Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (91)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022.    Jean Dumitraşcu publică articolul „Când s-a născut Eminescu?”  Autorul consideră că foarte uşor s-a reţinut ca oficială data naşterii lui Eminescu  drept 15 ianuarie 1850,  care nu ar fi cea  reală.  Articolul ocupă aproape două pagini tip „România literară” şi vrea să ne convingă un lucru: Eminescu s-ar fi  născut  pe 20 decembrie 1849.  Reţin: 1. „…Eminescu ar fi spus el însuşi că s-a născut în 1849. Nu numai că se mărturisea astfel prietenilor, dar şi scria acest lucru. Publicându-l în 1892 pe N. D. Giurescu (cel cu descoperirea actului de botez), Iacob Negruzzi adăuga o notă, prea puţin luată în seamă, din păcate: „Eminescu a scris cu mâna lui, în rubrica „Data naşterii”, următoarea însemnare:1849, decembrie 1849 (Sf. Ignat) Botoşani” (după I. E. Torouţiu, „Studii şi documente literare”, IV, 1933). Ciudată manieră de ignorare a acestei însemnări de către eminescologi, atenţi, de regulă, la orice literă sau apostrof  din manuscrisele poetului (celebra lecţiune „totuşi/totul este trist pe lume” sau, de dată mai recentă, o nouă ediţie a „Luceafărului”, realizată de Nicolae Georgescu într-o formă ortografică sensibil schimbată”;

  1. „Revenind la data din „Psaltire”, un împătimit cercetător al vieţii lui Eminescu, Augustin Z. N. Pop, arată că e „mai probabil data scrisă de tatăl poetului”, adică de 20 decembrie 1849, decât cea din 15 ianuarie anul următor. De fapt, există şi alte variante. Veşnic derutantul Octav Minar propune 24 decembrie 1849. Într-o primă fază, căpitanul Matei Eminovici lansează data de 8 noiembrie 1849, legând-o de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil (ce ar explica şi prenumele primit). Constanţa de Dunca-Schiau merge şi mai departe, avansând data de 21 mai 1849, plasând locul naşterii la Dumbrăveni, unde Gh. Eminovici se îngrijea de moşia boierului Costache Balş. Într-un fel îl înţelegem pe George Călinescu, cel care, în „Viaţa lui Mihai Eminescu”, după ce prezintă o serie de variante, încheie plictisit: „bunul-simţ cere să păstrăm ca dată a naşterii ziua de 15 ianuarie 1850”. Dar, tocmai bunul-simţ trebuie să oblige un istoric literar să cântărească toate probele şi argumentele, înainte dea trage o concluzie. De ce, procedând precum G. Călinescu, să nu luăm în calcul, din bun-simţ, şi argumentele ce susţin data de 20 decembrie 1849?”
  2. „Să recapitulăm: pentru 20 decembrie 1849 avem însemnarea de la „Junimea” a lui Eminescu însuşi, calculul din manuscrise, mărturiile sale, redate de Ştefanelli, Maiorescu iniţial, Iosif Vulcan, V. Gr. Pop, , Mite Kremnitz, Aglae şi Matei Eminovici ş. a, însemnare din „Psaltire”,pledoariile unor Lecca Morariu, N. Iorga, D. Popovici, D. Murăraşu, I. D. Marin, Augustin Z. N. Pop, Ioana Em. Petrescu (dubii). De partea cealaltă, susţinătorii actului de botez descoperit de Giurescu: Maiorescu, G. Călinescu, N. Manolescu, E. Simion, George Munteanu, Petru Vintilă, autorii de dicţionare şi manuale. După cum am încercat să demonstrăm, certificatul de botez nu conţine data reală de naştere a lui Eminescu, aceasta fiind 20  decembrie 1849. Până când nu o să ascultăm de gândul lui Eminescu, de notaţia sa din albumul „Junimii” şi de calculele din manuscrise, preferând să ne  „odihnim” întru Călinescu, vorba lui Noica?”;

 

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022.  Nicolae Manolescu, în rubrica „Ochiul magic”, face referiri la problema pusă de Jean  Dumitraşcu: „Publicăm în acest număr un informat studiu al lui Jean Dumitraşcu referitor la vechea controversă legată de data naşterii lui Mihai Eminescu. Ne-am permis una sau două intervenţii care nu ating fondul chestiunii, ci atenuează unele formulări prea drastice („minciună” etc.). Studiul strânge în mănunchi mai toate punctele de vedere exprimate de-a lungul vremii referitoare la data şi locul naşterii poetului, de la cele ale apropiaţilor lui Eminescu, la cele ale istoricilor literari. Jean Dumitraşcu e foarte categoric în opinia d-sale, şi anume aceea că Eminescu s-ar fi născut la 20 decembrie 1849 şi nu la 15 ianuarie 1850, punând pe două coloane opiniile exprimate sau înregistrări în matricole bisericeşti şi şcolare. Îl rugăm să reflecteze la următoarele trei observaţii: 1) reluarea discuţiei nu aduce nicio probă nouă în dosarul cu pricina (ceea ce, de altfel, nici nu cred că mai e posibil); 2) nici în ce priveşte argumentaţia, autorul studiului nu produce lucruri noi, limitându-se la a opune în chip meticulos şi ordonat argumentele sale; 3) concluzia, favorabilă datei de 20 decembrie 1849, nu devine neapărat mai convingătoare decât până acum, din cauză că e un pic prea tendenţioasă, mizând oarecum riscant pe veridicitatea unor mărturii incerte sau contradictorii, cum ar fi însemnarea căminarului pe marginea „Psaltirii” pe care n-a văzut-o nimeni în afară de Matei Eminovici, fratele poetului, considerat de toţi eminescologii nu tocmai demn de încredere, sau datele comunicate în diferite împrejurări de poetul însuşi care sunt, chiar şi ele, diferite. Publicăm în acest număr studiul lui Jean Dumitraşcu nu numai fiindcă este temeinic informat şi bine scris, dar şi fiindcă orice readucere în actualitate a lui Eminescu ni se pare importantă azi, când, se ştie, în ochii noii generaţii , peste trecut s-a aşternut umbra grea a uitării. În ce ne priveşte, nu credem că vechea controversă legată de naşterea lui Eminescu va fi vreodată lămurită definitiv”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

A murit Șuier, unul dintre cei mai respectați câini polițiști din România

Publicat

Publicitate

Poliția Română anunță că a murit Șuier, unul dintre cei mai respectați câini polițiști din România, specializat în detectarea drogurilor și folosit și la mari festivaluri de muzică, pensionat în martie 2025.

‘Ne luăm rămas-bun de la #Șuier, un suflet nobil și un adevărat simbol al loialității, curajului și devotamentului în slujba legii. Prin munca sa neobosită, a vegheat la siguranța comunității și a fost prezent, tăcut, dar hotărât, în îndeplinirea celor mai grele misiuni. A fost mai mult decât un coleg, el a fost un camarad de nădejde. Odihnește-te în pace, drag prieten! Nu te vom uita niciodată’, se arată într-un mesaj al Poliției Române postat pe pagina de Facebook a instituției.

Șuier a fost specializat în detectarea substanțelor interzise. El a participat în multe misiuni importante, în situații dificile. A fost unul dintre câinii pe care Poliția Română i-a folosit la festivalurile Untold și Neversea, pentru a depista petrecăreții care aveau droguri în posesia lor.

După pensionarea sa, în martie 2025, Șuier a fost adoptat de ultimul său partener de misiuni. Câinele urma să împlinească 10 ani în această lună. AGERPRES

Sursa foto: Poliția Română/facebook

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Superluna Lupului”, sau prima lună plină din 2026, va putea fi observată pe cer alături de planeta Jupiter

Publicat

Publicitate

La început de an, cerul oferă unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice vizibile cu ochiul liber: Superluna Lupului, care va avea loc în noaptea de 3 ianuarie 2026. Evenimentul va marca prima Lună plină a anului și, în același timp, una dintre cele mai impresionante apariții lunare, datorită apropierii maxime a Lunii de Pământ, scrie alba24.ro.

Totodată Jupiter va fi vizibilă și va străluci intens, potrivit relatează Live Science.

Fenomenul de superlună apare atunci când Luna plină coincide cu momentul în care satelitul natural al Pământului se află în perigeu, adică în punctul cel mai apropiat de planeta noastră pe orbita sa eliptică.

În aceste condiții, Luna pare cu până la 14% mai mare și cu aproximativ 30% mai luminoasă decât o Lună plină obișnuită, diferență vizibilă chiar și pentru observatorii fără echipamente astronomice.

Denumirea de „Luna Lupului” își are originea în tradițiile populațiilor nord-americane și europene. În lunile de iarnă, când zăpada era adâncă și hrana greu de găsit, urletele lupilor se auzeau mai des în apropierea așezărilor umane, devenind un simbol al acestei perioade aspre a anului.

De-a lungul timpului, numele s-a păstrat și a fost preluat în calendarele astronomice moderne pentru Luna plină din luna ianuarie.

Publicitate

În noaptea de 3 ianuarie 2026, Superluna Lupului va putea fi observată din toate regiunile României, dacă condițiile meteorologice vor permite.

Luna va răsări la orizont la apusul Soarelui și va rămâne vizibilă pe tot parcursul nopții, atingând punctul maxim de strălucire în apropierea momentului de Lună plină.

Cele mai spectaculoase imagini pot fi surprinse atunci când Luna se află jos pe cer, aproape de linia orizontului, datorită așa-numitei „iluzii lunare”, care îi amplifică dimensiunea aparentă.

Din punct de vedere științific, superlunile nu au efecte dramatice asupra Pământului, însă pot influența ușor mareele, generând variații ceva mai pronunțate decât în mod obișnuit.

În schimb, impactul lor principal rămâne unul vizual și cultural, fiind evenimente care atrag interesul publicului și oferă ocazia de a privi cerul cu alți ochi.

Superluna Lupului din 3 ianuarie 2026 deschide anul astronomic cu un spectacol aparte, îmbinând precizia mișcărilor cosmice cu mitologia și tradițiile străvechi.

Este un moment ideal pentru pasionații de astronomie, fotografi, dar și pentru cei care doresc pur și simplu să se bucure de frumusețea naturală a nopții, sub lumina unei Luni mai mari și mai strălucitoare decât de obicei.

Citeste mai mult

Educație

Când se întorc elevii la școală din vacanța de iarnă. Când au liber din nou, pentru vacanța de schi

Publicat

Publicitate

Când se întorc elevii la școală: Vacanța de iarnă 2025-2026 se încheie pe 7 ianuarie, iar joi, 8 ianuarie este prima zi de școală din Modulul 3, așa cum prevede structura anului școlar 2025-2026. 

Școala începe joia pentru că marți și miercuri sunt sărbători, respectiv Boboteaza (pe 6 ianuarie) și Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie).

Urmează o perioadă de cursuri din 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare.

După acest interval urmează o nouă vacanță de o săptămână, potrivit Edu.ro. Se mai numește și vacanța de schi.

Potrivit Ministerului Educației, elevii din trei județe vor avea vacanța de schi în intervalul 9 – 15 februarie.

Elevii din alte 22 de județe vor beneficia de o săptămână liberă în perioada 16-22 februarie, în timp ce elevii din restul județelor vor avea vacanța mobilă între 23 februarie și 1 martie.

Publicitate

Vacanța de schi 2026, în funcție de județ

În săptămâna 9 – 15 februarie:

  • Bistrița-Năsăud,
  • Cluj,
  • Timiș.

În săptămâna 16 – 22 februarie:

  • Arad,
  • Argeș,
  • Bihor,
  • Brașov,
  • București,
  • Buzău,
  • Caraș-Severin,
  • Călărași,
  • Dâmbovița,
  • Dolj,
  • Gorj,
  • Hunedoara,
  • Ialomița,
  • Ilfov,
  • Iași,
  • Mehedinți,
  • Olt,
  • Prahova,
  • Sălaj,
  • Teleorman,
  • Tulcea,
  • Vâlcea.

În săptămâna 23 februarie – 1 martie 2026:

  • Alba,
  • Bacău,
  • Botoșani,
  • Brăila,
  • Constanța,
  • Covasna,
  • Galați,
  • Giurgiu.
  • Harghita,
  • Maramureș,
  • Mureș,
  • Neamț,
  • Satu Mare,
  • Sibiu,
  • Suceava,
  • Vaslui,
  • Vrancea.

După vacanța de schi (vacanța mobilă), elevii vor mai avea vacanța de Paște (de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026) și vacanța de vară (de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026).

Citeste mai mult

Eveniment

Un nou tip de serviciu social pentru persoanele cu dizabilități, reglementat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul reglementează un nou tip de serviciu social pentru persoanele cu dizabilități. Este vorba despre locuirea asistată în comunitate pentru viață independentă, care cuprinde locuința protejată și centrul pentru viață independentă, precum și alte servicii de sprijin pentru integrarea în comunitate, scrie alba24.ro.

Decizia are în vedere sprijinirea integrării sociale a persoanelor cu dizabilități și tranziția lor de la centrele rezidențiale către o viață independentă, transmite RADOR.

După adoptarea cadrului legal printr-o ordonanță de urgență aprobată la finalul anului trecut, Ministerul Muncii are la dispoziție 60 de zile pentru a emite ordinul privind aprobarea standardelor minime de calitate ale acestui serviciu.

Ulterior, în termen de 30 de zile, executivul trebuie să aprobe printr-o hotărâre standardul de cost minim.

Autoritățile locale pot contracta astfel de servicii doar de la furnizorii acreditați în condițiile legii.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending