Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (91)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022.    Jean Dumitraşcu publică articolul „Când s-a născut Eminescu?”  Autorul consideră că foarte uşor s-a reţinut ca oficială data naşterii lui Eminescu  drept 15 ianuarie 1850,  care nu ar fi cea  reală.  Articolul ocupă aproape două pagini tip „România literară” şi vrea să ne convingă un lucru: Eminescu s-ar fi  născut  pe 20 decembrie 1849.  Reţin: 1. „…Eminescu ar fi spus el însuşi că s-a născut în 1849. Nu numai că se mărturisea astfel prietenilor, dar şi scria acest lucru. Publicându-l în 1892 pe N. D. Giurescu (cel cu descoperirea actului de botez), Iacob Negruzzi adăuga o notă, prea puţin luată în seamă, din păcate: „Eminescu a scris cu mâna lui, în rubrica „Data naşterii”, următoarea însemnare:1849, decembrie 1849 (Sf. Ignat) Botoşani” (după I. E. Torouţiu, „Studii şi documente literare”, IV, 1933). Ciudată manieră de ignorare a acestei însemnări de către eminescologi, atenţi, de regulă, la orice literă sau apostrof  din manuscrisele poetului (celebra lecţiune „totuşi/totul este trist pe lume” sau, de dată mai recentă, o nouă ediţie a „Luceafărului”, realizată de Nicolae Georgescu într-o formă ortografică sensibil schimbată”;

  1. „Revenind la data din „Psaltire”, un împătimit cercetător al vieţii lui Eminescu, Augustin Z. N. Pop, arată că e „mai probabil data scrisă de tatăl poetului”, adică de 20 decembrie 1849, decât cea din 15 ianuarie anul următor. De fapt, există şi alte variante. Veşnic derutantul Octav Minar propune 24 decembrie 1849. Într-o primă fază, căpitanul Matei Eminovici lansează data de 8 noiembrie 1849, legând-o de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil (ce ar explica şi prenumele primit). Constanţa de Dunca-Schiau merge şi mai departe, avansând data de 21 mai 1849, plasând locul naşterii la Dumbrăveni, unde Gh. Eminovici se îngrijea de moşia boierului Costache Balş. Într-un fel îl înţelegem pe George Călinescu, cel care, în „Viaţa lui Mihai Eminescu”, după ce prezintă o serie de variante, încheie plictisit: „bunul-simţ cere să păstrăm ca dată a naşterii ziua de 15 ianuarie 1850”. Dar, tocmai bunul-simţ trebuie să oblige un istoric literar să cântărească toate probele şi argumentele, înainte dea trage o concluzie. De ce, procedând precum G. Călinescu, să nu luăm în calcul, din bun-simţ, şi argumentele ce susţin data de 20 decembrie 1849?”
  2. „Să recapitulăm: pentru 20 decembrie 1849 avem însemnarea de la „Junimea” a lui Eminescu însuşi, calculul din manuscrise, mărturiile sale, redate de Ştefanelli, Maiorescu iniţial, Iosif Vulcan, V. Gr. Pop, , Mite Kremnitz, Aglae şi Matei Eminovici ş. a, însemnare din „Psaltire”,pledoariile unor Lecca Morariu, N. Iorga, D. Popovici, D. Murăraşu, I. D. Marin, Augustin Z. N. Pop, Ioana Em. Petrescu (dubii). De partea cealaltă, susţinătorii actului de botez descoperit de Giurescu: Maiorescu, G. Călinescu, N. Manolescu, E. Simion, George Munteanu, Petru Vintilă, autorii de dicţionare şi manuale. După cum am încercat să demonstrăm, certificatul de botez nu conţine data reală de naştere a lui Eminescu, aceasta fiind 20  decembrie 1849. Până când nu o să ascultăm de gândul lui Eminescu, de notaţia sa din albumul „Junimii” şi de calculele din manuscrise, preferând să ne  „odihnim” întru Călinescu, vorba lui Noica?”;

 

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022.  Nicolae Manolescu, în rubrica „Ochiul magic”, face referiri la problema pusă de Jean  Dumitraşcu: „Publicăm în acest număr un informat studiu al lui Jean Dumitraşcu referitor la vechea controversă legată de data naşterii lui Mihai Eminescu. Ne-am permis una sau două intervenţii care nu ating fondul chestiunii, ci atenuează unele formulări prea drastice („minciună” etc.). Studiul strânge în mănunchi mai toate punctele de vedere exprimate de-a lungul vremii referitoare la data şi locul naşterii poetului, de la cele ale apropiaţilor lui Eminescu, la cele ale istoricilor literari. Jean Dumitraşcu e foarte categoric în opinia d-sale, şi anume aceea că Eminescu s-ar fi născut la 20 decembrie 1849 şi nu la 15 ianuarie 1850, punând pe două coloane opiniile exprimate sau înregistrări în matricole bisericeşti şi şcolare. Îl rugăm să reflecteze la următoarele trei observaţii: 1) reluarea discuţiei nu aduce nicio probă nouă în dosarul cu pricina (ceea ce, de altfel, nici nu cred că mai e posibil); 2) nici în ce priveşte argumentaţia, autorul studiului nu produce lucruri noi, limitându-se la a opune în chip meticulos şi ordonat argumentele sale; 3) concluzia, favorabilă datei de 20 decembrie 1849, nu devine neapărat mai convingătoare decât până acum, din cauză că e un pic prea tendenţioasă, mizând oarecum riscant pe veridicitatea unor mărturii incerte sau contradictorii, cum ar fi însemnarea căminarului pe marginea „Psaltirii” pe care n-a văzut-o nimeni în afară de Matei Eminovici, fratele poetului, considerat de toţi eminescologii nu tocmai demn de încredere, sau datele comunicate în diferite împrejurări de poetul însuşi care sunt, chiar şi ele, diferite. Publicăm în acest număr studiul lui Jean Dumitraşcu nu numai fiindcă este temeinic informat şi bine scris, dar şi fiindcă orice readucere în actualitate a lui Eminescu ni se pare importantă azi, când, se ştie, în ochii noii generaţii , peste trecut s-a aşternut umbra grea a uitării. În ce ne priveşte, nu credem că vechea controversă legată de naşterea lui Eminescu va fi vreodată lămurită definitiv”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (411)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

AM CITIT, AM REȚINUT

Mihai Eminescu: „Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirii, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evangheliei ei”; George Petrovai: „Suntem la porţile Orientului, unde orice este cu putinţă pentru neoameni şi ai lor”; Valeriu Ilica: „Poeţii şi profeţii sunt altfel de fiinţe”; Lucian Blaga: „Fiecare carte trebuie să continue acel bemol al vieţii, cu toate tonurile sufleteşti pe care le adânceşte cu o jumătate de ton”; Marian Nicolae: „Dacă fiecare poveste de viaţă s-ar transforma într-o poezie, lumea întreagă ar deveni o bibliotecă cu volume de versuri aşezate cuminţi pe rafturi”; Nicolae Balotă: „Fiecare generaţie, fiecare epocă trebuie să-şi merite poeţii”; Petre Ţuţea: „Singura care ne face esenţiali este moartea”; Mark Twain: „Moartea este eternitatea care ne face pe toţi egali”; Nicolae Iorga: „Aproape toate viciile te fac sociabil”; Nicolae Iorga: „Ne asociem mai uşor defectele decât însuşirile frumoase”; Yuval Noah Harari: „Din studii asupra scheletelor de homo sapiens a rezultat că vânătorii şi culegătorii din perioada în care omul nu descoperise încă agricultura ar fi avut creierul mai dezvoltat decât „agricultorii” din epocile care au urmat”; Yuval Noah Harari: „Revoluţia agricolă a fost cea mai mare păcăleală din istorie”; Yuval Noah Harari: „Homo sapiens i-a exterminat pe ceilalţi cu care, o perioadă, a coexistat”; Paul Steiger: „Greu mai găseşti astăzi un jurnalist care adecvează perfect cuvântul la mesajul pe care îl are de livrat”; Sever Voinescu: „Sunt un conservator incurabil şi oftez trist: părăsirea erei Gutenberg alterează profesia”; Andrei Pleşu: „Fiecare dintre noi are, inevitabil, relele lui, partea sa de umbră. Dar nu toţi avem în cârcă soarta ţării, şefia instituţiilor publice, buna administrare a statului”; Andre-Georges Haudricourt: „Orice obiect, dacă îl studiaţi corect, atrage după sine întreaga societate”; Milan Kundera: „Realitatea mea este în altă parte”; sculptorul Dragoş Neagoe: „Nu mai pot face diferenţa între apicultură şi sculptură”; Dragoş Neagoe: „Albinele, acest popor aşa de hotărât şi de pătrunzător, hrănit cu lumină şi căldură, cu ceea ce este mai curat în natură, cu sufletul florilor, zâmbetul cel mai cald al materiei şi strădania lui cea mai minunată către fericire şi frumuseţe”; Maurice Maeterlinck: „Albinele l-au înţeles pe om înainte ca acesta să-şi sfârşească gândurile”; Jean d`Ormesson: „N-am plâns din pricina vieţii. Am fost pur şi simplu mulţumit să exist”; Jean d`Ormesson: „Ciudată e lumea, până la urmă!”; Jean d`Ormesson: „În spatele inimaginabilului se află deneconceputul”; Jean d`Ormesson: „Dumnezeu e neverosimil, dar absenţa lui Dumnezeu este şi mai neverosimilă”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea e făina ce cade pe pământ atunci când îşi scutură Maica Domnului mâinile după ce termină de frământat pâinea pe care o vedem dimineaţa cu toţii pe cer abia scoasă din cuptor”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea, atunci când se întâmplă să fie înainte de Crăciun, e scrisoarea pe care o trimite Dumnezeu copiilor”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea, văzând cât de repede creştem, e copilăria noastră îmbrăcată în mireasă”; Yuval Noah Harari: „ Cel mai remarcabil moment din ultimii 500 de ani a urmat la 16 iulie 1945 la ora 5, 29 de minute şi 45 de secund. În acel moment precis, oamenii de ştiinţă americani au detonat prima bombă atomică la Alamogordo, New Mexico. Din acel moment, omenirea avea abilitatea nu numai să schimbe cursul istoriei, ci şi să-i pună capăt”; Francis Bacon: „Cunoaşterea este putere!”; Yuval Noah Harari: „Zahărul a devenit mai periculos decât praful de puşcă”; Yuval Noah Harari: „Marea bătălie a secolului 21 va fi între sfera privată a vieţii omeneşti şi sănătate. Iar sănătatea va câştiga”; Yuval Noah Harari: „Istoria omului a început când acesta a creat zeii. Şi se va termina când omul devine zeu”; Marc-Antoine Costa de Beauregard: „ Creştinismul şi Biserica se definesc drept o joncţiune între cer şi pământ”; Matei Vişniec: „Europa este în primul rând locul de naştere al acestui obiect fantastic care se numeşte carte, iar cultura este cimentul mental”; Avva Macarie Egipteanul: „ Dacă ne amintim de răutăţile pe care ni le-au făcut oamenii, ne dispare puterea de a ne aminti de Dumnezeu”; Larry Wolff: „În timpul Renaşterii, opoziţia conceptuală fundamentală era cea dintre Nord şi Sud, în timp ce intelighenţia Iluminismului a iniţiat reorientarea modernă a continentului care a produs Europa de Vest şi Europa de Est”; Larry Wolff: „Machiavelli s-a folosit de concepţiile vechii Rome, opunând Sudul Nordului Barbar, cu aceeaşi splendidă vervă şi cu acelaşi oportunism retoric cu care Churchill a exploatata perspectiva Iluminismului, opunând Vestul Estului, pentru a crea cortina de fier”; Honore de Balzac: „Locuitorii Rusiei, ai Ucrainei şi ai malurilor Dunării, pe scurt popoarele slave, fac legătura între Europa şi Asia, între civilizaţie şi barbarie”; Andrei Şarîi: „Apele oricărui fluviu poartă cu ele experienţa graniţei; Andrei Şarîi: „Dunărea, la fel ca multe alte fluvii, a fost întotdeauna şi a rămas până în ziua de azi o frontieră”; Nichita Stănescu: „Frumuseţea este o duminică a binelui”; Dan Grigore: „Nu îmi pot imagina arta fără melancolie, acest prinţ adormit în fiecare dintre noi”; Marin Sorescu: „Şi dacă nu putem să aruncăm pe talgerul lunii ţipătul nostru deznădăjduit / atunci ne întoarcem să robim la micul nostru puls / războinici care am pierdut bătălia jelaniei totale şi absolute”; Şerban Cioculescu: „A se vedea prea bine măţăraia”; Cella Delavrancea: „Cele mai mare defecte ale şcolii noastre de muzică sunt două: vanitatea elevului şi vanitatea profesorului”; Milovan Stefanovski: „Numai moartea şi nebunia / au dreptul / să limpezească visul / să-i interzică existenţa”; Carson McCullers: „Sunt fericit în singurătate, pentru că mă simt aparţinând de acest punct central al fiinţei mele care domină şi este prezent în total”;

Citeste mai mult

Eveniment

Intrarea în UE se schimbă: Sistemul EES pornește oficial în 12 puncte de frontieră

Publicat

Publicitate

Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) funcționează începând de miercuri cu preluarea datelor biometrice – imagine facială și patru amprente digitale – în cele 12 puncte de trecere a frontierei în care a fost deja implementat.

‘La acest moment, sistemul este operațional în următoarele puncte de trecere a frontierei: Sighet (județul Maramureș), Vicovu de Sus (județul Suceava), Stânca și Racovăț (județul Botoșani), Midia (județul Constanța), Naidaș (județul Caraș-Severin), Jimbolia, Lunga, Moravița (județul Timiș), Halmeu (județul Satu Mare), aeroporturile Suceava și Sibiu’, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) transmis AGERPRES.

 

EES se aplică doar cetățenilor acelor state care nu fac parte din UE și care efectuează șederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene (până la 90 de zile în oricare 180 de zile).

Pentru fiecare cetățean non-UE, sistemul înregistrează data și locul de intrare și ieșire, colectează date alfanumerice și biometrice și calculează automat durata șederii legale.

‘La prima intrare vor fi prelevate datele biometrice, iar la călătoriile ulterioare verificarea se va realiza automat, reducând timpul de așteptare la frontieră’, arată sursa citată.

Publicitate

 

Datele vor fi păstrate timp de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii duratei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor.

Detalii suplimentare pentru călători sunt disponibile pe platforma oficială a Uniunii Europene – www.travel-europe.europa.eu/ees. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Anunț de interes public: Revizuire autorizație de mediu SC HIDROPLASTO SRL

Publicat

Publicitate

SC HIDROPLASTO SRL solicită revizuirea autorizației de mediu pentru obiectivul „Fabrică colectare și prelucrare mase plastice” situat în Cătamărăști Deal, com. Mihai Eminescu, str. Pacea nr. 26, județul Botoșani.

Contestațiile se depun la sediul Direcției Județene de Mediu Botoșani din B-dul Mihai Eminescu nr. 44 în termen de 5 zile de la data apariției prezentului anunț.

Citeste mai mult

Eveniment

„Povești la gura sobei”, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a bibliotecii

Vineri, 12 decembrie 2025, ora 13:00, Filialanr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene’Mihai Eminescu’ Botoșani organizează activitatea ‘Povești la gura sobei’, un eveniment care îi invită pe copii să pătrundă în atmosfera caldă și liniștită a poveștilor de iarnă.

Participă elevii Clasei I B Step by Step ‘Veverițele Curioase’ din cadrul Liceului Pedagogic Nicolae Iorga, coordonați de prof. Olguța-Cătălina Dughilă și prof. Oana-Olivia Străchinariu.

În cadrul plăcut al secției, copiii vor descoperi farmecul poveștilor citite și interpretate, vor participa la jocuri de imaginație, vor crea mici texte inspirate de iarnă și vor lucra în ateliere tematice.

O întâlnire plină de simplitatea și bucuria copilăriei, unde spiritul poveștilor de iarnă prinde viață.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending