Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (71)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC

Există pe  „facebook” un filmuleţ documentar (doar 1 minut şi 40 de secunde) despre Mihai Eminescu. Ideea filmuleţului este de a scoate în relief şi faptul că „toată viaţa lui Mihai Eminescu a fost marcată de boală, sărăcie şi tragedie”.  Iată secvenţele: 1. „Există doar 4 portrete cu Mihai Eminescu”; 2. „Mihai Eminescu a avut 10 fraţi”; 3. „Niculae, mai mare cu 7 ani, s-a sinucis”; 4. „Şerban, cu 9 ani mai mare, a murit de tuberculoză, bolnav mintal”, 5. „Matei a fost singurul dintre fraţi care a lăsat urmaşi direcţi cu numele Eminescu”; 6. „Mihai Eminescu a repetat clasa a II-a din cauza problemelor la învăţătură”; 7. „Iosif Vulcan, de la revista „Familia” l-a convins să-şi schimbe numele din Eminovici în Eminescu”; 8. „Revista „Familia” mai există şi azi”; 9. „Eminescu l-a introdus pe Creangă în Societatea „Junimea”; 10. „La 20 de ani, Eminescu l-a cunoscut pe Al. I. Cuza, în Austria”; 11. „Prima limbă în care a fost tradus Eminescu a fost maghiara”; 12. „9495 Eminescu este un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul Palomar din California”; 13. „Eminescu şi Veronica Micle au avut împreună un copil care s-a născut mort”; 14. „Veronica Micle s-a sinucis la 50 de zile după moartea lui Eminescu”; 15. „Eminescu a murit intoxicat cu mercur”, 16. „Pe planeta Mercur există un crater care poartă numele lui Eminescu”;

În  „ Ziarul Lumina” din 15 decembrie 2017,  este reluat sub titlul „Pelerinajul Regelui Mihai I la Văratic şi Neamţ”, un fragment din volumul „Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga) – Chipuri de lumină la Văratic – convorbiri cu Fabian Anton”. Reţin din acest fragment: „M. Sa a mers apoi la Şcoala Nr. 1 „Grigore Ghica Vodă”, unde I. Creangă a învăţat clasa 3-a primară. M. Sa a admirat îndelung cei 7 plopi, rămaşi din cei 9, pe care Eminescu i-a cântat atât de frumos („pe lângă plopii fără soţ adesea am trecut…”) în timp ce făcea vizite lui Creangă şi Veronicăi Micle, care a locuit vis-a-vis de şcoală”.  În acest context, întreb: Unde, până la urmă, a localizat istoria literară aceşti plopi? Eu îi ştiam undeva, pe la Iaşi;

Din “Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, reţinem poezia “Eminescu şi marea” a lui Ion Haineş: “Poetu-avea un singur dor, / Să-şi doarmă somnul lin, / Pe ţărm, într-un sublim décor, / La Pontul Euxin. // Dorea, pe-ntinsele poteci, / Să lumineze luna, / Să aibă-alături, veci de veci, / A codrului cununa. // Şi numai toamna glas să dea / Tristeţii-nseninate, / Izvoarele care-or cădea / Să amintească toate // Că nu va fi nicicând pribeag / Şi că-n eternitate / L-or pomeni cu toţi cu drag, / Iar vara, pe-nserate, // Când de pe ţărm va străjui / Întinsurile-albastre / Statuia lui va-nsufleţi / În inimile noastre // Şi-nfioraţi, vom recita / Poemele pe maluri / Când umbra lui s-o proiecta / În ape, valuri-valuri.”;

Publicitate

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. În acest context este prezentat traseul european al fraţilor lui Eminescu. Reţinem pasajul rezervat lui Şerban: „Primul care o face este Şerban, fratele cel mare, care, după ce trece mai întâi pe la National Hauptschule, apoi la Ober Gymnazium-ul cernăuţean, va urma medicina la Viena şi va obţine un doctorat la Erlangen, în Bavaria. În 1873 se afla la Berlin, funcţionând ca secretar al consulatului român de acolo. Era atât de talentat în domeniul chirurgiei şi obţinuse atâta încredere şi stimă între colegii doctori, încât, deşi era încă student, i se permitea să opereze. Astăzi încă, nu se realizează pe deplin cât însemna aceasta în regulile atât de stricte ale societăţii germane, care nu se abătea cu o iotă de la regulă. Iată ce spune despre Şerban, fratele său, Mihai, omul care nu a minţit şi nu a fabulat niciodată în legătură cu nimeni: „Pe Şerban îl văd foarte rar, căci şede foarte departe de mine (…). Altfel el o duce destul de pasabil; are amici, cunoştinţe cu doctori germani şi societatea lui e foarte căutată. El e şi membru la o societate ştiinţifică medicală. Ce sunt  Românii  care învaţă medicina aicea pe lângă el? Pot să zic că dispar” (Scrisoarea din Berlin, datată 18 iulie 1873, expediată părinţilor). Din păcate, acest frate al poetului va muri la Berlin, la numai 33 de ani, bolnav de tuberculoză”;

Horia Vicenţiu Pătraşcu, în „Contemporanul.Ideea europeană” nr. 11 (788) din 2017, despre Eminescu şi Bacovia: „Chiar şi poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, dovedeşte aceeaşi arhetipală insensibilitate la potenţialul maritim  al mării – căci pentru el marea este un element cosmologic opus cerului în povestea lui Hyperion, decorul funebru al elegiei „Mai am un singur dor” sau, cum ziceam, stimulent al unor cuminţi reverii romanţioase. În orice caz, de departe, Eminescu preferă lacul – lichid static, aqua firma, ce poate fi cuprins cu privirea şi traversat, fără pericole, dintr-un loc în altul, a se citi dintr-un loc ştiut în alt loc ştiut. Cât despre apa „pluvială” a lui Bacovia – simbol macabru al unei întunecate viziuni asupra zădărniciei universale – nu mai e nevoie să insistăm”;

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Reţinem  pasajul dedicat lui Nicolae, alt frate al lui Eminescu: „Nicolae, alt frate al poetului, poartă cu el un destin de excepţie. După ce studiază dreptul, practică avocatura la Timişoara, pe lângă un anume Emmerich Christiani, cunoscut şi el pentru studiile făcute în străinătate. Pe lângă tatăl său, care deprinsese gustul de a cumpăra cărţi, Nicolae a fost acela care a adunat aproape întreaga bibliotecă a familiei. Era un om de o sensibilitate ieşită din comun, iar acasă era poreclit Niculae cel prost, întrucât, dacă i se făcea o cât de fină observaţie – fire introvertită la maxim -, se retrăgea în sine şi se închidea în bibliotecă, unde rămânea să citească până noaptea, târziu. El a fost acela care l-a îndrumat pe Mihai, în vastul şi totodată ascunsul domeniu al filozofiei indice. Atins de Nirvana, Nicolae se sinucide la 41 de ani, mărturisind că s-a săturat de viaţă şi că vrea să atingă stadiul liniştii eterne. Eminescu însuşi va fi cuprins de filozofia indică, întrucât ea constituia boala vremii şi o va sintetiza / decanta cu asupra de măsură, în poetica sa”;

Theodor Codreanu, în “Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2017, despre romantismul eminescian: “La începutul anilor `80 ai secolului trecut, am încercat, în premieră, să-l smulg pe Eminescu de sub eticheta „romantic întârziat”, găsind aprobare din partea unor eminescologi de mare prestigiu ca Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi George Munteanu. De altfel, George Munteanu va scrie, ulterior, despre „triada precursoare a poeziei moderne: Edgar Poe, Charles Baudelaire şi Mihai Eminescu”. În ce mă priveşte, mergeam până la o radicală scoatere a poetului de sub umbrela curentului literar manifestat, în Europa, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Îmi fundamentam opţiunea pe studiile lui Titu Maiorescu. Liderul Junimii, altminteri, n-avea aderenţă la romantism, scriind defavorabil despre paşoptişti, ceea ce însă nu s-a întâmplat cu Eminescu, admirator al acestor înaintaşi. Aderenţa poetului la romantism nu însemna o solidarizare cu un curent cultural şi literar devenit anacronic, ci aderenţă la un romantism fundamental, cum îl va numi între cele două războaie mondiale poetul Alexandru Philippide. Modernitatea lui Eminescu izvora tocmai din latura perenă a romantismului. Cel dintâi, la noi, care înţelesese acest lucru, a fost A. C. Cuza”;

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Reţinem  pasajul dedicat lui George (Iorgu), alt frate al lui Eminescu: „După ce trece şi el şcolile cernăuţene ale imperiului, George(Iorgu) moare, împuşcându-se  la numai 29 de ani. Făcuse studii militare strălucite tot în Europa  centrală – în Prusia. A obţinut gradul de sublocotenent şi – după mărturia dramaturgului I. L. Caragiale: în câteva luni a speriat Academia militară cu talentele-i şi a dat un examen care l-a făcut pe mareşalul Moltke să se intereseze foarte aproape de soarta lui, hotărât să-l ia pe lângă dânsul. Acelaşi frate, întors în ţară, pleacă, însoţit de alţi doi ofiţeri cu o corespondenţă secretă de la regele României, Carol I,  la  cancelarul Bismark, în 1868. Acesta îl remarcă şi, după ce stă de vorbă cu el aproape un ceas (enorm pentru timpul lui Bismark!), îl recomandă pentru a participa la manevrele militare din Brandenburg, unde fratele lui Eminescu se remarcă din nou în mod sclipitor şi oferă cea mai bună soluţie tactică dată manevrelor militare în desfăşurare. Fapt cu totul excepţional, Iorgu este lăudat în faţa trupelor de către acelaşi mareşal Moltke – strategul Europei timpului. La 21 de zile după toate acestea, vine la Ipoteşti şi se împuşcă, dintr-un motiv care, în lipsa documentelor, scapă şi astăzi”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Munți de gunoaie pe toate drumurile: Peste 100 de sancțiuni aplicate de Garda de Mediu Botoșani comunelor din județ

Publicat

Publicitate

Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani au aplicat peste 100 de sancțiuni în perioada 14 iulie – 12 septembrie 2025 după ce au desfășurat o amplă acțiune de inspecție și control la toate cele 78 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din județ. Scopul verificărilor a fost evaluarea modului în care autoritățile locale gestionează deșeurile și respectă obligațiile legale privind colectarea separată și reciclarea.

Ce au urmărit inspectorii

După cum au transmis responsabilii Gărzii de Mediul Botoșani, controalele au vizat mai multe aspecte esențiale pentru protecția mediului, printre care:

  • implementarea sistemelor de colectare separată de către ADI și UAT-uri și dotarea corespunzătoare a punctelor de colectare;

  • respectarea programelor de colectare separată pentru hârtie, metal, plastic și sticlă;

  • atingerea țintelor de reutilizare și reciclare stabilite pentru anul 2024;

  • transportul deșeurilor colectate separat fără a fi amestecate;

    Publicitate
  • gestionarea deșeurilor periculoase generate în gospodării;

  • trasabilitatea deșeurilor de la generator la valorificare sau eliminare;

  • verificarea amplasamentelor fostelor depozite rurale închise în 2009 și a zonelor unde au fost semnalate abandonări de deșeuri.

Rezultatele controalelor

Toate UAT-urile din județ au beneficiat de servicii de salubrizare și au contracte încheiate cu operatori specializați. Cu toate acestea, niciun UAT nu a reușit să îndeplinească ținta de reutilizare și reciclare pentru anul 2024 în ceea ce privește deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă.

În cadrul Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor din județul Botoșani au fost stabilite cinci zone de delegare a serviciului public de colectare și transport, operate de patru firme de salubrizare. Fiecare zonă are puncte de precolectare dotate cu eurocontainere și pubele, însă platformele nu sunt echipate complet pentru toate tipurile de deșeuri reciclabile.

Situația pe zone

  • Zona I Transfer Dorohoi – operată de SC Fritehnic SRL, cu 466 puncte de precolectare și aproape 2.000 eurocontainere;

  • Zona II Transfer Săveni – SC Ritmic Com SRL, cu 182 puncte de precolectare și 853 eurocontainere;

  • Zona III Transfer Ștefănești – SC Diasil Service SRL, cu 111 puncte de precolectare și 490 eurocontainere;

  • Zona IV Transfer Botoșani – SC Urban Serv SRL, cu 489 puncte de precolectare și peste 3.600 eurocontainere;

  • Zona V Transfer Flămânzi – SC Fritehnic SRL, cu 73 puncte de precolectare și 424 eurocontainere.

De asemenea, au fost distribuiți către UAT-uri 18.600 saci albaștri și 58.620 saci galbeni pentru colectarea deșeurilor reciclabile, iar unele localități au optat pentru sistemul „din poartă în poartă”. Printre acestea se numără municipiile Botoșani și Dorohoi, orașul Flămânzi și mai multe comune din jur.

Sancțiuni aplicate

În urma verificărilor, 60 de UAT-uri au fost sancționate, fiind aplicate în total 109 sancțiuni:

  • 55 de avertismente;

  • 54 de amenzi, în valoare totală de 2.240.000 lei.

Cele mai frecvente nereguli constatate au fost: depozitarea deșeurilor în afara spațiilor special amenajate, lipsa colectării separate, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor periculoase și lipsa hotărârilor de consiliu local privind reglementarea gestionării deșeurilor.

Cea mai mică amendă aplicată a fost de 20.000 lei, iar cea mai mare a ajuns la 100.000 lei. Există însă și UAT-uri care nu au primit nicio sancțiune, printre care: Botoșani, Blândești, Broscăuți, Corni, Cristinești, Hănești, Pomârla, Răchiți sau Vârfu Câmpului.

Concluzii: Nerespectarea regulilor atrage și sancțiuni financiare consistente

Reprezentanții Gărzii de Mediu Botoșani atrag atenția că protecția mediului este un obiectiv de interes public major, iar responsabilitatea revine atât autorităților, cât și cetățenilor. Nerespectarea regulilor de colectare separată și reciclare nu doar că afectează mediul, dar atrage și sancțiuni financiare consistente.

Citeste mai mult

Eveniment

Codul galben de vânt puternic la Botoșani: Rafale de peste 50 km/h până diseară la ora 20.00

Publicat

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis duminică, 14 septembrie 2025, o atenționare cod galben de vânt puternic, valabilă în intervalul 10:00 – 20:00. Printre județele vizate se află și Botoșaniul, unde rafalele pot atinge viteze de 50 – 70 km/h.

Pe lângă Botoșani, avertizarea vizează și județele Caraș-Severin, Timiș, Arad, zonele joase din Suceava și Neamț, precum și partea vestică a Carpaților Meridionali, cu porțiuni din Hunedoara, Alba, Sibiu, Vâlcea și Gorj.

La munte, la altitudini mari, de peste 1700 de metri, meteorologii avertizează că intensitatea vântului va crește, putând depăși chiar 90 – 100 km/h.

În județul Botoșani, vântul se va resimți mai ales în prima parte a zilei, cu intensificări temporare ce pot ajunge la pragul de 70 km/h. În restul regiunii, rafalele vor fi mai slabe și nu vor crea probleme majore.

Meteorologii menționează că și în sudul, estul și centrul țării vor apărea intensificări ale vântului, dar acestea vor fi mai reduse, cu viteze de 40 – 45 km/h, pe intervale scurte.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Țigări ascunse în piese de lego și produse contrafăcute de peste 43.000 de lei, descoperite la Botoșani de polițiștii de frontieră

Publicat

Publicitate

Captură inedită a polițiștilor de frontieră botoșăneni. În urma unei acțiuni desfășurate în zona de competență, aceștia au descoperit parfumuri, articole vestimentare și țigarete susceptibile a fi contrafăcute, evaluate la peste 43.000 de lei. Totodată, o cantitate impresionantă de produse cosmetice a fost ridicată și predată organelor vamale.

Incidentul a avut loc pe 11 septembrie, în jurul orei 20:00, în localitatea de frontieră Pomârla. O patrulă a Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Botoșani a oprit pentru control două microbuze cu remorcă, înmatriculate în Ucraina.

În primul microbuz, polițiștii au găsit 80 de parfumuri și mai multe articole de îmbrăcăminte, toate purtând însemnele unor mărci consacrate, dar susceptibile a fi contrafăcute. Surpriza a venit însă la descoperirea unor țigarete ascunse într-un mod cu totul inedit: fiecare pachet fusese disimulat în interiorul unor piese de lego. Bunurile, estimate la 43.000 de lei, au fost ridicate, iar pe numele șoferului a fost întocmit dosar penal pentru punerea în circulație a produselor contrafăcute.

Al doilea microbuz transporta 4.590 de sticle cu ojă gel, lămpi UV, accesorii pentru pile electrice, seruri și creme cosmetice. Întreaga încărcătură a fost predată Direcției Regionale Vamale Iași, iar ambii șoferi au fost sancționați contravențional cu câte 8.000 de lei.

Autoritățile atrag atenția asupra fenomenului tot mai diversificat al introducerii pe piață a produselor contrafăcute, subliniind riscurile pe care acestea le pot reprezenta pentru consumatori.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

De ce a fost liniște ieri pe cerul județelor din Moldova. Dronă interceptată de Forțele Aeriene Române în spațiul aerian național

Publicat

Publicitate

Liniștea neobișnuită din toată ziua de ieri de pe cerul Moldovei, unde doar câteva avioane au traversat regiunea de Nord-Est, unele zboruri fiind chiar anulate pe aeroporturi, pare să fi avut o explicație serioasă.

Sâmbătă seara, o dronă a fost interceptată în spațiul aerian național de către Forțele Aeriene Române. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis primele precizări legate de incident.

O dronă a fost interceptată sâmbătă seara, de către Forțele Aeriene Române, în spațiul aerian național. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut precizări.

”Două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18:05, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre.

La ora 18:23, aeronavele F-16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km sud-vest de Chilia Veche, unde a dispărut de pe radar.

Drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației.

Publicitate

În momentul emiterii comunicatului, situația este monitorizată de sistemele radar ale MApN și de aeronavele aflate în aer.

Echipe de specialiști sunt pregătite să înceapă căutarea posibilelor resturi ale vehiculului aerian” – precizări oficiale MApN.

Precizările ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu a făcut precizări despre acțiunea forțelor aeriene.

Despre dronă, acesta spune că nu a fost doborâtă.

„Nu a fost doborâtă, nu. Radarele au interceptat-o și au văzut-o venind spre spațiul nostru aerian. Avioanele s-au ridicat și au văzut-o au fost foarte aproape să o dea jos. Drona zburând foarte jos la un moment dat a plecat în Ucraina. Astea sunt informațiile pe care le avem la acest moment”, a spus Moșteanu, sâmbătă, la Antena 3 CNN, potrivit Mediafax.

Oficialul a mai declarat că la misiunea de sâmbătă au fost implicate și avioane germane pentru monitorizarea situației: „ Practic le-au înlocuit în spațiu aerian pentru că avioanele au o perioadă de zbor limitată și în momentul în care F-16-le s-a apropiat de terminarea acestei perioade s-au ridicat Eurofightererele aliaților germani”.

Întrebat despre procedurile privind Legea 73/2025 care permite doborârea dronelor ce intră în spațiul aerian, ministrul Apărării a declarat: „ Procedurile urmează să fie trecute prin CSAT. Am luat toate aprobările în aceste luni de vară. Sunt legate cu procedurile de intervenție în cazul aeronavelor cu pilot. În acest moment, pentru angajarea împotriva aeronavelor cu pilot, funcționăm, practic, pe legea veche unde ministru trebuie să dea aprobare pentru angajarea. Și eu am tot timpul un telefon asupra mea cu o aplicație, dacă nu sunt eu,, pe comandă, în jos, are altcineva această posibilitate de a da aprobare”.

„Așteptăm raportul final și îl vom avea în orele care urmează, din partea celor care au fost direct implicate în acest lucru care vine, mâine vor fi survoluri cu elicoptere în zona aceea pentru a vedea dacă există urme sau dacă ar fi căzut, dar toate informațiile în momentul ăsta sunt că drona a ieșit în spațiul aerian ucrainean”, a încheiat Moșteanu.

Context

MApN amintește că Legea nr. 73 din 2025 oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, în condițiile prevăzute la art 18:

„Măsurile prevăzute la art. 11 sunt dispuse în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor, ultima soluție posibilă dispusă fiind nimicirea aeronavei care utilizează neautorizat spațiul aerian național.”

IGSU a emis RO-Alert

La ora 18.12, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea. Cetățenii erau informați că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și au fost îndemnați să adopte măsuri de protecție.

Durata estimată a alarmei aeriene a fost de aproximativ 90 de minute.

În jurul orei 20.00, a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru aceeași zonă din Tulcea. Alerta a încetat la ora 21.00.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending