Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (80)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG  EMINESCOLOGIC

Mihai Zamfir, în „România  literară” nr. 4 din 2018, privind o analiză a poeziei pornind de la originea cuvintelor folosite: 1. „Să ne imaginăm o clipă că am întreba un poet român contemporan de valoare de unde vine în limba noastră cutare cuvânt, dacă un anumit termen utilizat în poezia lui e de origine latină, slavă sau maghiară. Artistul ar da din umeri şi ar spune că asta nu-l priveşte deloc. În realitate poeţii autentici – chiar dacă au habar de etimologie şi de istoria limbii – simt instinctiv etimologia cuvintelor alese şi procedează în consecinţă. Cu un al şaselea simţ, ei intuiesc fără greş originea vocabulelor şi îşi dau întotdeauna seama dacă ele pot fi alăturate într-un anumit context. Cum fac asta? Mister!”; 2. „Când a scris faimoasa sa „Psaltire în versuri”, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Dosoftei avea strânse legături cu Ucraina, îşi făcea studiile pe „slovenie” şi trăia exilat în Polonia, unde avea să şi moară. Cufundat cultural într-o mare slavă, inspirat în poezia sa de exemplul altei psaltiri în versuri compuse un secol mai devreme de Jan Kochanowski, primul nostru poet extraordinar, Dosoftei, a scris versurile româneşti în metri caracteristici limbilor neolatine şi a folosit predilect cuvinte de origine latină (peste 60% din total). Limba noastră literară era abia în formare şi nimeni nu ştia ce cale va urma ea; poetul Dosoftei însă ştia şi a optat decis pentru limbajul de origine latină. Cum a fost posibil? Uite că a fost!”; 3. „Peste două secole, poezia românească trăia prin Eminescu momentul fixării tiparului ei lingvistic. Natural, fără să scrie prefeţe, fără a se lansa în polemici, Eminescu orienta limbajul poeziei româneşti moderne doar prin forţa propriului său exemplu. În chip la fel de natural ca Dosoftei cu două secole în urmă, romanticul Eminescu s-a îndreptat tot către termenii de origine latină, punându-i tot pe ei la baza  limbii noastre literare. Rezultatul: conform statisticii întreprinse de Mihai Dinu, procentul cuvintelor latine moştenite din poezia eminesciană a rămas acelaşi – după două sute de ani – cu acela din poezia lui Dosoftei (63%), iar proporţia de utilizare aproximativ 85%”;

Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 4 din 2018, despre poezia lui Mihai Eminescu „De ce să mori tu?”: 1. „Poemul „De ce să mori tu?” (scris probabil în 1869 şi publicat pentru prima oară de Ilarie Chendi în 1903, în revista „Semănătorul”) începe cu o replică de efect: „Tu nu eşti frumoasă, Marta…”.  Eminescu, un expert în flatarea femeilor, contrazice brutal aşteptările noastre declarându-i unei femei (pe care o şi numeşte!), pe un ton categoric-constatativ, că nu e frumoasă! Nu mai există în toată opera lui poetică o asemenea impoliteţe”; 2. „După cum am mai spus, poezia poate fi privită ca un portret de femeie, dar şi ca o demonstraţie de retorică amoroasă. Există şi un al treilea fel de-a o citi: ca pe o lecţie de bunătate creştină. La Dostoievski sunt numeroase astfel de discursuri, de o duioşie fără margini, având drept scop salvarea unor suflete pierdute. La Eminescu acesta este singurul şi de aceea pare neeminescian”; 3. În poeziile sale de dragoste, Eminescu face de multe ori iubitei propuneri extravagante, dintr-un fel de nesaţ al multiplicării modurilor de a iubi. Îi propune să fugă împreună în lume, să-l părăsească printre străini, să-l uite,  să se arunce odată cu el în ocean,  să vină la o întâlnire în codru, să accepte ca după moarte să fie înmormântată în acelaşi sicriu cu el etc.”;

Nicolae Mareş, în „România literară” nr. 4 din 2018, publică un fragment din cartea sa „Eminescu – Universal; Receptarea personalităţii şi a creaţiei poetice în limba polonă”, în curs de apariţie.  Reţinem: „Printre cei douăzeci de poeţi polonezi care au tradus din lirica eminesciană din anii `30 ai secolului trecut până în prezent, prin tălmăcirile ei fără de cusur, Kazimiera Illiekowiczowna a dovedit mult curaj, înţelegere şi o mare măiestrie artistică în mânuirea slovei polone. Am spus curaj, deoarece în 1947, când despre Eminescu nu se vorbea sau se vorbea în şoaptă în România „democrată” de atunci, autoarea plachetei de versuri „Zborurile lui Ikar” a publicat în cunoscutul săptămânal cracovian – „Tygodnik Katolicki”, „Rugăciunea” eminesciană, acea înălţătoare rugă mariană.  Curaj a fost şi faptul că a păstrat până la moarte (1983), în sertar, pentru că cenzura poloneză la fel de vitregă ca şi „autocenzura” românească, nu i-a permis să publice plânsul şi blestemele din „Doina”: „De la Nistru pân` la Tisa / Tot Românu  plânsu-mi-s-a”. Ca pe o ofrandă a lăsat textul respectiv posterităţii diplomata şi poeta refugiată pe Someş, cea care a iubit atât de mult poporul român pentru ospitalitatea pe care  Clujul şi clujenii i-au asigurat-o din 1939 până în 1947, convinsă că va veni timpul ca slovele în polonă ale „Doinei” să fie publicate de generaţiile viitoare, că acestea vor înţelege mai bine ţara ei  de adopţie, România. Şi aşa s-a întâmplat”;

Publicitate

Gellu Dorian publică în „România literară” nr. 4 din 2018 un interviu cu Aurel Pantea, laureatul Premiului Naţional „Mihai Eminescu” (2017). Reţinem: 1.”Trebuie să precizez că mediul şi personalitatea revistei „Echinox” îmi erau cunoscute graţie poetului Vasile Dan, născut în acelaşi sat cu mine, cu ceva mai vârstnic. Trăitor în Cluj, Bazil venea din când în când pe acasă şi îmi povestea despre ce se întâmplă cu poezia la Cluj.  Vasile Dan mi-a deschis, prin cărţile pe care mi le împrumuta şi prin dialogurile cu el, apetitul pentru lectură şi pentru adevărata poezie. La vârsta de 14 ani, când ne-am întâlnit spiritual, eu citeam Eminescu, Coşbuc, Goga, Labiş, Ion Horea. Lecturi sărace şi haotice. Prin Vasile Dan am avut acces la marea poezie a lumii. Bazil mi-a dat să citesc Rilke, Gottfried Benn, Paul Celan, Georg Trakl, Eugenio Montale etc., dar şi Franz Kafka, Dostoievski, Albert Camus etc. Lecturi grele pentru un copil de 14 ani”; 2. „La revista „Vatra” din Târgu Mureş am început să lucrez din 1990. O propunere de a lucra la revistă a venit înainte de 1989 din partea redactorului-şef al revistei, scriitorul Romulus Guga, cu care m-am întâlnit absolut întâmplător la o trecere a sa prin Alba Iulia. N-a fost să fie atunci, deoarece dosarul meu de cadre nu corespundea exigenţelor cenzurii comuniste. Lucrul la revista „Vatra” împreună cu Al. Cistelecan, Cornel Moraru, Virgil Podoabă, Mihai Sin, Dumitru Mureşan (fie iertat) a fost cea mai frumoasă perioadă din existenţa mea”; 3. „Cartea mea de debut a fost scrisă, alimentat fiind de energii polemice şi ironice în raport cu un anume mod de a se scrie poezie. Energiile polemice ale cărţii erau îndreptate, în fond, împotriva felului cum înţelegeam spiritul poetic. Eram marcat de-o religiozitate în raport cu spiritul poetic, religiozitate ce mă conducea adesea spre solemnităţi nefuncţionale liric”; 4. „A doua carte de poezie a apărut la Editura Dacia din Cluj-Napoca, redactorul ei fiind poetul Vasile Igna. Cartea se numeşte „Persoana de după-amiază”. Această carte poate fi considerată şi chiar o consider astfel fundamentul realului poetic, pe care l-am edificat, atât cât mi-a fost dat, în următoarele cărţi”;

Gellu Dorian publică în „România literară” nr. 4 din 2018 un interviu cu Aurel Pantea, laureatul Premiului Naţional „Mihai Eminescu” (2017). Continuăm să reţinem din interviul respectiv: 5. „Oricum, lucrurile s-au schimbat, în sensul că valoarea unui scriitor locuitor în provincie nu mai este obturată atât de mult ca în  situaţiile dinainte de 1989 când raportul centru-provincie era în măsură să denatureze condiţia unui scriitor sau a altuia”; 6. „Critică literară am scris şi înainte de 1989. Era un fel de exerciţiu al dialogului cu alte conştiinţe poetice. Am scris şi mai scriu din când în când critică literară pentru a-mi exersa simpatia pentru un poet sau altul, înţelegând prin simpatie potenţialul de identificare cu imaginarul altui poet”; 7. „Lirismul e o manifestare esenţială a spiritului poetic, începând din antichitate până azi. Lirismul e confesiune integrală, se naşte din dorinţa de a edifica o identitate fără rest. A fi liric înseamnă a elimina până la totală dispariţie deosebirile dintre subiectul poetic şi un „tu” cu care conştiinţa  lirică intră în relaţie. Lirismul este, aşadar, un fel de melodicizare a relaţiei subiect-obiect. Acest adevăr l-am urmărit în toate poemele mele”;  8. „Da, cred [în viitorul poeziei, n.n.]. Credinţa aceasta îmi este nutrită de convingerea că prin această sublimă artă se naşte un tip de real ireductibil la altele: realul poetic. Realul poetic este, după credinţa mea, inepuizabil. Fiecare poet, cu fiecare poem, dar şi fiecare cititor produc real poetic. Înţeleg, deci,  că realul poetic e o formă esenţială a umanului”; 9. “Pănă la urmă, promovarea poeziei o fac în continuare editorii, librarii, revistele de literatură şi de poezie, toate acestea alimentate de spiritul critic”; 10. “Nu-mi pare că există prea multe premii naţionale. Cele care conferă cu adevărat prestigiu poetului ce primeşte un astfel de premiu stau sub semnul unor mari poeţi: Eminescu, Arghezi, Blaga, Bacovia. Nu aş şti să ierarhizez importanţa acestor premii, dar sper că e clar pentru toată lumea că Premiul Eminescu posedă o unicitate ireductibilă”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

DEZASTRU: Un sfert dintre TINERII români nu au un loc de muncă. Rata șomajului a urcat la 5,6% în februarie 2025

Publicat

Publicitate

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat marți, 1 aprilie, că rata șomajului în România a ajuns în luna februarie 2025 la 5,6%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de luna ianuarie. Tendința ascendentă este vizibilă și în comparație cu aceeași lună a anului trecut, când rata era de 5,3%.

Conform datelor oficiale, numărul total al șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 456.800 de persoane, față de 450.900 înregistrate în ianuarie și 436.300 în februarie 2024.

Distribuția pe sexe arată că șomajul afectează mai mult bărbații decât femeile. În timp ce rata șomajului în rândul bărbaților a fost de 5,7%, cea a femeilor s-a situat la 5,3%, diferența fiind de 0,4 puncte procentuale.

Cea mai gravă situație se înregistrează în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, unde rata șomajului rămâne alarmant de ridicată, la 26,3%. Este același nivel înregistrat și în ultimul trimestru al anului 2024, ceea ce indică o problemă structurală pe piața muncii.

În cazul adulților cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,3% în februarie 2025, cu 4,4% pentru bărbați și 4,1% pentru femei. Totodată, această categorie reprezintă 72,5% din totalul șomerilor la nivel național.

Potrivit INS, doar într-o singură săptămână, aproximativ 6.000 de români și-au pierdut locurile de muncă, ceea ce confirmă o dinamică negativă pe piața forței de muncă.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Bătaie cu sabie într-un cazinou din Botoșani: Trei bărbați trimiși în judecată pentru tentativă de omor

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat astăzi trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a trei bărbați acuzați de comiterea unor fapte de o gravitate extremă, petrecute într-o sală de jocuri din centrul municipiului Botoșani.

Potrivit anchetatorilor, este vorba despre B.D., în vârstă de 23 de ani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor, tulburarea ordinii și liniștii publice, precum și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. Alături de el, au fost trimiși în judecată și M.C.S., de 19 ani, respectiv P.D., de 42 de ani, ambii acuzați de tentativă la omor și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Faptele au avut loc în seara zilei de 9 martie 2025, în jurul orei 23:15, într-un cazinou situat în zona centrală a municipiului. Victima, I.D., se afla în incinta localului când a fost atacată de M.C.S. și P.D., care, ulterior, l-au alertat pe B.D. cu privire la prezența acesteia.

La scurt timp, B.D. a intrat în cazinou și l-a lovit pe I.D. cu o sabie în zona capului și a umerilor. Victima a suferit leziuni care au necesitat între 14 și 15 zile de îngrijiri medicale. Prin actele de violență comise, inculpații au provocat o stare de panică și au tulburat grav ordinea și liniștea publică.

Procurorii au transmis că această etapă a procesului penal marchează trimiterea dosarului în instanță și nu înfrânge în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție, care le este garantat tuturor inculpaților până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune a Biroului Județean de Poliție Transporturi Botoșani

Publicat

Publicitate

În perioada 29-3 martie 2025, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale în stațiile de călători, în trenurile care circulă pe raza județului, precum și pe arterele rutiere din proximitatea acestora.

 

Astfel,  au fost controlate 18 autovehicule și  fost desfășurate activități specifice în patru trenuri de călători și cinci stații CFR, prilej cu care au fost legitimate 27 de persoane.

 

În urma neregulilor constatate au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 6.000 de lei și a fost constatată o infracțiune.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr din Dorohoi, reținut de polițiștii de la Transporturi

Publicat

Publicitate

Duminică, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi Botoșani au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 23 de ani, din municipiul Dorohoi, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.

 

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta, ar fi condus  un autoturism, pe drumul public din municipiul Dorohoi, având exercitarea dreptului de a conduce suspendată de pe data de 22 martie a.c. Mai mult decât atât, fiind testat cu aparatul alcooltest, valoarea rezultată a fost de 0,26 mg/l alcool pur în aerul expirat.

 

Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending