Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (71)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC

Există pe  „facebook” un filmuleţ documentar (doar 1 minut şi 40 de secunde) despre Mihai Eminescu. Ideea filmuleţului este de a scoate în relief şi faptul că „toată viaţa lui Mihai Eminescu a fost marcată de boală, sărăcie şi tragedie”.  Iată secvenţele: 1. „Există doar 4 portrete cu Mihai Eminescu”; 2. „Mihai Eminescu a avut 10 fraţi”; 3. „Niculae, mai mare cu 7 ani, s-a sinucis”; 4. „Şerban, cu 9 ani mai mare, a murit de tuberculoză, bolnav mintal”, 5. „Matei a fost singurul dintre fraţi care a lăsat urmaşi direcţi cu numele Eminescu”; 6. „Mihai Eminescu a repetat clasa a II-a din cauza problemelor la învăţătură”; 7. „Iosif Vulcan, de la revista „Familia” l-a convins să-şi schimbe numele din Eminovici în Eminescu”; 8. „Revista „Familia” mai există şi azi”; 9. „Eminescu l-a introdus pe Creangă în Societatea „Junimea”; 10. „La 20 de ani, Eminescu l-a cunoscut pe Al. I. Cuza, în Austria”; 11. „Prima limbă în care a fost tradus Eminescu a fost maghiara”; 12. „9495 Eminescu este un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul Palomar din California”; 13. „Eminescu şi Veronica Micle au avut împreună un copil care s-a născut mort”; 14. „Veronica Micle s-a sinucis la 50 de zile după moartea lui Eminescu”; 15. „Eminescu a murit intoxicat cu mercur”, 16. „Pe planeta Mercur există un crater care poartă numele lui Eminescu”;

În  „ Ziarul Lumina” din 15 decembrie 2017,  este reluat sub titlul „Pelerinajul Regelui Mihai I la Văratic şi Neamţ”, un fragment din volumul „Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga) – Chipuri de lumină la Văratic – convorbiri cu Fabian Anton”. Reţin din acest fragment: „M. Sa a mers apoi la Şcoala Nr. 1 „Grigore Ghica Vodă”, unde I. Creangă a învăţat clasa 3-a primară. M. Sa a admirat îndelung cei 7 plopi, rămaşi din cei 9, pe care Eminescu i-a cântat atât de frumos („pe lângă plopii fără soţ adesea am trecut…”) în timp ce făcea vizite lui Creangă şi Veronicăi Micle, care a locuit vis-a-vis de şcoală”.  În acest context, întreb: Unde, până la urmă, a localizat istoria literară aceşti plopi? Eu îi ştiam undeva, pe la Iaşi;

Din “Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, reţinem poezia “Eminescu şi marea” a lui Ion Haineş: “Poetu-avea un singur dor, / Să-şi doarmă somnul lin, / Pe ţărm, într-un sublim décor, / La Pontul Euxin. // Dorea, pe-ntinsele poteci, / Să lumineze luna, / Să aibă-alături, veci de veci, / A codrului cununa. // Şi numai toamna glas să dea / Tristeţii-nseninate, / Izvoarele care-or cădea / Să amintească toate // Că nu va fi nicicând pribeag / Şi că-n eternitate / L-or pomeni cu toţi cu drag, / Iar vara, pe-nserate, // Când de pe ţărm va străjui / Întinsurile-albastre / Statuia lui va-nsufleţi / În inimile noastre // Şi-nfioraţi, vom recita / Poemele pe maluri / Când umbra lui s-o proiecta / În ape, valuri-valuri.”;

Publicitate

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. În acest context este prezentat traseul european al fraţilor lui Eminescu. Reţinem pasajul rezervat lui Şerban: „Primul care o face este Şerban, fratele cel mare, care, după ce trece mai întâi pe la National Hauptschule, apoi la Ober Gymnazium-ul cernăuţean, va urma medicina la Viena şi va obţine un doctorat la Erlangen, în Bavaria. În 1873 se afla la Berlin, funcţionând ca secretar al consulatului român de acolo. Era atât de talentat în domeniul chirurgiei şi obţinuse atâta încredere şi stimă între colegii doctori, încât, deşi era încă student, i se permitea să opereze. Astăzi încă, nu se realizează pe deplin cât însemna aceasta în regulile atât de stricte ale societăţii germane, care nu se abătea cu o iotă de la regulă. Iată ce spune despre Şerban, fratele său, Mihai, omul care nu a minţit şi nu a fabulat niciodată în legătură cu nimeni: „Pe Şerban îl văd foarte rar, căci şede foarte departe de mine (…). Altfel el o duce destul de pasabil; are amici, cunoştinţe cu doctori germani şi societatea lui e foarte căutată. El e şi membru la o societate ştiinţifică medicală. Ce sunt  Românii  care învaţă medicina aicea pe lângă el? Pot să zic că dispar” (Scrisoarea din Berlin, datată 18 iulie 1873, expediată părinţilor). Din păcate, acest frate al poetului va muri la Berlin, la numai 33 de ani, bolnav de tuberculoză”;

Horia Vicenţiu Pătraşcu, în „Contemporanul.Ideea europeană” nr. 11 (788) din 2017, despre Eminescu şi Bacovia: „Chiar şi poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, dovedeşte aceeaşi arhetipală insensibilitate la potenţialul maritim  al mării – căci pentru el marea este un element cosmologic opus cerului în povestea lui Hyperion, decorul funebru al elegiei „Mai am un singur dor” sau, cum ziceam, stimulent al unor cuminţi reverii romanţioase. În orice caz, de departe, Eminescu preferă lacul – lichid static, aqua firma, ce poate fi cuprins cu privirea şi traversat, fără pericole, dintr-un loc în altul, a se citi dintr-un loc ştiut în alt loc ştiut. Cât despre apa „pluvială” a lui Bacovia – simbol macabru al unei întunecate viziuni asupra zădărniciei universale – nu mai e nevoie să insistăm”;

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Reţinem  pasajul dedicat lui Nicolae, alt frate al lui Eminescu: „Nicolae, alt frate al poetului, poartă cu el un destin de excepţie. După ce studiază dreptul, practică avocatura la Timişoara, pe lângă un anume Emmerich Christiani, cunoscut şi el pentru studiile făcute în străinătate. Pe lângă tatăl său, care deprinsese gustul de a cumpăra cărţi, Nicolae a fost acela care a adunat aproape întreaga bibliotecă a familiei. Era un om de o sensibilitate ieşită din comun, iar acasă era poreclit Niculae cel prost, întrucât, dacă i se făcea o cât de fină observaţie – fire introvertită la maxim -, se retrăgea în sine şi se închidea în bibliotecă, unde rămânea să citească până noaptea, târziu. El a fost acela care l-a îndrumat pe Mihai, în vastul şi totodată ascunsul domeniu al filozofiei indice. Atins de Nirvana, Nicolae se sinucide la 41 de ani, mărturisind că s-a săturat de viaţă şi că vrea să atingă stadiul liniştii eterne. Eminescu însuşi va fi cuprins de filozofia indică, întrucât ea constituia boala vremii şi o va sintetiza / decanta cu asupra de măsură, în poetica sa”;

Theodor Codreanu, în “Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2017, despre romantismul eminescian: “La începutul anilor `80 ai secolului trecut, am încercat, în premieră, să-l smulg pe Eminescu de sub eticheta „romantic întârziat”, găsind aprobare din partea unor eminescologi de mare prestigiu ca Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi George Munteanu. De altfel, George Munteanu va scrie, ulterior, despre „triada precursoare a poeziei moderne: Edgar Poe, Charles Baudelaire şi Mihai Eminescu”. În ce mă priveşte, mergeam până la o radicală scoatere a poetului de sub umbrela curentului literar manifestat, în Europa, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Îmi fundamentam opţiunea pe studiile lui Titu Maiorescu. Liderul Junimii, altminteri, n-avea aderenţă la romantism, scriind defavorabil despre paşoptişti, ceea ce însă nu s-a întâmplat cu Eminescu, admirator al acestor înaintaşi. Aderenţa poetului la romantism nu însemna o solidarizare cu un curent cultural şi literar devenit anacronic, ci aderenţă la un romantism fundamental, cum îl va numi între cele două războaie mondiale poetul Alexandru Philippide. Modernitatea lui Eminescu izvora tocmai din latura perenă a romantismului. Cel dintâi, la noi, care înţelesese acest lucru, a fost A. C. Cuza”;

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Reţinem  pasajul dedicat lui George (Iorgu), alt frate al lui Eminescu: „După ce trece şi el şcolile cernăuţene ale imperiului, George(Iorgu) moare, împuşcându-se  la numai 29 de ani. Făcuse studii militare strălucite tot în Europa  centrală – în Prusia. A obţinut gradul de sublocotenent şi – după mărturia dramaturgului I. L. Caragiale: în câteva luni a speriat Academia militară cu talentele-i şi a dat un examen care l-a făcut pe mareşalul Moltke să se intereseze foarte aproape de soarta lui, hotărât să-l ia pe lângă dânsul. Acelaşi frate, întors în ţară, pleacă, însoţit de alţi doi ofiţeri cu o corespondenţă secretă de la regele României, Carol I,  la  cancelarul Bismark, în 1868. Acesta îl remarcă şi, după ce stă de vorbă cu el aproape un ceas (enorm pentru timpul lui Bismark!), îl recomandă pentru a participa la manevrele militare din Brandenburg, unde fratele lui Eminescu se remarcă din nou în mod sclipitor şi oferă cea mai bună soluţie tactică dată manevrelor militare în desfăşurare. Fapt cu totul excepţional, Iorgu este lăudat în faţa trupelor de către acelaşi mareşal Moltke – strategul Europei timpului. La 21 de zile după toate acestea, vine la Ipoteşti şi se împuşcă, dintr-un motiv care, în lipsa documentelor, scapă şi astăzi”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Amenzi drastice pentru munca la negru: Până la 40.000 de lei pentru fiecare angajat fără contract. Ce prevede noua lege

Publicat

acum 15 minute

joi, 08.01.2026

de

Publicitate

Angajatorii care folosesc muncă nedeclarată riscă sancțiuni mult mai dure, în urma modificărilor aduse Codului Muncii prin Legea nr. 239/2025. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României la data de 15 decembrie 2025 și se aplică începând cu 18 decembrie 2025, aducând schimbări semnificative în domeniul relațiilor de muncă.

Potrivit noilor prevederi, primirea la muncă a uneia sau mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se sancționează cu amendă de 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată în această situație. Măsura vizează direct încălcarea art. 16 alin. (1) din Codul Muncii și are ca scop descurajarea muncii la negru.

În același timp, legea introduce și un plafon maxim al sancțiunilor contravenționale. Conform art. 260 alin. (1) lit. e), valoarea totală a amenzilor aplicate unui angajator nu poate depăși suma de 1.000.000 de lei, indiferent de numărul persoanelor descoperite fără contract individual de muncă.

Reprezentanții Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani atrag atenția că prevenirea și combaterea muncii nedeclarate rămâne unul dintre obiectivele principale ale instituției. Inspectorul-șef Daniela Petronela Lozneanu și inspectorul-șef adjunct pe relații de muncă, Alina Pahone, subliniază riscurile majore la care se expun atât angajatorii, cât și angajații care acceptă să lucreze fără forme legale.

Munca la negru afectează direct bugetul de stat și sistemul de protecție socială, dar are consecințe grave și pentru lucrători. Persoanele fără contract individual de muncă nu sunt asigurate pentru accidente de muncă, boli profesionale, invaliditate, maternitate sau deces, nu beneficiază de vechime în muncă și nici de servicii medicale gratuite sau compensate. De asemenea, acestea nu vor avea dreptul la pensie și la indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă.

Reprezentanții ITM Botoșani transmit că instituția rămâne un partener deschis pentru angajatorii și angajații care respectă legislația muncii, dar va acționa ferm și fără compromisuri împotriva celor care încalcă legea.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Viscol în toată Moldova: Trafic îngreunat pe drumuri naționale din Botoșani, Suceava și Bacău

Publicat

acum 44 de minute

joi, 08.01.2026

de

Publicitate

Viscolul afectează în aceste ore întreaga regiune a Moldovei, provocând dificultăți majore de trafic pe mai multe drumuri naționale. Potrivit informării transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, utilajele de deszăpezire sunt mobilizate pe teren pentru menținerea circulației, însă condițiile meteo rămân dificile.

Situația este dificilă în județul Botoșani, pe DN 29, pe tronsonul Răchiți – Ungureni, unde viscolul puternic și vizibilitatea redusă îngreunează circulația. Echipele Secției Drumuri Naționale Botoșani sunt la fața locului și depun eforturi pentru menținerea drumului în stare de viabilitate.

Probleme sunt semnalate și pe DN 2, dar și pe anumite sectoare ale Variantei Ocolitoare Suceava (VO2P), unde traficul se desfășoară cu viteză redusă. Intervențiile sunt realizate de echipele Secției Drumuri Naționale Suceava, care acționează cu lame și material antiderapant, pe un carosabil acoperit cu zăpadă frământată.

În județul Bacău, viscolul la sol s-a intensificat, iar echipele DRDP Iași acționează în permanență pentru asigurarea viabilității principalelor artere rutiere. Șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență, în condițiile în care ninsoarea viscolită reduce semnificativ vizibilitatea.

Reprezentanții DRDP Iași recomandă conducătorilor auto să circule cu maximă atenție, să adapteze viteza la condițiile de drum și, pe cât posibil, să limiteze deplasările până la ameliorarea condițiilor meteorologice.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Fost manager al Spitalului Județean de Urgență Botoșani, trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență

Publicat

acum o oră

joi, 08.01.2026

de

Publicitate

Procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a unui fost manager al Spitalului Județean de Urgență ”Mavromati” Botoșani într-un dosar de corupție, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de DNA, relatează agerpres.ro.

Medicul Livia Mihalache, care a fost președintele unor comisii de concurs privind angajările la spitalul din Botoșani, este acuzată de săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.

Potrivit procurorilor DNA, în calitate de manager al spitalului, Mihalache ar fi primit, pe 3 decembrie 2019, de la o persoană, martor în acest dosar, suma de 5.000 de lei, în schimbul îndeplinirii promisiunii că va interveni pe lângă funcționari din cadrul spitalului pe care îl conducea, membri ai comisiei de concurs, asupra cărora avea o influență reală, astfel încât o anumită candidată, apropiată a martorului, să ocupe un post de operator controlor date la ambulatoriul integrat al unei secții a spitalului.

De asemenea, în perioada decembrie 2019- ianuarie 2020, în aceeași calitate, Livia Mihalache ar fi primit de la o altă persoană, suma totală de 5.000 de euro, în două tranșe, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv să aprobe modificarea statului de funcții al spitalului, astfel încât un post vacant de merceolog să fie transformat într-un post de inginer debutant, care să corespundă studiilor unei anumite candidate, să aprobe scoaterea la concurs a respectivului post și să intervină pe lângă președintele comisiei de concurs, asupra căruia avea o influență reală, în scopul asigurării promovării candidatei pe postul nou creat de inginer debutant. Fostul manager ar fi primit prima tranșă de bani, în valoare de 2.000 de euro, în luna decembrie 2019, înainte de organizarea concursului, iar a doua tranșă de bani, în valoare de 3.000 de euro, în jurul datei de 16 ianuarie 2020, prin intermediul unei angajate la Registratura spitalului, după perfectarea formelor de angajare.

Totodată, în jurul datei de 16 ianuarie 2020, Mihalache ar fi primit suma de 3.000 de euro, de la o altă persoană, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcționarii din cadrul comisiei concursului pe care a promis că-l va organiza, asupra cărora avea o influență reală, astfel încât persoana respectivă să ocupe un post de medic la UPU-SMURD. Promisiunea nu a mai fost îndeplinită, întrucât între timp aceasta a fost suspendată din funcție, începând cu data de 24 aprilie 2020. Fostul manager ar fi aprobat totuși, în data de 10 martie 2020, încheierea unui contract de prestări-servicii cu persoana respectivă, pe un post ne-medical, în cadrul Serviciului de Management al Calității, pentru perioadă determinată, ca o soluție provizorie și rapidă până urma să dispună organizarea concursului.

Procurorii DNA au dispus măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 10.000 euro, ridicată cu prilejul efectuării percheziției domiciliare, de la locuința Liviei Mihalache.

Publicitate

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani. 

Citeste mai mult

Eveniment

Ajutorul de 50 de lei pentru energie ar putea fi scăzut direct din factură. Guvernul vrea să elimine înscrierea pe platformă

Publicat

acum 2 ore

joi, 08.01.2026

de

Publicitate

Consumatorii vulnerabili declarați eligibili pentru sprijinul de 50 de lei acordat de stat ar putea beneficia de această reducere direct pe factură, fără a mai fi obligați să se înscrie pe platforma online sau să ridice carduri fizice. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, joi, la finalul ședinței Comandamentului energetic național, relatează mediafax.ro.

Oficialul a explicat că autoritățile lucrează împreună cu operatorii de distribuție și furnizare la un mecanism automat de verificare a veniturilor, astfel încât reducerea să fie aplicată direct pe factură persoanelor eligibile. Măsura ar urma să intre în vigoare după 1 aprilie 2026, odată cu încheierea actualei scheme.

„Lucrăm la un sistem de cross-check în bazele de date, astfel încât oamenii cu venituri mici să primească automat cei 50 de lei, fără drumuri inutile, fără înscriere pe platformă și fără carduri ridicate de la poștă. Este o variantă mult mai simplă și mai practică”, a declarat ministrul Energiei.

Potrivit acestuia, noua formulă ar putea proteja aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, ceea ce înseamnă circa 3,5 milioane de persoane considerate consumatori vulnerabili.

Schema de sprijin, inițial valabilă până la 31 martie, a fost prelungită pentru întreg anul 2026, în contextul în care numărul beneficiarilor reali a fost mult sub așteptări. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declara în decembrie că programul va continua, cu obiectivul de a accelera ritmul de accesare.

Datele furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială arată însă că, deși aproape un milion de români au depus cereri pentru acest sprijin, doar o parte dintre beneficiari au reușit să utilizeze efectiv ajutorul. Din cele 990.279 de solicitări înregistrate, 708.794 au fost aprobate, peste 133.000 anulate, iar aproape 99.000 invalidate. În plus, până la începutul lunii decembrie fuseseră emise efectiv aproximativ 350.000 de carduri fizice, adică aproape jumătate din cele validate.

Publicitate

Conform estimărilor inițiale ale Ministerului Energiei, aproximativ 2,1 milioane de gospodării, însumând peste 4 milioane de români, ar fi trebuit să beneficieze de voucherele de 50 de lei, impactul bugetar al măsurii fiind estimat la aproape un miliard de lei.

Voucherele sunt acordate persoanelor singure cu venituri nete lunare de maximum 1.940 de lei și familiilor cu un venit net lunar pe membru de familie de cel mult 1.784 de lei.

În acest context, autoritățile reamintesc că, deși schema de plafonare a prețurilor la energie a expirat, statul mai are datorii semnificative către furnizorii de energie electrică și gaze naturale. Potrivit estimărilor Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, sumele restante se ridică la aproximativ 8 miliarde de lei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending