Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (71)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„Dilema veche” nr. 960 din 1-7 septembrie 2022.   Profesor de drept, Valeriu Stoica transferă partea teoretică a  meseriei pe care o practică, cea de avocat, în domeniul atât de delicat al poeziei, publicând în acest număr al „Dilemei vechi” eseul „Legile poeziei – libertate şi constrângere”. Valeriu Stoica pleacă de la ideea că „raportul dintre libertate şi constrângere este o temă recurentă nu numai în etică, în filosofia politică şi în teoria juridică, ci şi în arta poetică”. O explicaţie de substanţă o constituie partea de debut a eseului: „Proporţia dezirabilă dintre libertate şi constrângere depinde de modul în care sunt elaborate normele sau canoanele din fiecare domeniu şi de imaginaţia destinatarilor, dublată de experienţa acestora.  În sfera etică şi în cea estetică, la normele şi canoanele exterioare se adaugă reguli proprii, pe care fiecare persoană şi le creează pentru sine, pe temeiul experienţei de viaţă sau al celei artistice. Există canoane specifice diferitelor epoci şi curente artistice.  În plus, fiecare artist îşi elaborează propriile reguli în cadrul acestor canoane. Substanţa şi matricea creaţiei personale suportă atât constrângerea normelor specifice unei anumite epoci şi unui anumit curent artistic, cât şi autoconstrângerea rezultată din regulile proprii. Paradoxal, această autoconstrângere este expresia libertăţii creatoare. Oricum, se verifică încă o dată afirmaţia că nu există libertate fără constrângere.” Valeriu Stoica  face o evidenţă a transformărilor care au vizat mecanismele creaţiei poetice de-a lungul timpului: 1. „până în zorii modernităţii, legile prozodiei erau comune pentru toate genurile, poezia fiind considerată numitorul comun al tuturor genurilor literare”; 2. „au urmat secole după care singura schimbare importantă a fost înlocuirea piciorului metric format din silabe lungi şi silabe scurte cu acela format din silabe accentuate şi silabe neaccentuate”; 3. „o transformare radicală s-a produs  în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când poezia a încetat să mai fie numitorul comun al tuturor genurilor literare, devenind sinonimă cu genul liric”; 4. „treptat, poezia s-a eliberat şi de legile prozodiei, ceea ce nu înseamnă că versul alb este lipsit de ritm şi armonie, de muzică interioară. Acestea nu se mai nasc însă din aplicarea unor legi obiective, ci sunt creaţia personală a fiecărui poet”. Ca studiu de caz în descifrarea raportului dintre libertate şi constrângere, cum se putea altfel, Valeriu Stoica îl alege pe Eminescu, poetul nostru naţional, cu poezia „Sara pe deal”: „Aşadar, poetul îşi creează trei reguli şi îşi asumă tot atâtea constrângeri, care organizează formal materia poetică, născută din liberele asocieri ale inspiraţiei. În urzeala asocierilor vizuale (sub un salcâm; lângă salcâm; înaltul; vechiul salcâm; frunza cea rară, valea-i în fum) şi a asocierilor sonore, cu intensităţi molcome sau urcătoare (buciumul sună cu jale; scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână; fluiere murmură-n stână;  toaca răsună mai tare; clopotul vechi împle cu sunetul lui sara; satul în vale-amuţeşte) se desfăşoară mişcarea pastoral-agricolă (turmele-l urc; osteniţi oameni cu coasa-n spinare; vin de la câmp) şi mişcarea cosmică  (stele le scapără-n cale; apele curg clar izvorând din fântâne; luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară; stelele nasc umezi pe bolta senină; nourii curg). Tabloul idilic este îmbogăţit de emoţiile îndrăgostiţilor.

Eseul, pe care eu îl consider o sclipire a lui Valeriu Stoica, e şi un îndemn la studiul  poeziei eminesciene şi din altă perspectivă: „ dacă descifrarea raportului dintre libertate şi constrângere  ar continua şi cu alte poezii scrise de Eminescu, s-ar putea ajunge la concluzia că poeţii români fie au intrat (precursorii), fie au ieşit (succesorii) din „manta” celui care „nu credea să-nveţe a muri vreodată”.

„România literară” nr. 36 din 9 septembrie 2022.  Gellu Dorian publică un articol intitulat „Bastarzii” lui Eminescu”, pornind de la constatarea că „de o bucată de vreme, prin diverse medii, a apărut ideea „progeniturilor”lui Eminescu”. Pe lângă valoarea documentară a articolului, eu cred că este şi unul scris cu intenţia de a-l pune la punct pe un personaj care e din Botoşani şi se revendică „strănepot” al lui Eminescu. Pe baza unei documentări serioase, Gellu Dorian vine cu referiri la: 1. „Faptul că din relaţia lui Eminescu cu Veronica Micle, spre finalul vieţii, ar fi apărut un copil, o fată, despre care nu aflăm nimic din corespondenţa acestora, aşa cum nici biografii poetului nu fac caz de aşa ceva, ar putea avea şi un dram de adevăr, dacă numele copilei nu ar fi acelaşi cu al primei fete a Veronicăi Micle, Valeria, născută în 1864. Se spune că , pentru a ascunde această aventură cu rod, comuniştii ar fi devastat mormântul Valeriei Sturdza, soţie de moşier, şi ar fi distrus şi orice alt semn al existenţei acesteia. Această Valerie s-ar fi născut chiar în anul morţii părinţilor ei. Însă cum am putea să ne imaginăm că o mamă şi-ar lua zilele când avea un copil de nici o lună, ştiind că Veronica s-a sinucis în ziua de 3 august 1889? Sau aceasta să nu-i fi spus nimic lui Eminescu, intrat iarăşi în crizele bolii fatale, „ascuns” de prieteni şi autorităţi în spitalul doctorului Şuţu?  Şi e greu de presupus ca Eminescu, după atâtea tratamente dure să mai fi fost fertil! Întrebări îndreptăţite, chiar dacă retorice.”;  2. „Însă dacă ar fi să-l credem pe Mihai Drăgan, această  presupusă fiică a lui Eminescu, devenită Valeria Sturdza după  căsătoria cu Mihai Sturdza, a existat cu adevărat, a scris chiar şi poezii, ca presupuşii ei părinţi, a avut un copil, deci nepot al lui Eminescu, pe Ghighi Sturdza, fugit la Paris odată cu întreaga familie odată cu venirea comuniştilor la putere. Valeria Sturdza a murit în anul 1929, la vârsta de 39 de ani, vârstă speculată de „cercetătorii” poetei ca fiind izvorâtă din gena presupuşilor părinţi. Or, Valeria Micle,  prima fiică a Veronicăi Micle, a avut un prim soţ, pe Nicolae Gh. Nanu, cu care a avut doi copii, iar pe cel de-al doilea soţ, pe Dimitrie-Mihai (Popovici) Sturdza, l-a cunoscut abia în 1904, la Paris, pe când era cântăreaţă de operă. A murit în 1929, la vârsta de 65 de ani. Acestei fiice a Veronicăi Micle i se atribuie o afirmaţie, nefondată însă, că din dragostea lui Eminescu cu Veronica ar fi rezultat un copil, care a murit la naştere, în 1880. Chestiuni care nu pot fi luate în calcul decât ca fabulaţii.”

Gellu Dorian consideră că adevăraţii urmaşi ai poetului sunt „cei ce se trag din Matei Eminescu, tatăl lui Gheorghe Eminescu, a cărui fiică, Yolanda, a născut-o pe Roxana Eminescu, al cărui fiu trăieşte la Paris cu numele Ion Teodor Eminescu-Iacobescu şi care, probabil, are şi el urmaşi. Despre presupusul nepot al lui Eminescu, Ghighi Sturdza, fiul Valeriei, nu se ştie nimic, dar cert este că nu are nici o legătură de sânge cu Eminescu”

            În ceea ce priveşte „strănepotul” care trăieşte în oraşul pe care l-a dat lumii pe Eminescu”, şi al cărui nume îl bănuiesc, despre care , pe un ton maliţios, Gellu Dorian spune că este robul unor „cercetări acribioase, dar şi susţinute şi de dorinţa expresă de a se afla pe ultima creangă a arborelui genealogic eminescian”,  s-ar fi declarat urmaş direct al lui Eminescu pornind de la o relaţie a poetului cu o femeie frumoasă, slujnică în casa Eminovicilor. Augustin Z. N. Pop ar fi spus-o  tangenţial, dar I. D. Marin, un eminescolog botoşănean, a stabilit exact relaţia lui Eminescu cu Ipoteştii şi relaţia Eminescu – fata din casă nu apare. Continuă Gellu Dorian: „Chestiunea a rămas în aer, până la acest auto-presupus strănepot de la Botoşani, care stabileşte, peste alte lucruri încetăţenite deja de cercetători, după ce consultă pas cu pas arhivele unui întreg secol, că adevărul este altul, şi anume cel pe care el îl scoate la iveală.”

Publicitate

Noi, cititorii, ce să zicem? „Auto-presupusul strănepot de la Botoşani”, dacă se recunoaşte în acest articol, este obligat să vină cu documente. Pentru că, dacă are dreptate? N-ar afecta cu nimic biografia lui Eminescu, mai mult, ar completa-o.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (363)

Publicat

acum 10 minute

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

EMINESCU PEDAGOG (IX)

 Toma Chiricuță rezervă în studiul său un capitol care-l vizează pe Eminescu revizorul școlar (numit în august 1875).  Documentele lăsate  din această calitate  sunt unele care au maxim interes pentru istoria școlii românești, dar și pentru cunoașterea personalității lui Eminescu. În rapoartele sale se găsesc toate ideile pedagogice  asimilate până la nivelul anului 1875 și cele căpătate în urma observațiilor pe teren ca revizor. Pe drept se întreabă Toma Chiricuță: „Ce potrivire putea să fie între ideile acelea înalte, abstracte și generoase, pe care le-a sorbit Eminescu-studentul, din volumele groase de studii, citite prin biblioteci, sau din prelegerile atât de savante, pe care le-a audiat el la Universitățile din Viena și Berlin  și viața noastră națională? Această viață venea dintr-un făgaș de dezvoltare cu totul deosebit, în ceea ce pr4ivește elementele din care se alcătuia și în ce privește spiritul, care adia peste dânsa și o impregna în toate fibrele, decât acela în care se făurise cultura și știința, pe care o importa Eminescu din lumea germană. Orient și Occident, iată cuvintele care pot exprima mai concis antinomia reală în care se află Eminescu la începutul activității sale  de revizor școlar”. Privind această activitate de doar un an a lui Eminescu, Toma Chiricuță ne îndeamnă ca în primul rând să vedem entuziasmul extraordinar cu care se avântă în această muncă, o muncă ce completează pe cei patru Eminescu: vizionarul, sentimentalul, cugetătorul și reformatorul. Din această perspectivă, autorul studiului  ne propune: „Luați toate rapoartele lui, îndreptate către minister, sau fie numai acelea îndreptate către un simplu prefect, recitiți acel memorabil raport privitor  la conferințele cu învățătorii rurali din județul Iași („Raportul asupra conferințelor cu învățătorii din județul Iași”) treceți apoi la acela privitor la „Reorganizarea școalelor rurale din județul Vaslui” cu toate anexele lui, nu lăsați la o parte toate rapoartele, foarte multe,  îndreptate către prefectul de Iași, către prefectul de Vaslui și către ministrul instrucției, lupta lui Eminescu cu realitățile sociale, și în special cu administrația, numai pentru a-și coborî în faptă o picătură măcar din uriașul ocean de lumină și patriotism pe care îl purta în suflet”.  Observând că la conferințele cu învățătorii foarte mulți lipseau, spre exemplu la conferințele din Iași din 54 de învățători s-au prezentat doar 24, a simțit nevoia să  descopere cauzele.  Din rapoarte sale reiese că acestea nu s-au ținut în anii din urmă sau au fost organizate de formă.  Sub conducerea sa, conferințele au fost cu mult mai mult decât o formalitate.

Toma Chiricuță, studiind atent rapoartele întocmite de Eminescu, descoperă un  revizor practic, înțelept și iubitor de destinul școlii.  Mai mult, din raportul privind reorganizarea școlilor rurale din județul Vaslui, Toma Chiricuță este îndreptățit să spună că este unic în analele școlii noastre: „Căci în el se oglindește, pe lângă o minunată înțelegere a realităților sociale de la noi, pe lângă o pătrundere adânc sociologică a  problemei învățământului și a educației în genere, dar și un spirit de viziune practică a dezlegărilor celor mai bune a acestei probleme”.

Autorul studiului reia un pasaj din acest raport al lui Eminescu și care vizează județul Vaslui: „Impresia generală care mi-au făcut-o școalele rurale din acest județ a fost rea.  Pretutindeni frecvența mică, pretutindeni sărăcia muncitorului agricol, mortalitatea adesea înspăimântătoare, greutățile publice și angajamentele de muncă născute din aceste greutăți, aproape insuportabile. Atât mediul social, cât și administrația, fac să fie școala un lucru aproape de prisos.  Nu cutez încă a mă pronunța asupra cauzelor acestei stări de lucruri, însă cred de pe acum că ea nu se poate schimba decât prin un alt sistem de dări și prin o organizare mai liberă a muncii”. Pasiunea la extrem pusă în activitatea de revizor școlar  i-a adus unele probleme în raport cu șefii învățământului, inclusiv cu ministrul. De fapt D. Caracostea, în „Personalitatea lui M. Eminescu”, spune: „Atât prin puternica vitalitate sădită în el și vădită în portretul său fizic cât și prin intelect, temperament și întreg felul de a simți și lucra, personalitatea lui Eminescu, în ce avea mai adânc, e caracterizată printr-o sete nemărginită de afirmare a vieții, în toate domeniile, până la limita în care e îngăduit să se încordeze firea omenească”. (VA URMA)

 

Publicitate

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Aproape 1500 de persoane angajate prin intermediul AJOFM Botoșani, în perioada ianuarie-mai  2025

Publicat

acum 34 de minute

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

În perioada ianuarie-mai 2025, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 1.482 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 31 mai 2025, 729 au peste 45 de ani,    219 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 65  au între 30 și 35 de ani, 132 au între 25 și  30 de ani, iar 337 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 469 sunt tineri NEETs.

Grupa de vârstă Total raportat
Total general 1.482
< 25 ani     337
Între 25 şi 30 ani   132
Între 30 şi 35 ani   65
Între 35 şi 45 ani     219
  Peste 45 ani     729

Numărul femeilor încadrate este de 614, iar al bărbaţilor de 868, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 41,43%, respectiv de 58,57 %.

În funcţie de rezidenţă, 630 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 852 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul  de  pregătire  al  persoanelor  pentru  care  a  fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (524), profesionale (386), gimnaziale 384),  postliceale (34) iar (103) fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani la data de 31.05.2025,  un număr de 360 persoane fac  parte  din  categoria  celor    greu şi foarte greu           ocupabile .

Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

Publicitate

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 4.178  persoane.

FOTO cu caracter generic

Citeste mai mult

Educație

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, profesor Bogdan Suruciuc.
Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani a vorbit despre rezultatele finale ale elevilor din județ la examenul de Bacalaureat 2025, despre examenele de Evaluare Națională, dar și despre Olimpiadele Naționale care au avut loc în acest an la Botoșani. Nu mai puțin de nouă etape naționale ale olimpiadelor au avut loc în 2025 în județul nostru, iar cu implicarea profesorilor, elevilor voluntari, a oamenilor de afaceri și a Inspectoratului Școlar al Județului Botoșani organizarea a fost exemplară. Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult

Eveniment

Piedone anunță retragerea unui tip de ulei din magazine. Ce trebuie să faci dacă l-ai cumpărat

Publicat

acum 5 ore

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Cristian Popescu Piedone, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a luat măsuri drastice miercuri, după ce s-a constatat că în magazinele Penny și Kaufland era comercializat un tip de ulei din turte de măsline care nu corespundea cu informațiile de pe etichetă, precizează site-ul observatornews.ro.

O sesizare privind compoziția neconformă a acestui produs l-a determinat pe șeful ANPC să efectueze un control direct. În urma analizării conținutului unei sticle, specialiștii au constatat că, de fapt, în recipient nu se afla ulei de măsline, ci un amestec de uleiuri vegetale ieftine.

„În sticlă este un ulei ieftin din alte surse decât măsline. După culoare, este un ulei de floarea-soarelui, cu probabil rapiţă sau soia”, a explicat un specialist.

Cristian Popescu Piedone a catalogat produsul ca fiind „un fals ordinar” și a dispus imediat retragerea acestuia din magazine. Acțiunea a început într-un magazin Penny, după care s-a extins la depozitul importatorului, de unde a aflat că marca de ulei în cauză, Malita, provine din Grecia și este distribuită și în rețeaua Kaufland.

„Aveți obligativitatea, ca importator, să faceți analiza produsului. Asta înseamnă înșelăciune asupra consumatorului”, i-a transmis Piedone reprezentantului companiei importatoare.

Șeful ANPC a anunțat că produsul va fi casat integral, fără a permite schimbarea etichetelor sau reintroducerea în circuitul comercial:

Publicitate

„N-am nevoie să reschimbe etichete, să vândă un cocktail de ulei care nu știm ce conține… Știm ce conține: ulei de rapiță, ulei de… , dar nicidecum ulei de măsline. Singura măslină care se află e cea din poză!”, a declarat Piedone.

Conform datelor oficiale, din magazinul și depozitul Penny din Ștefăneștii de Jos au fost retrase 2.218 sticle din lotul respectiv. De asemenea, la sediul importatorului s-au prelevat și alte produse pentru verificări – inclusiv lapte praf, dulceață și diverse sortimente de snacksuri și uleiuri – pentru a determina dacă acestea respectă normele în vigoare.

„Ulterior emiterii buletinelor de analize, comisarii vor aplica măsurile ce se impun”, a transmis ANPC.

În acest caz, autoritatea a aplicat și două amenzi contravenționale în valoare totală de 25.000 de lei. Piedone a subliniat că astfel de practici nu vor mai fi tolerate:

 

„Milioane de sticle de ulei, milioane de lei profit, milioane de români înșelați – lucrurile astea nu o să se mai întâmple, pentru că măsurile sunt radicale și instante”, a punctat șeful ANPC.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending