintagmă definitorie pentru FRUMUSEŢEA CLASICĂ din care nu ieşise deplin nici romantismul european, ba chiar lăsând cale liberă formalismului parnasian, iar, la extremă, naturalismului descins din realismul clasic. În context, Eminescu are revelaţia unei veritabile revoluţii în artă, redefinind frumosul / frumuseţea, îndrituit să-şi precizeze, IN NUCE, estetica, în conformitate cu întrega lui operă, cheie hermeneutică ce-şi aşteaptă încă profesionismul critic.”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Lansare de carte – Constantin Iftime, „Eseul carnivor”, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește sâmbătă, 25 ianuarie 2025, ora 11.00, în spațiul Galeriilor de Artă ,,Ștefan Luchianˮ, lansarea volumului ,,Eseul carnivorˮ, semnat de scriitorul botoșănean Constantin Iftime.

Poet, prozator și publicist, Constantin Iftime prezintă în noua sa carte, apărută în 2025 la Editura Gri din București, o serie de 45 de eseuri care se deschid ca un evantai de lumină asupra lumii românești de astăzi, punându-i în evidență detaliile cele mai ascunse.

De mare rafinament stilistic, cu tăietură necruțătoare, scrutând până în urzeală, cartea lui Constantin Iftime este un instrument de înțelegere profundă a realității din ziua de azi. O lectură incitantă, surprinzătoare de la o pagina la alta.

Cartea va fi prezentată de Viorel Ilișoi, alt botoșănean, în tripla sa calitate de prieten al autorului, editor și redactor de carte. Cei doi publiciști, ambii lansați în presă din Botoșani, în anii ’90, vor discuta cartea și vor analiza împreună situația presei de astăzi, locală și națională.

La stand se vor găsi și toate celelalte cărți ale Editurii GRI.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Tentative de fraudă prin mesaje pe WhatsApp sau alte rețele. Atenționările polițiștilor

Publicat

Publicitate

Polițiștii atenționează privind tentative de fraudă prin mesaje pe telefon, Whatsapp sau alte rețele. Au fost înregistrate cazuri în care persoane au primit mesaje, unele ce păreau să fie de la prieteni sau cunoștințe prin care li se cereau bani împrumut, scrie alba24.ro.

Cetățenii sunt atenționați să nu transfere bani în conturi suspecte și să verifice autenticitatea solicitărilor primite.

”La nivelul țării noastre, au fost înregistrate o serie de fapte cu acest mod de operare. Pentru o mai bună prevenție, cetățenii trebuie să se protejeze în mediul online.

Cum vă protejați?

  • citiți cu atenție mesajul și nu vă grăbiți să acționați!
  • nu accesați linkuri din mesaje nesolicitate, chiar dacă acestea par a proveni de la prieteni sau cunoștințe!
  • evitați accesarea linkurilor suspecte, a celor din mesajele nesolicitate sau a celor din surse necunoscute, deoarece acestea ar putea conduce către site-uri malware sau ar putea fi utilizate pentru phishing.
  • nu introduceți coduri!
  • nu transferați bani în conturi suspecte!
  • dacă primiți un mesaj suspect de la un prieten, contactați-l printr-un alt canal (de exemplu, telefonic) pentru a verifica autenticitatea solicitării.
  • dacă ați fost victima unei astfel de fraude sau ați observat activități suspecte, contactați imediat autoritățile competente și sesizați incidentul.
  • educați-vă și educați-i pe alții.
  • Informați-vă despre tehnicile de fraudă și tacticile utilizate de autorii infracțiunilor informatice și fiți mereu vigilenți în mediul online. De asemenea, discutați cu familia și prietenii despre aceste tipuri de fraude pentru a-i ajuta să se protejeze.
  • folosiți autentificarea în doi pași, aceasta adăugând un nivel suplimentar de securitate conturilor voastre online, solicitând o parolă suplimentară sau un cod de verificare înainte de a vă conecta.
  • fiți la curent cu cele mai recente amenințări cibernetice și cu modalitățile de protejare împotriva acestora!
  • fiți vigilenți, protejați-vă conturile” – transmite IPJ Alba

Citeste mai mult

Eveniment

În atenția angajatorilor botoșăneni: Modificările legii privind dialogul social și completările ulterioare

Publicat

Publicitate

Legea nr. 367/2022 privind Dialogul Social, prevede că negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați/lucrători. În cazul în care intr-o unitate nu există contract colectiv de muncă, angajatorul sau orice altă persoană îndreptățită  să participe la negocierea colectivă, conform prezentei legi, poate iniția negocierea contractului colectiv de muncă în orice moment(art.108, alin.3 din Legea nr. 367/2022).

Pentru angajați, negocierea colectivă generează avantaje multiple precum: mai multă justiție socială, drepturi superioare privind condițiile de muncă și de angajare, salariile, securitatea și sănătatea în muncă, aplicarea principiului egalității de șanse și tratament, protecție suplimentară în exercitarea drepturilor legale, concilierea vieții profesionale cu cea de familie, locuri de muncă și venituri mai stabile, o influență mai mare la locul de muncă și participarea la procesele decizionale.

Pentru angajatori, negocierea colectivă aduce avantaje privind asigurarea păcii sociale și a unui climat de muncă favorabil performanței, productivitatea și loialitatea personalului îmbunătățite,participarea mai mare a forței de muncă la locul de muncă, eficacitate și planificare bugetară, rezolvarea timpurie a litigiilor.

Neîndeplinirea de către angajatori a obligației privind negocierea colectivă constituie contravenție și se sancționează cu amendă de  la 15.000 lei la 20.000 lei.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Hartă cu riscul seismic pe localități, pregătită de guvern. Primăriile vor putea accesa finanțări pentru consolidarea clădirilor

Publicat

Publicitate

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va face publică o hartă a României cu riscul seismic pe fiecare localitate în parte. Anunțul a fost făcut de ministrul de resort, Cseke Attila, informează alba24.ro.

Autoritățile din zonele cu risc seismic ridicat vor putea accesa un program guvernamental de consolidare a clădirilor publice, finanțat integral de la bugetul de stat.

”În zilele următoare o să dăm (…) o listă a localităților, după gradul de accelerație a terenului, care este practic cuantificarea expunerii la risc seismic a localităților și vom da o listă pe fiecare județ, cu localitățile care sunt eligibile pentru acest program.

Avem programe de investiții, de finanțare și le-am spus și primarilor să vină, dacă au expertiză tehnică pe o asemenea clădire – poate fi o clădire mai veche, o școală, o grădiniță, o clădire sediul primăriei, un cămin cultural, orice alt tip de clădire publică – dacă este expertizată în risc seismic I sau II, poate primi finanțare pentru lucrări de consolidare”, a precizat Cseke Attila, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului Dezvoltării, programul de consolidare de risc seismic a clădirilor publice este finanțat integral de la bugetul de stat.

sursă imagine: infp.ro

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending