Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (71)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC

Există pe  „facebook” un filmuleţ documentar (doar 1 minut şi 40 de secunde) despre Mihai Eminescu. Ideea filmuleţului este de a scoate în relief şi faptul că „toată viaţa lui Mihai Eminescu a fost marcată de boală, sărăcie şi tragedie”.  Iată secvenţele: 1. „Există doar 4 portrete cu Mihai Eminescu”; 2. „Mihai Eminescu a avut 10 fraţi”; 3. „Niculae, mai mare cu 7 ani, s-a sinucis”; 4. „Şerban, cu 9 ani mai mare, a murit de tuberculoză, bolnav mintal”, 5. „Matei a fost singurul dintre fraţi care a lăsat urmaşi direcţi cu numele Eminescu”; 6. „Mihai Eminescu a repetat clasa a II-a din cauza problemelor la învăţătură”; 7. „Iosif Vulcan, de la revista „Familia” l-a convins să-şi schimbe numele din Eminovici în Eminescu”; 8. „Revista „Familia” mai există şi azi”; 9. „Eminescu l-a introdus pe Creangă în Societatea „Junimea”; 10. „La 20 de ani, Eminescu l-a cunoscut pe Al. I. Cuza, în Austria”; 11. „Prima limbă în care a fost tradus Eminescu a fost maghiara”; 12. „9495 Eminescu este un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul Palomar din California”; 13. „Eminescu şi Veronica Micle au avut împreună un copil care s-a născut mort”; 14. „Veronica Micle s-a sinucis la 50 de zile după moartea lui Eminescu”; 15. „Eminescu a murit intoxicat cu mercur”, 16. „Pe planeta Mercur există un crater care poartă numele lui Eminescu”;

În  „ Ziarul Lumina” din 15 decembrie 2017,  este reluat sub titlul „Pelerinajul Regelui Mihai I la Văratic şi Neamţ”, un fragment din volumul „Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga) – Chipuri de lumină la Văratic – convorbiri cu Fabian Anton”. Reţin din acest fragment: „M. Sa a mers apoi la Şcoala Nr. 1 „Grigore Ghica Vodă”, unde I. Creangă a învăţat clasa 3-a primară. M. Sa a admirat îndelung cei 7 plopi, rămaşi din cei 9, pe care Eminescu i-a cântat atât de frumos („pe lângă plopii fără soţ adesea am trecut…”) în timp ce făcea vizite lui Creangă şi Veronicăi Micle, care a locuit vis-a-vis de şcoală”.  În acest context, întreb: Unde, până la urmă, a localizat istoria literară aceşti plopi? Eu îi ştiam undeva, pe la Iaşi;

Din “Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, reţinem poezia “Eminescu şi marea” a lui Ion Haineş: “Poetu-avea un singur dor, / Să-şi doarmă somnul lin, / Pe ţărm, într-un sublim décor, / La Pontul Euxin. // Dorea, pe-ntinsele poteci, / Să lumineze luna, / Să aibă-alături, veci de veci, / A codrului cununa. // Şi numai toamna glas să dea / Tristeţii-nseninate, / Izvoarele care-or cădea / Să amintească toate // Că nu va fi nicicând pribeag / Şi că-n eternitate / L-or pomeni cu toţi cu drag, / Iar vara, pe-nserate, // Când de pe ţărm va străjui / Întinsurile-albastre / Statuia lui va-nsufleţi / În inimile noastre // Şi-nfioraţi, vom recita / Poemele pe maluri / Când umbra lui s-o proiecta / În ape, valuri-valuri.”;

Publicitate

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. În acest context este prezentat traseul european al fraţilor lui Eminescu. Reţinem pasajul rezervat lui Şerban: „Primul care o face este Şerban, fratele cel mare, care, după ce trece mai întâi pe la National Hauptschule, apoi la Ober Gymnazium-ul cernăuţean, va urma medicina la Viena şi va obţine un doctorat la Erlangen, în Bavaria. În 1873 se afla la Berlin, funcţionând ca secretar al consulatului român de acolo. Era atât de talentat în domeniul chirurgiei şi obţinuse atâta încredere şi stimă între colegii doctori, încât, deşi era încă student, i se permitea să opereze. Astăzi încă, nu se realizează pe deplin cât însemna aceasta în regulile atât de stricte ale societăţii germane, care nu se abătea cu o iotă de la regulă. Iată ce spune despre Şerban, fratele său, Mihai, omul care nu a minţit şi nu a fabulat niciodată în legătură cu nimeni: „Pe Şerban îl văd foarte rar, căci şede foarte departe de mine (…). Altfel el o duce destul de pasabil; are amici, cunoştinţe cu doctori germani şi societatea lui e foarte căutată. El e şi membru la o societate ştiinţifică medicală. Ce sunt  Românii  care învaţă medicina aicea pe lângă el? Pot să zic că dispar” (Scrisoarea din Berlin, datată 18 iulie 1873, expediată părinţilor). Din păcate, acest frate al poetului va muri la Berlin, la numai 33 de ani, bolnav de tuberculoză”;

Horia Vicenţiu Pătraşcu, în „Contemporanul.Ideea europeană” nr. 11 (788) din 2017, despre Eminescu şi Bacovia: „Chiar şi poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, dovedeşte aceeaşi arhetipală insensibilitate la potenţialul maritim  al mării – căci pentru el marea este un element cosmologic opus cerului în povestea lui Hyperion, decorul funebru al elegiei „Mai am un singur dor” sau, cum ziceam, stimulent al unor cuminţi reverii romanţioase. În orice caz, de departe, Eminescu preferă lacul – lichid static, aqua firma, ce poate fi cuprins cu privirea şi traversat, fără pericole, dintr-un loc în altul, a se citi dintr-un loc ştiut în alt loc ştiut. Cât despre apa „pluvială” a lui Bacovia – simbol macabru al unei întunecate viziuni asupra zădărniciei universale – nu mai e nevoie să insistăm”;

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Reţinem  pasajul dedicat lui Nicolae, alt frate al lui Eminescu: „Nicolae, alt frate al poetului, poartă cu el un destin de excepţie. După ce studiază dreptul, practică avocatura la Timişoara, pe lângă un anume Emmerich Christiani, cunoscut şi el pentru studiile făcute în străinătate. Pe lângă tatăl său, care deprinsese gustul de a cumpăra cărţi, Nicolae a fost acela care a adunat aproape întreaga bibliotecă a familiei. Era un om de o sensibilitate ieşită din comun, iar acasă era poreclit Niculae cel prost, întrucât, dacă i se făcea o cât de fină observaţie – fire introvertită la maxim -, se retrăgea în sine şi se închidea în bibliotecă, unde rămânea să citească până noaptea, târziu. El a fost acela care l-a îndrumat pe Mihai, în vastul şi totodată ascunsul domeniu al filozofiei indice. Atins de Nirvana, Nicolae se sinucide la 41 de ani, mărturisind că s-a săturat de viaţă şi că vrea să atingă stadiul liniştii eterne. Eminescu însuşi va fi cuprins de filozofia indică, întrucât ea constituia boala vremii şi o va sintetiza / decanta cu asupra de măsură, în poetica sa”;

Theodor Codreanu, în “Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2017, despre romantismul eminescian: “La începutul anilor `80 ai secolului trecut, am încercat, în premieră, să-l smulg pe Eminescu de sub eticheta „romantic întârziat”, găsind aprobare din partea unor eminescologi de mare prestigiu ca Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi George Munteanu. De altfel, George Munteanu va scrie, ulterior, despre „triada precursoare a poeziei moderne: Edgar Poe, Charles Baudelaire şi Mihai Eminescu”. În ce mă priveşte, mergeam până la o radicală scoatere a poetului de sub umbrela curentului literar manifestat, în Europa, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Îmi fundamentam opţiunea pe studiile lui Titu Maiorescu. Liderul Junimii, altminteri, n-avea aderenţă la romantism, scriind defavorabil despre paşoptişti, ceea ce însă nu s-a întâmplat cu Eminescu, admirator al acestor înaintaşi. Aderenţa poetului la romantism nu însemna o solidarizare cu un curent cultural şi literar devenit anacronic, ci aderenţă la un romantism fundamental, cum îl va numi între cele două războaie mondiale poetul Alexandru Philippide. Modernitatea lui Eminescu izvora tocmai din latura perenă a romantismului. Cel dintâi, la noi, care înţelesese acest lucru, a fost A. C. Cuza”;

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Reţinem  pasajul dedicat lui George (Iorgu), alt frate al lui Eminescu: „După ce trece şi el şcolile cernăuţene ale imperiului, George(Iorgu) moare, împuşcându-se  la numai 29 de ani. Făcuse studii militare strălucite tot în Europa  centrală – în Prusia. A obţinut gradul de sublocotenent şi – după mărturia dramaturgului I. L. Caragiale: în câteva luni a speriat Academia militară cu talentele-i şi a dat un examen care l-a făcut pe mareşalul Moltke să se intereseze foarte aproape de soarta lui, hotărât să-l ia pe lângă dânsul. Acelaşi frate, întors în ţară, pleacă, însoţit de alţi doi ofiţeri cu o corespondenţă secretă de la regele României, Carol I,  la  cancelarul Bismark, în 1868. Acesta îl remarcă şi, după ce stă de vorbă cu el aproape un ceas (enorm pentru timpul lui Bismark!), îl recomandă pentru a participa la manevrele militare din Brandenburg, unde fratele lui Eminescu se remarcă din nou în mod sclipitor şi oferă cea mai bună soluţie tactică dată manevrelor militare în desfăşurare. Fapt cu totul excepţional, Iorgu este lăudat în faţa trupelor de către acelaşi mareşal Moltke – strategul Europei timpului. La 21 de zile după toate acestea, vine la Ipoteşti şi se împuşcă, dintr-un motiv care, în lipsa documentelor, scapă şi astăzi”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Autostrăzile Iași-Ungheni și Suceava-Siret trebuie să fie finalizate până în 2030, a dat asigurări premierul Ilie Bolojan

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, la Iași, că finanțarea pentru cele două capete de autostradă din Moldova – Iași-Ungheni și Suceava-Siret, a fost aprobată de Comisia Europeană, proiectele fiind considerate esențiale pentru conectivitatea regiunii și pentru componenta de apărare.

‘În primul rând, vom discuta despre cum punem în practică cel mai important proiect de conectivitate în Moldova, cele două capete de autostradă înspre Suceava-Siret și Iași-Ungheni, a căror finanțare a fost aprobată ieri de către Comisia Europeană’, a declarat presei premierul Ilie Bolojan, aflat la Iași pentru a discuta cu primarii din județ.

Potrivit acestuia, investițiile sunt finanțate prin programul european SAFE, un program dedicat apărării, dar care sprijină și infrastructura cu utilizare duală, civilă și militar, iar termenul limită de finalizare este anul 2030.

‘Este important ca, pe lângă activitatea Ministerului Transporturilor și a companiilor care implementează proiectele, administrațiile locale să creeze condițiile necesare pentru ca lucrările să poată începe cât mai repede’, a afirmat Bolojan.

Contractele de proiectare și execuție urmează să fie semnate în primăvara acestui an, urmând ca lucrările să înceapă din toamnă sau cel târziu în primăvara anului viitor, a menționat șeful Guvernului.

‘Este un punct important să clarificăm ceea ce putem face și din plan local pentru a finaliza aceste două proiecte’, a mai subliniat premierul Bolojan.

Publicitate

Vizita la Iași a acestuia vizează și discuții cu reprezentanții primăriilor din județul Iași despre măsurile bugetare și administrative pentru anul în curs. Printre temele abordate se numără bugetul de stat ce urmează să fie aprobat în februarie, taxele și impozitele locale stabilite în decembrie, precum și finanțările prin programul ‘Anghel Saligny’.

‘Un alt punct pentru care sunt aici și mâine la Botoșani, așa cum v-am spus, este să discut cu administrațiile locale despre măsurile care sunt luate astăzi în administrație, ceea ce înseamnă bugetul de stat care va fi aprobat în luna februarie, aspectele care vin de taxele și impozitele locale care au fost adoptate în luna decembrie, finanțările prin programul Anghel Saligny și toate aspectele care țin de administrația locală, în așa fel încât să creăm condiții pentru ca primarii să poată performa, iar administrația să fie în serviciu cetățenilor’, a mai spus Ilie Bolojan.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a pus, marți seara, în transparență decizională proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale. Guvernul ar urma să-și angajeze răspunderea pe acest proiect.

Guvernul a transmis, joi seară, că salută aprobarea de către Comisia Europeană a Aplicației depuse de România pentru finanțare prin Programul SAFE (Security Action for Europe).

Potrivit comunicatului transmis AGERPRES de Guvern, în cursul săptămânii viitoare proiectele incluse în aplicația depusă de țara noastră vor fi comunicate public. Pe același subiect, premierul Ilie Bolojan a menționat, joi seară, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că printre proiectele care vor avea finanțarea asigurată prin intermediul SAFE se numără autostrăzile din Moldova: Pașcani – Suceava – Siret și Pașcani – Iași – Ungheni. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Iași: Liberalii acuză PSD de ipocrizie după refuzul primarilor social-democrați de a participa la întâlnirea cu Bolojan

Publicat

Publicitate

Social-democrații ieșeni sunt acuzați de liberali de ipocrizie, după ce în cursul zilei de vineri au anunțat că niciun primar PSD din județul Iași nu va participa la întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan.

Potrivit unui comunicat de presă, inițial mai mulți primari PSD ar fi confirmat prezența la întâlnirea cu Ilie Bolojan, dar au primit apoi telefoane de amenințare din partea liderilor locali.

‘PNL Iași respinge ferm retorica populistă, mincinoasă și panicardă lansată astăzi de PSD Iași la adresa premierului Ilie Bolojan. Atacul concertat al social-democraților nu este despre ‘grija față de comunități’, ci despre teama de reformă, despre disperarea de a pierde controlul asupra banilor publici risipiți și despre refuzul de a accepta că vremea ‘dosarului cu șină’ și a sinecurilor de partid a apus. Mai mulți primari PSD au confirmat inițial participarea la întâlnirea cu Ilie Bolojan (captura foto atașată la comunicat), într-un act de conștiință personală. Au primit apoi telefoane și ordin de la centru să refuze și li s-a livrat un punctaj populist. Protestul primarilor PSD Iași nu are nicio legătură cu ceea ce gândesc fiecare în mod personal, ci cu amenințări venite pe linie de partid’, transmite Biroul de presă al PNL Iași.

Prin intermediul documentului de presă, liberalii au ținut să precizeze că ‘premierul României, oricare ar fi el, de la orice partid, se întâlnește cu primarii să discute probleme de administrație publică, nu politică’.

‘Acest protest infantil al PSD nu face decât să izoleze comunitățile pe care le reprezintă și să slăbească, în ansamblu, forța de reprezentativitate a județului nostru și a ieșenilor care i-au votat. Premierul vine să discute soluții tehnice, nu să facă paradă politică, așa cum ne-au obișnuit premierii PSD care apăreau la Iași doar pentru tăieri de panglici la proiecte inexistente’, se menționează în documentul de presă.

Totodată, liberalii transmit că ‘decizia primarilor PSD de a boicota întâlnirea cu Prim-ministrul României este un act de iresponsabilitate administrativă’.

Publicitate

‘Când refuzi dialogul cu șeful Executivului, nu îl pedepsești pe Ilie Bolojan, ci îți pedepsești propria comunitate pe care pretinzi că o reprezinți. Este o dovadă de imaturitate politică să pui orgoliul de partid mai presus de interesul județului Iași. Solicit PSD Iași să iasă din logica de campanie electorală perpetuă și să înțeleagă gravitatea momentului. România are nevoie de stabilitate bugetară și de reforme structurale pentru a nu pierde fondurile europene. Dacă PSD vrea să rămână partidul care apără evaziunea, construcțiile ilegale și birocrația, este alegerea lor’, este citat în comunicatul de presă deputatul Alexandru Muraru, președinte PNL Iași.

Reacția vine după ce în cursul dimineții de vineri PSD Iași a anunțat, tot prin intermediul unui comunicat de presă, că primarii social-democrați din județul Iași nu vor participa la întâlnirea stabilită cu prim-ministrul Ilie Bolojan.

‘Premierul ‘Taie-Tot’, liberalul Ilie Bolojan, acest propovăduitor al austerității, vine la Iași, astăzi (vineri – n.r), să se întâlnească cu primarii din județ. Întrunirea este, însă, una pur formală: deciziile de reduceri bugetare au fost deja luate. Adoptarea măsurilor de austeritate, fără o consultare reală cu toate părțile implicate, va avea efecte dramatice asupra comunităților locale. Ignorarea partenerilor politici și a opiniei publice este inacceptabilă. După o atentă analiză, primarii PSD din județul Iași au decis să nu participe la convocarea făcută de Ilie Bolojan. Pentru că PSD nu vrea să legitimeze austeritatea, nu vrea să gireze tăierile, nu vrea sărăcie’, se menționa în comunicatul de presă al PSD Iași.

Prin același comunicat de presă, social-democrații și-au transmis nemulțumirea că nu au fost invitați și parlamentarii PSD Iași ‘în condițiile în care PSD este parte a coaliției de guvernare’, situația fiind ‘inexplicabilă’.

‘La discuția de astăzi nu au fost invitați parlamentarii PSD Iași. În fapt, cei care contribuie, prin voturile lor, la asigurarea unei majorități în Parlament. Ca partid situat pe primul loc în preferințele ieșenilor la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului 2024, PSD trebuia să se afle la masă cu premierul pentru a discuta, dincolo de măsurile de restricție bugetară, și un plan serios de investiții publice pentru zona noastră. Nu este pentru prima dată când Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru, refuză o astfel de întrevedere în interesul ieșenilor’, transmit social-democrații ieșeni.

O altă critică adusă premierului Ilie Bolojan a fost că acesta nu are stabilită în agendă o conferință de presă, cu atât mai mult cu cât întâlnirea cu primarii ieșeni se desfășura cu ușile închise. AGERPRES

Citeste mai mult

Cultura

FOTO&VIDEO: Copiii din clasele primare au celebrat Ziua Culturii Naționale la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Ziua Culturii Naționale a fost marcată la Botoșani printr-o amplă suită de manifestări culturale desfășurate în perioada 12–16 ianuarie 2026, la toate secțiile și filialele Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu”. Programul a reunit expoziții de carte, lucrări plastice, exponate documentare, dar și momente artistice emoționante, susținute de elevi din mai multe instituții de învățământ din municipiu și din județ.

Un punct de atracție important l-a constituit activitatea Secției Împrumut Carte pentru Copii, unde cei mai tineri cititori au fost invitați să descopere universul eminescian prin lectură, artă și muzică. Expoziția de carte „Iarna-i ici, vara-i departe” a adus în prim-plan volume dedicate anotimpurilor și poeziei clasice, în timp ce recitalul „Eminescu în glas și culoare”, desfășurat pe 16 ianuarie, a oferit publicului momente pline de sensibilitate.

Elevii clasei a II-a D de la Școala Gimnazială nr. 11 Botoșani, coordonați de prof. Mirela Brehuescu și elevii clasei a II-a A de la aceeași unitate de învățământ, coordonați de prof. Doina Răduțac, au dat glas versurilor eminesciene, demonstrând că poezia poate fi trăită autentic încă din primii ani de școală. Versurile lui Mihai Eminescu au prins viață prin recitare, muzică și creații plastice, într-un omagiu sincer adus marelui poet. Micuții au demonstrat că poezia nu se învață doar din manuale, ci se simte, se trăiește și se dăruiește.

În aceeași notă, evenimentul „Eminesciana 2026”, realizat în colaborare cu Cabinetul de numismatică și filatelie, a completat programul printr-o incursiune documentară în epoca poetului național.

Un moment deosebit a fost oferit de elevii clasei a III-a A de la Liceul de Artă „Ștefan Luchian”, coordonați de prof. Monica Buză, care au transformat poezia în emoție, sunet și culoare.

Tot în cadrul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale 2026, tinerii participanți au avut ocazia să exploreze magia poeziei în cadrul Atelierelor „Zburătorul”, desfășurate în mai multe școli din județ. Activitățile au fost coordonate de Vasile Iftime, cu sprijinul Asociației Institutul Bucovina, și au beneficiat de implicarea mai multor parteneri educaționali: Fundația „Hand of Help”, Școala Gimnazială „Tiberiu Crudu” – Tudora, Școala Gimnazială „Octav Băncilă” – Corni, Școala Gimnazială nr. 1 – Blândești, Școala Gimnazială nr. 1 – Bălușeni, DAS Botoșani și Centrul de zi Hilișeu-Cloșca.

Publicitate

Momentele surprinse pe parcursul atelierelor reflectă entuziasmul, creativitatea și deschiderea elevilor către poezie și cultură, confirmând că investiția în educația culturală a copiilor este o investiție în viitor.

 

Citeste mai mult

Eveniment

TikTok introduce în Europa un sistem avansat de detectare a vârstei utilizatorilor sub 13 ani. Cum funcționează noul sistem

Publicat

Publicitate

TikTok se pregătește să implementeze, în următoarele săptămâni, o nouă tehnologie de detectare a vârstei utilizatorilor din Europa. Măsura vine ca răspuns la presiunile tot mai mari din partea autorităților europene, care cer platformelor online să îmbunătățească protecția minorilor.

Platforma deținută de ByteDance se confruntă cu presiuni din partea autorităților de reglementare pentru a identifica și elimina mai bine conturile aparținând copiilor sub 13 ani, notează Reuters.

Potrivit companiei, soluția a fost deja testată într-un program pilot care s-a desfășurat pe parcursul unui an, rezultatele fiind considerate suficient de promițătoare pentru a justifica extinderea la scară europeană.

Cum funcționează noul sistem și ce se întâmplă cu conturile suspecte

Tehnologia implementată de TikTok analizează mai multe tipuri de semnale pentru a estima dacă un cont aparține unui minor sub vârsta minimă permisă.

Sistemul analizează, printre altele, informațiile din profil, tipul de conținut publicat și tiparele de comportament ale utilizatorului în cadrul aplicației.

Un aspect important al acestei abordări este că sistemul nu va proceda la ștergerea automată a conturilor considerate suspecte. În schimb, acestea vor fi trimise către echipe de moderatori specializați, care vor efectua o verificare suplimentară înainte de a lua o decizie finală.

Publicitate

TikTok justifică această procedură prin necesitatea de a reduce rata erorilor și de a evita blocările nedrepte ale utilizatorilor, recunoscând complexitatea verificării vârstei în mediul online.

Contextul european și provocările verificării vârstei

Decizia TikTok se înscrie într-un context mai larg de intensificare a presiunilor din partea instituțiilor europene asupra platformelor digitale. Autoritățile caută să găsească un echilibru  între eficiența măsurilor de protecție a minorilor și respectarea dreptului la viață privată, într-un domeniu unde soluțiile disponibile sunt adesea criticate fie pentru ineficiență, fie pentru caracterul lor prea intruziv.

La nivel global, tendința este către reguli tot mai stricte. Australia a adoptat recent o interdicție a accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, iar în Europa dezbaterile privind limitele de vârstă și reglementările mai riguroase devin din ce în ce mai frecvente. În acest context, TikTok subliniază absența unei metode universal acceptate care să permită confirmarea vârstei fără a ridica probleme semnificative de confidențialitate.

În cazul contestațiilor (de exemplu, dacă un utilizator consideră că a fost blocat pe nedrept), TikTok spune că va folosi mai multe metode de verificare: estimarea vârstei pe baza feței printr-un furnizor extern, verificări cu card bancar și documente de identitate emise de stat.

Compania menționează că lucrează în acest proces cu autoritatea irlandeză pentru protecția datelor, care este principalul său regulator în UE, iar utilizatorii europeni vor fi notificați pe măsură ce tehnologia va fi activată.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending