Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (93)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Revista „Cafeneaua literară” nr. 4 din 2022 publică răspunsuri la ancheta literară „Eminescu şi poezia contemporană” primite de la Nicolae Georgescu (eminescolog), Nicolae Silade (poet), Aureliu Goci (critic literar), Adrian Dinu Rachieru (critic literar), Iulian Chivu (critic literar) şi Daniel Corbu (poet, critic literar). Reţin:
- Nicolae Georgescu: a) „Poezia lui Eminescu, recitită în formele iniţiale, cu punctuaţia şi scenarizarea (ordinea de autor) genuine, este profund mistică. Sistemele de editare / difuzare se întrec s-o simplifice, pentru a fi înţeleasă mai ales de cititorii tineri, dar pentru aceasta scot fiorul mistic, îl înlocuiesc cu un fel de psihologie. Am explicat acest lucru pe baza poemului „Te duci…”, care în ediţii devine un fel de romanţă de divorţ, pe când în forma genuină este o gravă meditaţie despre destin. Omul de geniu, Orfeu, misticul poet, poate da viaţă petrei, dar nu-i poate da destin; imediat ce învie, EA se duce, nu-şi iubeşte creatorul. Mitul lui Pygmalion şi al Galateei de aici devine, prin schimbarea punctuaţiei, o plângere masculină după femeia trădătoare…” b) „Pe Eminescu eu îl pun alături de Eschil, în primul rând, apoi lângă Horaţiu – iar dintre poeţii erei noastre îl mai văd în preajma lui Dante, a lui Shakespeare, desigur – dar mi-e greu să-l aduc spre secolele noastre. Fiind prea clasic, este ubicuu – şi mai ales în rădăcini”; c) „Eminescu a influenţat mai ales poeţii minori sau de valoare medie, care l-au cunoscut în formele prelucrate, lustruite, din ediţii. Dacă aţi urmări o proporţionalitate, aţi putea observa că Eminescu a influenţat mai mult filosofii decât poeţii români”;
- Nicolae Silade: „Evident că, raportată la cerinţele estetice ale poeziei majore de astăzi, o parte (doar o parte) din poezia lui Eminescu poate părea desuetă, în formă, dar raportată la poezia majoră dintotdeauna, eu cred că va rezista totdeauna.”;
- Aureliu Goci: a) „Poezia lui Eminescu este un monument al limbii române şi al conştiinţei naţionale, performanţa estetică superlativă în pragul secolului XX. Eminescu rămâne unic, dar se răsfrânge în milioane de chipuri de cititori. În diversitatea psihologiilor şi gusturilor umane pot exista şi inaderenţe, incompatibilităţi, ostilităţi, însă în ansamblul cititorilor de limbă română, el este absolutul, centrul canonului literaturii române. După teoria lui Thibaudet (fiul, tatăl şi bunicul, sau 33 +33 +33 de ani), s-ar putea aproxima că astăzi este activă a cincea generaţie de cititori, care se poate identifica performant şi coerent cu opera eminesciană. Dar se poate observa şi faptul că opera eminesciană a devenit receptabilă la vârste din ce în ce mai mici”; b) „Încercarea unor scriitori tineri, unul din jurul revistei „Dilema”, de a diminua şi chiar de a desfiinţa poezia lui Eminescu, este un act de imaturitate şi absenţă a conştiinţei estetice. Istoriceşte, au mai existat asemenea încercări, dar care n-au reuşit să clintească măcar un cuvânt din strălucirea operei eminesciene. Interesant şi vrednic de meditaţie este actul de negaţie al unor poeţi optzecişti, care – la un secol de la strălucita amplitudine eminesciană – au negat creaţia celui mai textualist poet al poeziei româneşti. Textualiştii, toţi la un loc, nu au elaborat o artă poetică textualistă mai complexă decât „Scrisoare II”; c) „Unii poeţi (Tudor Arghezi, Aron Cotruş, Nichita Stănescu) au recunoscut că nu se pot compara cu el, deoarece Eminescu afirmă o conştiinţă cu structură bipolară: pe de o parte, varianta astrală, luciferică, a abstragerii din civilizaţie, pe de alta – ipostaza angajată, militantă, implicată în toate formele existenţei, evidentă în publicistică”;
- Adrian Dinu Rachieru: a) „Eminescu să încăpăţânează să rămână o permanenţă. „Problema Eminescu” animă şi agită spiritele, încât posteritatea eminesciană e expansivă, şi controversele iscate îi asigură o longevitate străină de supravieţuirea muzeală. Sunt, aşadar, semne că „odihna” eminescologiei, întreţinută o vreme de dulcea hibernare post-călinesciană, a fost curmată. Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o „posteritate vie”; b) „Vermuiala literaţilor e întreţinută de o obsesie: „ajustarea canonului”. Şi în numele „ajustării”, Eminescu e repus, periodic, în discuţie. Ceea ce, desigur, e benefic. Doar că propunându-şi „detronarea”, atacând centralitatea eminesciană ca maladivă, mortificantă etc., discuţiile cad în încrâncenare, provocând polarizări: fie exagerări pioase, fie furii demolatoare, ignorând tocmai aprofundarea analitică”;
- Iulian Chivu: a) „Eminescu a fost, la noi, omul cu cel mai larg orizont cultural al vremii sale, ocazionat de conexiuni ale lecturii de la textele vedice la literatura occidentală, la filosofia germană, la cunoştinţe de drept, de economie, de fizică şi astronomie aşa de bogate, şi toate astea să le decodezi prin spiritul poetului care refuză actualizări vetuste, categorisiri sedioase, prezumţioase, versatile. Poetul rămâne steaua polară a vremii sale şi, fiindcă s-a statornicit pe coordonatele istorico – destinale ale spiritului românesc, rămâne să vibreze odată cu acesta pentru totdeauna, să se identifice cu el şi să-l călăuzească îndelung. Eminescu se detaşează de dulcegăriile poeziei noastre de până la el, de tonul căutărilor şi incertitudinilor, de facil, de folcloric, deşi reţine din acest univers tonuri teme şi armonii de eternă actualitate – Eminescu a avut simţul universalului! Astfel, scrie o poezie de excepţie, cu care iese din canonul folcloric al înaintaşilor săi şi din literatura „traducţiilor” şi întemeiază lirica cultă pe care o canonizează după propriul destin”; b) „Poezia lui Eminescu este judecata aspră a poeziei româneşti care i-a urmat. Exigenţele ei se sting în neputinţe sau în rătăciri. Dacă poezia românească ar fi avut la fiecare generaţie un Eminescu, azi ar fi fost mai sigură de sine, scutită de contestaţii, şi poate am fi avut şi un Nobel pentru literatură. „Şocul” Eminescu nu a cutremurat doar poezia generaţiilor precedente, ci a pretins răspunsuri concrete celor care au urmat – neputinţele s-au întors insidios împotriva poetului. Valori autentice au fost tot mai sporadice şi debusolate, experienţe personale, iar nu spirit naţional. Eminescu a paralizat mediocrităţile pe termen lung”;
- Daniel Corbu: „În ce mă priveşte, spun că Eminescu rămâne un model în absolut pentru români, nu mai vorbesc pentru oarecare scriitor român, adevărat răsărit peste timp. Eminescu este cel care a ordonat şi ordonează şi azi cultura română. Să ne reamintim şi rândurile lui Emil Cioran din „Schimbarea la faţă a României”: „Suntem prea obligaţi faţă de geniul lui şi faţă de tulburarea pe care ne-a vărsat-o în suflet. Ce a căutat pe aici acel pe care şi un Budha ar fi gelos?” Prin urmare, şi pentru filosoful Cioran, Mihai Eminescu este modelul în absolut de gândire. Să nu ignorăm în acest sens o frază dintr-o scrisoare trimisă de la Paris, din mansarda sa din Rue de l`Odeon, fratelui său Aurel Cioran, şi datată 24 martie 1975: „…într-un anume sens, eu descind din „Rugăciunea unui dac”, al cărei ton violent, rostit ca un blestem, şi nu ca o iertare, mi-a plăcut dintotdeauna.” Când acelaşi Emil Cioran a spus, în 1990, „Eminescu este sursa României. România poate să facă toate prostiile, şi Eminescu le compensează”, n-a spus doar ca să ne liniştească, ci ca să accentueze un adevăr”; b) „Mi-i dat să cred că Eminescu este un dar al Marelui Creator pentru români. Eminescu nu numai că a modificat total sensibilitatea naţională, dar i-a oferit o metafizică ce-o personalizează. Trebuie să spunem că un spirit precum Mihai Eminescu nu putea să rămână în cultura română doar prin simple afirmaţii encomiastice de genul: „spirit tutelar”, „cel mai mare poet”, „personalitate monumentală”, „geniu naţional” etc. De fiecare dată trebuie făcută o coborâre în epocă, în timpul său, pentru a urmări structurile culturale existente în apariţia sa, realizate de înaintaşii veneraţi în „Epigonii”, trebuie urmărită anvergura operei eminesciene şi influenţa ei pe o distanţă de peste o sută de ani. Prin urmare, Eminescu trebuie discutat prin „Eminescu înainte de Eminescu” şi „Eminescu după Eminescu”.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Educație
Calendarul celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a s-a modificat
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB), prin Consiliul de Conducere, convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor, în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB. Ședința ordinară va avea loc joi, 17 aprilie 2025, la ora 18:00, la Casa Tineretului din Municipiul Botoșani, Bd. M. Eminescu nr. 48.
Ordinea de zi:
- Aprobarea situațiilor financiar-contabile pentru anul 2024, în vederea depunerii acestora la ANAF.
- Diverse.
În cazul în care nu se întrunește cvorumul necesar, Adunarea Generală va fi reconvocată în aceeași zi, la ora 18:30, în conformitate cu art. 9 alin. (3) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB.
Despre Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB)
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB) este o organizație de și pentru tineret, care are ca scop principal susținerea, dezvoltarea și promovarea inițiativelor tinerilor din județul Botoșani. Activitatea FJTB se desfășoară în conformitate cu Legea nr. 146/2002 privind fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București și are ca obiective principale:
-Crearea și susținerea unor programe educaționale, culturale și de voluntariat pentru tineri;
-Sprijinirea și dezvoltarea organizațiilor de tineret din județul Botoșani;
-Administrarea și valorificarea patrimoniului destinat activităților de tineret, inclusiv Casa Tineretului din Botoșani;
-Promovarea participării active a tinerilor în viața comunității locale și în procesele de luare a deciziilor.
Prin proiectele și inițiativele sale, FJTB contribuie la dezvoltarea unui mediu favorabil pentru implicarea tinerilor și creșterea impactului acestora asupra societății.
Botoșaniul, cunoscut drept un adevărat „oraș al geniilor” găzduiește cea de-a 75 ediție a Olimpiadei Naționale de Matematică, pentru nivelul liceal. Participă sute de elevi din toată țara, inclusiv olimpici de top. Este una dintre cele mai puternice ediții din istoria olimpiadei, scrie ADEVĂRUL.
În județul nord-moldav s-au născut printre alții și Octav Onicescu, Dimitrie Pompeiu și Simion Sanielevici, matematici de top, adevărate legende și deschizători de drumuri în lumea științifică. Prima probă a avut loc pe 2 aprilie, dar olimpiada se va prelungi până pe 6 aprilie. Participă sute de elevi din toată țara, de nivel liceal.
„Este ocazia de a arăta ceea ce poate Botoșaniul cu adevărat”
Această ediție organizată în municipiul Botoșani cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean, a Primăriei Botoșani, a Consiliului Județean Botoșani dar și a Societății Științifice Matematice din România reunește 365 de elevi din clasele IX-XIII din toată țara.
Inclusiv olimpici de top care s-au făcut remarcați și la edițiile anterioare. În plus, în orașul nord-moldav sunt prezenți și 64 de profesori din comisia centrală, dar și 47 de profesori însoțitori. Ca să nu mai vorbim de sutele de părinți veniți să-și susțină copiii. Pentru șase zile, Botoșaniul a devenit capitala matematicii în România. Reprezentanții Inspectoratului Școlar spun că această ediție istorică a Olimpiadei a fost organizată la Botoșani datorită faimei de care se bucură județul în lumea matematicii românești. Inclusiv prin rezultatele excepționale dobândite, anual, de elevii botoșăneni la concursurile naționale de profil.
„Am fost aleși datorită rezultatelor obținute de-a lungul anilor de elevi dar și fiindcă s-a dorit ca cea de-a 75 a ediție să fie organizată într-un centru cultural al țării, orașul geniilor. Este o chestiune importantă fiindcă astfel vorm avea ocazia să ne confirmăm renumele, dar și ocazia perfectă de a arăta ce poate Botoșaniul cu adevărat”, precizează Sebastian Mihalache, inspector școlar de matematică la Botoșani.
În plus, Botoșaniul este cunoscut în toată țara și pentru profesorii săi de matematică, mulți autori de culegeri folosite la nivel național. „Toată țara știe că la Botoșani există această tradiție la matematică și sunt un exemplu pentru ceilalți copii”, mărturisește mama unui olimpic din județul Hunedoara, venită să-și susțină copilul.
Premii speciale și o locație inedită
Această ediție a fost organizată în colaborare cu Societatea de Științe Matematice din România. Prin intermediul acestei societății științifice elevii beneficiază de facilități speciale. Mai precis, cei care vor reuși să obțină premii vor putea intra la facultăți fără examen.
„Parteneriatul constă în elaborarea subiectelor, în resursa umană folosită. În plus, Societatea de Științe Matematice premiază elevii cu diplome și medalii care sunt valabile pentru admiterea la facultate și mulți copii, dintre cei care au premii se bucură de acest avantaj”, precizează Ioan Ciobănașu, președintele filialei Botoșani a Societății Științifice Matematice din România. Pentru organizarea acestui eveniment educațional de top, autoritățile din Botoșani s-au mobilizat și au depus un efort uriaș pentru cazarea, masa elevilor și profesorilor veniți din țară dar și pentru organizarea sălilor de concurs.
În mod inedit, prima probă s-a desfășurat într-o sală uriașă de sport. Este vorba despre Sala Polivalentă „Elisabeta Lipă” din municipiul Botoșani, acolo unde suprafața de joc a fost transformată într-o sală de examen, cu bănci individuale dar și toate facilitățile necesare. „Toată lumea a avut grijă de noi aici, să ne fie bine. Proverbiala ospitalitate moldovenească. Până în prezent este foarte bine”, mărturisește și mama unui participant la olimpiadă. „Pentru noi este o onoare că ni s-a dat șansa să organizăm cea de-a 75 a ediție aici la Botoșani. Efortul este extraordinar și ISJ și Consiliul Județean și Primăria și-au adus aportul extraordinar la organizare”, adaugă și profesorul Ioan Ciobănașu.
Subiectele, o provocare pentru olimpici
Această ediție se dovedește a fi una dintre cele mai puternice din istoria competiție. Cel puțin așa o resimt o parte a olimpicilor. Mai ales cei cu mai multe ediții la activ, spun că subiectele au fost mai dificile decât în alți ani. „A fost greu, foarte greu. Nu mă așteptam să fie așa de greu. Cred că subiectele doi și trei au fost cele mai grele”, a precizat una dintre olimpice, la ieșirea din concurs. Un alt elev, din județul Prahova a confirmat, pentru subiectele de la clasa a X a.
„Destul de dificile. Toate au fost dificile, și problemele de combinatorică și cele de geometrie au fost mai grele față de cele din anii anteriori”, precizează acesta.
Părinții elevilor olimpici spun însă că până și un eșec reprezintă o experiență pozitivă, dacă reușești să înveți ceva din aceasta. „Olimpic la matematică ajungi cu foarte multă perseverență și după fiecare eșec trebuie să știi să te ridici. Nu toți copii au doar succese, trebuie să fie un talent special, o ambiție deosebită, să aibă mentorii potriviți, și nu întotdeauna succesul este garantat. Dacă ai un eșec trebuie să continui, dacă iubești matematica”, adaugă hunedoreanaca venită să-și susțină copilul.
Sursa: ADEVĂRUL
Calendarul celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a s-a modificat
3 aprilie – Ziua Jandarmeriei Române
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor
Botoșani: „Orașul geniilor” din România și concursul suprem al minților luminate
CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul
COMUNA DÂNGENI – ANUNȚ DE INTERES PUBLIC: Licitație publică
Salariu majorat la cerere! Când și cum să ceri o mărire de salariu la orice firmă din România, ca să nu fii refuzat niciodată
O nouă regulă pentru obținerea vizelor SUA, anunțate de ambasada de la București. Intră în vigoare în 7 aprilie
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (339)
Botoșani: Bani pentru consolidarea seismică a unei unități medicale din județul Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cozmin Epuraș, primarul comunei Stăuceni
VIDEO. Crin Antonescu, la Botoșani: Alegerile prezidențiale din 2025 vor fi o luptă în trei – cu Nicușor Dan și George Simion
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, președinte Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Verginel Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: George Telișcă, viceprimarul comunei Avrămeni
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
