Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (82)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ZIGZAG  EMINESCOLOGIC

Marco Lucchesi, poet, romancier, eseist şi traducător brazilian, referindu-se la Eminescu: „Acum câţiva ani am propus într-un ziar românesc din Craiova să creăm un paşaport haitian. Eliade a scris un studiu foarte important despre Camoes şi Eminescu, cu alte cuvinte, despre extremităţile cuvântului nostru latin. Sper să înfiinţez acel pod peste Ocean între cele două ţări şi, bineînţeles, Academia Română va juca un rol foarte important. Trebuie să rămânem împreună şi să ne inspirăm dintr-o sursă cu rădăcini comune, să descoperim cât de important va fi dialogul dintre fiii lui Camoes şi ai lui Eminescu” (vezi „Dilema veche” nr. 730 din 2018);

Daniel Cristea-Enache, în „România literară” nr. 7 din 2018, publică o cronică la cartea „Eminescu, poem cu poem” de Alex Ştefănescu. Reţinem un punct de vedere: „… văd lucrurile diferit faţă de Ştefănescu în ceea ce priveşte frazele „complicate şi silnice”, stilul „declamativ – romantic”, versurile „încărcate excesiv”, câte o introducere „încâlcită”, câte o strofă „melodramatică” sau „artificială”. Ele îmi par nu defecte ale textelor lirice eminesciene, ci caracteristici ale romantismului care, el, aşa este: melodramatic şi încâlcit, artificial şi excesiv. Ar fi, de altfel, inexplicabil ca un poet cu geniu în „purificarea „ versului (comparat de critic cu Brâncuşi) să facă poeme  lungi şi „declamative” din eroare şi nu din chiar miza poemelor respective. Unde are dreptate autorul în critica făcută versurilor eminesciene este la cele din faza de primă tinereţe.  „La mormântul lui Aron Pumnul” e, într-adevăr, un text declamativ din nepriceperea junelui poet şi nu din arta rafinată pe care el o va stăpâni curând”;

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema veche” nr. 730 din 2018, despre Eminescu: „Şi cum vin cu drum de fier, / Toate cântecele pier” – spune Eminescu reticent faţă de aceeaşi „artificialitate” a modernităţii şi destrămare a comuniunii cu natura şi a comunităţii tradiţionale dintre oameni”;

Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 7 din 2018, despre Eminescu: „Eminescu şi când se juca se juca serios, cu o conştiinciozitate simpatic-inadecvată. Semăna, în asemenea momente, cu germanul generic dintr-o altă postumă a sa, „Germanu-i foarte tacticos” (prelucrare după Hoffmann von Fallersleben)”;

Publicitate

Titu Maiorescu, în „Opere II” (Editura „Minerva”, Bucureşti, 1984), despre Eminescu: „Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, şi forma limbii naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti”; 

  1. C. Cuza, în „Mihai Eminescu ca reprezentant al romantismului” (vol. I, Editura „Saeculum I. O.”, Bucureşti, 2010), despre Eminescu: „Aşadar nu Eminescu a fost influenţat de „Junimea”, ci, cum am zis, mai degrabă „Junimea” de Eminescu”;

Alexandru Zub, în „Expres cultural” nr 1 (13) din 2018, scriind despre  Eminescu şi spaţiul istoriei. Privind raportarea lui Eminescu la istorie, distinsul academician  vede  două  aspecte: a) un înţeles larg („de destin al omenirii, desfăşurat în spaţiul temporal”); b) un înţeles restrâns („de actualitate creatoare, de prezent conţinând toate virtualităţile şi generând o istorie îndreptată spre viitor”). Privind judecăţile lui Eminescu în sfera istoriei, spune Alexandru Zub, acestea sunt despre: durată, rostul istoriei, evenimente capitale, finalitatea şi condiţia cercetării istorice, nevoia de rigoare în istorie, imperativul veracităţii, detaşarea de obsesiile prezentului, evoluţia organică, progres, rolul personalităţii şi a maselor şi viaţa internă a istoriei;

Am citit cartea de interviuri ale Elenei Condrei cu academicianul Vasile Tăriţeanu („Arheul eminescian la Cernăuţi”, Editura „Geea”, Botoşani, 2017). Conştientă de calibrul personalităţii pe care o are în faţă, Elena Condrei şi-a exersat cu succes unele abilităţi precum gândirea rapidă, cultura sa generală, deseori curiozitatea… dar mai ales empatia.  Întrebările Elenei Condrei sunt exacte, perfect circumscrise obiectivului propus, ceea ce înseamnă o bună pregătire pentru întâlnirea cu academicianul, poetul, publicistul, editorul şi fruntaşul vieţii publice din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu. Evidentă fiind  dorinţa de exprimare a interlocutorului, Elena Condrei simte acest aspect şi-l lasă să se exprime prin fraze  ferite de un academism supărător,  dominate însă de o coerenţă dulce, ceea ce le face plăcute şi provocatoare de interes.

Elena Condrei, în „Arheul eminescian la Cernăuţi”  (Editura „Geea”, Botoşani, 2017), despre Vasile Tărâţeanu: 1. „uricar la curtea Dorului de Ţară”; 2. „oştean al limbii române”; 3. „un suflet înrămat în poezie”; 4. „şi-a creat universul său poetic  cu o cauză bine definită, de a sluji Patria – Limba – Biserica”; 5. „din „harpa” sufletului lui Vasile Tăriţeanu iese strigătul dezrădăcinaţilor printr-o sârmă ghimpată”; 6. „este „desfrunzirea amintirilor” renăscătoare”; 7. „este spiritul românilor „fărdeţară”; 8. „cu pana înmuiată în istoria Moldovei… strigă pătimirile noastre”; 9. „scrie cu litere de foc despre înaintaşii care au stropit cu sânge glia străbună” etc.;

Constantin Coroiu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2018, redă o afirmaţie a învăţatului bucovinean Traian Chelariu cu privire la femeile din viaţa lui Eminescu: În afară de mamă, care are o rară distincţie şi duioşie în fizionomia cunoscută din fotografia păstrată, Eminescu nu a avut în jurul său femei care să-l promoveze sufleteşte. Diferitele Eufrosine din prima adolescenţă au fost, se pare, marfă de bâlci; Veronica Micle – o femeiuşcă; Harieta, ca soră – geloasă ca o îndrăgostită fără nădejde, şi Mite a cochetat în mod distins, deşi nu mai puţin lucid, deci, vinovat, cu ispita de a fi în atenţia unui poet; însă doamnele gen Emilian nu i-ar fi putut produce decât scârbă… Şi totuşi, toate femeile acestea s-au ridicat în spiritual prin Eminescu, sau s-ar fi putut ridica în spiritual prin Eminescu, chiar dacă s-ar fi găsit şi în mocirlă”; 

Constantin Coroiu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2018, reia un citat  a lui N. Steinhardt despre Veronica Micle: „Ca şi Titu Maiorescu, nu o pot suferi pe Veronica Micle. Cred nu numai că a fost o pacoste în viaţa lui Eminescu, dar că şi a influenţat (pe cât a putut, fireşte, adică foarte puţin) în rău opera sa. E o falsă poetă, o falsă amantă. E o Cătălină prefăcută, vulgară, romanţioasă, o moftangioaică siropoasă. (Drept e  că s-a sinucis: ceea ce e un păcat, dar şi o ieşire din lumea mofturilor şi palavrelor);

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Luni încep înscrierile pentru probele scrise ale primei sesiuni a Bacalaureatului

Publicat

Publicitate

Înscrierile candidaților pentru probele scrise ale primei sesiuni a examenului național de Bacalaureat încep luni și se vor încheia vineri, conform calendarului aprobat de Ministerul Educației.

Cursurile claselor terminale de liceu se vor încheia pe 6 iunie.

Prima probă scrisă – cea la Limba și literatura română – se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.

Pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării.

Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă.

În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12,00). Cei care vor dori să depună contestații pot să vizualizeze lucrările în intervalul orar 14,00 – 18,00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie.

Publicitate

Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie.

În intervalul 27 – 29 ianuarie a avut loc evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A; între 29 și 31 ianuarie au fost evaluate competențele lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, care a fost susținută de elevii din partea minorităților naționale.

De asemenea, în intervalul 3 – 5 februarie, au fost evaluate competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, iar între 5 și 7 februarie au fost evaluate competențele digitale – proba D. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Peste 200 de percheziții în țară în dosare economico-financiare, în cadrul operațiunii Jupiter

Publicat

Publicitate

Polițiștii, sub supravegherea procurorilor, efectuează, luni, 202 percheziții domiciliare în cadrul unor acțiuni operative, pentru tragerea la răspundere a persoanelor implicate în comiterea de fapte penale și protejarea comunității de activitățile ilegale.

‘În cadrul operațiunii JUPITER, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratului General al Poliției Române, se desfășoară mai multe acțiuni, la nivel național, pentru combaterea infracțiunilor economico-financiare, la regimul armelor, în domeniul transporturilor și a faptelor de natură judiciară’, informează un comunicat al Poliției Române.

În dosarele penale se fac cercetări pentru delapidare, abuz în serviciu, fals, evaziune fiscală, contrabandă, bancrută frauduloasă, furt, contrafacere, exercitarea fără drept a unei profesii, obținere ilegală de fonduri, înșelăciune, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, precum și infracțiuni la regimul drepturilor de autor.

‘Acțiunile urmăresc documentarea activității infracționale a persoanelor cercetate, recuperarea prejudiciilor și indisponibilizarea bunurilor obținute din săvârșirea de infracțiuni sau deținute ilegal’, arată sursa citată.

Persoanele depistate vor fi conduse la audieri, în vederea luării măsurilor legale în fiecare cauză. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

Publicat

Publicitate

Sfântul Mare Mucenic Ioan s-a născut în jurul anului 1300, din părinți creștini greci, iubitori de Dumnezeu, ceea ce l-a făcut să fie râvnitor al împlinirii poruncilor lui Hristos. Ocupația lui de bază era negoțul, călătorind adesea prin cetățile și târgurile de pe malurile Mării Negre.

De loc era din cetatea Trapezunt de lângă Marea Nea­gră. Călătorind el oarecând cu corabia, vrăjmașul diavol, văzându-l că se roagă lui Dumnezeu și că postește, dar şi că îi miluia şi îngrijea pe oamenii ce pătimeau de boli în corabie, a ridicat asupra lui pe stăpânul vasului, un om nemilostiv şi rău.

Auzind acela că Ioan este creştin ortodox, se străduia să-l determine să renunţe la credinţa sa cea curată şi să îmbrăţişeze credinţa latinească. Deci, a început Sfântul Ioan, mergând pe mare, a-i arăta aceluia adevărul Ortodoxiei şi l-a lăsat ruşinat, biruindu-l în cuvânt. Ajungând ei în Cetatea Albă, care atunci era stăpânită de turci, stăpânul corabiei s-a dus la dregătorul cetății zicându-i că Ioan dorește să treacă la musulmani. Auzind acestea, dregătorul l-a chemat imediat la judecată pe Ioan, însă el L-a mărturisit cu mult curaj pe Hristos-Domnul înaintea tuturor. Pentru aceasta a fost bătut cu toiege, apoi legându-l în lanțuri, l-au aruncat în temniță.

A doua zi, l-au adus din nou la judecată, dar Sfântul Ioan mărturisind că este creștin a fost legat de un cal sălbatic și târât prin întreaga cetate. Iar un oarecare păgân, batjocorind pe mucenic, a luat o sabie și i-a tăiat capul. Moaștele Sfântului Ioan cel Nou se află la Suceava, în biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe”.

Citeste mai mult

Eveniment

Elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”

Publicat

Publicitate

În cadrul Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Drislea, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”.

Biserica a fost plină de copii, care cu bucurie în suflet au primit pe Domnul în inima lor curată, amintindu-ne de ceea ce a spus Domnul Hristos în Evanghelie, că de nu vom fi precum copiii, nu vom intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Atmosfera de sărbătoare a cuprins întreaga biserică parohială, iar bucuria, pacea și speranța s-au regăsit în sufletele tuturor celor prezenți. Participarea la Sfânta Liturghie îi responsabilizează, iar împărtășirea euharistică îi pregătește duhovnicește pentru întâlnirea cu Hristos.

Copiii au fost premiați pentru participarea în timpul anului școlar la activitățile din cadrul proiectului educațional regional „Adolescenții, Biserica și provocările lumii contemporane!”. Parteneriatul Școală – Biserică are drept scop dobândirea de către elevi a unor virtuți creștine sănătoase și cultivarea unor comportamente moral – religioase autentice. Cea mai frumoasă rugăciune pe care o putem face este grija asumată pentru copiii noștri, conștientizând faptul că ei sunt preferați de către Mântuitorul și lor, înaintea tuturor, li se dă Împărăția Cerurilor. Cei trei piloni ai educației: familia, școala și Biserica trebuie să colaboreze armonios și să reușească să vadă în simplitatea sufletelor copiilor frumusețea Raiului dumnezeiesc pentru a atinge cu mintea, inima și sufletul Înaltul Cerului.

Preotul paroh Toma Burdulea a precizat că ceea ce s-a întâmplat astăzi a fost un lucru bineplăcut înaintea Domnului, căci cei mici s-au întâlnit cu Hristos cel viu. Acesta le-a spus copiilor să nu uite că rugăciunea rămâne și dacă vreodată, pe cărarea vieții se vor rătăci.

„Dumnezeu le va arata întotdeauna drumul spre lumină! Dorim tuturor copiilor să fie sănătoși și să-și trăiască copilăria cu inocența specifică vârstei. Bunul Dumnezeu să-i însoțească pretutindeni, reușind astfel să trăiască pe deplin bucuria înălțării prin valorile cărții pentru a deveni oameni adevărați. Nimic să nu le tulbure liniștea jocului și a veseliei, aducând mereu pace și bucurie în sufletul părinților. La mulți ani, tuturor copiilor”, a spus părintele.

Comunicat de presă

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending