O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

“Ţara de Sus” nr. 1-2 din 2022, revistă de conservare şi promovare a culturii tradiţionale din Botoşani. Revista se deschide cu editorialul  scris de Iustina Irimia – Cenuşă, managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, pus sub motto-ul “Înfloreşte în locul în care te-a aşezat Dumnezeu!”. Prof Mirel Azamfirei, referent pentru muzică, prezintă aspecte de la lansarea „Antologiei corale” semnată de Sabin Păutza,  ţinând să  precizeze şi prezenţa lui Eminescu în această antologie. Întâi în secvenţa lucrărilor religioase cu versurile din „Rugăciune”, apoi în secţiunea madrigalelor cu versurile din „Lacul” şi „Peste vârfuri”,  unde, spune autorul, „compozitorul reuşeşte, printr-o parcimonie de mijloace, apanaj al marilor creatori, să redea o paletă bogată de culori melodico-armonice care ilustrează magnific lirismul elegiaco-erotic al „viersului” eminescian”. Merită reţinute  câteva rânduri şi din spusele maestrului Sabin Păutza: „Nu am ştiut niciodată să compun ceva fără să mă folosesc de elemente din folclorul românesc, fie evidente, fie doar ca model arhetipal. Am mândria să gândesc însă că am ştiut întotdeauna să aleg ceea ce este realmente românesc şi valoros în folclorul nostru, bazându-mă pe sursele din straturile cele mai vechi (colinde, bocete, muzică ţărănească). Îmi place să cred că muzica mea este naţionalistă, în sensul bun al cuvântului”.

Liviu Şoptelea face o prezentare a „realismului magic” la Margareta Sterian, în timp ce Ana Coşereanu, la rubrica „universul artelor”, îi face un loc lui Zorba Grecul, celebrul personaj trimis în lume de N. Kazantzakis.

Publicitate

Personalitatea botoşăneană căreia îi face loc reviste este Angela Paveliuc Olariu pentru care „etnografia a fost colţul său de rai”.  Reţinem din interviul pe care  Angela Paveliuc Olariu  l-a acordat referentului etnograf Daliana Bejan:  1. „Atunci când vorbesc despre Botoşani îmi aduc aminte cu deosebită plăcere de anii pe care i-am petrecut acolo, muncind alături de colegi pentru realizarea unor obiective care să dovedească că într-adevăr, teritoriul situat între Siret şi Prut, poate fi considerat pe bună dreptate o zonă etnografică a ţării cu particularităţi distincte şi cu un specific bine definit”; 2. „Îmi aduc aminte de toate casele memoriale şi muzeele unde m-am străduit să pun la dispoziţia publicului vizitator locuri însemnate de unde au pornit mari şi cunoscute personalităţi, mă gândesc la reorganizarea Casei Memoriale „Nicolae Iorga”, la Muzeul Memorial „George Enescu” de la Dorohoi, la Muzeul „Mihai Eminescu”, şi, apoi mă gândesc şi la înfiinţarea Muzeului „1907” de la Flămânzi”; 3. „Pot spune că am publicat o carte, un studiu despre portul popular din Zona Botoşanilor tocmai în ideea de a fi un îndreptar pentru toţi cei care doresc să cunoască cu adevărat care este portul tradiţional al acestei zone, şi trebuie să spunem de la început, că el se încadrează în arta portului popular moldovenesc”; 4. „Când vorbesc de portul femeiesc, mă gândesc la îmbrăcămintea capului, la ştergarul pe care îl purtau bătrânele altădată, la casâncă, sau şalul care a urmat după casâncă, sau la batista din  pânză albă, pe care o purtau persoanele mai tinere în anotimpurile călduroase”; 5. „Dacă ne referim la portul bărbătesc, şi el se încadrează în aria mai largă a portului popular moldovenesc şi a celui românesc prin componenţa sa. Vorbind de îmbrăcămintea capului – căciula (ţuguiată – din piele de miel) sau pălăria. În continuare la bărbaţi, cămaşa sau cămeşoiul, uneori cămaşa de lucru nu este deloc ornamentată, iar cămaşa de sărbătoare, are totuşi o ornamentică, mai redusă ce e drept – în faţă, la deschiderea cămăşii şi la mânecă”; 6. „Gândirea ţăranului nostru a fost de la început şi a rămas o gândire practică determinată de cerinţele vieţii lui de fiecare zi. Pe o anume treaptă de dezvoltare a societăţii, latura practică a tot ceea ce creau oamenii noştri din satele tradiţionale a primit şi o altă valenţă, aceea a esteticului în aşa fel încât, în toate domeniile, începând cu meşteşugurile, cu ocupaţiile, continuând bineînţeles cu meşteşugurile”.

Secţiunea „Documentare şi Educaţie Permanentă”  prezintă articole semnate de Elena Pricopie şi Flavius Damean.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate