Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (71)

Publicat

acum 2 ani

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC

Există pe  „facebook” un filmuleţ documentar (doar 1 minut şi 40 de secunde) despre Mihai Eminescu. Ideea filmuleţului este de a scoate în relief şi faptul că „toată viaţa lui Mihai Eminescu a fost marcată de boală, sărăcie şi tragedie”.  Iată secvenţele: 1. „Există doar 4 portrete cu Mihai Eminescu”; 2. „Mihai Eminescu a avut 10 fraţi”; 3. „Niculae, mai mare cu 7 ani, s-a sinucis”; 4. „Şerban, cu 9 ani mai mare, a murit de tuberculoză, bolnav mintal”, 5. „Matei a fost singurul dintre fraţi care a lăsat urmaşi direcţi cu numele Eminescu”; 6. „Mihai Eminescu a repetat clasa a II-a din cauza problemelor la învăţătură”; 7. „Iosif Vulcan, de la revista „Familia” l-a convins să-şi schimbe numele din Eminovici în Eminescu”; 8. „Revista „Familia” mai există şi azi”; 9. „Eminescu l-a introdus pe Creangă în Societatea „Junimea”; 10. „La 20 de ani, Eminescu l-a cunoscut pe Al. I. Cuza, în Austria”; 11. „Prima limbă în care a fost tradus Eminescu a fost maghiara”; 12. „9495 Eminescu este un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul Palomar din California”; 13. „Eminescu şi Veronica Micle au avut împreună un copil care s-a născut mort”; 14. „Veronica Micle s-a sinucis la 50 de zile după moartea lui Eminescu”; 15. „Eminescu a murit intoxicat cu mercur”, 16. „Pe planeta Mercur există un crater care poartă numele lui Eminescu”;

În  „ Ziarul Lumina” din 15 decembrie 2017,  este reluat sub titlul „Pelerinajul Regelui Mihai I la Văratic şi Neamţ”, un fragment din volumul „Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga) – Chipuri de lumină la Văratic – convorbiri cu Fabian Anton”. Reţin din acest fragment: „M. Sa a mers apoi la Şcoala Nr. 1 „Grigore Ghica Vodă”, unde I. Creangă a învăţat clasa 3-a primară. M. Sa a admirat îndelung cei 7 plopi, rămaşi din cei 9, pe care Eminescu i-a cântat atât de frumos („pe lângă plopii fără soţ adesea am trecut…”) în timp ce făcea vizite lui Creangă şi Veronicăi Micle, care a locuit vis-a-vis de şcoală”.  În acest context, întreb: Unde, până la urmă, a localizat istoria literară aceşti plopi? Eu îi ştiam undeva, pe la Iaşi;

Din “Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, reţinem poezia “Eminescu şi marea” a lui Ion Haineş: “Poetu-avea un singur dor, / Să-şi doarmă somnul lin, / Pe ţărm, într-un sublim décor, / La Pontul Euxin. // Dorea, pe-ntinsele poteci, / Să lumineze luna, / Să aibă-alături, veci de veci, / A codrului cununa. // Şi numai toamna glas să dea / Tristeţii-nseninate, / Izvoarele care-or cădea / Să amintească toate // Că nu va fi nicicând pribeag / Şi că-n eternitate / L-or pomeni cu toţi cu drag, / Iar vara, pe-nserate, // Când de pe ţărm va străjui / Întinsurile-albastre / Statuia lui va-nsufleţi / În inimile noastre // Şi-nfioraţi, vom recita / Poemele pe maluri / Când umbra lui s-o proiecta / În ape, valuri-valuri.”;

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. În acest context este prezentat traseul european al fraţilor lui Eminescu. Reţinem pasajul rezervat lui Şerban: „Primul care o face este Şerban, fratele cel mare, care, după ce trece mai întâi pe la National Hauptschule, apoi la Ober Gymnazium-ul cernăuţean, va urma medicina la Viena şi va obţine un doctorat la Erlangen, în Bavaria. În 1873 se afla la Berlin, funcţionând ca secretar al consulatului român de acolo. Era atât de talentat în domeniul chirurgiei şi obţinuse atâta încredere şi stimă între colegii doctori, încât, deşi era încă student, i se permitea să opereze. Astăzi încă, nu se realizează pe deplin cât însemna aceasta în regulile atât de stricte ale societăţii germane, care nu se abătea cu o iotă de la regulă. Iată ce spune despre Şerban, fratele său, Mihai, omul care nu a minţit şi nu a fabulat niciodată în legătură cu nimeni: „Pe Şerban îl văd foarte rar, căci şede foarte departe de mine (…). Altfel el o duce destul de pasabil; are amici, cunoştinţe cu doctori germani şi societatea lui e foarte căutată. El e şi membru la o societate ştiinţifică medicală. Ce sunt  Românii  care învaţă medicina aicea pe lângă el? Pot să zic că dispar” (Scrisoarea din Berlin, datată 18 iulie 1873, expediată părinţilor). Din păcate, acest frate al poetului va muri la Berlin, la numai 33 de ani, bolnav de tuberculoză”;

Horia Vicenţiu Pătraşcu, în „Contemporanul.Ideea europeană” nr. 11 (788) din 2017, despre Eminescu şi Bacovia: „Chiar şi poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, dovedeşte aceeaşi arhetipală insensibilitate la potenţialul maritim  al mării – căci pentru el marea este un element cosmologic opus cerului în povestea lui Hyperion, decorul funebru al elegiei „Mai am un singur dor” sau, cum ziceam, stimulent al unor cuminţi reverii romanţioase. În orice caz, de departe, Eminescu preferă lacul – lichid static, aqua firma, ce poate fi cuprins cu privirea şi traversat, fără pericole, dintr-un loc în altul, a se citi dintr-un loc ştiut în alt loc ştiut. Cât despre apa „pluvială” a lui Bacovia – simbol macabru al unei întunecate viziuni asupra zădărniciei universale – nu mai e nevoie să insistăm”;

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Reţinem  pasajul dedicat lui Nicolae, alt frate al lui Eminescu: „Nicolae, alt frate al poetului, poartă cu el un destin de excepţie. După ce studiază dreptul, practică avocatura la Timişoara, pe lângă un anume Emmerich Christiani, cunoscut şi el pentru studiile făcute în străinătate. Pe lângă tatăl său, care deprinsese gustul de a cumpăra cărţi, Nicolae a fost acela care a adunat aproape întreaga bibliotecă a familiei. Era un om de o sensibilitate ieşită din comun, iar acasă era poreclit Niculae cel prost, întrucât, dacă i se făcea o cât de fină observaţie – fire introvertită la maxim -, se retrăgea în sine şi se închidea în bibliotecă, unde rămânea să citească până noaptea, târziu. El a fost acela care l-a îndrumat pe Mihai, în vastul şi totodată ascunsul domeniu al filozofiei indice. Atins de Nirvana, Nicolae se sinucide la 41 de ani, mărturisind că s-a săturat de viaţă şi că vrea să atingă stadiul liniştii eterne. Eminescu însuşi va fi cuprins de filozofia indică, întrucât ea constituia boala vremii şi o va sintetiza / decanta cu asupra de măsură, în poetica sa”;

Theodor Codreanu, în “Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2017, despre romantismul eminescian: “La începutul anilor `80 ai secolului trecut, am încercat, în premieră, să-l smulg pe Eminescu de sub eticheta „romantic întârziat”, găsind aprobare din partea unor eminescologi de mare prestigiu ca Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi George Munteanu. De altfel, George Munteanu va scrie, ulterior, despre „triada precursoare a poeziei moderne: Edgar Poe, Charles Baudelaire şi Mihai Eminescu”. În ce mă priveşte, mergeam până la o radicală scoatere a poetului de sub umbrela curentului literar manifestat, în Europa, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Îmi fundamentam opţiunea pe studiile lui Titu Maiorescu. Liderul Junimii, altminteri, n-avea aderenţă la romantism, scriind defavorabil despre paşoptişti, ceea ce însă nu s-a întâmplat cu Eminescu, admirator al acestor înaintaşi. Aderenţa poetului la romantism nu însemna o solidarizare cu un curent cultural şi literar devenit anacronic, ci aderenţă la un romantism fundamental, cum îl va numi între cele două războaie mondiale poetul Alexandru Philippide. Modernitatea lui Eminescu izvora tocmai din latura perenă a romantismului. Cel dintâi, la noi, care înţelesese acest lucru, a fost A. C. Cuza”;

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Reţinem  pasajul dedicat lui George (Iorgu), alt frate al lui Eminescu: „După ce trece şi el şcolile cernăuţene ale imperiului, George(Iorgu) moare, împuşcându-se  la numai 29 de ani. Făcuse studii militare strălucite tot în Europa  centrală – în Prusia. A obţinut gradul de sublocotenent şi – după mărturia dramaturgului I. L. Caragiale: în câteva luni a speriat Academia militară cu talentele-i şi a dat un examen care l-a făcut pe mareşalul Moltke să se intereseze foarte aproape de soarta lui, hotărât să-l ia pe lângă dânsul. Acelaşi frate, întors în ţară, pleacă, însoţit de alţi doi ofiţeri cu o corespondenţă secretă de la regele României, Carol I,  la  cancelarul Bismark, în 1868. Acesta îl remarcă şi, după ce stă de vorbă cu el aproape un ceas (enorm pentru timpul lui Bismark!), îl recomandă pentru a participa la manevrele militare din Brandenburg, unde fratele lui Eminescu se remarcă din nou în mod sclipitor şi oferă cea mai bună soluţie tactică dată manevrelor militare în desfăşurare. Fapt cu totul excepţional, Iorgu este lăudat în faţa trupelor de către acelaşi mareşal Moltke – strategul Europei timpului. La 21 de zile după toate acestea, vine la Ipoteşti şi se împuşcă, dintr-un motiv care, în lipsa documentelor, scapă şi astăzi”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Publicitate

Cultura

Orașul catacombelor din nordul Moldovei, redescoperit cu ajutorul tehnologiei. Detaliile confirmării științifice a unei legende

Publicat

acum 46 de minute

luni, 22.04.2024

de

Una dintre cele mai misterioase legende urbane din nordul Moldovei a fost confirmată. Catacombele Botoșaniului, o rețea de beciuri adânci, întinsă pe kilometri întregi, a fost scanată cu ajutorul tehnologiei moderne. Aceste catacombe de refugiu din calea năvălitorilor vor putea fi vizitate, scrie ADEVĂRUL.

Municipiul Botoșani are o vechime considerabilă fiind atestat documentar, ca târg, încă din secolul al XV-lea. Din punct de vedere arheologic, Botoșaniul este atestat chiar mai devreme, începând cu secolele XIII-XIV.

Oraș multi-etnic, târgul  a fost un hub comercial important până la începutul secolului XX. Și astăzi orașul este împânzit de case și monumente istorice care evocă acele vremuri. Tocmai datorită vechimii sale, Botoșaniul este încărcat de legende și mituri urbane.

Unul dintre acestea se referă la o veche rețea de catacombe, care ar fi străbătut prin subteran tot orașul. Catacombele erau atât spații de depozitare, cât și zonă de refugiu. Despre catacombe povestesc toți botoșănenii mai în vârstă, dar până de curând nu era dovedită existența lor, mai ales că odată cu sistematizarea comunistă, multe intrări în vechile beciuri au fost astupate.

Începând din anul 2022, cu ajutorul tehnologiei moderne existența acestor catacombe a fost confirmată oficial. Mai mult decât atât, o parte a acestora vor fi deschise vizitatorilor.

O uimitoare rețea subterană. ”Sunt chiar și pe trei nivele”
Așa cum arată specialiștii în istorie ,catacombele care pornesc din Centrul Istoric al municipiului, o zonă economică a târgului, încă de acum câteva sute de ani, dominată și de două biserici voievodale de secol XVI, au fost cel mai probabil amenajate în evul mediu cu dublu scop. Inițial se pare că au fost rute de evadare din calea invaziilor.

Botoșaniul nu avea ziduri, iar în calea invaziilor tătărești sau a raidurilor armatelor de invazie, populația se adăpostea în catacombele care se întindeau pe câțiva kilometri.

„Botoşaniul, fiind târg comercial deschis, era afectat de numeroasele năvăliri ale tătarilor. Asta făcea ca oamenii să găsească soluţii pentru a supravieţui. Se vorbeşte despre un refugiu pe sub pământ care ducea până la mănăstirea Popăuţi”, precizează istoricul Dănuț Huțu, directorul Direcției de Cultură Botoșani.

Catacombele au fost observate de muncitorii din perioada comunistă, care au ridicat blocurile și distrus o parte din aceste beciuri cu fundațiile,însă în acel moment nu s-a luat vreo măsură de conservare a acestora. Abia însă în anul 2022, existența lor a fost confirmată oficial.

Printr-un proiect transfrontalier România-Ucraina, cu fonduri europene a fost posibilă scanarea, cu tehnologia GPR( Ground Penetrating Radar), cu laser, a întregii zone a Centrului Istoric. Au fost identificate o mulțime de beciuri și catacombe. Unele pe mai multe niveluri. Un adevărat oraș subteran.

„Cu ajutorul acestui proiect, am confirmat aceste mituri. S-au folosit tehnici non-intruzive, cu metode modern. Au fost evidențiate aceste tuneluri. Au discontinuități, din cauza intervențiilor de-a lungul timpului. Exista însă o corespondență între ele. Multe clădiri au beciuri chiar și pe trei nivele. Sunt din piatră sau cărămidă. Sunt incredibile”, adaugă Dănuț Huțu.

Primul muzeu din orașul subteran
Într-un din aceste catacombe a fost deja amenajat un muzeu multimedia. Acest muzeu este destinate istoriei Botoșaniului și caracterului său multi-etnic. Dispune de numeroase monitoare și dizpozitive hi-tech dar și de manechine prin care este exemplificat portul etniilor Botoșaniului de altădată.

„Este un muzeu pe care l-am gândit împreună cu colegii din Ucraina pentru a pune în valoare istoria etniilor care au construit de-a lungul timpului acest oraș”, a precizat primarul Cosmin Andrei.

Muzeul urmează să fie acreditat. A fost realizat prin același proiect transfrontalier în valoare de un million de euro.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult
Publicitate Enter ad code here

Eveniment

Cătălin Flutur: „Scrisoare deschisă către Marcel Ciolacu, președinte al PSD”

Publicat

acum 51 de minute

luni, 22.04.2024

de

Stimate Domnule Președinte Marcel Ciolacu,

Cu permisiunea domniei voastre, vă supun atenției un aspect care pune sub semnul întrebării veridicitatea și coerența principiilor asumate de către PSD în actualul context electoral, referindu-mă la profilul candidaților pentru ocuparea unor funcții publice.  După cum se știe, conform acestora, persoanele desemnate de către partidul dumneavoastră, pentru a accede la respectivele demnități, trebuie să nu fie afectate de încălcarea criteriilor de integritate morală și/sau juridică, așa cum au fost proclamate la nivel național (deci, care au aplicare în toate comunele și orașele țării). În acest sens, este de notorietate poziția fermă a domniei voastre față de eventualele candidaturi ale unor persoane care au în derulare acțiuni ale organelor judiciare, deschise pentru cauze penale, mai ales dacă acestea vizează fapte de corupție, cu atât mai mult dacă magistrații au emise în scop preventiv anumite măsuri speciale. Pentru exactitate, fac trimitere la  declarația pe care ați dat-o în luna martie a.c., preluată de către mass-media și publicată ca atare, din care citez: „Oricine are o decizie luată de un magistrat – arest la domiciliu, control judiciar- PSD nu-l va susține pentru nicio funcție!”

Concret, vă aduc la cunoștință faptul că Organizația PSD Botoșani propune drept candidat  pentru funcția de primar al municipiului reședință de județ pe dl. Andrei Cosmin Ionuț, care are calitatea de inculpat într-un dosar de corupție, conform DNA Suceava: „În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 124/VIII/3 din 2 februarie 2024, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Suceava au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 02 februarie 2024, a inculpatului: ANDREI COSMIN-IONUȚ, primar al municipiului Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite”.

De asemenea, este important să aveți în vedere că, asupra numitului, măsura controlului judiciar a fost prelungită la data de 02 aprilie a.c. cu alte 60 de zile. În concluzie, în lipsa unor măsuri corective cât mai rapide, odată cu demararea oficială a campaniei electorale, PSD Botoșani va avea înscris în cursa pentru mandatul de primar un membru de partid aflat sub ordonanță de control judiciar.

 

Domnule președinte, Excelența Voastră Domnule Prim-Ministru,

Nu mă îndoiesc de buna dumneavoastră credință, fiind bine cunoscută poziția instransigentă pe care o aveți față de abaterile de la normele și pricipiile democratice, între care cel al universalității legii este fundamental. Mai mult, alături de domnul președinte al PNL Nicolae Ciucă, conduceți o coaliție care are unul dintre scopurile majore garantarea funcționării statului de drept, în virtutea căruia partidele politice trebuie să cultive un mediu instituțional salubru și fără riscuri de întrerupere a mandatelor pe care scrutinul din această vară le va consfinți pentru următorii 4 ani, caz în care există o mare probabilitate a se înscrie și situația orașului nostru, cu argumentele mai sus descrise.

În speranța că veți interveni pe linie politică asupra nefericitei decizii a PSD Botoșani, determinând prin prerogativele statutare desemnarea unui alt candidat care să facă cinste orașului nostru și partidului pe care îl conduceți,

 

Vă asigur de respectuoasă mea apreciere,

 

Cătălin-Mugurel Flutur,

Președinte Organizația Municipală a PNL Botoșani

 

 

Botoșani, 21 aprilie 2024

Citeste mai mult
Publicitate Enter ad code here

Eveniment

Elevii Școlii din Avrămeni, locul TREI la faza regională a “Cupei Satelor” la Bacău

Publicat

acum o oră

luni, 22.04.2024

de

Elevii Școlii Gimnaziale Nr. 1 din comuna Avrămeni au reprezentat cu cinste județul Botoșani la faza interjudețeană a “Cupei Satelor“,   desfășurată la Bacăul, reușind un merituos loc III după mai multe meciuri crunt disputate în fața celor calificați la această etapă.

După ce la finele lunii martie 2024 reușeau să câștige etapa județeană a competiției “Cupa Satelor“, manifestare organizată în colaborare cu Federația Română de Fotbal, elevii Școlii Gimnaziale Nr. 1 Avrămeni au cedat în fața echipei din Miroslava, care va merge în faza următoare a competiției.

“În urma meciurilor disputate astăzi, terminăm competiția pe locul 3. SUNTEM MÂNDRI DE VOI! Felicitări organizatorilor și echipelor participante. Succes echipei din Miroslava în faza următoare a competiției! Mulțumim domnului Ioan Bucatariu, Beșliu Ion și Babii Dănuț pentru ajutorul acordat echipei și că au făcut posibil participarea acestor copii la această competiție”, au transmis profesorii coordonatori Grădinaru Tudor și Ignătescu Sorin.

Felicităm și noi pe această cale elevii Școlii Gimnaziale Nr. 1 din comuna Avrămeni.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Citeste mai mult
Publicitate Enter ad code here

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Ierarh Teodor Sicheotul, Episcopul Anastasiopolei

Publicat

acum 2 ore

luni, 22.04.2024

de

Viața Sfântului Teodor a fost scrisă de ucenicul său Eleusie. Teodor s-a născut în jurul anului 530 în satul Sicheon din Galatia. Încă de la naștere a avut o relație aparte cu Sfântul Gheorghe sub a cărui ocrotire a stat și a cărui evlavie a purtat-o toată viața. Dedicat viețuirii austere și-a săpat o chilie în preajma unei biserici dedicate Sfântului Gheorghe.Mânat din prea multă râvnă, a exagerat cu nevoințele ajungând să-și pună viața în pericol. A fost dus fără întârziere la casa episcopului din Anastasiopol unde a primit îngrijiri. Uimit de devotamentul duhovnicesc al lui Teodor, îndată ce și-a revenit, episcopul l-a hirotonit. La câtva timp după, pentru întărirea sa duhovnicească, Teodor a plecat într-un pelerinaj la locurile sfinte. A vizitat Ierusalimul și Țara Sfântă, alegând mai ales să meargă să ceară sfat părinților monahi îmbunătățiți din acea vreme. Starețul mânăstirii Khoziba i-a dat schima monahală. Astfel întărit s-a întors în patria sa, și în apropierea bisericii Sfântului Gheorghe a ridicat o mânăstire unde să se nevoiască el și ucenicii săi. Cunoscut pentru sporirea sa duhovnicească, Teodor a început să fie căutat de mulțime de oameni pentru sfat. Între cei ce l-au cercetat s-a aflat și un general bizantin numit Mavrichie, care l-a vizitat după o importantă victorie împotriva perșilor. Acestui general Teodor i-a profețit că se va urca pe tronul imperial, fapt ce s-a adeverit ulterior în anul 582. La moartea episcopului Timotei de Anastasiopol, clerul și poporul deopotrivă au cerut ca Teodor să îi urmeze demnității episcopale. Teodor a refuzat, însă după îndelungi insistențe, inclusiv ale episcopilor din eparhiile vecine, a acceptat înălțarea la episcopie. S-a dedicat datoriilor pastorale, însă inima sa a rămas iubitoare de rugăciunea în singurătate. Ca să poată lămuri pentru sine această luptă a mai făcut o călătorie la Ierusalim. Acolo s-a sfătuit cu un bătrân pustnic numit Antioh care l-a sfătuit să devină pustnic. Întorcându-se, i-a cerut mitropolitului Pavel de Ancira să îi numească un succesor însă lovindu-se de refuzul acestuia a trebuit să apeleze la Patriarh și la Împărat. Pentru multa sa smerenie i s-a acceptat cererea cu condiția să poarte în continuare însemnele episcopale. S-a întors fericit la mânăstire și la viața pustnicească. Restul vieții l-a petrecut în solitudine ajutând foarte multă lume prin rugăciunile și minunile pe care le-a săvârșit. A trecut la Domnul în anul 613 iar sfintele sale moaște au fost depuse în biserica Sfântului Gheorghe pe care a iubit-o atât de mult și care în onoarea Sfântului Teodor a primit și numele de Sikeota.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending