Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (80)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG  EMINESCOLOGIC

Mihai Zamfir, în „România  literară” nr. 4 din 2018, privind o analiză a poeziei pornind de la originea cuvintelor folosite: 1. „Să ne imaginăm o clipă că am întreba un poet român contemporan de valoare de unde vine în limba noastră cutare cuvânt, dacă un anumit termen utilizat în poezia lui e de origine latină, slavă sau maghiară. Artistul ar da din umeri şi ar spune că asta nu-l priveşte deloc. În realitate poeţii autentici – chiar dacă au habar de etimologie şi de istoria limbii – simt instinctiv etimologia cuvintelor alese şi procedează în consecinţă. Cu un al şaselea simţ, ei intuiesc fără greş originea vocabulelor şi îşi dau întotdeauna seama dacă ele pot fi alăturate într-un anumit context. Cum fac asta? Mister!”; 2. „Când a scris faimoasa sa „Psaltire în versuri”, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Dosoftei avea strânse legături cu Ucraina, îşi făcea studiile pe „slovenie” şi trăia exilat în Polonia, unde avea să şi moară. Cufundat cultural într-o mare slavă, inspirat în poezia sa de exemplul altei psaltiri în versuri compuse un secol mai devreme de Jan Kochanowski, primul nostru poet extraordinar, Dosoftei, a scris versurile româneşti în metri caracteristici limbilor neolatine şi a folosit predilect cuvinte de origine latină (peste 60% din total). Limba noastră literară era abia în formare şi nimeni nu ştia ce cale va urma ea; poetul Dosoftei însă ştia şi a optat decis pentru limbajul de origine latină. Cum a fost posibil? Uite că a fost!”; 3. „Peste două secole, poezia românească trăia prin Eminescu momentul fixării tiparului ei lingvistic. Natural, fără să scrie prefeţe, fără a se lansa în polemici, Eminescu orienta limbajul poeziei româneşti moderne doar prin forţa propriului său exemplu. În chip la fel de natural ca Dosoftei cu două secole în urmă, romanticul Eminescu s-a îndreptat tot către termenii de origine latină, punându-i tot pe ei la baza  limbii noastre literare. Rezultatul: conform statisticii întreprinse de Mihai Dinu, procentul cuvintelor latine moştenite din poezia eminesciană a rămas acelaşi – după două sute de ani – cu acela din poezia lui Dosoftei (63%), iar proporţia de utilizare aproximativ 85%”;

Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 4 din 2018, despre poezia lui Mihai Eminescu „De ce să mori tu?”: 1. „Poemul „De ce să mori tu?” (scris probabil în 1869 şi publicat pentru prima oară de Ilarie Chendi în 1903, în revista „Semănătorul”) începe cu o replică de efect: „Tu nu eşti frumoasă, Marta…”.  Eminescu, un expert în flatarea femeilor, contrazice brutal aşteptările noastre declarându-i unei femei (pe care o şi numeşte!), pe un ton categoric-constatativ, că nu e frumoasă! Nu mai există în toată opera lui poetică o asemenea impoliteţe”; 2. „După cum am mai spus, poezia poate fi privită ca un portret de femeie, dar şi ca o demonstraţie de retorică amoroasă. Există şi un al treilea fel de-a o citi: ca pe o lecţie de bunătate creştină. La Dostoievski sunt numeroase astfel de discursuri, de o duioşie fără margini, având drept scop salvarea unor suflete pierdute. La Eminescu acesta este singurul şi de aceea pare neeminescian”; 3. În poeziile sale de dragoste, Eminescu face de multe ori iubitei propuneri extravagante, dintr-un fel de nesaţ al multiplicării modurilor de a iubi. Îi propune să fugă împreună în lume, să-l părăsească printre străini, să-l uite,  să se arunce odată cu el în ocean,  să vină la o întâlnire în codru, să accepte ca după moarte să fie înmormântată în acelaşi sicriu cu el etc.”;

Nicolae Mareş, în „România literară” nr. 4 din 2018, publică un fragment din cartea sa „Eminescu – Universal; Receptarea personalităţii şi a creaţiei poetice în limba polonă”, în curs de apariţie.  Reţinem: „Printre cei douăzeci de poeţi polonezi care au tradus din lirica eminesciană din anii `30 ai secolului trecut până în prezent, prin tălmăcirile ei fără de cusur, Kazimiera Illiekowiczowna a dovedit mult curaj, înţelegere şi o mare măiestrie artistică în mânuirea slovei polone. Am spus curaj, deoarece în 1947, când despre Eminescu nu se vorbea sau se vorbea în şoaptă în România „democrată” de atunci, autoarea plachetei de versuri „Zborurile lui Ikar” a publicat în cunoscutul săptămânal cracovian – „Tygodnik Katolicki”, „Rugăciunea” eminesciană, acea înălţătoare rugă mariană.  Curaj a fost şi faptul că a păstrat până la moarte (1983), în sertar, pentru că cenzura poloneză la fel de vitregă ca şi „autocenzura” românească, nu i-a permis să publice plânsul şi blestemele din „Doina”: „De la Nistru pân` la Tisa / Tot Românu  plânsu-mi-s-a”. Ca pe o ofrandă a lăsat textul respectiv posterităţii diplomata şi poeta refugiată pe Someş, cea care a iubit atât de mult poporul român pentru ospitalitatea pe care  Clujul şi clujenii i-au asigurat-o din 1939 până în 1947, convinsă că va veni timpul ca slovele în polonă ale „Doinei” să fie publicate de generaţiile viitoare, că acestea vor înţelege mai bine ţara ei  de adopţie, România. Şi aşa s-a întâmplat”;

Publicitate

Gellu Dorian publică în „România literară” nr. 4 din 2018 un interviu cu Aurel Pantea, laureatul Premiului Naţional „Mihai Eminescu” (2017). Reţinem: 1.”Trebuie să precizez că mediul şi personalitatea revistei „Echinox” îmi erau cunoscute graţie poetului Vasile Dan, născut în acelaşi sat cu mine, cu ceva mai vârstnic. Trăitor în Cluj, Bazil venea din când în când pe acasă şi îmi povestea despre ce se întâmplă cu poezia la Cluj.  Vasile Dan mi-a deschis, prin cărţile pe care mi le împrumuta şi prin dialogurile cu el, apetitul pentru lectură şi pentru adevărata poezie. La vârsta de 14 ani, când ne-am întâlnit spiritual, eu citeam Eminescu, Coşbuc, Goga, Labiş, Ion Horea. Lecturi sărace şi haotice. Prin Vasile Dan am avut acces la marea poezie a lumii. Bazil mi-a dat să citesc Rilke, Gottfried Benn, Paul Celan, Georg Trakl, Eugenio Montale etc., dar şi Franz Kafka, Dostoievski, Albert Camus etc. Lecturi grele pentru un copil de 14 ani”; 2. „La revista „Vatra” din Târgu Mureş am început să lucrez din 1990. O propunere de a lucra la revistă a venit înainte de 1989 din partea redactorului-şef al revistei, scriitorul Romulus Guga, cu care m-am întâlnit absolut întâmplător la o trecere a sa prin Alba Iulia. N-a fost să fie atunci, deoarece dosarul meu de cadre nu corespundea exigenţelor cenzurii comuniste. Lucrul la revista „Vatra” împreună cu Al. Cistelecan, Cornel Moraru, Virgil Podoabă, Mihai Sin, Dumitru Mureşan (fie iertat) a fost cea mai frumoasă perioadă din existenţa mea”; 3. „Cartea mea de debut a fost scrisă, alimentat fiind de energii polemice şi ironice în raport cu un anume mod de a se scrie poezie. Energiile polemice ale cărţii erau îndreptate, în fond, împotriva felului cum înţelegeam spiritul poetic. Eram marcat de-o religiozitate în raport cu spiritul poetic, religiozitate ce mă conducea adesea spre solemnităţi nefuncţionale liric”; 4. „A doua carte de poezie a apărut la Editura Dacia din Cluj-Napoca, redactorul ei fiind poetul Vasile Igna. Cartea se numeşte „Persoana de după-amiază”. Această carte poate fi considerată şi chiar o consider astfel fundamentul realului poetic, pe care l-am edificat, atât cât mi-a fost dat, în următoarele cărţi”;

Gellu Dorian publică în „România literară” nr. 4 din 2018 un interviu cu Aurel Pantea, laureatul Premiului Naţional „Mihai Eminescu” (2017). Continuăm să reţinem din interviul respectiv: 5. „Oricum, lucrurile s-au schimbat, în sensul că valoarea unui scriitor locuitor în provincie nu mai este obturată atât de mult ca în  situaţiile dinainte de 1989 când raportul centru-provincie era în măsură să denatureze condiţia unui scriitor sau a altuia”; 6. „Critică literară am scris şi înainte de 1989. Era un fel de exerciţiu al dialogului cu alte conştiinţe poetice. Am scris şi mai scriu din când în când critică literară pentru a-mi exersa simpatia pentru un poet sau altul, înţelegând prin simpatie potenţialul de identificare cu imaginarul altui poet”; 7. „Lirismul e o manifestare esenţială a spiritului poetic, începând din antichitate până azi. Lirismul e confesiune integrală, se naşte din dorinţa de a edifica o identitate fără rest. A fi liric înseamnă a elimina până la totală dispariţie deosebirile dintre subiectul poetic şi un „tu” cu care conştiinţa  lirică intră în relaţie. Lirismul este, aşadar, un fel de melodicizare a relaţiei subiect-obiect. Acest adevăr l-am urmărit în toate poemele mele”;  8. „Da, cred [în viitorul poeziei, n.n.]. Credinţa aceasta îmi este nutrită de convingerea că prin această sublimă artă se naşte un tip de real ireductibil la altele: realul poetic. Realul poetic este, după credinţa mea, inepuizabil. Fiecare poet, cu fiecare poem, dar şi fiecare cititor produc real poetic. Înţeleg, deci,  că realul poetic e o formă esenţială a umanului”; 9. “Pănă la urmă, promovarea poeziei o fac în continuare editorii, librarii, revistele de literatură şi de poezie, toate acestea alimentate de spiritul critic”; 10. “Nu-mi pare că există prea multe premii naţionale. Cele care conferă cu adevărat prestigiu poetului ce primeşte un astfel de premiu stau sub semnul unor mari poeţi: Eminescu, Arghezi, Blaga, Bacovia. Nu aş şti să ierarhizez importanţa acestor premii, dar sper că e clar pentru toată lumea că Premiul Eminescu posedă o unicitate ireductibilă”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Meci mare astăzi la Botoșani: FC Botoșani – CFR Cluj. Măsuri speciale de ordine și controale stricte impuse de jandarmi

Publicat

Publicitate

Botoșaniul este, astăzi, centrul atenției fotbalistice din România. Stadionul Municipal găzduiește, vineri seară, de la ora 20:00, confruntarea dintre F.C. Botoșani și CFR Cluj, meci contând pentru etapa a 21-a a sezonului regulat din Superliga României.

Pentru ca evenimentul sportiv să se desfășoare în condiții de siguranță, autoritățile au anunțat un dispozitiv extins de ordine publică. Gruparea de Jandarmi Mobilă Alexandru cel Bun și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor acționa în sistem integrat, alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.

Accesul suporterilor în stadion va fi permis începând cu ora 18:00, iar jandarmii recomandă sosirea din timp pentru a evita aglomerația la porțile de intrare. Toți spectatorii vor fi supuși controlului corporal preventiv, iar autovehiculele care intră în incinta arenei vor fi verificate suplimentar, pentru prevenirea introducerii materialelor pirotehnice sau a altor obiecte interzise.

Autoritățile transmit o serie de recomandări clare pentru spectatori: respectarea indicațiilor forțelor de ordine și ale organizatorilor, evitarea oricăror incidente, neblocarea scărilor de acces sau a coronamentului stadionului și respectarea regulilor de comportament. Este strict interzis accesul cu obiecte pirotehnice, recipiente din sticlă, afișe cu mesaje discriminatorii sau instigatoare la violență, precum și pătrunderea pe terenul de joc.

Totodată, jandarmii reamintesc faptul că, potrivit Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive, adresarea de injurii, amenințări sau expresii jignitoare constituie contravenție și se sancționează cu amenzi cuprinse între 150 și 400 de lei sau cu prestarea muncii în folosul comunității. În cazul amenințărilor la adresa forțelor de ordine, sancțiunile pot ajunge până la 750 de lei amendă, 150 de ore de muncă în folosul comunității și interzicerea accesului la competiții sportive pentru o perioadă de șase luni.

Jandarmeria subliniază că siguranța tuturor participanților este prioritară și face apel la suporteri să se bucure de spectacolul sportiv într-un climat civilizat, fără incidente.

Publicitate

Sursa foto: Arhiva

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Bonifatie, grabnic ajutător celor care luptă cu patima beției. Sfânta Cuvioasă Aglaia din Roma

Publicat

Publicitate

Aglaia, o aristocrată bogată din Roma, era fiica proconsulului Acachius și a trăit spre sfârșitul secolului al III-lea, pe când împărat era Dioclețiean (284-305). Tânără și necăsătorită fiind, viețuia în păcate cu sclavul Bonifatie, administratorul proprietăților ei. Totuși, în ciuda vieții lor ușoare și fără griji, amândoi erau cu lărgime de inimă față de săraci și de străini.

Auzind de la unii creștini despre persecuția care avea loc în părțile răsăritene ale imperiului și despre pătimirile și minunile mucenicilor, Aglaia își dorea să dobândească și să găzduiască în casa ei sfinte moaște, drept pentru care l-a trimis pe Bonifatie în expediție în Asia Mică, cu sarcina de a se întoarce de acolo aducând sfinte moaște de mucenici. La plecare, Bonifatie i-a spus Aglaiei, mai în glumă, mai în serios: Doamna mea, dacă nu voi găsi rămășițe de martiri și mă voi da pe mine însumi spre pătimire, îmi vei primi înapoi trupul cu cinste? Aglaia însă l-a luat în râs, ca pe unul pe care îl știa că nu era bărbat virtuos.

Bonifatie, însă, avea și el un mare respect față de martiri și nu se considera vrednic să atingă sfintele lor moaște. Plecând Bonifatie însoțit de câțiva tovarăși, după o lungă călătorie, au ajuns cu corabia în Tarsul Ciliciei. Lăsându-și însoțitorii la han, Bonifatie s-a dus țintă în piața cetății unde, sub privirile mulțimii, erau judecați și torturați câțiva creștini. Văzând chinurile teribile ale celor ce pătimeau, dar și fețele lor luminoase, Bonifatie s-a străpuns la inimă și s-a apropiat de ei plângând și le-a îmbrățișat și sărutat picioarele. Chinuitorii l-au întrebat cine este, iar Bonifatie a răspuns că e un creștin, iar apoi refuzat să jertfească zeilor. Chinuitorii l-au dezbrăcat și l-au atârnat cu capul în jos și l-au bătut de cădea carnea de pe el. L-au dat apoi jos din atârnătoare și i-au turnat plumb topit pe gât, dar Hristos i-a primit jertfa și l-a făcut de priveliște și de minune înaintea mulțimii adunate, căci nu a murit, ci era viu și sănătos.

Văzând aceasta, mulțimea de cetățeni adunați a prins să strige „Mare este Dumnezeul creștinilor!”, au început să arunce cu pietre în judecător, apoi au intrat în templu și au dărâmat statuile. A doua zi, liniștindu-se revolta din oraș, judecătorul a hotărât ca Sfântului Bonifatie să i se taie capul și așa s-a săvârșit. Mai mult de 500 de cetățeni din Tars au crezut în Hristos și s-au adăugat Bisericii în urma minunilor întâmplate cu ocazia torturării și execuției Sfântului Bonifatie și a celorlalți creștini.

Tovarășii lui Bonifatie, neștiind de pătimirea și moartea lui, îl căutau prin taverne, crezând că s-a îmbătat peste noapte și zace pe undeva. În cele din urmă au dat peste un om care asistase la martiriul și moartea lui și care i-a dus la locul unde se afla trupul mucenicului. Îndurerați, prietenii lui l-au răscumpărat și l-au dus la Roma. Înainte să ajungă aceștia în cetate, Aglaia a fost înștiințată de un înger de sosirea fostului sclav și iubit, acum Mucenicul Bonifatie, așa că s-a dus și a înștiințat preoții locului, primind sfintele moaște cu bună rânduială.

Pe mormântul Sfântului Bonifatie, loc unde se săvârșeau multe minuni, Aglaia a zidit un paraclis, iar astăzi acolo se află Basilica dei Santi Bonifacio e(d) Alessio, pe dealul Aventin din Roma. Aglaia și-a împărțit averea săracilor și s-a retras la o mănăstire unde a petrecut 15 ani întru pocăință, apoi s-a mutat la Domnul. Dacă Bonifatie și-a spălat păcatele prin vărsarea sângelui său, Aglaia s-a curățit pe sine prin vărsarea de lacrimi și asceză, fiind primiți înaintea Domnului întru bucurie, căci El nu dorește moartea păcătoșilor, ci să se întoarcă și să fie vii. Bonifatie este considerat grabnic ajutător celor care luptă cu patima beției și voiesc să se izbăvească de tirania ei.

Publicitate

Semnificația numelui Aglaia:

– din limba greacă: strălucitor, sclipitor, minunat, numele acesta ne amintește că viața omului trebuie să fie strălucitoare și minunată și că doar un suflet curat poate da strălucire vieții.

„Când veți curăța sufletele voastre, atunci vor străluci și se vor împărtăși de prezența lui Dumnezeu și de dumnezeiasca și cereasca Sa strălucire. Atunci, sufletele vor fi ca niște oglinzi curate ce vor putea primi și ele strălucire”

Sfântul Dionisie Areopagitul.

Citeste mai mult

Eveniment

Anunț al ministrului Sănătății: Spitalele pot organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante

Publicat

Publicitate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi că spitalele pot organiza concursuri și examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante. Oficialul a precizat că posibilitatea cumulării pensiei cu salariul va fi menținută și în 2026, măsura fiind considerată esențială în special în domeniile medicale deficitare, unde fiecare medic este important.

„Astăzi, în ședința de Guvern, am modificat Legea sănătății exact în această direcție. Am creat cadrul pentru ajustări legislative necesare, inclusiv cele legate de recunoașterea profesională și eliberarea documentelor de atestare profesională, astfel încât resursa umană din sănătate să fie protejată, iar timpii de eliberare a documentelor să fie cât mai scurți.

Se pot organiza concursuri pentru posturile vacante sau temporar vacante din spitale

Noile prevederi stabilesc clar că regulile generale de limitare nu se aplică concursului național de rezidențiat și nici concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor prin integrare clinică.

În plus, prin memorandum aprobat de Guvern, la propunerea Ministerului Sănătății, se pot organiza concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din spitale”, a scris ministrul Sănătății, pe Facebook.

Potrivit lui Alexandru Rogobete, prin noile modificări se aduce „claritate” pentru medici și farmaciști. Astfel, cei care au intrat deja în sistem și devin ulterior cadre didactice își pot continua activitatea clinică fără birocrație suplimentară, iar integrarea clinică se face simplu, prin adaptarea raportului de muncă.

Cumulul pensiei cu salariul va continua anul viitor, în Sănătate, Educație și alte sisteme critice

Ministrul a subliniat că se va continua și anul viitor cumulul pensiei cu salariul, cu prioritate în Sănătate, Educație și alte sisteme critice.

Publicitate

„Tot astăzi, prin ordonanță de urgență a Ministerului Sănătății, continuăm și în anul 2026 cumulul pensiei cu salariul, cu prioritate în sănătate, educație și alte sisteme critice.

Este o măsură necesară pentru a păstra în sistem profesioniștii cu experiență, în special în specialitățile deficitare, acolo unde fiecare medic contează”, a mai transmis Alexandru Rogobete, citat de Agerpres.

Precizări pentru medicii români din diaspora care vor să se întoarcă acasă

Conform ministrului, se deschide și mai mult sistemul pentru medicii români din diaspora.

„Tot mai mulți specialiști își doresc să se întoarcă acasă, atrași de investițiile din spitale și de programele medicale moderne.

Eliminăm întârzierile administrative care i-au ținut luni întregi pe margine și accelerăm recunoașterea profesională, prin proceduri corecte, transparente și previzibile – cu timpi scurți de soluționare a dosarelor”, a explicat ministrul Sănătății.

Citeste mai mult

Eveniment

Gest de suflet înainte de Crăciun: Jandarmii botoșăneni au adus bucurie copiilor de la Centrul „Șansa mea”

Publicat

Publicitate

Spiritul Crăciunului a ajuns, joi, 18 decembrie, și la copiii de la Centrul de zi pentru copii cu nevoi speciale „Șansa mea” din municipiul Botoșani. Jandarmii botoșăneni le-au făcut o vizită-surpriză celor mici, cu dorința de a aduce zâmbete și emoție sinceră, cu câteva zile înaintea sărbătorilor de iarnă.

Cu brațele pline de cadouri, reprezentanții Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani au fost întâmpinați cu bucurie de copii și de personalul centrului, într-o atmosferă caldă și plină de emoție. Momentul a fost cu atât mai special cu cât aceasta a fost ultima zi în care copiii au fost prezenți la centru înainte de începerea vacanței de iarnă.

Zâmbetele, îmbrățișările și mulțumirile venite din partea celor mici au transformat vizita într-un moment memorabil, demonstrând că gesturile simple pot avea un impact uriaș. Întâlnirea s-a încheiat după ce fiecare copil a primit un cadou, oferit din inimă, într-un spirit autentic de Crăciun.

Prin astfel de acțiuni, jandarmii botoșăneni transmit un mesaj clar: dincolo de uniformă, solidaritatea și grija față de comunitate rămân valori esențiale, mai ales în preajma sărbătorilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending