Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (71)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„Dilema veche” nr. 960 din 1-7 septembrie 2022.   Profesor de drept, Valeriu Stoica transferă partea teoretică a  meseriei pe care o practică, cea de avocat, în domeniul atât de delicat al poeziei, publicând în acest număr al „Dilemei vechi” eseul „Legile poeziei – libertate şi constrângere”. Valeriu Stoica pleacă de la ideea că „raportul dintre libertate şi constrângere este o temă recurentă nu numai în etică, în filosofia politică şi în teoria juridică, ci şi în arta poetică”. O explicaţie de substanţă o constituie partea de debut a eseului: „Proporţia dezirabilă dintre libertate şi constrângere depinde de modul în care sunt elaborate normele sau canoanele din fiecare domeniu şi de imaginaţia destinatarilor, dublată de experienţa acestora.  În sfera etică şi în cea estetică, la normele şi canoanele exterioare se adaugă reguli proprii, pe care fiecare persoană şi le creează pentru sine, pe temeiul experienţei de viaţă sau al celei artistice. Există canoane specifice diferitelor epoci şi curente artistice.  În plus, fiecare artist îşi elaborează propriile reguli în cadrul acestor canoane. Substanţa şi matricea creaţiei personale suportă atât constrângerea normelor specifice unei anumite epoci şi unui anumit curent artistic, cât şi autoconstrângerea rezultată din regulile proprii. Paradoxal, această autoconstrângere este expresia libertăţii creatoare. Oricum, se verifică încă o dată afirmaţia că nu există libertate fără constrângere.” Valeriu Stoica  face o evidenţă a transformărilor care au vizat mecanismele creaţiei poetice de-a lungul timpului: 1. „până în zorii modernităţii, legile prozodiei erau comune pentru toate genurile, poezia fiind considerată numitorul comun al tuturor genurilor literare”; 2. „au urmat secole după care singura schimbare importantă a fost înlocuirea piciorului metric format din silabe lungi şi silabe scurte cu acela format din silabe accentuate şi silabe neaccentuate”; 3. „o transformare radicală s-a produs  în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când poezia a încetat să mai fie numitorul comun al tuturor genurilor literare, devenind sinonimă cu genul liric”; 4. „treptat, poezia s-a eliberat şi de legile prozodiei, ceea ce nu înseamnă că versul alb este lipsit de ritm şi armonie, de muzică interioară. Acestea nu se mai nasc însă din aplicarea unor legi obiective, ci sunt creaţia personală a fiecărui poet”. Ca studiu de caz în descifrarea raportului dintre libertate şi constrângere, cum se putea altfel, Valeriu Stoica îl alege pe Eminescu, poetul nostru naţional, cu poezia „Sara pe deal”: „Aşadar, poetul îşi creează trei reguli şi îşi asumă tot atâtea constrângeri, care organizează formal materia poetică, născută din liberele asocieri ale inspiraţiei. În urzeala asocierilor vizuale (sub un salcâm; lângă salcâm; înaltul; vechiul salcâm; frunza cea rară, valea-i în fum) şi a asocierilor sonore, cu intensităţi molcome sau urcătoare (buciumul sună cu jale; scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână; fluiere murmură-n stână;  toaca răsună mai tare; clopotul vechi împle cu sunetul lui sara; satul în vale-amuţeşte) se desfăşoară mişcarea pastoral-agricolă (turmele-l urc; osteniţi oameni cu coasa-n spinare; vin de la câmp) şi mişcarea cosmică  (stele le scapără-n cale; apele curg clar izvorând din fântâne; luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară; stelele nasc umezi pe bolta senină; nourii curg). Tabloul idilic este îmbogăţit de emoţiile îndrăgostiţilor.

Eseul, pe care eu îl consider o sclipire a lui Valeriu Stoica, e şi un îndemn la studiul  poeziei eminesciene şi din altă perspectivă: „ dacă descifrarea raportului dintre libertate şi constrângere  ar continua şi cu alte poezii scrise de Eminescu, s-ar putea ajunge la concluzia că poeţii români fie au intrat (precursorii), fie au ieşit (succesorii) din „manta” celui care „nu credea să-nveţe a muri vreodată”.

„România literară” nr. 36 din 9 septembrie 2022.  Gellu Dorian publică un articol intitulat „Bastarzii” lui Eminescu”, pornind de la constatarea că „de o bucată de vreme, prin diverse medii, a apărut ideea „progeniturilor”lui Eminescu”. Pe lângă valoarea documentară a articolului, eu cred că este şi unul scris cu intenţia de a-l pune la punct pe un personaj care e din Botoşani şi se revendică „strănepot” al lui Eminescu. Pe baza unei documentări serioase, Gellu Dorian vine cu referiri la: 1. „Faptul că din relaţia lui Eminescu cu Veronica Micle, spre finalul vieţii, ar fi apărut un copil, o fată, despre care nu aflăm nimic din corespondenţa acestora, aşa cum nici biografii poetului nu fac caz de aşa ceva, ar putea avea şi un dram de adevăr, dacă numele copilei nu ar fi acelaşi cu al primei fete a Veronicăi Micle, Valeria, născută în 1864. Se spune că , pentru a ascunde această aventură cu rod, comuniştii ar fi devastat mormântul Valeriei Sturdza, soţie de moşier, şi ar fi distrus şi orice alt semn al existenţei acesteia. Această Valerie s-ar fi născut chiar în anul morţii părinţilor ei. Însă cum am putea să ne imaginăm că o mamă şi-ar lua zilele când avea un copil de nici o lună, ştiind că Veronica s-a sinucis în ziua de 3 august 1889? Sau aceasta să nu-i fi spus nimic lui Eminescu, intrat iarăşi în crizele bolii fatale, „ascuns” de prieteni şi autorităţi în spitalul doctorului Şuţu?  Şi e greu de presupus ca Eminescu, după atâtea tratamente dure să mai fi fost fertil! Întrebări îndreptăţite, chiar dacă retorice.”;  2. „Însă dacă ar fi să-l credem pe Mihai Drăgan, această  presupusă fiică a lui Eminescu, devenită Valeria Sturdza după  căsătoria cu Mihai Sturdza, a existat cu adevărat, a scris chiar şi poezii, ca presupuşii ei părinţi, a avut un copil, deci nepot al lui Eminescu, pe Ghighi Sturdza, fugit la Paris odată cu întreaga familie odată cu venirea comuniştilor la putere. Valeria Sturdza a murit în anul 1929, la vârsta de 39 de ani, vârstă speculată de „cercetătorii” poetei ca fiind izvorâtă din gena presupuşilor părinţi. Or, Valeria Micle,  prima fiică a Veronicăi Micle, a avut un prim soţ, pe Nicolae Gh. Nanu, cu care a avut doi copii, iar pe cel de-al doilea soţ, pe Dimitrie-Mihai (Popovici) Sturdza, l-a cunoscut abia în 1904, la Paris, pe când era cântăreaţă de operă. A murit în 1929, la vârsta de 65 de ani. Acestei fiice a Veronicăi Micle i se atribuie o afirmaţie, nefondată însă, că din dragostea lui Eminescu cu Veronica ar fi rezultat un copil, care a murit la naştere, în 1880. Chestiuni care nu pot fi luate în calcul decât ca fabulaţii.”

Gellu Dorian consideră că adevăraţii urmaşi ai poetului sunt „cei ce se trag din Matei Eminescu, tatăl lui Gheorghe Eminescu, a cărui fiică, Yolanda, a născut-o pe Roxana Eminescu, al cărui fiu trăieşte la Paris cu numele Ion Teodor Eminescu-Iacobescu şi care, probabil, are şi el urmaşi. Despre presupusul nepot al lui Eminescu, Ghighi Sturdza, fiul Valeriei, nu se ştie nimic, dar cert este că nu are nici o legătură de sânge cu Eminescu”

            În ceea ce priveşte „strănepotul” care trăieşte în oraşul pe care l-a dat lumii pe Eminescu”, şi al cărui nume îl bănuiesc, despre care , pe un ton maliţios, Gellu Dorian spune că este robul unor „cercetări acribioase, dar şi susţinute şi de dorinţa expresă de a se afla pe ultima creangă a arborelui genealogic eminescian”,  s-ar fi declarat urmaş direct al lui Eminescu pornind de la o relaţie a poetului cu o femeie frumoasă, slujnică în casa Eminovicilor. Augustin Z. N. Pop ar fi spus-o  tangenţial, dar I. D. Marin, un eminescolog botoşănean, a stabilit exact relaţia lui Eminescu cu Ipoteştii şi relaţia Eminescu – fata din casă nu apare. Continuă Gellu Dorian: „Chestiunea a rămas în aer, până la acest auto-presupus strănepot de la Botoşani, care stabileşte, peste alte lucruri încetăţenite deja de cercetători, după ce consultă pas cu pas arhivele unui întreg secol, că adevărul este altul, şi anume cel pe care el îl scoate la iveală.”

Publicitate

Noi, cititorii, ce să zicem? „Auto-presupusul strănepot de la Botoşani”, dacă se recunoaşte în acest articol, este obligat să vină cu documente. Pentru că, dacă are dreptate? N-ar afecta cu nimic biografia lui Eminescu, mai mult, ar completa-o.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rata șomajului, la un nivel ridicat în rândul tinerilor. Peste 25% dintre aceștia nu au loc de muncă

Publicat

Publicitate

Rata șomajului rămâne la un nivel ridicat în rândul tinerilor. Peste 25% dintre aceștia nu au loc de muncă. Iar tentința este de creștere, scrie alba24.ro.

Rata şomajului a ajuns în luna noiembrie 2024, în formă ajustată sezonier, la 5,3%, ȋn scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna octombrie 2024, arată datele INS.

Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât la femei.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna noiembrie a anului 2024 a fost de 435.600 persoane, în scădere faţă de luna precedentă (441.100 persoane), dar şi faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (449.400 persoane).

Rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) se ridică la 25,3% în perioada iulie – septembrie 2024, în creştere de la 23,2% în aprilie-iunie şi 20,5% în ianuarie-martie.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4% pentru luna noiembrie 2024 (3,8% în cazul femeilor şi 4,1% în cazul bărbaţilor), potrivit Mediafax.

Publicitate

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 70,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna noiembrie 2024.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Petru, episcopul Sevastiei

Publicat

Publicitate

Petru al Sevastiei (340 – 391) a fost un episcop al Bisericii creștine timpurii, care a avut sediul episcopal în orașul Sevastia din provincia romană Armenia Minor. El era fratele mai mic al teologilor și episcopilor Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa, al faimosului jurist creștin Naucratius și al monahiei Macrina cea Tânîră.

Părinții săi erau creștinii Vasile și Emilia din Cezareea Capadociei, care au fost alungați pentru credința lor în timpul domniei împăratului Galerius (305-314) și au fugit în deșerturile din Pont. Bunica sa a fost Macrina cea Bătrână, care a fost instruită de Grigorie Taumaturgul. Cel mai tânăr din zece, era fratele lui St. Macrina cea Tânără și cei doi medici capadocieni, St. Vasile din Cezareea și Sf. Grigorie de Nyssa. Macrina, sora lui mai mare, a exercitat o mare influență asupra pregătirii sale religioase, acționând ca instructor și dirijându-l spre viața spirituală și ascetică.

Abandonând studiul științelor laice, s-a dedicat meditației asupra Sfintei Scrieri și cultivării vieții religioase. La scurt timp după alegerea fratelui său Vasile pe scaunul episcopal al Cezareei în 370, Petru a fost hirotonit preot. Basil pare să-și fi angajat fratele ca agent confidențial în anumite chestiuni. Ulterior, s-a retras din afacerile active și a reluat viața unui ascet solitar.

El și-a ajutat sora și mama în stabilirea comunității monahale după moartea tatălui său. Petru s-a implicat în transformarea treptată a gospodăriei mamei sale dintr-o comunitate de fecioare într-o comunitate cenobitică formată atât din femei, cât și din bărbați. El a condus mănăstirea masculină în timp ce Macrina era responsabilă pentru comunitatea feminină. Când provinciile Pontus și Capadocia au fost vizitate de o foamete severă, el a dat o dovadă remarcabilă a carității sale, dispunând liberal de tot ce aparținea mănăstirii sale și orice ar putea ridica, pentru a aproviziona cu necesități numeroasele mulțimi la care recurgeau zilnic el, în vremea aceea de suferință.

În jurul anului 380 a fost ales ca episcop al orașului Sevastia din provincia Armenia Minor și, fără a prezenta nici o activitate literară, și-a luat poziția alături de frații săi Basil și Grigorie în lupta lor împotriva ereziei ariene. În viața sa și în administrația episcopală a prezentat aceleași caracteristici ca Vasile. Legat în cea mai apropiată manieră cu frații săi, el le-a urmat scrierile cu cel mai mare interes.

La sfatul său, Grigorie de Nyssa și-a scris marea operă, Împotriva lui Eunomius, în apărarea cărții numite în mod similar a lui Basil, care răspunde la opera polemică a lui Eunomius. De asemenea, la dorința lui, Grigorie a scris Tratatul despre munca celor șase zile, pentru a apăra tratatul similar al lui Vasile împotriva interpretărilor false și pentru a-l completa.

Publicitate

O altă lucrare a lui Grigorie, Despre înzestrarea omului, a fost scrisă la propunerea lui Petru și trimisă acestuia din urmă cu o prefață corespunzătoare ca dar de Paște în 397. Nu există informații detaliate cu privire la activitatea sa de episcop, cu excepția faptului că a fost prezent la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 381. După moartea sa în 391 a fost venerat ca un sfânt.

 

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (315)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

 

PROGRAMUL  DE  ALIMENTAŢIE  ŞTIINŢIFICĂ. Un program instituţionalizat de Ceauşescu prin decretele asupra raţionalizării din 10 şi 17 octombrie 1981 şi mai ales prin “Programul…” din 24 iulie 1982, care îi conferă un caracter de permanenţă prin raţionalizarea produselor de bază: pâine, făină, carne, zahăr, ulei, ouă, lapte etc. prin apariţia cartelelor de raţionalizare. La Braşov, de exemplu, în 1987, o astfel de cartelă prevedea pentru 12 luni: 8,5 kg de carne (4 kg de porc şi 4,5 kg de pui), deci 23 de grame pe zi; 2,5 kg de făină (7 grame pe zi); 10 litri de ulei (27 mililitri pe zi); 10,5 kg de salam (29 grame pe zi). Se adaugă un ou la 36 de zile. Trebuie amintit că centrele urbane erau mult mai bine aprovizionate decât localităţile rurale.

 

Publicitate

ECONOMIE  VIRTUALĂ. Concept pus în circulaţie în 1998 de Clifford Gaddy de la “Brookings Institution”, Washington D. C. şi Barry W. Ickes de la Pennsylvania State University (vezi revista “22” Plus nr. 75 / 1999): “În esenţă, economia virtuală este pojghiţa formală cu aspect clasic de economie capitalistă, care acoperă o încrengătură vie de relaţii sociale, politice şi de interese personale, publice”. Liviu Gaiţă defineşte astfel economia virtuală: „Se dezvoltă o economie în care se folosesc preţuri, dar nimeni nu plăteşte bani, nimeni nu plăteşte la timp. Se acumulează datorii reciproce uriaşe care, de asemenea, nu pot fi plătite în perioade rezonabile de timp. Salariile sunt declarate dar nu şi plătite. Acestea creează venituri iluzorii, sau virtuale – în esenţă la afaceri conduse în afara pieţei, la preţuri virtuale”. Economiştii sunt categorici în a confirma că economia virtuală se dovedeşte o specialitate a falşilor reformatori din Est.

 

PARABOLA  CENTAURULUI. Aparţine lui Varujan Vosganian şi se referă la situaţia ambiguă în care se găseşte cineva: „situaţia unui centaur care, atunci când se duce la operă, i se spune:”EŞTI PE JUMĂTATE CAL, IEŞI AFARĂ!”, iar când se duce să zburde pe câmp i se spune: „EŞTI  JUMĂTATE OM, PLEACĂ DE AICI!”

 

ARTA  SECESIONISTĂ. Sintagmă întâlnită în „România literară” nr. 51-52 din 1998, într-un articol semnat de Ştefan Cazimir, care ne şi explică: „Secesionismul îşi datorează numele unui conflict survenit în 1982 între un grup de artişti plastici din Munchen şi autorităţile statului bavarez, determinând refuzul celor dintâi de a mai participa la salonul oficial şi pronunţarea de către ei a „secesiunii” prin deschiderea unei expoziţii separate. (…) Secesionismul a marcat puternic tot ce a fost artă vizuală: modă, arte aplicate şi industriale, pictură, sculptură şi grafică, decoraţia scenică, cinematografia, arhitectura şi decoraţia”.

Paul Constantinescu scrie în 1972 despre secesionism: „…a cuprins toată Europa şi America de Nord, atingând sensibil şi Extremul Orient, mai ales Japonia”. Continuă Ştefan Cazimir: „Nota specifică a viziunii secesioniste este bidimensionalitatea”;

 

AXIOMA  TALENTULUI  ÎN  PROZĂ. Aparţine lui Damian Nicula şi, scrie Dan Stanca în „Luceafărul” nr. 45 din 1998, i-a fost spusă lui pe 30 septembrie 1985, pe când era redactor la revista „Viaţa românească”: „…scriitorii care îşi propun din start să scrie un roman de 600-700 de pagini şi nu se ridică de la masă până nu şi-au făcut această normă uriaşă de pagini, ar cam trebui să se lase de meserie”;

 

PROPOZIŢIA INTEROGATIVĂ SCHLATTNER. Propoziţia cu care debutează textul romanului „Cocoşul decapitat”  de Eginald Schlattner, preot luteran în localitatea Roşia de lângă Sibiu: „EXITUS, CE ÎNSEAMNĂ DE FAPT ACEST CUVÂNT?”

 

TAMARETA.  Poezie cu formă fixă (dar fără formă fixă) inventată de poetul Emil Brumaru în urma inspiraţiei pe care i-o producea Tamara, tânăra şi frumoasa sa soţie. Redau aici una dintre multele tamarete scrise de Emil Brumaru:

„ Dacă lui Lou vaginu-i cânta Apollinaire, / Tamáriușka, eu ție ce aș putea să-ți cânt? /  Piersica-nchisă-n flăcări de rouă și piper / Păzită de un înger cu lancea tremurînd?  / Trifoi-frăguț cu patru petale de amor / Plușate de-o femeie nostalgică și șuie? / O, lasă-mă să-ți mângâi cu gura un picior / Pînă acolo unde piciorul geamăn suie. / Și apără-mi cu trupul tău gol ca-n iarmaroc / Sufletul  trist și viața topită-n dulci păcate. / Și dă-mi ca pe-o icoană cărnoasă, să mă rog, / Curul bîrfit zburdalnic de coapsele-ți surate”.

Mai multe tamarete se pot citi în volumul „Opere II. Submarinul erotic” (Polirom, 2009).

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Wizz Air reia zborurile către Tel Aviv

Publicat

Publicitate

Wizz Air va relua operațiunile către Tel Aviv, începând din 15 ianuarie din București și din 25 martie din Iași, a informat miercuri compania aeriană.

Din București, zborurile vor fi operate de cinci ori pe săptămână, iar din aprilie de două ori pe zi.

Din Iași, zboruri către Tel Aviv vor fi de două ori pe săptămână.

Biletele sunt disponibile pe wizzair.com și prin aplicația oficială a companiei aeriene.

Pe 15 octombrie 2024, Wizz Air a anunțat că suspendă, până pe 14 ianuarie 2025, zborurile spre și dinspre Tel Aviv, ca urmare a situației din regiune. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending