O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022.Jean Dumitraşcu publică articolul „Când s-a născut Eminescu?” Autorul consideră că foarte uşor s-a reţinut ca oficială data naşterii lui Eminescu drept 15 ianuarie 1850, care nu ar fi cea reală. Articolul ocupă aproape două pagini tip „România literară” şi vrea să ne convingă un lucru: Eminescu s-ar fi născut pe 20 decembrie 1849. Reţin: 1. „…Eminescu ar fi spus el însuşi că s-a născut în 1849. Nu numai că se mărturisea astfel prietenilor, dar şi scria acest lucru. Publicându-l în 1892 pe N. D. Giurescu (cel cu descoperirea actului de botez), Iacob Negruzzi adăuga o notă, prea puţin luată în seamă, din păcate: „Eminescu a scris cu mâna lui, în rubrica „Data naşterii”, următoarea însemnare:1849, decembrie 1849 (Sf. Ignat) Botoşani” (după I. E. Torouţiu, „Studii şi documente literare”, IV, 1933). Ciudată manieră de ignorare a acestei însemnări de către eminescologi, atenţi, de regulă, la orice literă sau apostrof din manuscrisele poetului (celebra lecţiune „totuşi/totul este trist pe lume” sau, de dată mai recentă, o nouă ediţie a „Luceafărului”, realizată de Nicolae Georgescu într-o formă ortografică sensibil schimbată”;
„Revenind la data din „Psaltire”, un împătimit cercetător al vieţii lui Eminescu, Augustin Z. N. Pop, arată că e „mai probabil data scrisă de tatăl poetului”, adică de 20 decembrie 1849, decât cea din 15 ianuarie anul următor. De fapt, există şi alte variante. Veşnic derutantul Octav Minar propune 24 decembrie 1849. Într-o primă fază, căpitanul Matei Eminovici lansează data de 8 noiembrie 1849, legând-o de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil (ce ar explica şi prenumele primit). Constanţa de Dunca-Schiau merge şi mai departe, avansând data de 21 mai 1849, plasând locul naşterii la Dumbrăveni, unde Gh. Eminovici se îngrijea de moşia boierului Costache Balş. Într-un fel îl înţelegem pe George Călinescu, cel care, în „Viaţa lui Mihai Eminescu”, după ce prezintă o serie de variante, încheie plictisit: „bunul-simţ cere să păstrăm ca dată a naşterii ziua de 15 ianuarie 1850”. Dar, tocmai bunul-simţ trebuie să oblige un istoric literar să cântărească toate probele şi argumentele, înainte dea trage o concluzie. De ce, procedând precum G. Călinescu, să nu luăm în calcul, din bun-simţ, şi argumentele ce susţin data de 20 decembrie 1849?”
„Să recapitulăm: pentru 20 decembrie 1849 avem însemnarea de la „Junimea” a lui Eminescu însuşi, calculul din manuscrise, mărturiile sale, redate de Ştefanelli, Maiorescu iniţial, Iosif Vulcan, V. Gr. Pop, , Mite Kremnitz, Aglae şi Matei Eminovici ş. a, însemnare din „Psaltire”,pledoariile unor Lecca Morariu, N. Iorga, D. Popovici, D. Murăraşu, I. D. Marin, Augustin Z. N. Pop, Ioana Em. Petrescu (dubii). De partea cealaltă, susţinătorii actului de botez descoperit de Giurescu: Maiorescu, G. Călinescu, N. Manolescu, E. Simion, George Munteanu, Petru Vintilă, autorii de dicţionare şi manuale. După cum am încercat să demonstrăm, certificatul de botez nu conţine data reală de naştere a lui Eminescu, aceasta fiind 20 decembrie 1849. Până când nu o să ascultăm de gândul lui Eminescu, de notaţia sa din albumul „Junimii” şi de calculele din manuscrise, preferând să ne „odihnim” întru Călinescu, vorba lui Noica?”;
„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022. Nicolae Manolescu, în rubrica „Ochiul magic”, face referiri la problema pusă de Jean Dumitraşcu: „Publicăm în acest număr un informat studiu al lui Jean Dumitraşcu referitor la vechea controversă legată de data naşterii lui Mihai Eminescu. Ne-am permis una sau două intervenţii care nu ating fondul chestiunii, ci atenuează unele formulări prea drastice („minciună” etc.). Studiul strânge în mănunchi mai toate punctele de vedere exprimate de-a lungul vremii referitoare la data şi locul naşterii poetului, de la cele ale apropiaţilor lui Eminescu, la cele ale istoricilor literari. Jean Dumitraşcu e foarte categoric în opinia d-sale, şi anume aceea că Eminescu s-ar fi născut la 20 decembrie 1849 şi nu la 15 ianuarie 1850, punând pe două coloane opiniile exprimate sau înregistrări în matricole bisericeşti şi şcolare. Îl rugăm să reflecteze la următoarele trei observaţii: 1) reluarea discuţiei nu aduce nicio probă nouă în dosarul cu pricina (ceea ce, de altfel, nici nu cred că mai e posibil); 2) nici în ce priveşte argumentaţia, autorul studiului nu produce lucruri noi, limitându-se la a opune în chip meticulos şi ordonat argumentele sale; 3) concluzia, favorabilă datei de 20 decembrie 1849, nu devine neapărat mai convingătoare decât până acum, din cauză că e un pic prea tendenţioasă, mizând oarecum riscant pe veridicitatea unor mărturii incerte sau contradictorii, cum ar fi însemnarea căminarului pe marginea „Psaltirii” pe care n-a văzut-o nimeni în afară de Matei Eminovici, fratele poetului, considerat de toţi eminescologii nu tocmai demn de încredere, sau datele comunicate în diferite împrejurări de poetul însuşi care sunt, chiar şi ele, diferite. Publicăm în acest număr studiul lui Jean Dumitraşcu nu numai fiindcă este temeinic informat şi bine scris, dar şi fiindcă orice readucere în actualitate a lui Eminescu ni se pare importantă azi, când, se ştie, în ochii noii generaţii , peste trecut s-a aşternut umbra grea a uitării. În ce ne priveşte, nu credem că vechea controversă legată de naşterea lui Eminescu va fi vreodată lămurită definitiv”;
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
VIDEO: Troiță închinată Sfântului Ilie Cleopa, sfințită la Botoșani în prima sa zi de prăznuire după canonizare. Mărturia părintelui Ioan: „Nu am crezut că voi trăi această zi”
La împlinirea a 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, Sfântul Sinod a proclamat anul 2025 drept „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”. Cu acest prilej, pe 4 februarie 2025, în Catedrala Patriarhală din București, au fost înscriși în rândul sfinților 16 mărturisitori români din perioada regimului comunist. Printre ei se numără și cuvioșii Paisie Olaru și Ilie Cleopa, marii duhovnici ai Sihăstriei.
Rugăciune și priveghere la Botoșani
Ziua de 2 decembrie, data la care este cinstit Sfântul Ilie Cleopa, a fost trăită cu multă bucurie duhovnicească în Botoșani. În mai multe biserici ale orașului, credincioșii au privegheat și s-au rugat până târziu în noapte, evocând viața aspră de sihăstrie și puterea de rugăciune a marelui predicator al neamului românesc. Pentru mulți, a fost o zi de adâncă aducere aminte și de regăsire a rădăcinilor spirituale.
Unul dintre momentele care au încununat această sărbătoare a avut loc în cartierul ANL Bucovina, pe strada care poartă numele sfântului. Acolo a fost sfințită o troiță aparte, lucrată sub forma unei icoane, ridicată cu osteneală în ultimele luni și închinată Sfântului Ilie Cleopa, cel plecat de pe meleagurile botoșănene.
Slujba de sfințire a fost oficiată de un sobor numeros de preoți, avându-i în frunte pe arhimandritul Ioan Harpa și pe părintele protopop Petru Fercal. Au fost prezenți credincioși atât din cartier, cât și din alte zone ale orașului, toți uniți în același fior al bucuriei duhovnicești.
O inițiativă născută din credință și prietenie
Publicitate
Micuțul altar a fost ridicat cu sprijinul omului de afaceri Ionuț Babei, cel care a pus la dispoziție terenul și resursele necesare. Icoana troiței, lucrată după modelul folosit la Catedrala Mântuirii Neamului, a fost realizată sub îndrumarea preotului Liviu Florariu și impresionează prin simplitatea și lumina ei.
Gicu Onofrei, inițiatorul proiectului, a evocat începuturile acestei lucrări. „Acum șase-șapte ani, am avut o discuție cu Înaltpreasfințitul Teofan și cu domnul Cătălin Flutur, care atunci a spus că a dat străzilor numele părinților Cleopa și Paisie. ÎPS Teofan mi-a dat binecuvântare să fac un bust al părintelui Cleopa. Până am găsit eu locul potrivit, a venit momentul canonizării, și am decis să ridic o troiță. Așa am ajuns la domnul Ionuț Babei, care a oferit spațiul și tot ce a fost necesar.”
Pentru Ionuț Babei, momentul are o semnificație personală. „S-a întâmplat o minune. În ultima perioadă am avut probleme financiare, iar astăzi, chiar de ziua Sfântului, au început să se rezolve. Totul se luminează”, a mărturisit el.
„Nu am crezut că voi trăi această zi” – mărturia părintelui Ioan
Părintele arhimandrit Ioan Harpa, cel care l-a cunoscut personal pe părintele Cleopa, a vorbit cu emoție despre trăirea acestei prime zile de prăznuire:
„Nu am crezut că voi ajunge să trăiesc această zi. Îl cunoșteam pe părintele Cleopa, am mers adesea la dânsul, i-am cunoscut viața și nevoințele. Nu mi-am imaginat vreodată că îl voi vedea trecut în rândul sfinților în timpul vieții mele. Întotdeauna îi considerăm pe sfinți departe de noi, în calendar, și rareori ne gândim că îi putem cunoaște în această viață.”
Părintele a subliniat legătura specială dintre Sfântul Ilie Cleopa și botoșăneni: „Când auzea că ești din Botoșani, te întreba despre sate, despre oameni, despre locuri. Era foarte legat de credincioșii de aici. De aceea, cred că este firesc ca și noi să-i întoarcem dragostea, cinstindu-i viața și învățăturile.”
În cuvântul său, arhimandritul Ioan a amintit și sfatul adesea rostit de părintele Cleopa: „Omul, în viață, trebuie să circule pe un singur drum: cu frica de Dumnezeu pe o parte și gândul la moarte pe cealaltă. Iar cu binecunoscuta lui blândețe, sfântul spunea: Măi, v-aș pune într-o traistă și v-aș duce pe toți în Rai. Mânca-v-ar Raiul!”
Un semn pentru Botoșani și pentru credincioșii săi
Sfințirea troiței din cartierul ANL Bucovina rămâne unul dintre cele mai emoționante momente ale primei prăznuiri a Sfântului Ilie Cleopa după canonizarea sa. Pentru botoșăneni, în general și pentru credincioșii din cartierul amintit este un semn al avlaviei, al legăturii neîntrerupte cu acest mare duhovnic și o chemare de a urma drumul credinței pe care el l-a luminat.
„Îl rugăm pe Sfântul Părinte Cleopa să-și aducă aminte de noi, așa cum o făcea și în timpul vieții. Să ne ajute prin rugăciunea, sfatul și dârzenia lui.”, a spus părintele Ioan.
Trei persoane, între care un copil de doi ani, au ajuns la spital în urma unui accident rutier produs miercuri după-amiază, la ieșirea din municipiul Dorohoi spre Șendriceni. Impactul s-a produs între două autoturisme, iar martorii au alertat imediat serviciile de urgență.
La fața locului au ajuns rapid pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere dotată cu modul de descarcerare, precum și o ambulanță SMURD. În sprijin a sosit și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani, care a preluat răniții.
Echipajele au constatat că nicio persoană nu era încarcerată, însă cele două conducătoare auto, de 19 și 25 de ani, prezentau traumatisme și necesitau îngrijiri medicale. Alături de ele a fost evaluat și copilul de doi ani, aflat în același autoturism. Toți trei au fost transportați la spital pentru investigații suplimentare și tratament.
Pompierii au acționat și pentru înlăturarea pericolului de incendiu, întrucât în urma impactului existau scurgeri de lichide combustibile. Zona a fost securizată pentru siguranța participanților la trafic.
Reprezentanții ISU Botoșani transmit un mesaj de responsabilitate către șoferi, recomandând prudență, adaptarea vitezei la condițiile de drum și respectarea regulilor rutiere. „Siguranța dumneavoastră și a celorlalți depinde de atenția la volan”, transmit pompierii, care își cer scuze pentru disconfortul creat prin blocarea temporară a traficului, necesară pentru intervenția în siguranță.
Pompierii militari rămân mobilizați 24 de ore din 24 pentru intervenții rapide și acordarea primului ajutor persoanelor aflate în dificultate. Toate evenimentele din județ sunt monitorizate în timp real de Centrul Operațional, care dispune măsurile necesare pentru salvarea de vieți și gestionarea eficientă a situațiilor de urgență.
*POLIȚIȘTI AVANSAȚI ÎNAINTE DE TERMEN CU OCAZIA ZILEI NATIONALE A ROMÂNIEI*
În contextul sărbătoririi Zilei Naționale a României, la data de 2 decembrie a.c., la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, în cadrul unei ședințe festive, 21 de polițiști au fost avansați în gradul profesional următor, înainte de termen.
Această formă de recompensare reflectă recunoașterea dedicării, profesionalismului și rezultatelor obținute de polițiști în activitatea desfășurată în sprijinul comunității.
Cu această ocazie, conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani le-a adresat felicitări tuturor celor avansați și le-a urat succes în parcursul profesional.
Duminică, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere, care au drept cauze generatoare indisciplina pietonilor.
În cadrul activităților desfășurate au fost aplicate 17 sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 5.000 de lei, iar 14 dintre acestea au fost aplicate pentru abateri ale pietonilor.
Reamintim că indisciplina pietonilor este principala cauză generatoare a accidentelor mortale în județul Botoșani.
Publicitate
Polițiștii vor continua să desfășoare astfel de activități preventive și în perioada următoare.