Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (93)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Revista „Cafeneaua literară”  nr. 4 din 2022 publică răspunsuri la ancheta  literară  „Eminescu şi poezia contemporană” primite de la Nicolae Georgescu (eminescolog), Nicolae Silade (poet), Aureliu Goci (critic literar), Adrian Dinu Rachieru (critic literar), Iulian Chivu (critic literar) şi Daniel Corbu (poet, critic literar).  Reţin:

  1. Nicolae Georgescu: a) „Poezia lui Eminescu, recitită în formele iniţiale, cu punctuaţia şi scenarizarea (ordinea de autor) genuine, este profund mistică. Sistemele de editare / difuzare se întrec s-o simplifice, pentru a fi înţeleasă mai ales de cititorii tineri, dar pentru aceasta scot fiorul mistic, îl înlocuiesc cu un fel de psihologie. Am explicat acest lucru pe baza poemului „Te duci…”, care în ediţii devine un fel de romanţă de divorţ, pe când în forma genuină este o gravă meditaţie despre destin. Omul de geniu, Orfeu,  misticul poet, poate da viaţă petrei, dar nu-i poate da destin; imediat ce învie, EA se duce, nu-şi iubeşte creatorul. Mitul lui Pygmalion şi al Galateei de aici devine, prin schimbarea punctuaţiei, o plângere masculină după femeia trădătoare…” b) „Pe Eminescu eu îl pun alături de Eschil, în primul rând, apoi lângă Horaţiu – iar dintre poeţii erei noastre îl mai văd în preajma lui Dante, a lui Shakespeare, desigur – dar mi-e greu să-l aduc spre secolele noastre. Fiind prea clasic, este ubicuu – şi mai ales în rădăcini”; c) „Eminescu a influenţat mai ales poeţii minori sau de valoare medie, care l-au cunoscut în formele prelucrate, lustruite, din ediţii.  Dacă aţi urmări o proporţionalitate, aţi putea observa că Eminescu a influenţat mai mult filosofii decât poeţii români”;
  2. Nicolae Silade: „Evident că, raportată la cerinţele estetice ale poeziei majore de astăzi, o parte (doar o parte) din poezia lui Eminescu poate părea desuetă, în formă, dar raportată la poezia majoră dintotdeauna, eu cred că va rezista totdeauna.”;
  3. Aureliu Goci: a) „Poezia lui Eminescu este un monument al limbii române şi al conştiinţei naţionale, performanţa estetică superlativă în pragul secolului XX. Eminescu rămâne unic, dar se răsfrânge în milioane de chipuri de cititori. În diversitatea psihologiilor şi gusturilor umane pot exista şi inaderenţe, incompatibilităţi, ostilităţi, însă în ansamblul cititorilor de limbă română, el este absolutul, centrul canonului literaturii române. După teoria lui Thibaudet (fiul, tatăl şi bunicul, sau 33 +33 +33 de ani), s-ar putea aproxima că astăzi este activă a cincea generaţie de cititori, care se poate identifica performant şi coerent cu opera eminesciană. Dar se poate observa şi faptul că opera eminesciană a devenit receptabilă la vârste din ce în ce mai mici”; b) „Încercarea unor scriitori tineri, unul din jurul revistei „Dilema”, de a diminua şi chiar de a desfiinţa poezia lui Eminescu, este un act de imaturitate şi absenţă a conştiinţei estetice. Istoriceşte, au mai existat asemenea încercări, dar care n-au reuşit să clintească măcar un cuvânt din strălucirea operei eminesciene. Interesant şi vrednic de meditaţie este actul de negaţie al unor poeţi optzecişti, care – la un secol de la strălucita amplitudine eminesciană – au negat creaţia celui mai textualist poet al poeziei româneşti. Textualiştii, toţi la un loc, nu au elaborat o artă poetică textualistă mai complexă decât „Scrisoare II”; c) „Unii poeţi (Tudor Arghezi, Aron Cotruş, Nichita Stănescu) au recunoscut că nu se pot compara cu el, deoarece Eminescu afirmă o conştiinţă cu structură bipolară: pe de o parte, varianta astrală, luciferică, a abstragerii din civilizaţie, pe de alta – ipostaza angajată, militantă, implicată în toate formele existenţei, evidentă în publicistică”;
  4. Adrian Dinu Rachieru: a) „Eminescu să încăpăţânează să rămână o permanenţă. „Problema Eminescu” animă şi agită spiritele, încât posteritatea eminesciană e expansivă, şi controversele iscate îi asigură o longevitate străină de supravieţuirea muzeală. Sunt, aşadar, semne că „odihna” eminescologiei, întreţinută o vreme de dulcea hibernare post-călinesciană, a fost curmată. Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o „posteritate vie”; b) „Vermuiala literaţilor e întreţinută de o obsesie: „ajustarea canonului”. Şi în numele „ajustării”, Eminescu e repus, periodic, în discuţie. Ceea ce, desigur, e benefic. Doar că propunându-şi „detronarea”, atacând centralitatea eminesciană ca maladivă, mortificantă etc., discuţiile cad în încrâncenare, provocând polarizări: fie exagerări pioase, fie furii demolatoare, ignorând tocmai aprofundarea analitică”;
  5. Iulian Chivu: a) „Eminescu a fost, la noi, omul cu cel mai larg orizont cultural al vremii sale, ocazionat de conexiuni ale lecturii de la textele vedice la literatura occidentală, la filosofia germană, la cunoştinţe de drept, de economie, de fizică şi astronomie aşa de bogate, şi toate astea să le decodezi prin spiritul poetului care refuză actualizări vetuste, categorisiri sedioase, prezumţioase, versatile. Poetul rămâne steaua polară a vremii sale şi, fiindcă s-a statornicit pe coordonatele istorico – destinale ale spiritului românesc, rămâne să vibreze odată cu acesta pentru totdeauna, să se identifice cu el şi să-l călăuzească îndelung. Eminescu se detaşează de dulcegăriile poeziei noastre de până la el, de tonul căutărilor şi incertitudinilor, de facil, de folcloric, deşi reţine din acest univers tonuri teme şi armonii de eternă actualitate – Eminescu a avut simţul universalului! Astfel, scrie o poezie de excepţie, cu care iese din canonul folcloric al înaintaşilor săi şi din literatura „traducţiilor” şi întemeiază lirica cultă pe care o canonizează după propriul destin”; b) „Poezia lui Eminescu este judecata aspră a poeziei româneşti care i-a urmat. Exigenţele ei se sting în neputinţe sau în rătăciri. Dacă poezia românească ar fi avut la fiecare generaţie un Eminescu, azi ar fi fost mai sigură de sine, scutită de contestaţii, şi poate am fi avut şi un Nobel pentru literatură. „Şocul” Eminescu nu a cutremurat doar poezia generaţiilor precedente, ci a pretins răspunsuri concrete celor care au urmat – neputinţele s-au întors insidios împotriva poetului. Valori autentice au fost tot mai sporadice şi debusolate, experienţe personale, iar nu spirit naţional. Eminescu a paralizat mediocrităţile pe termen lung”;
  6. Daniel Corbu: „În ce mă priveşte, spun că Eminescu rămâne un model în absolut pentru români, nu mai vorbesc pentru oarecare scriitor român, adevărat răsărit peste timp. Eminescu este cel care a ordonat şi ordonează şi azi cultura română. Să ne reamintim şi rândurile lui Emil Cioran din „Schimbarea la faţă a României”: „Suntem prea obligaţi faţă de geniul lui şi faţă de tulburarea pe care ne-a vărsat-o în suflet. Ce a căutat pe aici acel pe care şi un Budha ar fi gelos?” Prin urmare, şi pentru filosoful Cioran, Mihai Eminescu este modelul în absolut de gândire. Să nu ignorăm în acest sens o frază dintr-o scrisoare trimisă de la Paris, din mansarda sa din Rue de l`Odeon, fratelui său Aurel Cioran, şi datată 24 martie 1975: „…într-un anume sens, eu descind din „Rugăciunea unui dac”, al cărei ton violent, rostit ca un blestem, şi nu ca o iertare, mi-a plăcut dintotdeauna.” Când acelaşi Emil Cioran a spus, în 1990, „Eminescu este sursa României. România poate să facă toate prostiile, şi Eminescu le compensează”, n-a spus doar ca să ne liniştească, ci ca să accentueze un adevăr”; b) „Mi-i dat să cred că Eminescu este un dar al Marelui Creator pentru români. Eminescu nu numai că a modificat total sensibilitatea naţională, dar i-a oferit o metafizică ce-o personalizează. Trebuie să spunem că un spirit precum Mihai Eminescu nu putea să rămână în cultura română doar prin simple afirmaţii encomiastice de genul: „spirit tutelar”, „cel mai mare poet”, „personalitate monumentală”, „geniu naţional” etc. De fiecare dată trebuie făcută o coborâre în epocă, în timpul său, pentru a urmări structurile culturale existente în apariţia sa, realizate de înaintaşii veneraţi în „Epigonii”, trebuie urmărită anvergura operei eminesciene şi influenţa ei pe o distanţă de peste o sută de ani. Prin urmare, Eminescu trebuie discutat prin „Eminescu înainte de Eminescu” şi „Eminescu după Eminescu”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rata șomajului s-a redus la 5,7%, în aprilie; șomajul în rândul tinerilor s-a menținut la un nivel ridicat

Publicat

Publicitate

Rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,7% în aprilie 2025, în scădere cu 0,3 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna anterioară, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât la femei.

Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna aprilie a anului 2025 a fost de 467.400 persoane, în scădere față de luna precedentă (490.900 persoane) și în creștere raportat la aceeași perioadă a anului 2024 (431.000 persoane).

Pe sexe, rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,0% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin).

Potrivit INS, reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 24,8%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada ianuarie – martie 2025.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,5% pentru luna aprilie 2025 (4,7% în cazul bărbaților și 4,2% în cazul femeilor).

Publicitate

Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 73,8% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna aprilie 2025. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

ISU Botoșani: Lecție de siguranță la Grădinița nr. 2 Botoșani. „Avem voie să ne jucăm cu focul, cu prizele sau cu întrerupătoarele”

Publicat

Publicitate

„Avem voie să ne jucăm cu focul, cu prizele sau cu întrerupătoarele?”- NU! Au răspuns, în cor, copiii de la Grădinița cu Program Normal nr. 2 din municipiul Botoșani, care au fost vizitați, în această dimineață, de pompieri.

Activitatea a fost organizată la cererea cadrelor didactice, care și-au dorit ca preșcolarii să petreacă o oră alături de salvatorii de la ISU Botoșani, pentru a învăța cum să prevină sau cum să reacționeze în situații de urgență.

Pompierii le-au vorbit celor mici despre riscurile incendiilor, cutremurelor și ale altor evenimente periculoase, oferindu-le sfaturi adaptate vârstei lor. În plus, copiii au participat la exerciții practice de evacuare, învățând cum să reacționeze corect și cu calm în caz de pericol.

Un moment special a fost desfășurat în curtea grădiniței, unde cei mici au explorat autospeciala de stingere a incendiilor și au avut ocazia să probeze echipamentele de protecție ale pompierilor.

Cu această ocazie, salvatorii le-au transmis celor mici reguli esențiale de comportament în cazul unui incendiu la grădiniță:

▪️anunțați evenimentul primului adult pe care îl întâlniți și păstraţi-vă calmul;

Publicitate

▪️părăsiți clădirea sub supravegherea și îndrumarea unui cadru didactic;

▪️urmaţi căile de evacuare marcate. Nu vă întoarceţi spre locurile în care se manifestă incendiul pentru a vă lua ghiozdanele sau alte obiecte de valoare! Viaţa este mai importantă!

▪️când aţi ajuns în curte, îndreptaţi-vă spre locul de adunare marcat corespunzător. Aici, cadrele didactice vor face prezenţa.

▪️aşteptaţi intervenția pompierilor.

În cazul unui incendiu în locuință, copiii au fost sfătuiți să:

▪️anunţe imediat părinţii sau pe cei din jur, să strige după ajutor sau sune la 112 dacă sunt singuri;

▪️să își ajute frații sau prietenii de joacă mai mici pe timpul evacuării din clădire;

▪️să nu se ascundă în diferite locuri (sub pat, în dulap etc.);

▪️dacă este mult fum, să înainteze în genunchi, deoarece la nivelul podelei pot respira mai bine;

▪️să nu se întoarcă în clădire, nici măcar pentru animalele sau jucăriile preferate.

Activitatea s-a desfășurat în baza protocolului de colaborare încheiat între Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani și unitatea de învățământ, având ca scop principal formarea unui comportament preventiv în rândul celor mai mici membri ai comunității.

Citeste mai mult

Eveniment

ITM Botoșani, în dialog cu angajatorii din agricultură și silvicultură pentru respectarea legislației muncii

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani a organizat pe data de 29.05.2025 o întâlnire cu angajatorii care desfășoară activități în domeniul agricultură, pescuit și acvacultura, vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului și activități de servicii anexe, silvicultura și alte activități forestiere și exploatare forestieră, la sediul Centrului de Pregătire și Perfecționare Profesională a Inspecției Muncii Botoșani.

Întâlnirea a avut ca temă informarea și conștientizarea angajatorilor din domeniul agriculturii cu privire la modul de respectare a prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă, precum și modul de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă.

Scopul întâłnirii a fost de a discuta teme de interes pentru aceste domenii, în contextul reglementărilor legislative în vigoare, precum și pentru a răspunde preocupărilor angajatorilor din județ cu activitate în aceste domenii.

Au avut loc dezbateri care au vizat cele mai importante și de interes teme din sfera domeniilor de activitate ale celor 22 angajatori participanți.

Au fost discuții pe marginea modificărilor legislative din domeniile Relațiilor de muncă (Legea nr.53/2003, Legea nr.202/2002, Legea nr.367/2022, HG NR.295/2025, OUG nr.1107/2025 , Legea nr.52/2011) și a Securității și sănătății în muncă. Au fost prezentate informații complete despre întocmirea contractelor individuale de muncă, activitatea zilierilor, noutăți privind platforma Reges-Online, precum și obligații ale angajatorilor din aceste domenii în ceea ce privește sănătatea și securitatea lucrătorilor (organizarea activităţii de prevenire şi protecţie; luarea măsurilor necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităților; asigurarea de către angajator a unei instruiri adecvate în domeniul SSM la angajare, la locul de muncă, periodic și oricând este necesar, inclusiv cu privire la riscurile generate de agenţi chimici periculoşi; riscuri generate de expunerea la agenți biologici la locurile de muncă; întocmirea planului de prevenire şi protecţie; existența evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; efectuarea verificărilor periodice ale echipamentelor de muncă de către persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale; asigurarea echipamentului individual de protecţie adecvat riscurilor evaluate; realizarea semnalizării de securitate şi sănătate la locul de muncă; dacă instalaţiile electrice sunt proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte un pericol de incendiu sau explozie, iar lucrătorii sunt protejaţi în mod adecvat împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau atingere indirectă; despre manipularea manuală și mecanică a maselor de către lucrători; aspecte legislative din domeniul securității și sănătății în muncă privind activitatea desfășurată cu zilieri).

Dialogul constructiv dintre părțile participante a fost susținut din partea ITM Botoșani de către d-na Daniela Petronela Lozneanu – Inspector-șef, d-na Alina Pahone – Inspector-șef adjunct Relații de Muncă, d-l Dan Moldovanu – Inspector-șef adjunct Securitate și Sănătate în Muncă. Din partea Centrului de Pregătire și Perfecționare Profesională a Inspecției Muncii Botoșani a participat d-na Doina Barbacaru – Director și d-na Dana Stoica – inspector de specialitate care au prezentat ofertele de cursuri în domeniul securității și sănătății în muncă, resurse umane, precum și workshop-uri privind platforma REGES ONLINE.

Publicitate

In sesiunea de întrebări și răspunsuri, s-au atins teme importante, s-au dezbătut spețe întâlnite în desfășurarea activității angajatorilor prezenți și s-au prezentat problemele cu care se confruntă angajatorii în aplicarea legislației muncii, aceștia primind îndrumări și clarificări de la reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă.

Pentru aplicarea corectă a prevederilor legale și pentru soluționarea cât mai rapidă a solicitărilor venite din partea angajatorilor, reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă și-au arătat disponibilitatea de a răspunde prompt, ori de câte ori vor fi solicitați.

Citeste mai mult

Eveniment

Orașele Ștefănești și Săveni rămân fără apă. De vină ar fi o intervenție necesară din cauza colmatării cu aluviuni, în contextul creșterii debitului râului Prut

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează consumatorii că, începând de astăzi, 03 iunie 2025, va fi întreruptă furnizarea apei potabile, pentru o perioadă estimată de 24h, ca urmare a unor lucrări efectuate de Administrația Națională Apele Române -Exploatarea Complexă Stânca Costești, la priza de captare a apei.  

Intervenția este necesară din cauza colmatării cu aluviuni, în contextul creșterii debitului râului Prut, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile.

Vor fi afectați  consumatorii din orașul Ștefănești, orașul Săveni, respectiv din comunele: Adășeni, Albești, Avrămeni, Călărași, Coțușca, Dângeni, Dobârceni, Durnești,  Drăgușeni, Hănești,  Hlipiceni, Manoleasa, Mihălășeni, Românești, Răuseni, Santa Mare, Știubieni, Todireni, Trușești, Ungureni și Vlăsinești.

            Reluarea furnizării apei potabile se va face treptat, în funcție de stabilizarea sistemului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending