Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (93)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Revista „Cafeneaua literară” nr. 4 din 2022 publică răspunsuri la ancheta literară „Eminescu şi poezia contemporană” primite de la Nicolae Georgescu (eminescolog), Nicolae Silade (poet), Aureliu Goci (critic literar), Adrian Dinu Rachieru (critic literar), Iulian Chivu (critic literar) şi Daniel Corbu (poet, critic literar). Reţin:
- Nicolae Georgescu: a) „Poezia lui Eminescu, recitită în formele iniţiale, cu punctuaţia şi scenarizarea (ordinea de autor) genuine, este profund mistică. Sistemele de editare / difuzare se întrec s-o simplifice, pentru a fi înţeleasă mai ales de cititorii tineri, dar pentru aceasta scot fiorul mistic, îl înlocuiesc cu un fel de psihologie. Am explicat acest lucru pe baza poemului „Te duci…”, care în ediţii devine un fel de romanţă de divorţ, pe când în forma genuină este o gravă meditaţie despre destin. Omul de geniu, Orfeu, misticul poet, poate da viaţă petrei, dar nu-i poate da destin; imediat ce învie, EA se duce, nu-şi iubeşte creatorul. Mitul lui Pygmalion şi al Galateei de aici devine, prin schimbarea punctuaţiei, o plângere masculină după femeia trădătoare…” b) „Pe Eminescu eu îl pun alături de Eschil, în primul rând, apoi lângă Horaţiu – iar dintre poeţii erei noastre îl mai văd în preajma lui Dante, a lui Shakespeare, desigur – dar mi-e greu să-l aduc spre secolele noastre. Fiind prea clasic, este ubicuu – şi mai ales în rădăcini”; c) „Eminescu a influenţat mai ales poeţii minori sau de valoare medie, care l-au cunoscut în formele prelucrate, lustruite, din ediţii. Dacă aţi urmări o proporţionalitate, aţi putea observa că Eminescu a influenţat mai mult filosofii decât poeţii români”;
- Nicolae Silade: „Evident că, raportată la cerinţele estetice ale poeziei majore de astăzi, o parte (doar o parte) din poezia lui Eminescu poate părea desuetă, în formă, dar raportată la poezia majoră dintotdeauna, eu cred că va rezista totdeauna.”;
- Aureliu Goci: a) „Poezia lui Eminescu este un monument al limbii române şi al conştiinţei naţionale, performanţa estetică superlativă în pragul secolului XX. Eminescu rămâne unic, dar se răsfrânge în milioane de chipuri de cititori. În diversitatea psihologiilor şi gusturilor umane pot exista şi inaderenţe, incompatibilităţi, ostilităţi, însă în ansamblul cititorilor de limbă română, el este absolutul, centrul canonului literaturii române. După teoria lui Thibaudet (fiul, tatăl şi bunicul, sau 33 +33 +33 de ani), s-ar putea aproxima că astăzi este activă a cincea generaţie de cititori, care se poate identifica performant şi coerent cu opera eminesciană. Dar se poate observa şi faptul că opera eminesciană a devenit receptabilă la vârste din ce în ce mai mici”; b) „Încercarea unor scriitori tineri, unul din jurul revistei „Dilema”, de a diminua şi chiar de a desfiinţa poezia lui Eminescu, este un act de imaturitate şi absenţă a conştiinţei estetice. Istoriceşte, au mai existat asemenea încercări, dar care n-au reuşit să clintească măcar un cuvânt din strălucirea operei eminesciene. Interesant şi vrednic de meditaţie este actul de negaţie al unor poeţi optzecişti, care – la un secol de la strălucita amplitudine eminesciană – au negat creaţia celui mai textualist poet al poeziei româneşti. Textualiştii, toţi la un loc, nu au elaborat o artă poetică textualistă mai complexă decât „Scrisoare II”; c) „Unii poeţi (Tudor Arghezi, Aron Cotruş, Nichita Stănescu) au recunoscut că nu se pot compara cu el, deoarece Eminescu afirmă o conştiinţă cu structură bipolară: pe de o parte, varianta astrală, luciferică, a abstragerii din civilizaţie, pe de alta – ipostaza angajată, militantă, implicată în toate formele existenţei, evidentă în publicistică”;
- Adrian Dinu Rachieru: a) „Eminescu să încăpăţânează să rămână o permanenţă. „Problema Eminescu” animă şi agită spiritele, încât posteritatea eminesciană e expansivă, şi controversele iscate îi asigură o longevitate străină de supravieţuirea muzeală. Sunt, aşadar, semne că „odihna” eminescologiei, întreţinută o vreme de dulcea hibernare post-călinesciană, a fost curmată. Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o „posteritate vie”; b) „Vermuiala literaţilor e întreţinută de o obsesie: „ajustarea canonului”. Şi în numele „ajustării”, Eminescu e repus, periodic, în discuţie. Ceea ce, desigur, e benefic. Doar că propunându-şi „detronarea”, atacând centralitatea eminesciană ca maladivă, mortificantă etc., discuţiile cad în încrâncenare, provocând polarizări: fie exagerări pioase, fie furii demolatoare, ignorând tocmai aprofundarea analitică”;
- Iulian Chivu: a) „Eminescu a fost, la noi, omul cu cel mai larg orizont cultural al vremii sale, ocazionat de conexiuni ale lecturii de la textele vedice la literatura occidentală, la filosofia germană, la cunoştinţe de drept, de economie, de fizică şi astronomie aşa de bogate, şi toate astea să le decodezi prin spiritul poetului care refuză actualizări vetuste, categorisiri sedioase, prezumţioase, versatile. Poetul rămâne steaua polară a vremii sale şi, fiindcă s-a statornicit pe coordonatele istorico – destinale ale spiritului românesc, rămâne să vibreze odată cu acesta pentru totdeauna, să se identifice cu el şi să-l călăuzească îndelung. Eminescu se detaşează de dulcegăriile poeziei noastre de până la el, de tonul căutărilor şi incertitudinilor, de facil, de folcloric, deşi reţine din acest univers tonuri teme şi armonii de eternă actualitate – Eminescu a avut simţul universalului! Astfel, scrie o poezie de excepţie, cu care iese din canonul folcloric al înaintaşilor săi şi din literatura „traducţiilor” şi întemeiază lirica cultă pe care o canonizează după propriul destin”; b) „Poezia lui Eminescu este judecata aspră a poeziei româneşti care i-a urmat. Exigenţele ei se sting în neputinţe sau în rătăciri. Dacă poezia românească ar fi avut la fiecare generaţie un Eminescu, azi ar fi fost mai sigură de sine, scutită de contestaţii, şi poate am fi avut şi un Nobel pentru literatură. „Şocul” Eminescu nu a cutremurat doar poezia generaţiilor precedente, ci a pretins răspunsuri concrete celor care au urmat – neputinţele s-au întors insidios împotriva poetului. Valori autentice au fost tot mai sporadice şi debusolate, experienţe personale, iar nu spirit naţional. Eminescu a paralizat mediocrităţile pe termen lung”;
- Daniel Corbu: „În ce mă priveşte, spun că Eminescu rămâne un model în absolut pentru români, nu mai vorbesc pentru oarecare scriitor român, adevărat răsărit peste timp. Eminescu este cel care a ordonat şi ordonează şi azi cultura română. Să ne reamintim şi rândurile lui Emil Cioran din „Schimbarea la faţă a României”: „Suntem prea obligaţi faţă de geniul lui şi faţă de tulburarea pe care ne-a vărsat-o în suflet. Ce a căutat pe aici acel pe care şi un Budha ar fi gelos?” Prin urmare, şi pentru filosoful Cioran, Mihai Eminescu este modelul în absolut de gândire. Să nu ignorăm în acest sens o frază dintr-o scrisoare trimisă de la Paris, din mansarda sa din Rue de l`Odeon, fratelui său Aurel Cioran, şi datată 24 martie 1975: „…într-un anume sens, eu descind din „Rugăciunea unui dac”, al cărei ton violent, rostit ca un blestem, şi nu ca o iertare, mi-a plăcut dintotdeauna.” Când acelaşi Emil Cioran a spus, în 1990, „Eminescu este sursa României. România poate să facă toate prostiile, şi Eminescu le compensează”, n-a spus doar ca să ne liniştească, ci ca să accentueze un adevăr”; b) „Mi-i dat să cred că Eminescu este un dar al Marelui Creator pentru români. Eminescu nu numai că a modificat total sensibilitatea naţională, dar i-a oferit o metafizică ce-o personalizează. Trebuie să spunem că un spirit precum Mihai Eminescu nu putea să rămână în cultura română doar prin simple afirmaţii encomiastice de genul: „spirit tutelar”, „cel mai mare poet”, „personalitate monumentală”, „geniu naţional” etc. De fiecare dată trebuie făcută o coborâre în epocă, în timpul său, pentru a urmări structurile culturale existente în apariţia sa, realizate de înaintaşii veneraţi în „Epigonii”, trebuie urmărită anvergura operei eminesciene şi influenţa ei pe o distanţă de peste o sută de ani. Prin urmare, Eminescu trebuie discutat prin „Eminescu înainte de Eminescu” şi „Eminescu după Eminescu”.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Rata șomajului s-a redus la 5,7%, în aprilie; șomajul în rândul tinerilor s-a menținut la un nivel ridicat
Eveniment
ISU Botoșani: Lecție de siguranță la Grădinița nr. 2 Botoșani. „Avem voie să ne jucăm cu focul, cu prizele sau cu întrerupătoarele”
„Avem voie să ne jucăm cu focul, cu prizele sau cu întrerupătoarele?”- NU! Au răspuns, în cor, copiii de la Grădinița cu Program Normal nr. 2 din municipiul Botoșani, care au fost vizitați, în această dimineață, de pompieri.
Activitatea a fost organizată la cererea cadrelor didactice, care și-au dorit ca preșcolarii să petreacă o oră alături de salvatorii de la ISU Botoșani, pentru a învăța cum să prevină sau cum să reacționeze în situații de urgență.
Pompierii le-au vorbit celor mici despre riscurile incendiilor, cutremurelor și ale altor evenimente periculoase, oferindu-le sfaturi adaptate vârstei lor. În plus, copiii au participat la exerciții practice de evacuare, învățând cum să reacționeze corect și cu calm în caz de pericol.
Un moment special a fost desfășurat în curtea grădiniței, unde cei mici au explorat autospeciala de stingere a incendiilor și au avut ocazia să probeze echipamentele de protecție ale pompierilor.
Cu această ocazie, salvatorii le-au transmis celor mici reguli esențiale de comportament în cazul unui incendiu la grădiniță:
▪️anunțați evenimentul primului adult pe care îl întâlniți și păstraţi-vă calmul;
▪️părăsiți clădirea sub supravegherea și îndrumarea unui cadru didactic;
▪️urmaţi căile de evacuare marcate. Nu vă întoarceţi spre locurile în care se manifestă incendiul pentru a vă lua ghiozdanele sau alte obiecte de valoare! Viaţa este mai importantă!
▪️când aţi ajuns în curte, îndreptaţi-vă spre locul de adunare marcat corespunzător. Aici, cadrele didactice vor face prezenţa.
▪️aşteptaţi intervenția pompierilor.
În cazul unui incendiu în locuință, copiii au fost sfătuiți să:
▪️anunţe imediat părinţii sau pe cei din jur, să strige după ajutor sau sune la 112 dacă sunt singuri;
▪️să își ajute frații sau prietenii de joacă mai mici pe timpul evacuării din clădire;
▪️să nu se ascundă în diferite locuri (sub pat, în dulap etc.);
▪️dacă este mult fum, să înainteze în genunchi, deoarece la nivelul podelei pot respira mai bine;
▪️să nu se întoarcă în clădire, nici măcar pentru animalele sau jucăriile preferate.
Activitatea s-a desfășurat în baza protocolului de colaborare încheiat între Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani și unitatea de învățământ, având ca scop principal formarea unui comportament preventiv în rândul celor mai mici membri ai comunității.
Eveniment
ITM Botoșani, în dialog cu angajatorii din agricultură și silvicultură pentru respectarea legislației muncii
Eveniment
Orașele Ștefănești și Săveni rămân fără apă. De vină ar fi o intervenție necesară din cauza colmatării cu aluviuni, în contextul creșterii debitului râului Prut
Rata șomajului s-a redus la 5,7%, în aprilie; șomajul în rândul tinerilor s-a menținut la un nivel ridicat
ISU Botoșani: Lecție de siguranță la Grădinița nr. 2 Botoșani. „Avem voie să ne jucăm cu focul, cu prizele sau cu întrerupătoarele”
ITM Botoșani, în dialog cu angajatorii din agricultură și silvicultură pentru respectarea legislației muncii
Orașele Ștefănești și Săveni rămân fără apă. De vină ar fi o intervenție necesară din cauza colmatării cu aluviuni, în contextul creșterii debitului râului Prut
CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Mucenici Luchilian, Ipatie și Paula fecioara
Câinii polițiști din Botoșani intră în era modernă. Echipamente noi pentru Serviciul Criminalistic
Un tată din municipiul Botoșani a trăit spaima vieții lui, după ce fetița sa cu care se plimba pe Pietonal s-a pierdut în mulțime
CFR Călători lansează în circulație „Trenurile Soarelui” în data de 13 iunie
COD GALBEN de ploi, grindină la Dorohoi și mai multe comune din zonă
FOTO: Copiii din Dorohoi s-au întâlnit cu jandarmii. Exercițiile demonstrative de autoapărare și de disciplină cu câinii de serviciu, preferate de micuți
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ionuț – Lucian Melinte, primarul comunei Gorbănești
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cozmin Epuraș, primarul comunei Stăuceni
VIDEO. Crin Antonescu, la Botoșani: Alegerile prezidențiale din 2025 vor fi o luptă în trei – cu Nicușor Dan și George Simion
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, președinte Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Botoșani
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
