Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (71)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„Dilema veche” nr. 960 din 1-7 septembrie 2022.   Profesor de drept, Valeriu Stoica transferă partea teoretică a  meseriei pe care o practică, cea de avocat, în domeniul atât de delicat al poeziei, publicând în acest număr al „Dilemei vechi” eseul „Legile poeziei – libertate şi constrângere”. Valeriu Stoica pleacă de la ideea că „raportul dintre libertate şi constrângere este o temă recurentă nu numai în etică, în filosofia politică şi în teoria juridică, ci şi în arta poetică”. O explicaţie de substanţă o constituie partea de debut a eseului: „Proporţia dezirabilă dintre libertate şi constrângere depinde de modul în care sunt elaborate normele sau canoanele din fiecare domeniu şi de imaginaţia destinatarilor, dublată de experienţa acestora.  În sfera etică şi în cea estetică, la normele şi canoanele exterioare se adaugă reguli proprii, pe care fiecare persoană şi le creează pentru sine, pe temeiul experienţei de viaţă sau al celei artistice. Există canoane specifice diferitelor epoci şi curente artistice.  În plus, fiecare artist îşi elaborează propriile reguli în cadrul acestor canoane. Substanţa şi matricea creaţiei personale suportă atât constrângerea normelor specifice unei anumite epoci şi unui anumit curent artistic, cât şi autoconstrângerea rezultată din regulile proprii. Paradoxal, această autoconstrângere este expresia libertăţii creatoare. Oricum, se verifică încă o dată afirmaţia că nu există libertate fără constrângere.” Valeriu Stoica  face o evidenţă a transformărilor care au vizat mecanismele creaţiei poetice de-a lungul timpului: 1. „până în zorii modernităţii, legile prozodiei erau comune pentru toate genurile, poezia fiind considerată numitorul comun al tuturor genurilor literare”; 2. „au urmat secole după care singura schimbare importantă a fost înlocuirea piciorului metric format din silabe lungi şi silabe scurte cu acela format din silabe accentuate şi silabe neaccentuate”; 3. „o transformare radicală s-a produs  în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când poezia a încetat să mai fie numitorul comun al tuturor genurilor literare, devenind sinonimă cu genul liric”; 4. „treptat, poezia s-a eliberat şi de legile prozodiei, ceea ce nu înseamnă că versul alb este lipsit de ritm şi armonie, de muzică interioară. Acestea nu se mai nasc însă din aplicarea unor legi obiective, ci sunt creaţia personală a fiecărui poet”. Ca studiu de caz în descifrarea raportului dintre libertate şi constrângere, cum se putea altfel, Valeriu Stoica îl alege pe Eminescu, poetul nostru naţional, cu poezia „Sara pe deal”: „Aşadar, poetul îşi creează trei reguli şi îşi asumă tot atâtea constrângeri, care organizează formal materia poetică, născută din liberele asocieri ale inspiraţiei. În urzeala asocierilor vizuale (sub un salcâm; lângă salcâm; înaltul; vechiul salcâm; frunza cea rară, valea-i în fum) şi a asocierilor sonore, cu intensităţi molcome sau urcătoare (buciumul sună cu jale; scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână; fluiere murmură-n stână;  toaca răsună mai tare; clopotul vechi împle cu sunetul lui sara; satul în vale-amuţeşte) se desfăşoară mişcarea pastoral-agricolă (turmele-l urc; osteniţi oameni cu coasa-n spinare; vin de la câmp) şi mişcarea cosmică  (stele le scapără-n cale; apele curg clar izvorând din fântâne; luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară; stelele nasc umezi pe bolta senină; nourii curg). Tabloul idilic este îmbogăţit de emoţiile îndrăgostiţilor.

Eseul, pe care eu îl consider o sclipire a lui Valeriu Stoica, e şi un îndemn la studiul  poeziei eminesciene şi din altă perspectivă: „ dacă descifrarea raportului dintre libertate şi constrângere  ar continua şi cu alte poezii scrise de Eminescu, s-ar putea ajunge la concluzia că poeţii români fie au intrat (precursorii), fie au ieşit (succesorii) din „manta” celui care „nu credea să-nveţe a muri vreodată”.

„România literară” nr. 36 din 9 septembrie 2022.  Gellu Dorian publică un articol intitulat „Bastarzii” lui Eminescu”, pornind de la constatarea că „de o bucată de vreme, prin diverse medii, a apărut ideea „progeniturilor”lui Eminescu”. Pe lângă valoarea documentară a articolului, eu cred că este şi unul scris cu intenţia de a-l pune la punct pe un personaj care e din Botoşani şi se revendică „strănepot” al lui Eminescu. Pe baza unei documentări serioase, Gellu Dorian vine cu referiri la: 1. „Faptul că din relaţia lui Eminescu cu Veronica Micle, spre finalul vieţii, ar fi apărut un copil, o fată, despre care nu aflăm nimic din corespondenţa acestora, aşa cum nici biografii poetului nu fac caz de aşa ceva, ar putea avea şi un dram de adevăr, dacă numele copilei nu ar fi acelaşi cu al primei fete a Veronicăi Micle, Valeria, născută în 1864. Se spune că , pentru a ascunde această aventură cu rod, comuniştii ar fi devastat mormântul Valeriei Sturdza, soţie de moşier, şi ar fi distrus şi orice alt semn al existenţei acesteia. Această Valerie s-ar fi născut chiar în anul morţii părinţilor ei. Însă cum am putea să ne imaginăm că o mamă şi-ar lua zilele când avea un copil de nici o lună, ştiind că Veronica s-a sinucis în ziua de 3 august 1889? Sau aceasta să nu-i fi spus nimic lui Eminescu, intrat iarăşi în crizele bolii fatale, „ascuns” de prieteni şi autorităţi în spitalul doctorului Şuţu?  Şi e greu de presupus ca Eminescu, după atâtea tratamente dure să mai fi fost fertil! Întrebări îndreptăţite, chiar dacă retorice.”;  2. „Însă dacă ar fi să-l credem pe Mihai Drăgan, această  presupusă fiică a lui Eminescu, devenită Valeria Sturdza după  căsătoria cu Mihai Sturdza, a existat cu adevărat, a scris chiar şi poezii, ca presupuşii ei părinţi, a avut un copil, deci nepot al lui Eminescu, pe Ghighi Sturdza, fugit la Paris odată cu întreaga familie odată cu venirea comuniştilor la putere. Valeria Sturdza a murit în anul 1929, la vârsta de 39 de ani, vârstă speculată de „cercetătorii” poetei ca fiind izvorâtă din gena presupuşilor părinţi. Or, Valeria Micle,  prima fiică a Veronicăi Micle, a avut un prim soţ, pe Nicolae Gh. Nanu, cu care a avut doi copii, iar pe cel de-al doilea soţ, pe Dimitrie-Mihai (Popovici) Sturdza, l-a cunoscut abia în 1904, la Paris, pe când era cântăreaţă de operă. A murit în 1929, la vârsta de 65 de ani. Acestei fiice a Veronicăi Micle i se atribuie o afirmaţie, nefondată însă, că din dragostea lui Eminescu cu Veronica ar fi rezultat un copil, care a murit la naştere, în 1880. Chestiuni care nu pot fi luate în calcul decât ca fabulaţii.”

Gellu Dorian consideră că adevăraţii urmaşi ai poetului sunt „cei ce se trag din Matei Eminescu, tatăl lui Gheorghe Eminescu, a cărui fiică, Yolanda, a născut-o pe Roxana Eminescu, al cărui fiu trăieşte la Paris cu numele Ion Teodor Eminescu-Iacobescu şi care, probabil, are şi el urmaşi. Despre presupusul nepot al lui Eminescu, Ghighi Sturdza, fiul Valeriei, nu se ştie nimic, dar cert este că nu are nici o legătură de sânge cu Eminescu”

            În ceea ce priveşte „strănepotul” care trăieşte în oraşul pe care l-a dat lumii pe Eminescu”, şi al cărui nume îl bănuiesc, despre care , pe un ton maliţios, Gellu Dorian spune că este robul unor „cercetări acribioase, dar şi susţinute şi de dorinţa expresă de a se afla pe ultima creangă a arborelui genealogic eminescian”,  s-ar fi declarat urmaş direct al lui Eminescu pornind de la o relaţie a poetului cu o femeie frumoasă, slujnică în casa Eminovicilor. Augustin Z. N. Pop ar fi spus-o  tangenţial, dar I. D. Marin, un eminescolog botoşănean, a stabilit exact relaţia lui Eminescu cu Ipoteştii şi relaţia Eminescu – fata din casă nu apare. Continuă Gellu Dorian: „Chestiunea a rămas în aer, până la acest auto-presupus strănepot de la Botoşani, care stabileşte, peste alte lucruri încetăţenite deja de cercetători, după ce consultă pas cu pas arhivele unui întreg secol, că adevărul este altul, şi anume cel pe care el îl scoate la iveală.”

Publicitate

Noi, cititorii, ce să zicem? „Auto-presupusul strănepot de la Botoşani”, dacă se recunoaşte în acest articol, este obligat să vină cu documente. Pentru că, dacă are dreptate? N-ar afecta cu nimic biografia lui Eminescu, mai mult, ar completa-o.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază. Guvernul nu prelungește măsura, din octombrie

Publicat

Publicitate

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază: măsura ar urma să nu mai fie prelungită, din octombrie. Adică prețurile la mai multe alimente ar putea crește.

Informația a fost prezentată inițial de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, pe rețelele de socializare.

Acesta s-a referit sâmbătă, într-o postare pe Facebook, despre ”zvonuri” privind faptul că ”plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie”.

”Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord. Specialiștii spun că ridicarea plafonării ar crește imediat inflația cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuși”, a scris Grindeanu.

Precizări din partea Guvernului

”Decizia neprelungirii plafonării prețurilor la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare.

Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, că prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma să fie ultima deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor, cât și al comercianților.

Publicitate

Săptămâna viitoare premierul va avea discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că neprelungirea plafonării nu va provoca creșteri importante de prețuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Ioana Ene Dogioiu, pentru G4Media.

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază

Guvernul a aprobat, în 27 iunie, prelungirea cu trei luni a măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază. Măsura va expira în 30 septembrie, dacă între timp nu se ia altă decizie.

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost aplicată din august 2023 și prelungită succesiv. Aceasta a vizat combaterea creșterii excesive a prețurilor și a fost aplicată pentru 14 grupe de produse alimentare,  listă ce a fost ulterior extinsă.

Lista alimentelor cuprinde:

  • pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități;
  • lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
  • brânză telemea de vacă vrac;
  • iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
  • făină albă de grâu ‘000’ până la 1 kg;
  • mălai până la 1 kg;
  • ouă de găină calibrul M;
  • ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
  • carne proaspătă pui;
  • carne proaspătă porc;
  • legume proaspete vrac;
  • fructe proaspete vrac;
  • cartofi proaspeți albi vrac;
  • zahăr alb tos până la 1 kg;
  • smântână – 12% grăsime;
  • unt până la 250 grame;
  • magiun până la 350 grame.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: A fost inaugurat noul sediu al ISU Botoșani și al Detașamentului de Pompieri Botoșani

Publicat

Publicitate

Astăzi, 13 septembrie, a fost inaugurat noul sediu al ISU Botoșani și al Detașamentului de Pompieri Botoșani. Acest moment important marchează finalizarea unei investiții esențiale pentru siguranța comunității și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale salvatorilor.

 

Proiectul face parte din programul „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre”, finanțat prin acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Bugetul inițial de 50 de milioane de euro a fost suplimentat, în 2023, cu încă 92 de milioane de euro, pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii dedicate situațiilor de urgență.

 

*Clădirea din Botoșani este a șaptea finalizată dintr-un total de 35 de sedii* esențiale pentru pregătirea și intervenția în caz de urgență, care urmează să fie modernizate sau reconstruite în perioada următoare.

 

Publicitate

Noul sediu, modern și funcțional, include atât spații administrative, cât și facilități specializate pentru instruirea personalului. Realizarea acestuia a fost posibilă prin colaborarea dintre Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și partenerii implicați – Banca Mondială, echipa de construcție, proiectantul și dirigintele de șantier.

 

Astfel de investiții contribuie nu doar la îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru pompieri, ci și la consolidarea capacității de răspuns rapid și eficient în situații critice.

 

*INFORMAȚII SUPLIMENTARE*

 

Proiectul de consolidare, mansardare și refuncționalizare a sediului Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani și a Detașamentului de Pompieri Botoșani a avut ca obiectiv principal creșterea rezistenței structurale printr-o intervenție de întărire a fundației și a structurii de rezistență. În paralel cu aceste lucrări, clădirea a fost modernizată și extinsă prin adăugarea unei mansarde.

 

Lucrările de consolidare și modernizare au demarat în octombrie 2023, având o valoare a contractului de execuție de 30.609.088,31 lei (TVA inclus), iar valoarea totală a investiției se ridică la 32.871.084,96 lei (TVA inclus).

 

*❗ STAREA CLĂDIRII înainte de demolare*

 

Clădirea în care își desfășura activitatea ISU Botoșani se afla într-o stare avansată de degradare și nu mai corespundea cerințelor actuale privind rezistența și stabilitatea structurilor. În urma expertizei tehnice, construcția a fost încadrată în clasa a II-a de risc seismic (RS), categorie atribuită imobilelor care prezintă vulnerabilitate ridicată și pot suferi avarii majore în cazul unui cutremur.

 

*❗ NOUA CONSTRUCȚIE*

Obiectivul este alcătuit dintr-o clădire administrativă cu o suprafață construită de 606 mp și o suprafață desfășurată totală de 3.241,55 mp. Construcția are regim de înălțime cu subsol parțial, parter, trei etaje și mansardă, fiind alcătuită dintr-un singur corp, realizat pe structură de cadre din beton armat.

 

În spațiile destinate Detașamentului de Pompieri Botoșani se regăsesc birourile personalului, o zonă pentru servirea mesei, spații de depozitare și încăperi tehnice necesare funcționării clădirii, precum și camere de odihnă, vestiare și grupuri sanitare. Sediul ISU Botoșani include birouri, oficii și grupuri sanitare amenajate la fiecare nivel.

 

Clădirea a fost proiectată conform celor mai noi standarde de eficiență energetică și este dotată cu panouri solare pentru producerea apei calde și furnizarea de energie electrică. Acoperișul este realizat din șarpantă metalică, cu învelitoare din panouri tip sandwich cu miez de vată minerală.

 

Accesul între etaje se face prin case de scară, dar și printr-un lift nou, amplasat la exterior.

 

De asemenea, pe acoperiș au fost instalate două antene de comunicații, menite să asigure funcționarea optimă a activităților operative.

 

*❗ DESPRE PROIECT*

 

Proiectul „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre” (P166302) face parte din Acordul de împrumut încheiat între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la 1 august 2018 și ratificat prin Legea nr. 307 din 20 decembrie 2018. Ulterior, acestui acord i s-a adăugat un nou împrumut pentru finanțare adițională, semnat la 25 mai 2023 și ratificat prin Legea nr. 331 din 7 noiembrie 2023.

 

Valoarea inițială a împrumutului a fost de 50 de milioane de euro, la care s-au adăugat 92 de milioane de euro prin finanțarea suplimentară.

 

În total, inițiativa prevede intervenții asupra a 35 de obiective din cadrul unităților subordonate IGSU, incluzând lucrări de demolare, construcție, consolidare și modernizare.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Ziua Porților Deschise la Detașamentul de Pompieri Botoșani: O zi a curajului și a bucuriei alături de comunitate

Publicat

Publicitate

Astăzi, 13 septembrie, de Ziua Pompierilor din România și cu ocazia inaugurării noului sediu al ISU Botoșani, porțile Detașamentului de Pompieri Botoșani s-au deschis pentru comunitate. Evenimentul a adunat sute de botoșăneni care au dorit să cunoască îndeaproape lumea salvatorilor și să trăiască, pentru câteva ore, emoția unei meserii în care curajul și solidaritatea sunt esențiale.

 

Experiențe de neuitat pentru copii

 

Cei mici au fost vedetele zilei. Au urcat în autospecialele de intervenție, au probat casca și haina de protecție și au descoperit cum funcționează furtunul cu apă. Tiroliana și mașinuțele electrice de pompieri au fost atracțiile principale, dar nu au lipsit nici activitățile creative și educative:

– la atelierul de colorat și puzzle, copiii și-au pus imaginația la încercare, construind, piesă cu piesă, imaginea salvatorilor;

Publicitate

– pe traseul aplicativ, inspirat din antrenamentele reale, micuții au trecut contracronometru prin obstacole, demonstrând agilitate și curaj.

 

Atelierul de prim ajutor – lecții pentru viață

 

Un moment deosebit l-a constituit participarea la atelierul de prim ajutor, susținut de pompieri și de voluntarii din programul național „Salvator din Pasiune”. Copiii și adulții au învățat cum să reacționeze în situații critice, cum să acorde primul ajutor și au exersat manevre salvatoare, inclusiv metoda Heimlich, folosită atunci când o persoană se îneacă. Emoția a fost cu atât mai mare cu cât participanții au putut pune în practică aceste gesturi simple, dar care pot salva vieți.

 

📖 Educație pentru siguranță

 

Pompierii au discutat cu botoșănenii despre prevenirea incendiilor, riscurile folosirii necorespunzătoare a instalațiilor electrice și comportamentul corect în caz de cutremur, inundație sau alte situații de urgență. Au fost distribuite materiale informative din campaniile naționale de siguranță și promovate platforma fiipregatit.ro și aplicația DSU, utile pentru pregătirea populației.

 

🎖️ Meseria de pompier – între pasiune și responsabilitate

 

Un alt punct de interes a fost standul pregătit de colegii de la Resurse Umane, unde vizitatorii au aflat detalii despre ce înseamnă să fii pompier, care sunt condițiile de recrutare și pașii necesari pentru a urma această carieră. Mulți tineri au ascultat cu emoție poveștile salvatorilor aflați în serviciu și au aflat cum își pot transforma visul de a deveni pompier într-o realitate.

 

O sărbătoare pentru întreaga familie

 

Evenimentul a fost completat de activități interactive și jocuri pentru copii, care a adus zâmbete și voie bună. Părinții, bunicii și copiii au trăit împreună emoția unei zile speciale, transformând „Ziua Porților Deschise” într-o adevărată sărbătoare a comunității.

 

Ziua Porților Deschise la Detașamentul de Pompieri Botoșani a demonstrat încă o dată că pompierii nu sunt doar salvatori, ci și prieteni, educatori și modele pentru cei mici. A fost o zi în care emoția s-a împletit cu bucuria și cunoașterea, întărind legătura dintre pompieri și comunitatea pe care o protejează.

Citeste mai mult

Eveniment

13 septembrie – Ziua pompierilor

Publicat

Publicitate

La 13 septembrie 2025 este marcată Ziua pompierilor.

Celebrarea acestei zile la nivel național are rolul de a evidenția la nivel public eroismul pompierilor militari în bătălia din Dealul Spirii împotriva forțelor otomane, pentru apărarea Revoluției de la 1848.

Anul revoluționar 1848, manifestat amplu în Europa, a cuprins deopotrivă și Principatele Române. În Țara Românească, mișcarea revoluționară a început în iunie 1848.

Pentru a înăbuși mișcarea de revoltă din Țara Românească, la 13 septembrie 1848, forțele otomane conduse de generalul Fuad Pașa au intrat în București, potrivit volumului ‘Istoria României în Date’ (2003).

Locotenența Domnească a dat ordin, la 12 septembrie 1848, colonelului Radu Golescu, comandant al Regimentului 2 Infanterie și șef al garnizoanei Capitalei, să desfășoare, în ziua următoare, subunități în Dealul Spirii, pentru a întâmpina forțele otomane formate din aproape 6.000 de ostași, potrivit www.isualba.ro.

La 13 septembrie 1848, înainte de sosirea forțelor otomane, a avut loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie, contribuind astfel la întărirea moralului și dăruirii ostașilor români. Convinși de iminența declanșării conflictului armat cu forțele otomane, ostașii Companiei de Pompieri au cerut să se alăture trupelor la cazarma din Dealul Spirii.

Publicitate

În acea zi s-a desfășurat bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată de pe teritoriul românesc între contingente militare ale Țării Românești și otomane, conform www.isubif.ro. Compania de Pompieri București, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a luptat eroic în fața unui adversar net superior numeric. Bătălia a rămas în istorie drept ‘baia de sânge de la București’, peste jumătate din efectivul companiei de pompieri murind în luptă.

 

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Actul eroic de la 13 septembrie 1848 reprezintă una dintre cele mai importante date din istoria armei pompierilor. Este celebrată drept Ziua pompierilor, fiind marcată prin Hotărârea de Guvern nr. 492/1997. În amintirea actului eroic din Dealul Spirii, la 13 septembrie 1901, a fost dezvelit Monumentul Eroilor Pompieri din București, realizat de sculptorul Wladimir Hegel, în fața clădirii Arsenalului Armatei.

Anual sunt organizate manifestări la nivel central și național pentru marcarea zilei pompierilor. Pe plan extern, pompierii români au intervenit în diferite misiuni de sprijinire a unor unități similare din state ale Uniunii Europene și din NATO. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending