Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (82)

Publicat

acum 1 an

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ZIGZAG  EMINESCOLOGIC

Marco Lucchesi, poet, romancier, eseist şi traducător brazilian, referindu-se la Eminescu: „Acum câţiva ani am propus într-un ziar românesc din Craiova să creăm un paşaport haitian. Eliade a scris un studiu foarte important despre Camoes şi Eminescu, cu alte cuvinte, despre extremităţile cuvântului nostru latin. Sper să înfiinţez acel pod peste Ocean între cele două ţări şi, bineînţeles, Academia Română va juca un rol foarte important. Trebuie să rămânem împreună şi să ne inspirăm dintr-o sursă cu rădăcini comune, să descoperim cât de important va fi dialogul dintre fiii lui Camoes şi ai lui Eminescu” (vezi „Dilema veche” nr. 730 din 2018);

Daniel Cristea-Enache, în „România literară” nr. 7 din 2018, publică o cronică la cartea „Eminescu, poem cu poem” de Alex Ştefănescu. Reţinem un punct de vedere: „… văd lucrurile diferit faţă de Ştefănescu în ceea ce priveşte frazele „complicate şi silnice”, stilul „declamativ – romantic”, versurile „încărcate excesiv”, câte o introducere „încâlcită”, câte o strofă „melodramatică” sau „artificială”. Ele îmi par nu defecte ale textelor lirice eminesciene, ci caracteristici ale romantismului care, el, aşa este: melodramatic şi încâlcit, artificial şi excesiv. Ar fi, de altfel, inexplicabil ca un poet cu geniu în „purificarea „ versului (comparat de critic cu Brâncuşi) să facă poeme  lungi şi „declamative” din eroare şi nu din chiar miza poemelor respective. Unde are dreptate autorul în critica făcută versurilor eminesciene este la cele din faza de primă tinereţe.  „La mormântul lui Aron Pumnul” e, într-adevăr, un text declamativ din nepriceperea junelui poet şi nu din arta rafinată pe care el o va stăpâni curând”;

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema veche” nr. 730 din 2018, despre Eminescu: „Şi cum vin cu drum de fier, / Toate cântecele pier” – spune Eminescu reticent faţă de aceeaşi „artificialitate” a modernităţii şi destrămare a comuniunii cu natura şi a comunităţii tradiţionale dintre oameni”;

Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 7 din 2018, despre Eminescu: „Eminescu şi când se juca se juca serios, cu o conştiinciozitate simpatic-inadecvată. Semăna, în asemenea momente, cu germanul generic dintr-o altă postumă a sa, „Germanu-i foarte tacticos” (prelucrare după Hoffmann von Fallersleben)”;

Titu Maiorescu, în „Opere II” (Editura „Minerva”, Bucureşti, 1984), despre Eminescu: „Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, şi forma limbii naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti”; 

  1. C. Cuza, în „Mihai Eminescu ca reprezentant al romantismului” (vol. I, Editura „Saeculum I. O.”, Bucureşti, 2010), despre Eminescu: „Aşadar nu Eminescu a fost influenţat de „Junimea”, ci, cum am zis, mai degrabă „Junimea” de Eminescu”;

Alexandru Zub, în „Expres cultural” nr 1 (13) din 2018, scriind despre  Eminescu şi spaţiul istoriei. Privind raportarea lui Eminescu la istorie, distinsul academician  vede  două  aspecte: a) un înţeles larg („de destin al omenirii, desfăşurat în spaţiul temporal”); b) un înţeles restrâns („de actualitate creatoare, de prezent conţinând toate virtualităţile şi generând o istorie îndreptată spre viitor”). Privind judecăţile lui Eminescu în sfera istoriei, spune Alexandru Zub, acestea sunt despre: durată, rostul istoriei, evenimente capitale, finalitatea şi condiţia cercetării istorice, nevoia de rigoare în istorie, imperativul veracităţii, detaşarea de obsesiile prezentului, evoluţia organică, progres, rolul personalităţii şi a maselor şi viaţa internă a istoriei;

Am citit cartea de interviuri ale Elenei Condrei cu academicianul Vasile Tăriţeanu („Arheul eminescian la Cernăuţi”, Editura „Geea”, Botoşani, 2017). Conştientă de calibrul personalităţii pe care o are în faţă, Elena Condrei şi-a exersat cu succes unele abilităţi precum gândirea rapidă, cultura sa generală, deseori curiozitatea… dar mai ales empatia.  Întrebările Elenei Condrei sunt exacte, perfect circumscrise obiectivului propus, ceea ce înseamnă o bună pregătire pentru întâlnirea cu academicianul, poetul, publicistul, editorul şi fruntaşul vieţii publice din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu. Evidentă fiind  dorinţa de exprimare a interlocutorului, Elena Condrei simte acest aspect şi-l lasă să se exprime prin fraze  ferite de un academism supărător,  dominate însă de o coerenţă dulce, ceea ce le face plăcute şi provocatoare de interes.

Elena Condrei, în „Arheul eminescian la Cernăuţi”  (Editura „Geea”, Botoşani, 2017), despre Vasile Tărâţeanu: 1. „uricar la curtea Dorului de Ţară”; 2. „oştean al limbii române”; 3. „un suflet înrămat în poezie”; 4. „şi-a creat universul său poetic  cu o cauză bine definită, de a sluji Patria – Limba – Biserica”; 5. „din „harpa” sufletului lui Vasile Tăriţeanu iese strigătul dezrădăcinaţilor printr-o sârmă ghimpată”; 6. „este „desfrunzirea amintirilor” renăscătoare”; 7. „este spiritul românilor „fărdeţară”; 8. „cu pana înmuiată în istoria Moldovei… strigă pătimirile noastre”; 9. „scrie cu litere de foc despre înaintaşii care au stropit cu sânge glia străbună” etc.;

Constantin Coroiu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2018, redă o afirmaţie a învăţatului bucovinean Traian Chelariu cu privire la femeile din viaţa lui Eminescu: „În afară de mamă, care are o rară distincţie şi duioşie în fizionomia cunoscută din fotografia păstrată, Eminescu nu a avut în jurul său femei care să-l promoveze sufleteşte. Diferitele Eufrosine din prima adolescenţă au fost, se pare, marfă de bâlci; Veronica Micle – o femeiuşcă; Harieta, ca soră – geloasă ca o îndrăgostită fără nădejde, şi Mite a cochetat în mod distins, deşi nu mai puţin lucid, deci, vinovat, cu ispita de a fi în atenţia unui poet; însă doamnele gen Emilian nu i-ar fi putut produce decât scârbă… Şi totuşi, toate femeile acestea s-au ridicat în spiritual prin Eminescu, sau s-ar fi putut ridica în spiritual prin Eminescu, chiar dacă s-ar fi găsit şi în mocirlă”; 

Constantin Coroiu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2018, reia un citat  a lui N. Steinhardt despre Veronica Micle: „Ca şi Titu Maiorescu, nu o pot suferi pe Veronica Micle. Cred nu numai că a fost o pacoste în viaţa lui Eminescu, dar că şi a influenţat (pe cât a putut, fireşte, adică foarte puţin) în rău opera sa. E o falsă poetă, o falsă amantă. E o Cătălină prefăcută, vulgară, romanţioasă, o moftangioaică siropoasă. (Drept e  că s-a sinucis: ceea ce e un păcat, dar şi o ieşire din lumea mofturilor şi palavrelor);

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cultura grâului de toamnă este afectată de secetă pedologică moderată şi puternică în Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia

Publicat

acum 2 ore

vineri, 19.04.2024

de

Cultura grâului de toamnă este afectată de secetă pedologică moderată şi puternică în Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia, precum şi local în estul şi sudul Transilvaniei, potrivit unei analize a Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

“La data de 19 aprilie 2024, în cultura grâului de toamnă, conţinutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm prezintă valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată şi puternică), pe suprafeţe extinse din Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia, local în estul şi sudul Transilvaniei”, spune ANM.

În schimb, rezerva de umiditate a solului se încadrează în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în Maramureş, Crişana şi Banat, în cea mai mare parte a Transilvaniei, local în nordul şi sudul Olteniei, în nordul, nord-vestul, vestul, sudul şi estul Munteniei şi, izolat, în estul Moldovei şi al Dobrogei.

La porumb, în stratul de sol 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apă se situează în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în Crişana şi Transilvania, în cea mai mare parte a Munteniei şi a Moldovei, în centrul şi sud-vestul Dobrogei şi, izolat, în nord-estul Banatului.

În Oltenia şi Maramureş, local în nordul, centrul, estul şi sud-estul Dobrogei, în nordul, vestul şi nord-vestul Banatului, nordul, estul, centrul şi sudul Moldovei şi, izolat, în vestul şi sudul Munteniei, se înregistrează deficite de umiditate în sol.

Agricultorii din judeţul Prahova spun că, la această oră, situaţia culturilor de grâu este critică pe fondul secetei şi cer desfiinţarea sistemului antigrindină despre care susţin că nu protejează, în realitate, împotriva grindinei şi, mai mult, ar favoriza seceta.

Zeci de agricultori, unii însoţiţi de utilaje, au protestat pe 15 aprilie în comuna prahoveană Valea Călugărească, cerând oprirea sistemului antigrindină.

Şi fermierii din Arad se plâng de seceta accentuată de temperaturile neobişnuit de ridicate din ultima perioadă şi spun că plantele cultivate în toamnă, precum grâul, orzul şi rapiţa, s-au maturizat prematur din cauza căldurii, dar sunt subdezvoltate din cauza lipsei apei din sol.

Preşedintele Cooperativei “Fermierul Nădlăcan”, Milan Kelo, a declarat, luni, 15 aprilie, pentru AGERPRES, că deficitul de apă din zonă este 250 de litri pe metru pătrat începând din vara anului trecut şi până în prezent, iar de la începutul acestui an precipitaţiile căzute sunt la jumătate faţă de media anilor trecuţi.

Fermierul spune că în perioada 1 ianuarie – 31 martie au căzut doar 72 de litri de precipitaţii pe metru pătrat, adică o medie de 24 de litri pe lună, în timp ce media lunară normală este de 54 de litri în zona Nădlac.

“Avem deja crăpături în pământ din cauza secetei, iar culturile de toamnă suferă. Orzul şi grâul sunt cele mai afectate, nu s-au dezvoltat corespunzător. Dacă în următoarele zece zile nu plouă, iar prognoza arată că nu va ploua, estimăm pierderi de până la 30% la aceste culturi”, a spus Milan Kelo.

Similar, partea de sud a judeţului Vaslui se confruntă cu o secetă pedologică accentuată, iar în partea nordică se înregistrează secetă moderată, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Vaslui. Din cauza deficitului major de apă din sol, sunt semnalate probleme la culturile de grâu, rapiţă, orz sau orzoiacă, înfiinţate în toamna anului trecut, iar o parte dintre producătorii agricoli au întors deja culturile din cauza răsăririi neuniforme. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

La Săveni s-a desfășurat etapa locală a Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”

Publicat

acum 3 ore

vineri, 19.04.2024

de

În data de 16 aprilie, sediul Protopopiatului Săveni a fost gazdă pentru desfășurarea etapei locale a Concursului Național Catehetic, derulat pe parcursul acestui început de an.

În data de 16 aprilie, la sediul Protopopiatului Săveni a avut loc etapa locală a Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”, moment de evaluare a proiectelor pe care părinții cateheți ai protopopiatului le-au alcătuit, le-au susținut și le-au aplicat în parohiile unde slujesc.

Prin urmare, ca rod al activității lor catehetice, participanții au înaintat comisiei prezidată de către prof. Iulia Tronciu, proiectele aferente complexei lucrări de învățare și de ghidare a tinerilor din parohii, proiecte care, anul acesta au avut drept scop identificarea și implicarea în împlinirea nevoilor pe care cei în suferință din parohiile în care viețuiesc le au.

S-au evidențiat între participanți pr. Ionel Băicănescu, preot slujitor la Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, Bobulești, precum și pr. Marian Pancu, paroh al Bisericii „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, Bodeasa.

Câștigătorul etapei locale a fost pr. Gelu Costăchescu de la Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, Tudor Vladimirescu, care de altfel, va și reprezenta Protopopiatul Săveni la etapa eparhială din data de 25 aprilie, la Iași.

Mărturii ale participanților:

„Concursul Național Catehetic «Hristos – Cuvântul care vindecă» a fost o reală bucurie pentru parohia noastră prin prisma faptului că tinerii au învățat ce este milostenia și grija față de aproapele, iar cei vârstnici au simțit dragostea și compasiunea tinerilor. Adevăratul câștig al acestui concurs este de a ne fi făcut să fim mai responsabili la nevoile celor din jur și mai uniți ca și comunitate”. (pr. Ionel Băicănescu)

„Concursul Național Catehetic desfășurat la Parohia «Sfânta Cuvioasă Parascheva», Bodeasa a fost o premieră pentru acest sat. În cadrul acestui proiect credincioșii au prezentat un interes foarte ridicat, informațiile dobândite, considerându-le a le fi foarte folositoare și necesare. În cadrul acestor cateheze am căutat să le arăt de ce este important să săvârșim Sfintele Taine și care este beneficiul adus sufletelor și trupurilor noastre prin intermediul lor. Munca si truda depusă împreună cu credincioșii parohiei Bodeasa s-au încununat cu săvârșirea Sfintei Liturghii.” (pr. Marian Pancu)

„Am început abia al treilea an de preoție și sunt recunoscător pentru această oportunitate de a participa la Concursul Național Catehetic. Ne-am străduit cu toții, cei din parohia „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil”, Tudor Vladimirescu, să dăm dovadă că suntem frumoși – sufletește și trupește și putem face lucruri deosebite pentru sănătatea noastră și a celor din jur. Deși înainte nu prea veneau copiii la biserică, acum după ce am început să îi antrenăm în diverse activități catehetice și recreative, constatăm că prezența și implicarea lor în viața duhovnicească a parohiei într-un număr crescând nu este doar un accident, ci mai degrabă este rodul muncii noastre, a tuturor în această direcție.” (pr. Gelu Costăchescu)

(pr. Florin Cîtea – responsabil catehizare Protopopiatul Săveni)

Citeste mai mult

Eveniment

„Cutezătorii” din Botoșani vor porni „La pas de cercetaș în Europa”

Publicat

acum 3 ore

vineri, 19.04.2024

de

Cercetași din Italia – provincia di Venezia, comune di jesolo, regione deVenoto și cercetașii de la Centrul local „Cutezătorii” Botoșani din cadrul Organizației Naționale „Cercetașii României” vor desfășura în perioada 20-22 aprilie a.c. o serie de activități comune în cadrul programului „La pas de cercetaș în Europa”.
„Activitățile realizate în cadrul programului sunt încărcate de simbolismul autentic, atât al poporului român, cât și al poporului italian și au menirea de a insufla mai-tinerilor cercetași și voluntari dragostea față de trecutul țărilor pe care le reprezintă şi are ca principal scop asigurarea unui cadru optim de realizare în mod nonformal a uneie educații experiențiale benefice tinerei generații de cercetași, precum și promovarea principalelor evenimente istorice, obiective culturale, trasee turistice, tradiții și obiceiuri, din judeţul Botoşani (România) și provincia di Venezia (Italia)” a declarat Flavius Damean, lider a C.L „Cutezătorii” Botoșani.
Sâmbătă, 20 aprilie 2024:
Prima activitate inclusă în programul cercetașilor constă în participarea acestora la Casa Tineretului Botoșani la Atelierul de arte vizuale și urbanism coordonat în cadrul Asociației Culturale „Arlechin” de doamna profesoară Marilena Asăvoie, lideră de cercetași în echipa de coordonare a Centrului local „Cutezătorii” Botoșani.
Activitatea continuă cu prima deplasare din cadrul traseului tematic „Botoșani, orașul istoric al al geniilor” la obiectivele turistice și culturale din municipiul Botoșani: Casa Tineretului Botoșani- – Parcul „Mihai Eminescu”– Palatul Administrativ și Primăria Municipiului Botoșani– Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani – Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani – Biserica Uspenia – clădirile istorice din Centru Vechi al municipiului Botoșani – Biserica Ff. Gheorghe – Casa Memorială „Nicolae Iorga” din Botoșani.
În partea a doua a zilei, cercetașii se vor deplasa la Tipografia Ria, unde doamna Hrițcu Mariana va prezenta cercetașilor întrega activitate începută cu anul 1996, ulterior cu toții se vor îndrepta către Lacul cu nuferi și Casa Memorială „Mihai Eminescu” de la Ipotești, locul de naștere a marelui poet Mihai Eminescu.
În finalul zilei, cercetașii se vor deplasa la Casa Memorială „George Enescu” de la Liveni și unde vor desfășura activități de socio-culturale alături de membrii unității de cercetași din comuna George Enescu, județul Botoșani și ai ansamblului folcloric „Stejărelul – Vlăstarele lui Enescu”, coordonați de domnul Alin Chiorescu, având ca parteneri Primăria Comunei „George Enescu”, reprezentată de domnul primar Murariu Bogdan Tony. Activitățile sunt coordonate de luca sirri, liderul centrului de cercetași din comune di Jesolo, Italia și liderii și coordonatorii Centrului local „Cutezătorii” Botoșani: Remus Ursache, Viorel Hrițcu, Iuliana Damian, Adrian Lupu, Roxana Pricop, Flavius Damean, Monica Aruxandei, Ana Maria Hazaparu, Manuela Sorohan, Marilena Asăvoaie.
Duminică, 21 aprilie 2024:
Activitățile din data de 22 aprilie, încep la Casa Tineretului Botoșani unde va fi prezentat traseul mănăstirilor din țara de nord și va continuă cu vizita la Muzeul de etnografie și artă ,,Ștefan Luchian” din Ștefănești, județul Botoșani unde doamna profesor-muzeograf Carmen Munteanu va prezenta cercetașilor și tinerilor prezenți viața și opera marelui pictor Ștefan Luchian, urmată de excursia la mormintele urieșilor din evul mediu și vizita la Cimitirul Evreiesc din Ștefănești, cel mai important loc de pelerinaj din Europa pentru evreii hasidici, unde, dl. Simon Marcu, director al Centrului Jud. de Voluntariat Botoșani, membru al Comunității evreilor din Botoșani, va oferi cercetașilor, voluntarilor și tinerilor prezenți, informații despre simboluri, ivrit, kippa și rabinul Avrohom Mattisyohu Friedman, renumit pentru minunile pe care le-a făcut.
În partea a doua a zilei, cercetașii se vor deplasa la Centrul Cultural din orașul Săveni unde vor participa la cursurile de coregrafie și dans popular alături de membri unității de cercetași din orașul Săveni, coordonați de doamna Fociac Florentina, lideră de cercetași în echipa de coordonare a Centrului local „Cutezătorii” Botoșani și ai ansamlului „Floarea soarelui” având ca și coregraf pe domnul Laurențiu Cârligeanu și coordonator pe domnul director Luță Sorin, avân parteneri Primăria orașului Săveni, reprezentată de domnul primar Relu Petru Tîrzioru și domnul viceprimar Bogdan Ilie Catruc.
În finalul zilei, cercetașii se vor deplasa la Școala Gimnazială „Ioan Cernat” din comuna Havârna, județul Botoșani, reprezentată de doamna director Roberta Carla Mihalciuc, unde împreună cu membrii unității de cercetași din Havârna și grupurile artistice de la instituțiile de învățământ și Căminul cultural coordonat de domnul Roboschi Ionel, vor cânta muzică folk din repertoriul specific stilului italian și românesc, de asemenea vor învăța o suită de dansuri populare.
„După cum se știe, cercetăşia nu este numai pentru copii și tineri. Alături de micii și tinerii cercetași sunt adulții și voluntarii care sprijină organizația în funcție de timpul disponibil pe care îl pot aloca pentru implicarea în activitățile și proiectele cercetașilor, experiența personală și aptitudinile pe care le-au dobândit în cariera lor profesională. Încă de la început alături de colegii mei adulți voluntari, am reușit să ajutăm tinerii și copii cercetași să-și atingă potențialul și să deprindă noi abilități de relaționare, adaptare și cunoaștere a mediului înconjurător. De asemenea în realizarea activităților beneficiem de expertiza specialiștilor din Organizația Națională „Cercetașii României” și a mai multor instituții și autorități publice centrale și locale”, a declarat Sebastian Gheorghiu, director al Centrului local „Cutezătorii” Botoșani.
Principalii parteneri ai proiectului: Organizația Națională ,,Cercetașii României”, Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Palatul Copiilor Botoșani, Asociația ,,Arlechin”, SC ADMIR SRL, Tipografia RIA și Centrul Județean de Voluntariat Botoșani.
Informații suplimentare: www.cercetasiibotosani.ro / www.voluntariatbotosani.ro / www.arlechinromania.ro / www.saveni7days.ro

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Primarul comunei Stăuceni, Cozmin Epuraș

Publicat

acum 4 ore

vineri, 19.04.2024

de

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botoșani24.ro a fost astăzi primarul comunei Stăuceni, Cozmin Epuraș.
Primarul comunei Stăuceni a anunțat că intră în lupta pentru un nou mandat de primar al acestei comune și a vorbit despre investițiile realizate în comună în ultimii patru ani, de la sala de sport până la lucrările la rețeaua de gaz metan, o investiție care va costa nu mai puțin de 5,5 milioane de euro și care ar urma să se finalizeze în următorii doi ani. Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending