Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (93)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Revista „Cafeneaua literară” nr. 4 din 2022 publică răspunsuri la ancheta literară „Eminescu şi poezia contemporană” primite de la Nicolae Georgescu (eminescolog), Nicolae Silade (poet), Aureliu Goci (critic literar), Adrian Dinu Rachieru (critic literar), Iulian Chivu (critic literar) şi Daniel Corbu (poet, critic literar). Reţin:
- Nicolae Georgescu: a) „Poezia lui Eminescu, recitită în formele iniţiale, cu punctuaţia şi scenarizarea (ordinea de autor) genuine, este profund mistică. Sistemele de editare / difuzare se întrec s-o simplifice, pentru a fi înţeleasă mai ales de cititorii tineri, dar pentru aceasta scot fiorul mistic, îl înlocuiesc cu un fel de psihologie. Am explicat acest lucru pe baza poemului „Te duci…”, care în ediţii devine un fel de romanţă de divorţ, pe când în forma genuină este o gravă meditaţie despre destin. Omul de geniu, Orfeu, misticul poet, poate da viaţă petrei, dar nu-i poate da destin; imediat ce învie, EA se duce, nu-şi iubeşte creatorul. Mitul lui Pygmalion şi al Galateei de aici devine, prin schimbarea punctuaţiei, o plângere masculină după femeia trădătoare…” b) „Pe Eminescu eu îl pun alături de Eschil, în primul rând, apoi lângă Horaţiu – iar dintre poeţii erei noastre îl mai văd în preajma lui Dante, a lui Shakespeare, desigur – dar mi-e greu să-l aduc spre secolele noastre. Fiind prea clasic, este ubicuu – şi mai ales în rădăcini”; c) „Eminescu a influenţat mai ales poeţii minori sau de valoare medie, care l-au cunoscut în formele prelucrate, lustruite, din ediţii. Dacă aţi urmări o proporţionalitate, aţi putea observa că Eminescu a influenţat mai mult filosofii decât poeţii români”;
- Nicolae Silade: „Evident că, raportată la cerinţele estetice ale poeziei majore de astăzi, o parte (doar o parte) din poezia lui Eminescu poate părea desuetă, în formă, dar raportată la poezia majoră dintotdeauna, eu cred că va rezista totdeauna.”;
- Aureliu Goci: a) „Poezia lui Eminescu este un monument al limbii române şi al conştiinţei naţionale, performanţa estetică superlativă în pragul secolului XX. Eminescu rămâne unic, dar se răsfrânge în milioane de chipuri de cititori. În diversitatea psihologiilor şi gusturilor umane pot exista şi inaderenţe, incompatibilităţi, ostilităţi, însă în ansamblul cititorilor de limbă română, el este absolutul, centrul canonului literaturii române. După teoria lui Thibaudet (fiul, tatăl şi bunicul, sau 33 +33 +33 de ani), s-ar putea aproxima că astăzi este activă a cincea generaţie de cititori, care se poate identifica performant şi coerent cu opera eminesciană. Dar se poate observa şi faptul că opera eminesciană a devenit receptabilă la vârste din ce în ce mai mici”; b) „Încercarea unor scriitori tineri, unul din jurul revistei „Dilema”, de a diminua şi chiar de a desfiinţa poezia lui Eminescu, este un act de imaturitate şi absenţă a conştiinţei estetice. Istoriceşte, au mai existat asemenea încercări, dar care n-au reuşit să clintească măcar un cuvânt din strălucirea operei eminesciene. Interesant şi vrednic de meditaţie este actul de negaţie al unor poeţi optzecişti, care – la un secol de la strălucita amplitudine eminesciană – au negat creaţia celui mai textualist poet al poeziei româneşti. Textualiştii, toţi la un loc, nu au elaborat o artă poetică textualistă mai complexă decât „Scrisoare II”; c) „Unii poeţi (Tudor Arghezi, Aron Cotruş, Nichita Stănescu) au recunoscut că nu se pot compara cu el, deoarece Eminescu afirmă o conştiinţă cu structură bipolară: pe de o parte, varianta astrală, luciferică, a abstragerii din civilizaţie, pe de alta – ipostaza angajată, militantă, implicată în toate formele existenţei, evidentă în publicistică”;
- Adrian Dinu Rachieru: a) „Eminescu să încăpăţânează să rămână o permanenţă. „Problema Eminescu” animă şi agită spiritele, încât posteritatea eminesciană e expansivă, şi controversele iscate îi asigură o longevitate străină de supravieţuirea muzeală. Sunt, aşadar, semne că „odihna” eminescologiei, întreţinută o vreme de dulcea hibernare post-călinesciană, a fost curmată. Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o „posteritate vie”; b) „Vermuiala literaţilor e întreţinută de o obsesie: „ajustarea canonului”. Şi în numele „ajustării”, Eminescu e repus, periodic, în discuţie. Ceea ce, desigur, e benefic. Doar că propunându-şi „detronarea”, atacând centralitatea eminesciană ca maladivă, mortificantă etc., discuţiile cad în încrâncenare, provocând polarizări: fie exagerări pioase, fie furii demolatoare, ignorând tocmai aprofundarea analitică”;
- Iulian Chivu: a) „Eminescu a fost, la noi, omul cu cel mai larg orizont cultural al vremii sale, ocazionat de conexiuni ale lecturii de la textele vedice la literatura occidentală, la filosofia germană, la cunoştinţe de drept, de economie, de fizică şi astronomie aşa de bogate, şi toate astea să le decodezi prin spiritul poetului care refuză actualizări vetuste, categorisiri sedioase, prezumţioase, versatile. Poetul rămâne steaua polară a vremii sale şi, fiindcă s-a statornicit pe coordonatele istorico – destinale ale spiritului românesc, rămâne să vibreze odată cu acesta pentru totdeauna, să se identifice cu el şi să-l călăuzească îndelung. Eminescu se detaşează de dulcegăriile poeziei noastre de până la el, de tonul căutărilor şi incertitudinilor, de facil, de folcloric, deşi reţine din acest univers tonuri teme şi armonii de eternă actualitate – Eminescu a avut simţul universalului! Astfel, scrie o poezie de excepţie, cu care iese din canonul folcloric al înaintaşilor săi şi din literatura „traducţiilor” şi întemeiază lirica cultă pe care o canonizează după propriul destin”; b) „Poezia lui Eminescu este judecata aspră a poeziei româneşti care i-a urmat. Exigenţele ei se sting în neputinţe sau în rătăciri. Dacă poezia românească ar fi avut la fiecare generaţie un Eminescu, azi ar fi fost mai sigură de sine, scutită de contestaţii, şi poate am fi avut şi un Nobel pentru literatură. „Şocul” Eminescu nu a cutremurat doar poezia generaţiilor precedente, ci a pretins răspunsuri concrete celor care au urmat – neputinţele s-au întors insidios împotriva poetului. Valori autentice au fost tot mai sporadice şi debusolate, experienţe personale, iar nu spirit naţional. Eminescu a paralizat mediocrităţile pe termen lung”;
- Daniel Corbu: „În ce mă priveşte, spun că Eminescu rămâne un model în absolut pentru români, nu mai vorbesc pentru oarecare scriitor român, adevărat răsărit peste timp. Eminescu este cel care a ordonat şi ordonează şi azi cultura română. Să ne reamintim şi rândurile lui Emil Cioran din „Schimbarea la faţă a României”: „Suntem prea obligaţi faţă de geniul lui şi faţă de tulburarea pe care ne-a vărsat-o în suflet. Ce a căutat pe aici acel pe care şi un Budha ar fi gelos?” Prin urmare, şi pentru filosoful Cioran, Mihai Eminescu este modelul în absolut de gândire. Să nu ignorăm în acest sens o frază dintr-o scrisoare trimisă de la Paris, din mansarda sa din Rue de l`Odeon, fratelui său Aurel Cioran, şi datată 24 martie 1975: „…într-un anume sens, eu descind din „Rugăciunea unui dac”, al cărei ton violent, rostit ca un blestem, şi nu ca o iertare, mi-a plăcut dintotdeauna.” Când acelaşi Emil Cioran a spus, în 1990, „Eminescu este sursa României. România poate să facă toate prostiile, şi Eminescu le compensează”, n-a spus doar ca să ne liniştească, ci ca să accentueze un adevăr”; b) „Mi-i dat să cred că Eminescu este un dar al Marelui Creator pentru români. Eminescu nu numai că a modificat total sensibilitatea naţională, dar i-a oferit o metafizică ce-o personalizează. Trebuie să spunem că un spirit precum Mihai Eminescu nu putea să rămână în cultura română doar prin simple afirmaţii encomiastice de genul: „spirit tutelar”, „cel mai mare poet”, „personalitate monumentală”, „geniu naţional” etc. De fiecare dată trebuie făcută o coborâre în epocă, în timpul său, pentru a urmări structurile culturale existente în apariţia sa, realizate de înaintaşii veneraţi în „Epigonii”, trebuie urmărită anvergura operei eminesciene şi influenţa ei pe o distanţă de peste o sută de ani. Prin urmare, Eminescu trebuie discutat prin „Eminescu înainte de Eminescu” şi „Eminescu după Eminescu”.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Meci strâns astăzi pe municipalul din Botoșani între două echipe care erau condamnate să câștige. FC Botoșani primea vizita celor de la Dinamo București, ambele echipe fiind candidate foarte serioase pentru retrogradarea în liga secundă, iar o înfrângere astăzi era pentru ambele ca un bilet sigur pentru liga a doua a fotbalului românesc.
La FC Botoșani, antrenorul Bogdan Andone începea meciul cu Ducan, Benzar, Sadiku, Miron, Țigănașu, David, Dican, Ferreira, Florescu, Enzo Lopez și Ofosu, în timp ce Dinamo începea partida cu Golubovic, Patriche, Velkovski, Homawoo,, Moura, Milanov, Gnahore, Pavicic, Bordușanu, Selmani și Abdallah.
FC Botoșani începe meciul de pe teren propriu în forță și cu foarte multă determinare, iar golul avea să vină chiar din minutul 14, când un șut puternic al lui Lopez, din laterală spre careu, îl forțează pe dinamovistul Moura să respingă, dar chiar în propria poartă. Scorul devine 1 – 0 pentr FC Botoșani, iar tribuna freamătă de bucurie.
15 minute mai târziu dinamoviștii au și ei ocazia să înscrie, dintr-un penalty, însă Abdallah ratează absolut inexplicabil, în huiduielile suporterilor de pe municipal.
Cu câteva minute înainte de terminarea primei reprize însă, dinamoviștii reușesc să înscrie, prin Selmani, care îl lobează pe Ducan spre stupefacția apărătorilor de la FC Botoșani.
Dezechilibrul din acest meci se stabilește chiar înainte de terminarea acestei prime reprize, când Abdallah este eliminat de la Dinamo după o intrare criminală la Romario Benzar.
Prima repriză dintre FC Botoșani și Dinamo beneficiază de 16 minute de prelungiri, una dintre cele mai lungi perioade de prelungiri din acest campionat, însă până la pauză nu se mai produc schimbări pe tabela de marcaj
În a doua repriză meciul continuă să fie la fel de aprins, însă în ciuda omului în plus pe teren, FC Botoșani nu reușește să înscrie în timpul regulamentar.
Abia în minutul 90+3 FC Botoșani reușește să înscrie prin Mailat iar echipa din nordul Moldovei ajunge pe loc de baraj, cu șanse mari de a rămâne în prima ligă de fotbal a României.
Eveniment
România caută „Măcelari de elită” pentru World Butchers’ Challenge 2025. Selecția din Moldova se face la Iași
Nu mai puțin de 10 locuri sunt disponibile în echipa „Măcelari de elită”, care va reprezenta România la cel mai prestigios eveniment mondial dedicat măcelăriei, World Butchers’ Challenge (WBC). Concursul este programat a avea loc anul viitor, la Paris, iar România este singura țară din sud-estul Europei care va concura în această competiție, relatează cluj24.ro.
Participarea unei echipe românești la WBC este un proiect inițiat de Fundația „Ștefan Moldovan” din Cluj în colaborare cu Top Chef Măcelar, cu scopul de a revitaliza meseria de măcelar.
„În urmă cu 30 de ani, când am pus bazele carmangeriei împreună cu tatăl meu, Ștefan, meseria de măcelar era respectată și apreciată. Astăzi este necesară o reevaluare a acestei meserii la nivel național, pentru ca tânăra generație să fie atrasă de acest meșteșug.
Participarea la WBC va fi începutul acestui proces.
Vrem să producem o schimbare de percepție, fără de care va fi greu să păstrăm dinamismul și dezvoltarea industriei cărnii în România”, a declarat Cosmin Moldovan, președintele Fundației „Ștefan Moldovan” și directorul general al companiei Moldovan Carmangerie.
Selecții regionale
Pentru a-i găsi pe cei 10 meseriași, Fundația „Ștefan Moldovan”, susținută de Auchan și BCR, organizează patru selecții regionale, sub genericul „Măcelari de elită”.
„Meseria de măcelar este una foarte importantă în comerțul alimentar, care se remarcă prin exigență, deschidere și corectitudine.
Pasiunea și respectul față de meserie sunt elementele cheie pe care orice concurent trebuie să le demonstreze atât în cadrul concursului, cât și pe viitor, în practică.
Ne bucurăm să fim parte din acest eveniment care recunoaște și celebrează valoarea unică pe care măcelarii o aduc fiecărei mese și urăm succes tuturor concurenților”, a declarat Mihai Toader, Business Unit Director Auchan România.
Unde se fac înscrierile
Înainte de selecția propriu-zisă, doritorii sunt invitați să se înscrie pe site-ul elitamacelarilor.ro, după cum urmează:
22 aprilie – 12 mai pentru candidații din zona Clujului
6-20 mai pentru zona Timișoarei
20 mai – 3 iunie pentru zona Iașului
10-24 iunie pentru zona Bucureștiului
Măcelarii care se înscriu au posibilitatea să aleagă, în funcție de vârstă și de abilitățile tehnice, una dintre următoarele categorii pentru care să concureze: ucenic măcelar (sub 30 de ani), tânăr măcelar (sub 35 ani) sau maestru măcelar.
Probele selecției
Selecțiile vor avea loc în hipermarketurile Auchan din Cluj-Napoca (18 mai), Timișoara (25 mai), Iași (8 iunie) și București (29 iunie). Candidații vor avea la dispoziție câte 45 de minute pentru a tranșa semicarcase de porc sau vită și pentru a transforma carnea rezultată în diferite preparate.
Juriul va puncta fiecare candidat în funcție de tehnica de realizare a tranșării, precum și de creativitatea și complexitatea preparatelor finale.
Cele patru zile de competiție vor fi adevărate spectacole, la care toți cei prezenți în Auchan vor fi invitați să asiste, iar apoi să deguste preparatele rezultate.
Cei selectați se vor alătura celor trei maeștri măcelari care și-au câștigat deja recunoașterea în cadrul Top Chef Măcelar: Ionuț Alexandru Anghel și Gabriel Arghir de la Carmangeria Ozana (locul I în 2022 și 2023), precum și Sandu Mirea de la hipermarketul Auchan Drumul Taberei din București (locul II în 2022).
Doi tineri măcelari, aleși în urma selecțiilor și susținuți de BCR, vor concura în preziua competiției WBC pentru titlurile de World Champion Butcher Apprentice și World Champion Young Butcher. Astfel, echipa care va reprezenta România la WBC va fi formată din căpitan, șase titulari seniori, doi tineri ucenici și patru rezerve.
Antrenamente la Cluj
Odată formată, echipa „Măcelari de elită” va intra într-o perioadă de antrenamente, care vor avea loc în spațiul pus la dispoziție de compania Moldovan Carmangerie din Cluj. De asemenea, echipa va fi prezentată în cadrul ediției 2024 a Top Chef Măcelar, unde va susține o demonstrație specială.
World Butchers’ Challenge a debutat ca o întrecere între echipe de măcelari din Noua Zeelandă și Australia. Este un eveniment bianual ajuns la cea de-a opta ediție, care se va desfășura în 30-31 martie 2025 la Paris (Franța). România va participa alături de alte 14 țări: Australia, Brazilia, Belgia, Canada, Franța, Germania, Indonezia, Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Italia, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania și USA.
Proiect inițiat de Fundația „Ștefan Moldovan” în colaborare cu Top Chef Măcelar, CarnEXPO, IndustriaCărnii.ro și AgroTransilvania Cluster.
Încă o masă de aer încărcată cu praf saharian traversează România, iar meteorologii atrag atenția asupra momentelor în care depunerile de praf vor fi observabile.
În perioada 23 aprilie ora 9-24 aprilie ora 13.00, circulația aerului, predominant sud-vestică, va favoriza avansul dinspre nordul Africii a unei mase de aer încărcată cu particule de praf de origine sahariană.
Aceasta va avansa către sud-estul Europei.
Va fi deasupra României marți (23 aprilie) și în prima parte a zilei de miercuri (24 aprilie).
Depunerile de praf vor putea fi observate în zonele și în intervalele în care va ploua.
Miercuri după-amiaza, masa de aer încărcată cu particule de praf saharian se va deplasa spre nord-est și se va îndepărta de țară
Eveniment
Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului
Sfântul Mucenic Gheorghe, este unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului, sărbătorit de ortodocși la 23 aprilie, dar și patronul spiritual al municipiului Botoșani.
Pe lângă semnificațiile religioase, ziua Sfântului Gheorghe este legată și de o serie de tradiții și superstiții de primăvară.
Din 23 aprilie și până în ziua Sfântului Dumitru, 26 octombrie, este vara păstorilor, începutul anului pastoral.
Sfântul Gheorghe este cunoscut ca un sfânt ocrotitor al celor săraci și al celor bolnavi. Este patronul forțelor terestre, scrie alba24.ro.
Este un sfânt îndrăgit, după numărul mare de biserici și mănăstiri care îi sunt închinate, dar și prin numărul însemnat de oameni care îi poartă numele.
Obiceiuri și superstiții de Sfântul Gheorghe
În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
Unii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.
Mai este obiceiul scăldatului, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare. Astfel oamenii vor fi sănătoşi tot anul şi se spală toate relele.
În ajun de Sfântul Gheorghe se spune că dacă ieşi cu capul descoperit te aleargă strigoaicele până te lasă lat. Ele ar dormi cu trupul, dar cu spiritul umblă prin lumea largă. Se luptă cu meliţele din gospodăria omului şi fură laptele vacilor.
Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul
De Sfântul Gheorghe, se spune că nimeni nu are voie să doarmă peste zi. Se spune că, altfel, vei fi somnoros tot anul, vei lua „somnul mieilor”.
Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.
Credințe popular și tradiții de Sfântul Gheorghe:
În unele zone, în ziua de Sfântul Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porţilor, la ferestre şi uşi, la grajduri şi grădini, dar şi la mormintele neamurilor, pentru a se feri de duhuri rele.
Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor.
Fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.
Exista şi obiceiul ca în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coroniţe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coroniţe, fetele credeau că în acel an se vor căsători.
Brazdele şi coroniţele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.
Tot în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiş în pădure pentru a culege mătrăguna şi năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streaşină, în credinţa că ele le vor aduce peţitori bogaţi.
Flăcăii căutau în dimineaţa zilei de 23 aprilie iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofă cu apă neîncepută.
Vasul era ascuns într-un loc doar de ei ştiut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită.
Dimpotrivă, dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tânărul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri în curând.
Ce se spune când cântă broaștele
În credinţa populară se zice că atunci când broaştele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) şi deschide porţile naturii către viaţă.
Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.
De Sfântul Gheorghe ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.
Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.
Dacă e ploaie – se face grâu şi fân.
Victorie IMENSĂ pe municipalul din Nordul Moldovei. FC Botoșani – Dinamo București: 2 – 1
România caută „Măcelari de elită” pentru World Butchers’ Challenge 2025. Selecția din Moldova se face la Iași
Din nou praf saharian deasupra României. Depuneri de praf în zonele în care va ploua
Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului
Operațiune la Botoșani și în cinci județe. Obținere ilegală de fonduri, înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată
Cum funcționează ȚEAPA cu ”coletul la 9,93 de lei”. O nouă înșelătorie care promite că Poșta Română își eliberează depozitele
Cât de mult și CUM vor fi afectate CULTURILE de câmp și speciile pomi-viticole, după fluctuațiile recente ale vremii
Angajații Locativa SA au protestat în fața Primăriei Municipiului Botoșani. Firma este condamnată la desființare
Darabani: Elevii de la Liceul „Dimitrie Cantemir” au aflat de jandarmi despre efectele consumului de droguri
FOTO: Aproape 250 de copii de la școlile din Botoșani s-au întâlnit cu pompierii de la care au primit sfaturi prețioase
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Prof. dr. Daniel Botezatu, candidat independent CL Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Primarul comunei Stăuceni, Cozmin Epuraș
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Florin Bulgaru, primarul comunei Răchiți din județul Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Verginel Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Dan Oloeriu, primarul orașului Flămânzi
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Senator Lucian Trufin, candidatul PSD la funcția de președinte al C.J. Botoșani
-
Economie1 an agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment1 an agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment10 luni agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment2 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate9 luni agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate9 luni agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment2 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment10 luni agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
