Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (71)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„Dilema veche” nr. 960 din 1-7 septembrie 2022.   Profesor de drept, Valeriu Stoica transferă partea teoretică a  meseriei pe care o practică, cea de avocat, în domeniul atât de delicat al poeziei, publicând în acest număr al „Dilemei vechi” eseul „Legile poeziei – libertate şi constrângere”. Valeriu Stoica pleacă de la ideea că „raportul dintre libertate şi constrângere este o temă recurentă nu numai în etică, în filosofia politică şi în teoria juridică, ci şi în arta poetică”. O explicaţie de substanţă o constituie partea de debut a eseului: „Proporţia dezirabilă dintre libertate şi constrângere depinde de modul în care sunt elaborate normele sau canoanele din fiecare domeniu şi de imaginaţia destinatarilor, dublată de experienţa acestora.  În sfera etică şi în cea estetică, la normele şi canoanele exterioare se adaugă reguli proprii, pe care fiecare persoană şi le creează pentru sine, pe temeiul experienţei de viaţă sau al celei artistice. Există canoane specifice diferitelor epoci şi curente artistice.  În plus, fiecare artist îşi elaborează propriile reguli în cadrul acestor canoane. Substanţa şi matricea creaţiei personale suportă atât constrângerea normelor specifice unei anumite epoci şi unui anumit curent artistic, cât şi autoconstrângerea rezultată din regulile proprii. Paradoxal, această autoconstrângere este expresia libertăţii creatoare. Oricum, se verifică încă o dată afirmaţia că nu există libertate fără constrângere.” Valeriu Stoica  face o evidenţă a transformărilor care au vizat mecanismele creaţiei poetice de-a lungul timpului: 1. „până în zorii modernităţii, legile prozodiei erau comune pentru toate genurile, poezia fiind considerată numitorul comun al tuturor genurilor literare”; 2. „au urmat secole după care singura schimbare importantă a fost înlocuirea piciorului metric format din silabe lungi şi silabe scurte cu acela format din silabe accentuate şi silabe neaccentuate”; 3. „o transformare radicală s-a produs  în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când poezia a încetat să mai fie numitorul comun al tuturor genurilor literare, devenind sinonimă cu genul liric”; 4. „treptat, poezia s-a eliberat şi de legile prozodiei, ceea ce nu înseamnă că versul alb este lipsit de ritm şi armonie, de muzică interioară. Acestea nu se mai nasc însă din aplicarea unor legi obiective, ci sunt creaţia personală a fiecărui poet”. Ca studiu de caz în descifrarea raportului dintre libertate şi constrângere, cum se putea altfel, Valeriu Stoica îl alege pe Eminescu, poetul nostru naţional, cu poezia „Sara pe deal”: „Aşadar, poetul îşi creează trei reguli şi îşi asumă tot atâtea constrângeri, care organizează formal materia poetică, născută din liberele asocieri ale inspiraţiei. În urzeala asocierilor vizuale (sub un salcâm; lângă salcâm; înaltul; vechiul salcâm; frunza cea rară, valea-i în fum) şi a asocierilor sonore, cu intensităţi molcome sau urcătoare (buciumul sună cu jale; scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână; fluiere murmură-n stână;  toaca răsună mai tare; clopotul vechi împle cu sunetul lui sara; satul în vale-amuţeşte) se desfăşoară mişcarea pastoral-agricolă (turmele-l urc; osteniţi oameni cu coasa-n spinare; vin de la câmp) şi mişcarea cosmică  (stele le scapără-n cale; apele curg clar izvorând din fântâne; luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară; stelele nasc umezi pe bolta senină; nourii curg). Tabloul idilic este îmbogăţit de emoţiile îndrăgostiţilor.

Eseul, pe care eu îl consider o sclipire a lui Valeriu Stoica, e şi un îndemn la studiul  poeziei eminesciene şi din altă perspectivă: „ dacă descifrarea raportului dintre libertate şi constrângere  ar continua şi cu alte poezii scrise de Eminescu, s-ar putea ajunge la concluzia că poeţii români fie au intrat (precursorii), fie au ieşit (succesorii) din „manta” celui care „nu credea să-nveţe a muri vreodată”.

„România literară” nr. 36 din 9 septembrie 2022.  Gellu Dorian publică un articol intitulat „Bastarzii” lui Eminescu”, pornind de la constatarea că „de o bucată de vreme, prin diverse medii, a apărut ideea „progeniturilor”lui Eminescu”. Pe lângă valoarea documentară a articolului, eu cred că este şi unul scris cu intenţia de a-l pune la punct pe un personaj care e din Botoşani şi se revendică „strănepot” al lui Eminescu. Pe baza unei documentări serioase, Gellu Dorian vine cu referiri la: 1. „Faptul că din relaţia lui Eminescu cu Veronica Micle, spre finalul vieţii, ar fi apărut un copil, o fată, despre care nu aflăm nimic din corespondenţa acestora, aşa cum nici biografii poetului nu fac caz de aşa ceva, ar putea avea şi un dram de adevăr, dacă numele copilei nu ar fi acelaşi cu al primei fete a Veronicăi Micle, Valeria, născută în 1864. Se spune că , pentru a ascunde această aventură cu rod, comuniştii ar fi devastat mormântul Valeriei Sturdza, soţie de moşier, şi ar fi distrus şi orice alt semn al existenţei acesteia. Această Valerie s-ar fi născut chiar în anul morţii părinţilor ei. Însă cum am putea să ne imaginăm că o mamă şi-ar lua zilele când avea un copil de nici o lună, ştiind că Veronica s-a sinucis în ziua de 3 august 1889? Sau aceasta să nu-i fi spus nimic lui Eminescu, intrat iarăşi în crizele bolii fatale, „ascuns” de prieteni şi autorităţi în spitalul doctorului Şuţu?  Şi e greu de presupus ca Eminescu, după atâtea tratamente dure să mai fi fost fertil! Întrebări îndreptăţite, chiar dacă retorice.”;  2. „Însă dacă ar fi să-l credem pe Mihai Drăgan, această  presupusă fiică a lui Eminescu, devenită Valeria Sturdza după  căsătoria cu Mihai Sturdza, a existat cu adevărat, a scris chiar şi poezii, ca presupuşii ei părinţi, a avut un copil, deci nepot al lui Eminescu, pe Ghighi Sturdza, fugit la Paris odată cu întreaga familie odată cu venirea comuniştilor la putere. Valeria Sturdza a murit în anul 1929, la vârsta de 39 de ani, vârstă speculată de „cercetătorii” poetei ca fiind izvorâtă din gena presupuşilor părinţi. Or, Valeria Micle,  prima fiică a Veronicăi Micle, a avut un prim soţ, pe Nicolae Gh. Nanu, cu care a avut doi copii, iar pe cel de-al doilea soţ, pe Dimitrie-Mihai (Popovici) Sturdza, l-a cunoscut abia în 1904, la Paris, pe când era cântăreaţă de operă. A murit în 1929, la vârsta de 65 de ani. Acestei fiice a Veronicăi Micle i se atribuie o afirmaţie, nefondată însă, că din dragostea lui Eminescu cu Veronica ar fi rezultat un copil, care a murit la naştere, în 1880. Chestiuni care nu pot fi luate în calcul decât ca fabulaţii.”

Gellu Dorian consideră că adevăraţii urmaşi ai poetului sunt „cei ce se trag din Matei Eminescu, tatăl lui Gheorghe Eminescu, a cărui fiică, Yolanda, a născut-o pe Roxana Eminescu, al cărui fiu trăieşte la Paris cu numele Ion Teodor Eminescu-Iacobescu şi care, probabil, are şi el urmaşi. Despre presupusul nepot al lui Eminescu, Ghighi Sturdza, fiul Valeriei, nu se ştie nimic, dar cert este că nu are nici o legătură de sânge cu Eminescu”

            În ceea ce priveşte „strănepotul” care trăieşte în oraşul pe care l-a dat lumii pe Eminescu”, şi al cărui nume îl bănuiesc, despre care , pe un ton maliţios, Gellu Dorian spune că este robul unor „cercetări acribioase, dar şi susţinute şi de dorinţa expresă de a se afla pe ultima creangă a arborelui genealogic eminescian”,  s-ar fi declarat urmaş direct al lui Eminescu pornind de la o relaţie a poetului cu o femeie frumoasă, slujnică în casa Eminovicilor. Augustin Z. N. Pop ar fi spus-o  tangenţial, dar I. D. Marin, un eminescolog botoşănean, a stabilit exact relaţia lui Eminescu cu Ipoteştii şi relaţia Eminescu – fata din casă nu apare. Continuă Gellu Dorian: „Chestiunea a rămas în aer, până la acest auto-presupus strănepot de la Botoşani, care stabileşte, peste alte lucruri încetăţenite deja de cercetători, după ce consultă pas cu pas arhivele unui întreg secol, că adevărul este altul, şi anume cel pe care el îl scoate la iveală.”

Publicitate

Noi, cititorii, ce să zicem? „Auto-presupusul strănepot de la Botoşani”, dacă se recunoaşte în acest articol, este obligat să vină cu documente. Pentru că, dacă are dreptate? N-ar afecta cu nimic biografia lui Eminescu, mai mult, ar completa-o.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: O oală cu mâncare uitată pe aragaz a pus în pericol un bloc întreg din municipiul Botoșani

Publicat

acum 27 de minute

vineri, 23.01.2026

de

Publicitate

Nu lăsați aragazul nesupravegheat atunci când gătiți. În urmă cu puțin timp, o oală cu mâncare uitată pe foc a pus în pericol locatarii unui bloc de pe strada Bucovina din municipiul Botoșani. Alarma a fost dată de vecini, îngrijorați de mirosul puternic de fum și de faptul că proprietarul nu răspundea la ușă, nici la telefon.

 

Trei echipaje aparținând Detașamentului de Pompieri Botoșani au ajuns, în cel mai scurt timp, la fața locului, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD. Pompierii au aerisit spațiul și s-au asigurat că pericolul a fost înlăturat.

 

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

 

Publicitate

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

 

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

 

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

 

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

 

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

 

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

 

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

 

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

 

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul ar putea acorda vouchere de 15.000 lei pentru proceduri de fertilizare în vitro (proiect)

Publicat

acum 49 de minute

vineri, 23.01.2026

de

Publicitate

Guvernul continuă să susțină financiar creșterea natalității și ar putea aproba un program privind acordarea de vouchere pentru proceduri de fertilizare în vitro, întrucât infertilitatea reprezintă o problemă medicală semnificativă, care afectează aproximativ 10-15% din cuplurile de vârstă reproductivă din România, prevede un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Astfel, Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității, se adresează cuplurilor și femeilor infertile, cu vârsta cuprinsă între 20 – 45 ani, cărora li s-a diagnosticat o afecțiune incompatibilă cu reproducerea pe cale naturală, de către un medic specialist în obstetrică-ginecologie, cu competență în tratamentul infertilității cuplului și în reproducere umană, asistată medical.

Sprijinul constă într-un ajutor financiar, neimpozabil, acordat sub forma a două vouchere pe suport electronic, în cuantum de 15.000 lei, respectiv un voucher în valoare de 5.000 lei care va fi destinat achiziționării de medicamente specifice, iar al doilea, în sumă de 10.000 de lei, va fi folosit pentru achitarea procedurilor medicale prescrise. În vederea achiziționării medicamentelor și efectuării procedurilor medicale specifice, beneficiarii se vor adresa farmaciilor, respectiv unităților sanitare publice sau private care vor deveni partenere în program.

Programul se derulează de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, și este finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație.

Sprijinul financiar se acordă exclusiv în limita fondurilor aprobate anual în bugetul ministerului, fără stabilirea unui număr maxim de beneficiari.

Cel puțin unul dintre beneficiarii programului, membru al cuplului infertil sau femeia singură infertilă, trebuie să fie cetățean român și să aibă domiciliul în România, dovedit potrivit legii.

Publicitate

Sprijinul financiar poate fi acordat pentru maximum trei proceduri pentru același beneficiar/beneficiari.

Beneficiarii Programului nu pot aplica, în același an, la un alt program cu același scop, finanțat din fonduri publice, derulat la nivel local sau central. În acest scop, beneficiarii dau o declarație pe propria răspundere, în condițiile legii.

Analiza cererilor și aprobarea acordării sprijinului financiar se realizează în ordinea cronologică a depunerii dosarelor complete și declarate eligibile, în limita fondurilor aprobate anual.

Potrivit expunerii de motive, România, la fel ca majoritatea țărilor europene, se confruntă cu o scădere accentuată a natalității și cu schimbări semnificative în comportamentul reproductiv. Datele statistice oficiale indică faptul că, în ultimii ani, fertilitatea în România a scăzut sub nivelul de înlocuire a generațiilor, ceea ce contribuie la un declin demografic pronunțat.

În 2023, rata fertilității totale în România a fost de aproximativ 1,54 copii per femeie, sub pragul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, necesar pentru menținerea stabilității populației și în scădere față de anul 2022.

Acest fenomen nu este unic României. La nivelul Uniunii Europene, rata medie a fertilității în 2022 a fost de 1,53 copii per femeie, conform datelor furnizate de OECD. Printre țările membre UE, România se situează la un nivel similar cu state precum Ungaria și Polonia, dar sub media unor țări ca Franța, unde rata fertilității este relativ mai ridicată (1,83 copii per femeie).

La nivel european, în anul 2024, țările cu cea mai mare rată a natalității au fost Cipru cu 10,7 născuți-vii la 1.000 locuitori, Irlanda cu 10,3 născuți-vii la 1000 locuitori și Franța cu 9,9 născuți-vii la 1.000 locuitori, rata natalității din România fiind de 8,4 născuți-vii la 1.000 locuitori.

Declinul natalității este agravat de migrația masivă a forței de muncă, care a început în anii 1990 și continuă să influențeze negativ structura demografică a României. Pe lângă numărul redus de nașteri, fenomenul migraționist contribuie la o reducere a populației apte de muncă și, implicit, la o îmbătrânire accentuată a populației.

Aceste transformări demografice au dus la un spor natural negativ al populației României. În 2024, România a înregistrat un declin natural al populației de -5,1 persoane la 1.000 de locuitori, o valoare mai mare decât media UE, care a fost de -2,9 persoane la 1.000 de locuitori.

Inițiatorii proiectului menționează că în Uniunea Europeană, alte țări au adoptat deja politici similare de susținere a fertilității și de combatere a declinului demografic. De exemplu, în Franța, politicile familiale, care includ alocații substanțiale pentru copii și sprijin financiar pentru procedurile de fertilizare, au contribuit la menținerea unei rate a fertilității relativ ridicate în comparație cu alte state membre.

Ungaria, la rândul său, a introdus un program amplu de sprijinire a familiilor, care include nu doar subvenții pentru fertilizare in vitro, ci și reduceri fiscale, credite avantajoase pentru familiile cu mai mulți copii și alte beneficii sociale, ca parte a unei strategii naționale ambițioase de creștere a natalității.

Bulgaria are un fond național dedicat fertilizării în vitro gestionat de Centrul pentru Reproducere Asistată (CAR), aflat în subordinea Ministerului Sănătății. Prin această măsură, în Bulgaria s-a ajuns ca peste 6% dintre copiii din țară să se nască prin proceduri de reproducere asistată.

În concluzie, pe baza datelor demografice și a tendințelor actuale, este evident că România se confruntă cu o criză demografică, iar măsurile de sprijin pentru cuplurile infertile reprezintă un pilon al politicii de creștere a natalității. Implementarea și extinderea Programului sunt necesare nu doar pentru a răspunde nevoilor individuale ale cuplurilor care se confruntă cu infertilitatea, ci și pentru a contribui la stabilizarea și, în viitor, la inversarea tendinței de declin a populației. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Braconajul cinegetic, în vizorul poliției: Percheziții în Unțeni, Blândești și Gorbănești

Publicat

acum 2 ore

vineri, 23.01.2026

de

Publicitate

Joi, în cadrul activităților specifice de documentare și cercetare efectuate într-un dosar penal ce vizează săvârșirea infracțiunii de braconaj, polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, au pus în executare șase mandate de percheziție domiciliară pe raza comunelor Unțeni, Blândești și Gorbănești, județul Botoșani, la locuințele unor persoane
bănuite de comiterea faptelor.

În urma perchezițiilor domiciliare, au fost identificate și ridicate mai multe dispozitive electronice, ce conțin date cu valoare probatorie, în vederea exploatării acestora.

De asemenea, au fost descoperite și ridicate mai multe bunuri utilizate la comiterea faptelor de braconaj, precum și unelte și arme folosite la capturarea și uciderea vânatului.

Totodată, la locațiile vizate au fost identificați 15 câini din rasa metis de ogar, iar în urma verificărilor efectuate de polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 30.000 de lei.

Cu prilejul perchezițiilor, a fost descoperită cantitatea de aproximativ 120 kg de carne de vânat. Aceasta fiind ridicată și predată Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Botoșani, în vederea efectuării unei expertize pentru stabilirea speciei, caracteristicilor și a prejudiciului cauzat.

La domiciliul uneia dintre persoanele bănuite, au fost identificate și articole pirotehnice din categoria P1, fiind dispusă extinderea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii privind regimul materiilor explozive.

Publicitate

Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii cu certitudine a tuturor împrejurărilor comiterii faptelor, urmând ca, la finalizarea acestora să fie dispuse masuri legale.

La activitățile au participat, polițiști criminaliști, polițiști din cadrul structurilor operative, jandarmi și luptători ai unei structuri de acțiuni speciale.

Citeste mai mult

Educație

Anul școlar viitor, între 7 septembrie și 18 iunie: Modificări la vacanțe și examene (proiect)

Publicat

acum 4 ore

vineri, 23.01.2026

de

Publicitate

Cursurile anului școlar 2026 – 2027 vor începe pe 7 septembrie 2026 și se vor încheia pe 18 iunie 2027, prevede un proiect de structură a anului școlar viitor pus în consultare publică, vineri, de Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit proiectului, pentru clasa a VIII-a, cursurile se încheie pe 11 iunie 2027, iar pentru clasa a XII-a – pe 4 iunie 2027.

‘Principala modificare, față de structura anilor școlari anteriori, vizează reducerea intervalelor (săptămânilor) între care se poate decide pentru vacanța la decizia inspectoratelor școlare la două (față de trei). Propunerea are drept fundament faptul că în anii anteriori, la nivel național, s-a optat preponderent pentru două intervale (săptămâni) dintre cele trei propuse (unul dintre intervale a fost constant opțiunea a maximum trei județe, restul optând pentru celelalte două intervale/săptămâni de vacanță). Prin urmare, săptămâna de vacanță la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București este propusă pentru perioada 22 februarie – 7 martie 2027’, precizează Ministerul Educației și Cercetării.

În ceea ce privește intervalul propus pentru cele două săptămâni de vacanță între care se poate opta (22 – 28 februarie/1 – 7 martie), afirmă Ministerul Educației și Cercetării, propunerea este justificată de nevoia de a crea un echilibru în ceea ce privește numărul de săptămâni consecutive de cursuri.

Conform aceleiași surse, în proiectarea structurii anului școlar 2026 – 2027 în această formă s-au avut în vedere:

* perioada de desfășurare a probelor de competențe din cadrul examenului național de bacalaureat 2027 în ultimele două săptămâni de cursuri ale anului școlar 2026 – 2027;
* desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2026 – 2027 și a probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în următoarele două săptămâni după finalizarea cursurilor. În acest sens, precizăm că începerea anului școlar în data de 14 septembrie (față de 7 septembrie, propunerea actuală) ar implica încheierea cursurilor pe 25 iunie și, prin urmare, decalarea cu o săptămână a desfășurării examenelor naționale);
* organizarea simulărilor probelor scrise ale examenelor naționale (evaluarea națională și examenul național de bacalaureat) în luna martie 2027.

Publicitate

Ministerul Educației și Cercetării menționează că aceste proiecții privind perioadele de desfășurare alocate examenelor naționale sunt orientative, calendarele de desfășurare urmând a fi stabilite ulterior, prin documente distincte, după parcurgerea procesului de transparență decizională.

‘Forma finală a structurii anului școlar 2026 – 2027 va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit și după ședința Comisiei de Dialog Social (CDS)’, arată sursa citată. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending