Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (71)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„Dilema veche” nr. 960 din 1-7 septembrie 2022.   Profesor de drept, Valeriu Stoica transferă partea teoretică a  meseriei pe care o practică, cea de avocat, în domeniul atât de delicat al poeziei, publicând în acest număr al „Dilemei vechi” eseul „Legile poeziei – libertate şi constrângere”. Valeriu Stoica pleacă de la ideea că „raportul dintre libertate şi constrângere este o temă recurentă nu numai în etică, în filosofia politică şi în teoria juridică, ci şi în arta poetică”. O explicaţie de substanţă o constituie partea de debut a eseului: „Proporţia dezirabilă dintre libertate şi constrângere depinde de modul în care sunt elaborate normele sau canoanele din fiecare domeniu şi de imaginaţia destinatarilor, dublată de experienţa acestora.  În sfera etică şi în cea estetică, la normele şi canoanele exterioare se adaugă reguli proprii, pe care fiecare persoană şi le creează pentru sine, pe temeiul experienţei de viaţă sau al celei artistice. Există canoane specifice diferitelor epoci şi curente artistice.  În plus, fiecare artist îşi elaborează propriile reguli în cadrul acestor canoane. Substanţa şi matricea creaţiei personale suportă atât constrângerea normelor specifice unei anumite epoci şi unui anumit curent artistic, cât şi autoconstrângerea rezultată din regulile proprii. Paradoxal, această autoconstrângere este expresia libertăţii creatoare. Oricum, se verifică încă o dată afirmaţia că nu există libertate fără constrângere.” Valeriu Stoica  face o evidenţă a transformărilor care au vizat mecanismele creaţiei poetice de-a lungul timpului: 1. „până în zorii modernităţii, legile prozodiei erau comune pentru toate genurile, poezia fiind considerată numitorul comun al tuturor genurilor literare”; 2. „au urmat secole după care singura schimbare importantă a fost înlocuirea piciorului metric format din silabe lungi şi silabe scurte cu acela format din silabe accentuate şi silabe neaccentuate”; 3. „o transformare radicală s-a produs  în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când poezia a încetat să mai fie numitorul comun al tuturor genurilor literare, devenind sinonimă cu genul liric”; 4. „treptat, poezia s-a eliberat şi de legile prozodiei, ceea ce nu înseamnă că versul alb este lipsit de ritm şi armonie, de muzică interioară. Acestea nu se mai nasc însă din aplicarea unor legi obiective, ci sunt creaţia personală a fiecărui poet”. Ca studiu de caz în descifrarea raportului dintre libertate şi constrângere, cum se putea altfel, Valeriu Stoica îl alege pe Eminescu, poetul nostru naţional, cu poezia „Sara pe deal”: „Aşadar, poetul îşi creează trei reguli şi îşi asumă tot atâtea constrângeri, care organizează formal materia poetică, născută din liberele asocieri ale inspiraţiei. În urzeala asocierilor vizuale (sub un salcâm; lângă salcâm; înaltul; vechiul salcâm; frunza cea rară, valea-i în fum) şi a asocierilor sonore, cu intensităţi molcome sau urcătoare (buciumul sună cu jale; scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână; fluiere murmură-n stână;  toaca răsună mai tare; clopotul vechi împle cu sunetul lui sara; satul în vale-amuţeşte) se desfăşoară mişcarea pastoral-agricolă (turmele-l urc; osteniţi oameni cu coasa-n spinare; vin de la câmp) şi mişcarea cosmică  (stele le scapără-n cale; apele curg clar izvorând din fântâne; luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară; stelele nasc umezi pe bolta senină; nourii curg). Tabloul idilic este îmbogăţit de emoţiile îndrăgostiţilor.

Eseul, pe care eu îl consider o sclipire a lui Valeriu Stoica, e şi un îndemn la studiul  poeziei eminesciene şi din altă perspectivă: „ dacă descifrarea raportului dintre libertate şi constrângere  ar continua şi cu alte poezii scrise de Eminescu, s-ar putea ajunge la concluzia că poeţii români fie au intrat (precursorii), fie au ieşit (succesorii) din „manta” celui care „nu credea să-nveţe a muri vreodată”.

„România literară” nr. 36 din 9 septembrie 2022.  Gellu Dorian publică un articol intitulat „Bastarzii” lui Eminescu”, pornind de la constatarea că „de o bucată de vreme, prin diverse medii, a apărut ideea „progeniturilor”lui Eminescu”. Pe lângă valoarea documentară a articolului, eu cred că este şi unul scris cu intenţia de a-l pune la punct pe un personaj care e din Botoşani şi se revendică „strănepot” al lui Eminescu. Pe baza unei documentări serioase, Gellu Dorian vine cu referiri la: 1. „Faptul că din relaţia lui Eminescu cu Veronica Micle, spre finalul vieţii, ar fi apărut un copil, o fată, despre care nu aflăm nimic din corespondenţa acestora, aşa cum nici biografii poetului nu fac caz de aşa ceva, ar putea avea şi un dram de adevăr, dacă numele copilei nu ar fi acelaşi cu al primei fete a Veronicăi Micle, Valeria, născută în 1864. Se spune că , pentru a ascunde această aventură cu rod, comuniştii ar fi devastat mormântul Valeriei Sturdza, soţie de moşier, şi ar fi distrus şi orice alt semn al existenţei acesteia. Această Valerie s-ar fi născut chiar în anul morţii părinţilor ei. Însă cum am putea să ne imaginăm că o mamă şi-ar lua zilele când avea un copil de nici o lună, ştiind că Veronica s-a sinucis în ziua de 3 august 1889? Sau aceasta să nu-i fi spus nimic lui Eminescu, intrat iarăşi în crizele bolii fatale, „ascuns” de prieteni şi autorităţi în spitalul doctorului Şuţu?  Şi e greu de presupus ca Eminescu, după atâtea tratamente dure să mai fi fost fertil! Întrebări îndreptăţite, chiar dacă retorice.”;  2. „Însă dacă ar fi să-l credem pe Mihai Drăgan, această  presupusă fiică a lui Eminescu, devenită Valeria Sturdza după  căsătoria cu Mihai Sturdza, a existat cu adevărat, a scris chiar şi poezii, ca presupuşii ei părinţi, a avut un copil, deci nepot al lui Eminescu, pe Ghighi Sturdza, fugit la Paris odată cu întreaga familie odată cu venirea comuniştilor la putere. Valeria Sturdza a murit în anul 1929, la vârsta de 39 de ani, vârstă speculată de „cercetătorii” poetei ca fiind izvorâtă din gena presupuşilor părinţi. Or, Valeria Micle,  prima fiică a Veronicăi Micle, a avut un prim soţ, pe Nicolae Gh. Nanu, cu care a avut doi copii, iar pe cel de-al doilea soţ, pe Dimitrie-Mihai (Popovici) Sturdza, l-a cunoscut abia în 1904, la Paris, pe când era cântăreaţă de operă. A murit în 1929, la vârsta de 65 de ani. Acestei fiice a Veronicăi Micle i se atribuie o afirmaţie, nefondată însă, că din dragostea lui Eminescu cu Veronica ar fi rezultat un copil, care a murit la naştere, în 1880. Chestiuni care nu pot fi luate în calcul decât ca fabulaţii.”

Gellu Dorian consideră că adevăraţii urmaşi ai poetului sunt „cei ce se trag din Matei Eminescu, tatăl lui Gheorghe Eminescu, a cărui fiică, Yolanda, a născut-o pe Roxana Eminescu, al cărui fiu trăieşte la Paris cu numele Ion Teodor Eminescu-Iacobescu şi care, probabil, are şi el urmaşi. Despre presupusul nepot al lui Eminescu, Ghighi Sturdza, fiul Valeriei, nu se ştie nimic, dar cert este că nu are nici o legătură de sânge cu Eminescu”

            În ceea ce priveşte „strănepotul” care trăieşte în oraşul pe care l-a dat lumii pe Eminescu”, şi al cărui nume îl bănuiesc, despre care , pe un ton maliţios, Gellu Dorian spune că este robul unor „cercetări acribioase, dar şi susţinute şi de dorinţa expresă de a se afla pe ultima creangă a arborelui genealogic eminescian”,  s-ar fi declarat urmaş direct al lui Eminescu pornind de la o relaţie a poetului cu o femeie frumoasă, slujnică în casa Eminovicilor. Augustin Z. N. Pop ar fi spus-o  tangenţial, dar I. D. Marin, un eminescolog botoşănean, a stabilit exact relaţia lui Eminescu cu Ipoteştii şi relaţia Eminescu – fata din casă nu apare. Continuă Gellu Dorian: „Chestiunea a rămas în aer, până la acest auto-presupus strănepot de la Botoşani, care stabileşte, peste alte lucruri încetăţenite deja de cercetători, după ce consultă pas cu pas arhivele unui întreg secol, că adevărul este altul, şi anume cel pe care el îl scoate la iveală.”

Publicitate

Noi, cititorii, ce să zicem? „Auto-presupusul strănepot de la Botoşani”, dacă se recunoaşte în acest articol, este obligat să vină cu documente. Pentru că, dacă are dreptate? N-ar afecta cu nimic biografia lui Eminescu, mai mult, ar completa-o.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Dacă plecați la drum: Sunt semnalate precipitații sub formă de ninsoare în mai multe județe

Publicat

acum 5 minute

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informeză luni dimineața că, la nivel național, sunt semnalate precipitații sub formă de ninsoare în județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava și Vrancea. Se circulă pe un carosabil parțial acoperit cu zăpadă.

În zona de sud și sud-est a țării plouă ușor, carosabilul fiind umed.

Pe autostrada A1 București – Pitești, pe tronsonul kilometric 130 – 148 și pe Autostrada A1 Sibiu – Deva, pe tronsonul kilometric 225 – 316, sunt precipitații sub formă de ninsoare, traficul fiind redus.

Pe autostrăzile A2 București – Constanța și A3 București – Ploiești, plouă, cu vizibilitate bună, carosabilul fiind umed.

Reamintim că pentru deplasarea pe suprafețe carosabile acoperite cu polei, gheață sau zăpadă, este obligatorie echiparea autovehiculelor cu anvelope de iarnă.

Pentru siguranța participanților la trafic, conducătorii auto trebuie să-și asigure o bună vizibilitate din autovehicul, prin curățarea parbrizului, lunetei şi a geamurilor laterale.

Publicitate

Circulați cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum, folosiți frâna de motor pentru reducerea vitezei și nu pătrundeți pe drumuri închise traficului rutier!

Citeste mai mult

Economie

Sute de milioane de euro din fonduri europene, disponibile pentru investiții în agricultură. Cum pot fi obținute de către fermieri

Publicat

acum 12 minute

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Aproape 501 milioane de euro din fonduri europene vor fi disponibile pentru investiții în agricultură și procesare în primele două luni ale acestui an, prin intervențiile care urmează să fie lansate în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, potrivit calendarului estimativ publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), informează alba24.ro.

Șapte sesiuni de finanțare sunt programate să fie deschise în lunile ianuarie și februarie 2026, cele mai mari alocări fiind destinate tinerilor fermieri, fermelor mici și sectoarelor agricole specializate.

Cele mai mari alocări de fonduri

Cea mai importantă linie de finanțare este DR-12 – Consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați, care beneficiază de 169,5 milioane de euro, sesiunea de depunere a cererilor fiind estimată să se deschidă pe 30 ianuarie 2026.

O altă intervenție majoră este DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, cu o alocare de 151,3 milioane de euro, programată pentru 19 ianuarie 2026.

Sprijin pentru fermele mici și sectoare specializate

Pentru DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni, sunt disponibile 108 milioane de euro, iar sesiunea este estimată să se deschidă la finalul lunii februarie, pe 27 februarie 2026.

Tot în luna februarie vor fi lansate și alte intervenții importante:

Publicitate
  • DR-17 – Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă: 45 milioane de euro (2 februarie 2026);
  • DR-19 – Investiții neproductive la nivel de fermă: 11,7 milioane de euro (9 februarie 2026);
  • DR-21 – Investiții pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane (PPA): 10 milioane de euro (13 februarie 2026);
  • DR-18 – Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice: 5 milioane de euro (23 februarie 2026).

Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile din cadrul Pilonului II – Dezvoltare Rurală al Planului Strategic PAC 2023–2027 este disponibil pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cine poate obține finanțare

Finanțările din Planul Strategic PAC 2023–2027 pot fi obținute printr-un proces relativ standardizat, dar care necesită pregătire din timp. Pe scurt, banii nu se „cer”, ci se câștigă prin proiecte eligibile, depuse în sesiunile anunțate de MADR și AFIR.

Pot depune proiecte:

  • fermieri persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) sau familiale (IF);
  • societăți comerciale (SRL, SA);
  • cooperative agricole;
  • tineri fermieri (cu condiții speciale de vârstă și instalare);
  • ferme mici sau medii, în funcție de intervenție.

Fiecare măsură (DR-12, DR-14, DR-16 etc.) are condiții proprii de eligibilitate: dimensiunea fermei, tipul de cultură, vechimea exploatației, localizarea.

Unde se depun cererile

Toate proiectele se depun exclusiv online, prin platforma: www.afir.ro (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale)

Nu se acceptă dosare pe hârtie.

Ce documente sunt necesare (în linii mari)

Dosarul de finanțare include:

  • cererea de finanțare (formular AFIR);
  • plan de afaceri sau memoriu justificativ (obligatoriu la majoritatea intervențiilor);
  • documente de identificare solicitant;
  • acte de proprietate / arendă pentru terenuri sau spații;
  • documente privind exploatația agricolă (APIA, registru agricol);
  • oferte de preț pentru investițiile propuse;
  • declarații pe propria răspundere.

Lipsa unui document sau o eroare de formă poate duce la respingerea proiectului.

Cum se acordă finanțarea: pe punctaj, nu „primul venit”

Finanțările se acordă în funcție de punctaj, nu automat:

  • fiecare proiect primește un scor;
  • există praguri minime de calitate;
  • proiectele cu punctaj mare sunt finanțate primele, până la epuizarea bugetului.

Se punctează, de exemplu:

  • tinerii fermieri;
  • fermele mici și medii;
  • investițiile în procesare;
  • agricultura ecologică;
  • asocierea (cooperative);
  • localizarea în zone defavorizate.

 Cât este finanțarea și ce contribuție proprie este necesară

În funcție de intervenție:

  • finanțarea nerambursabilă poate fi între 50% și 90% din valoarea proiectului;
  • este necesară contribuție proprie (cash sau credit);
  • unele măsuri permit plăți în avans.

Exemplu:

Proiect de 200.000 euro

  • -140.000 euro fonduri UE
  • -60.000 euro contribuție proprie

După aprobare: ce urmează

După semnarea contractului:

  • se implementează investiția (utilaje, construcții, echipamente);
  • se depun cereri de plată;
  • AFIR verifică la fața locului;
  • banii sunt rambursați.
  • Există controale și obligații pe termen lung (menținerea investiției, respectarea planului de afaceri).

Greșeli frecvente care duc la respingere

  • proiecte depuse fără punctaj suficient;
  • documente incomplete;
  • cheltuieli neeligibile;
  • planuri de afaceri nerealiste;
  • lipsa capacității financiare.

Citeste mai mult

Eveniment

Ajunul Bobotezei: Este zi de de post negru. De ce creștinii ajunează cu o zi înainte de Bobotează

Publicat

acum 17 minute

luni, 05.01.2026

de

Publicitate
În Ajunul Bobotezei, preotul merge pe la casele credincioșilor, sfințind cu crucea și stropind cu agheasma dintr-un mănunchi de busuioc. Preotul este anunțat de „mergători”, care strigă „Chiralesaaa!”, însemnand „Kirie eleison”, adică „Doamne miluiește”, la origine având o formulă liturgică grecească.
Fuiorul (ața) care se pune în ajunul Bobotezei la crucea preotului, simbolizează cerul deschis prin arătarea Domnului la râul Iordan. Ca firele drepte ale fuiorului, este legătura dintre pământ și cer, naşterea din nou a omului „din apă şi din Duh”. Mântuitorul ne-a pregătit această legătură duhovnicească prin Botezul Său. La Botezul Domnului, „închinarea Treimii S-a arătat”.
Noi, creștinii ortodocși, ne botezăm în numele Sfintei Treimi, Botezul fiind o Taină a bisericii din cele șapte, prin care ne curăţim de păcatul strămoşesc. Moare omul vechi din noi şi se naşte omul cel nou, prin împărtăşirea din harul Sfântului Duh al Domnului. De aceea, nădăjduim că, prin credinţă şi fapte bune, vom ajunge să dobândim mântuirea. Este lucrarea văzută şi nevăzută a naşterii din nou a omului „din apă şi din Duh”.
Înainte de prăznuirea Botezului Domnului, este necesar să avem o pregătire mai profundă manifestată prin rugăciune și post aspru. Astfel, în Ajunul Bobotezei credincioșii „ajunează” adică țin post negru pentru ca a doua zi să poată primi un astfel de moment important al anului bisericesc cu inima smerită. Este necesar ca postul să fie nu doar trupesc ci și sufletesc, stând departe de a judeca, a cârti sau a face nedreptate cuiva chiar și cu gândul.
De altfel, postim în Ajun de Bobotează și pentru că atunci are loc sfințirea Aghiasmei Mari în biserică. Aceasta va putea fi consumata a doua zi de către credincioșii în casele cărora poposesc preoții pentru a le sfinți. Cu siguranță putem gusta din apa sfințită doar după o pregătire temeinică precum prin post și rugăciune. Totodată, Ajunul Botezului Domnului este și prima zi de post negru din an. Următoarele momente de peste an în care ținem un post atât de aspru de o zi în care nu se mănâncă și nu se bea este Vinerea Mare, Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită pe 14 septembrie precum și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de pe 29 August. Rânduiala de a posti înainte de Bobotează exista încă din secolul lV, când catehumenii erau botezați după ce posteau cu o zi înainte de acest moment important.
Abia după ce primeau Taina Sfântului Botez puteau participa la Sfânta Liturghie și se puteau împărtăși cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (418)

Publicat

acum 22 de minute

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Paul Aretzu, în „Ramuri” nr. 12 din 2025 publică o cronică la cartea Mariei Tronea ,Structuri metonimice în poezia română modernă” (Editura Academiei Române, București, 2019). Volumul are capitolele „Metonimia eminesciană”, „Locul metonimiei în matricea stilistică blagiană”, „Bacovia – poet de factură metonimică”, „Arghezi, poet al semnelor” și „Metonimia în poezia lui Nichita Stănescu”. Paul Aretzu abordează în cronica sa toate capitolele. Eu voi reține secvența dedicată lui Eminescu: „În capitolul „Metonimia eminesciană”, sunt inventariate diverse tipuri de metonimie. Metonimia mitologică este prezentă mai ales în poemele de început, evocând personaje ale panteonului grecesc. Metonimia simbol folosește substituiri precum tron, sceptru, coroană pentru a desemna puterea, demnitatea statală, crucea, ramura de spini pentru sugestii creștine, semilunar simbolizează oștirea turcească, lanțul semnifică robia, servitutea, masca exprimă ipocrizia, lira simbolizează chiar poezia. Alt tip de metonimie present în lirica eminesciană, este pars pro toto, prin care o parte a corpului iubitei, mâna, obrazul, pasul, sugerează prezența imaginată a acesteia, bolta, în felurite reprezentări, închipuie nesfârșitul, credința, altă lume, cerul mișcător, inima corespunde sufletului, iubirii, unor principii morale, limbă înseamnă popor, ochiul reprezintă prezența unei conștiințe, amintirea iubitei, suferința. Perechea acestui tip metonimic este totus pro parte, mai puțin reprezentată. La fel funcționează și metonimiile lucru pentru persoană și persoană pentru lucru (cu subcategoria relevantă autorul pentru opera, sau cauza pentru consecință (ochiul, un fel de vedere spiritualizată, trezește sentimente, atitudini, nostalgii, meditații, luna sporește realitatea, soarele, raza sunt obiecte ale luminii, ale satisfacției sufletești și consecințe pentru cauză. Apar, de asemenea, singularul pentru plural și pluralul pentru singular.

La un poet care pendulează între immanent și transcendent, deschis filosofiei profunde nu putea lipsi perechea metonimică abstractul pentru concret și concretul pentru abstract. Sunt analizate și alte de metonimii, hipalaga (producând amestecul de medii, de stări de agregare, de attribute), epitetul metonimic, metonimia instrumentului, sinecdoca veșmântului. Metonimia se conjugă functional cu metafora în numeroasele descrieri prezente atât în poezie cât și în proză”;

 

Tot în Ramuri” nr. 12 din 2025, Călin Vlasie continua serialul său „Poezia, încotro?” Rețin din capitolul ”Experimentalism în poezia viitoare”: „Există o mică schimbare de sens astăzi față de ce a însemnat experimentalismul în poezia secolului XX. 1) „Experimentalismul classic (modernism – postmodernism) era asociat cu ruptura de tradiție: formală (vers liber, colaj, limbaj brut), tematică (antiliric, urban, politizat) sau tehnologică (poezie vizuală, concretă, digitală în fază incipientă). Regândirea ideii de poezie. Exemple: Tristan Tzara, Gellu Naum, lettrismul, optzeciștii „fracturali” din anii 2000.

Publicitate

2) Azi și în viitor – ce se schimbă? Poezia a asimilat deja majoritatea procedurilor radicale din secolul trecut; șocul nu mai are același impact. Noutatea nu mai vine doar din formă sau temă, ci din interacțiunea cu tehnologiile și mediile emergente. Experimentalismul e mai puțin interest de negarea tradiției și mai mult de negocierea dintre uman și tehnologic.

3)Riscuri și oportunități. Riscul constă în faptul că experimentalismul se poate transforma într-un simplu „efect special”, dacă forma tehnologică nu e susținută de substanța poetică reală. Devine oportunitate extinderea poeziei în zonele hibride – text + imagine + sunet + interacțiune – ceea ce poate schimba modul în care înțelegem liricul (nu doar ca citire, ci ca experiență);

4. Concluzie. E un tip de experimentalism nou. Va fi mai integrat în practica curentă (nu doar nișă). Va lucra pe interfața dintre limbaj, corp și mediu digital. Va pune accent pe proces și pe metar-eflexivitate (poezia despre propria producere). Ceea ce numim experimental, e posibil ca peste câțiva ani să devină pur și simplu noua normă.”;

 

 

Rămânem tot în „Ramuri” nr. 12 din 2025. Cristian Pătrășconiu îl citește pe Timothy Snyder. Supune analizei trei cărți ale acestuia despre libertate. Reținem 20 de lecții ale trecutului, sistematizate de Cristian Pătrășconiu din operele celui amintit:

 

1. „Să nu te supui anticipat”;

2, „Să aperi instituțiile”;

3. „Să te ferești de statul cu partid unic”;

4. „Să îți asumi responsabilitatea pentru cum se înfățișează lumea”;

5. „Să respecți etica profesională”;

6. „Să te temi de trupele paramilitare”;

7. „Să cântărești bine lucrurile dacă trebuie să porți o armă”;

8. „Să ieși în evidență”;

9. „Să te porți frumos cu limba noastră”;

10. „Să crezi în adevăr”;

11. „Să investighezi”;

12. „Să privești oamenii în ochi și să stai de vorbă cu ei”;

13. „Să fii prezent fizic în viața politică”;

14. „Să îți creezi o viață privată”;

15. „Să îți aduci contribuția la cauzele bune”;

16. „Să înveți de la colegii tăi din alte țări”;

17. „Să recunoști cuvintele periculoase”;

18. „Să îți păstrzi calmul când intervin lucruri inimaginabile”;

19. „Să fii patriot”;

20. „Să fii cât de curajos poți”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending