Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (96)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

“Ţara de Sus” nr. 1-2 din 2022, revistă de conservare şi promovare a culturii tradiţionale din Botoşani. Revista se deschide cu editorialul  scris de Iustina Irimia – Cenuşă, managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, pus sub motto-ul “Înfloreşte în locul în care te-a aşezat Dumnezeu!”. Prof Mirel Azamfirei, referent pentru muzică, prezintă aspecte de la lansarea „Antologiei corale” semnată de Sabin Păutza,  ţinând să  precizeze şi prezenţa lui Eminescu în această antologie. Întâi în secvenţa lucrărilor religioase cu versurile din „Rugăciune”, apoi în secţiunea madrigalelor cu versurile din „Lacul” şi „Peste vârfuri”,  unde, spune autorul, „compozitorul reuşeşte, printr-o parcimonie de mijloace, apanaj al marilor creatori, să redea o paletă bogată de culori melodico-armonice care ilustrează magnific lirismul elegiaco-erotic al „viersului” eminescian”. Merită reţinute  câteva rânduri şi din spusele maestrului Sabin Păutza: „Nu am ştiut niciodată să compun ceva fără să mă folosesc de elemente din folclorul românesc, fie evidente, fie doar ca model arhetipal. Am mândria să gândesc însă că am ştiut întotdeauna să aleg ceea ce este realmente românesc şi valoros în folclorul nostru, bazându-mă pe sursele din straturile cele mai vechi (colinde, bocete, muzică ţărănească). Îmi place să cred că muzica mea este naţionalistă, în sensul bun al cuvântului”.

Liviu Şoptelea face o prezentare a „realismului magic” la Margareta Sterian, în timp ce Ana Coşereanu, la rubrica „universul artelor”, îi face un loc lui Zorba Grecul, celebrul personaj trimis în lume de N. Kazantzakis.

Personalitatea botoşăneană căreia îi face loc reviste este Angela Paveliuc Olariu pentru care „etnografia a fost colţul său de rai”.  Reţinem din interviul pe care  Angela Paveliuc Olariu  l-a acordat referentului etnograf Daliana Bejan:  1. „Atunci când vorbesc despre Botoşani îmi aduc aminte cu deosebită plăcere de anii pe care i-am petrecut acolo, muncind alături de colegi pentru realizarea unor obiective care să dovedească că într-adevăr, teritoriul situat între Siret şi Prut, poate fi considerat pe bună dreptate o zonă etnografică a ţării cu particularităţi distincte şi cu un specific bine definit”; 2. „Îmi aduc aminte de toate casele memoriale şi muzeele unde m-am străduit să pun la dispoziţia publicului vizitator locuri însemnate de unde au pornit mari şi cunoscute personalităţi, mă gândesc la reorganizarea Casei Memoriale „Nicolae Iorga”, la Muzeul Memorial „George Enescu” de la Dorohoi, la Muzeul „Mihai Eminescu”, şi, apoi mă gândesc şi la înfiinţarea Muzeului „1907” de la Flămânzi”; 3. „Pot spune că am publicat o carte, un studiu despre portul popular din Zona Botoşanilor tocmai în ideea de a fi un îndreptar pentru toţi cei care doresc să cunoască cu adevărat care este portul tradiţional al acestei zone, şi trebuie să spunem de la început, că el se încadrează în arta portului popular moldovenesc”; 4. „Când vorbesc de portul femeiesc, mă gândesc la îmbrăcămintea capului, la ştergarul pe care îl purtau bătrânele altădată, la casâncă, sau şalul care a urmat după casâncă, sau la batista din  pânză albă, pe care o purtau persoanele mai tinere în anotimpurile călduroase”; 5. „Dacă ne referim la portul bărbătesc, şi el se încadrează în aria mai largă a portului popular moldovenesc şi a celui românesc prin componenţa sa. Vorbind de îmbrăcămintea capului – căciula (ţuguiată – din piele de miel) sau pălăria. În continuare la bărbaţi, cămaşa sau cămeşoiul, uneori cămaşa de lucru nu este deloc ornamentată, iar cămaşa de sărbătoare, are totuşi o ornamentică, mai redusă ce e drept – în faţă, la deschiderea cămăşii şi la mânecă”; 6. „Gândirea ţăranului nostru a fost de la început şi a rămas o gândire practică determinată de cerinţele vieţii lui de fiecare zi. Pe o anume treaptă de dezvoltare a societăţii, latura practică a tot ceea ce creau oamenii noştri din satele tradiţionale a primit şi o altă valenţă, aceea a esteticului în aşa fel încât, în toate domeniile, începând cu meşteşugurile, cu ocupaţiile, continuând bineînţeles cu meşteşugurile”.

Secţiunea „Documentare şi Educaţie Permanentă”  prezintă articole semnate de Elena Pricopie şi Flavius Damean.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Anomalii climatice în 2024-2025: A doua cea mai caldă iarnă din istoria României. Temperaturi record

Publicat

acum 42 de minute

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Anomalii climatice în iarna 2024-2025: A doua cea mai caldă din istorie, cu temperaturi record de peste 20 de grade în România.

Iarna 2024-2025 a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice și a înregistrat o anomalie termică de +0,72°C la nivel global și +1,46°C în Europa, comparativ cu media perioadei 1991-2020, scrie alba24.ro.

Această creștere a temperaturilor confirmă tendința accelerată de încălzire a climei și evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice, avertizează Bogdan Antonescu, cercetător român specializat în climatologie și meteorologie.

În analiza sa, „Iarna 2024-2025 – Anomalii, recorduri și semnale de alarmă”, publicată de Infoclima, el subliniază și deficitul major de precipitații înregistrat în Europa și România, alături de multiple recorduri de temperatură, factori care accentuează impactul schimbărilor climatice asupra regiunii, potrivit g4media.ro.

Iarna 2024-2025: temperaturi extreme în Europa și România

Iarna 2024-2025 a fost una dintre cele mai calde din istorie, cu o temperatură medie în Europa mai mare cu 1,46°C față de perioada de referință și s-a situat la egalitate cu sezonul 2015-2016 în topul celor mai călduroase ierni.

Publicitate

De altfel, anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală de 15,1°C, depășind pragul de +1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

În România, decembrie 2024 și ianuarie 2025 au fost mult mai calde decât de obicei. În ianuarie s-a înregistrat un record de 20,7°C la Pătârlagele, iar zilele cu îngheț au fost mult mai puține.

Temperaturile au variat semnificativ în funcție de regiune: în Dobrogea au fost între 4 și 6°C, în timp ce pe crestele munților au coborât sub -4°C.

Schimbarea a venit brusc în februarie, când temperaturile au scăzut sub media obișnuită.

De exemplu, la Moldova Veche s-au înregistrat +2,2°C, iar la Vf. Omu -11,7°C. În zonele extracarpatice centrale și estice, temperaturile au fost între -4°C și 0°C. Această tranziție bruscă a creat un contrast puternic cu începutul iernii, subliniind extremele climatice tot mai frecvente.

 
Schimbări climatice la nivel global

Încălzirea globală a fost resimțită puternic în iarna 2024-2025, cu cele mai mari creșteri de temperatură în regiunile arctice și subarctice, precum Alaska, Quebec și Siberia centrală, dar și în estul Himalayei și pe Platoul Tibetan.

În contrast, unele zone, cum ar fi centrul și estul Statelor Unite sau nordul Chinei, au înregistrat temperaturi sub media climatologică.

Europa a fost, în mare parte, mai caldă decât de obicei, cu excepția Islandei și a nordului Franței, unde valorile termice s-au menținut în limite normale.

Cele mai semnificative abateri s-au înregistrat în nord-estul continentului, în regiunea Alpilor și de-a lungul Mării Adriatice, unde temperaturile au fost considerabil mai ridicate față de valorile obișnuite pentru această perioadă.

Deficit de precipitații în Europa: impact asupra solului și agriculturii

Iarna 2024-2025 a fost marcată de un deficit considerabil de precipitații în mare parte din Europa, cu excepția unor regiuni din nordul continentului, Italiei și Franței.

Cele mai severe lipsuri de apă s-au înregistrat în Peninsula Iberică, sud-estul Europei, inclusiv România, dar și în nordul Africii, unde umiditatea solului a scăzut cu până la 28% sub media normală.

În schimb, Scandinavia și anumite zone din Europa Centrală au avut precipitații ușor peste medie.

Această distribuție inegală a precipitațiilor afectează direct ecosistemele și agricultura, avertizează cercetătorul Bogdan Antonescu. Potrivit analizei sale, aceste fluctuații climatice extreme subliniază impredictibilitatea vremii și impactul încălzirii globale.

Iarna 2024-2025 reprezintă un nou semnal de alarmă privind necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptării unor măsuri climatice eficiente la nivel global.

Citeste mai mult

Eveniment

CFR: 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora de vară

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA.

‘În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29/30 martie 2025, România va trece la ora oficială de vară. Astfel, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare nu determină schimbări majore în circulația trenurilor, însă anumite trenuri de călători aflate în parcurs la ora schimbării vor înregistra ajustări sau întârzieri’, se arată într-un comunicat al companiei.

Impactul asupra circulației trenurilor va fi următorul: trenurile aflate în circulație la ora 03:00 vor avea întârzieri, întrucât ora 03:00 devine ora 04:00; trenurile care urmează să plece după ora 04:00 vor circula conform orarului stabilit; trenurile internaționale care tranzitează granițele cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina și Bulgaria vor circula conform mersului de tren valabil pentru ora de vară.

La nivel național, 80 de trenuri de călători sunt afectate de această modificare, dintre care: 35 de trenuri vor staționa pentru adaptarea la noua oră; 40 de trenuri vor fi afectate în parcurs; cinci trenuri vor fi anulate, iar un tren suplimentar va fi introdus pentru a asigura continuitatea serviciilor.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, Botoşani

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

În cadrul parteneriatului internațional dintre Muzeul Județean Botoșani și universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania, se desfășoară o campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, jud. Botoşani.

Rezultatele interesante nu au întârziat să apară. Concomitent cu scanarea geofizică, studenții colectează materialele de la suprafața terenului, cu scopul de a realiza harta cu zonele cele mai afectate de agricultură.

sursa: facebook Muzeul Județean Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

O tânără de 20 de ani, din municipiul Botoșani, este de negăsit! Dacă ați văzut-o, sunați la 112

Publicat

acum 2 ore

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere de 20 de ani, din municipiul Botoșani.

Aceasta a părăsit domiciliul în data de 28 martie a.c., în jurul orei 14:00, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.

Bodoi Roberta Andreea are următoarele semnalmente: 1,73 m înălțime, 79 de kg, ochi căprui,. Păr șaten, poartă ochelari de vedere cu rama roșie.

Vestimentație: geaca din fâș de culoare neagră, pantaloni de trening de culoare bleumarin, adidași negri.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending