Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (68)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 33 din 19 august 2022.  Nicolae Oprea, sub titlul „Romanul „schismei” familiale”, publică o cronică la volumul lui Gellu Dorian „Schisme ( o tragedie românească) – Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 2022.  Reţinem din cronica  publicată de revistă la pagini 11: 1. „Poet la începuturi – debutând cu volumul întârziat „Poeme introductive” în 1986 – Gellu Dorian înclină balanţa exprimării artistice, peste un deceniu, către proză. După „Scriitorul” din 1986, a publicat alte şapte romane cu problematică de actualitate, pe suportul unor veridice reconstituiri istorice. Romanul recent, „Schisme (o tragedie românească)”, se situează în continuitatea tematică a celui intitulat „Cartea de la Uppsala”, unde prozatorul problematiza fenomenul emigraţiei românilor în America, urmărind certificarea adevărului istoric.”; 2. „Sub  aparenţa unei confesiuni literare, vocea auctorială este reprezentată de jurnalistul de investigaţie Andrei Asaftei care lucrează la un studiu despre depresie şi angoasă – în cazurile dramatice ale emigrării unor familii destrămate.”; 3. „Pe fundalul reconstituirii istoriei seculare a familiei, între geneză şi dezintegrare, Gellu Dorian evocă ilustrativ evenimentele istorice cu rezonanţă naţională.”; 4. „Poet, dramaturg şi eseist, Gellu Dorian se dovedeşte un prozator de cursă lungă. Greu de încadrat într-o categorie anume, „Schisme (o tragedie românească)” este un roman compact deopotrivă istoric, social-politic şi psihologic. Complexitatea lui derivă din înclinaţia prozatorului spre documentarea profundă (inclusiv livrescă) pentru realizarea configuraţiei particulare a ţinutului istoric cu rezonanţe tradiţional-simbolice. Este ilustrativ şi episodul evocării ilustrului înaintaş născut la Botoşani, Mihai Eminescu, al cărui bust dăruit oraşului de studenţii români adunaţi la congres în septembrie 1890 este vandalizat de câţiva studenţi de altă etnie.”

„România literară” nr. 34-35 din 26 august 2022.  Acest număr dublu al revistei publică o anchetă care vizează viitorul: Spre ce fel de lume ne îndreptăm? Lumea cea nouă va fi tot lumea veche, ştiută, sau va fi altfel?  Şi cum va arăta omul care va locui lumea ce va să fie: va fi diferit faţă de noi? Ancheta este realizată de Cristian Pătrăşconiu pe o temă propusă de Gabriel Chifu. Reţinem din răspunsurile date: ADRIAN ALUI GHEORGHE – „Deşi ştiu lucrul acesta, deşi îi dau crezare lui Malraux care spunea că „secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”, am o teamă insinuată în sânge, în inimă. E teama că ar putea să sune la uşă cineva, să deschid şi acolo să fie cyborgul care să îmi spună, cu glas metalizat, care nu acceptă nicio emoţie umană, care nu este dispus la nicio concesie: bau!”;  ADRIAN BODNARU  – „Suntem în siguranţă, dar trebuie să fim cu ochii-n patru pe deciziile ce vor fi anunţate. Nu şi pe deciziile noastre, ale fiecăruia dintre noi? Dar asta e o întrebare mai bună  pentru omul din lumea ce va să fie decât pentru cel din lumea de-acum.  Pentru omul din lumea de mâine, pe care-l văd mai puţin decisiv, mai puţin erou şi mai mult el…însuşi. Cu vulnerabilităţi la vedere, ca un pachet de ţigări în buzunarul de la pieptul cămăşii albe. Un om maipuţin adaptat la propria fiinţă, cam ca îndrăgostitul cu speranţă ridicată de viaţă de azi.”; HANNA BOTA – „Ştiu că diferenţierea se va adânci: cei care „constrânşi” de informaţie, au pornit vertiginos înainte, vor parcurge porţiuni mari, creând şi mai mare distanţă între ei şi ceilalţi. Dar când se va forma o masă critică a celor evoluaţi, primii le vor fi de ajutor celorlalţi. Cred în puterea binelui şi a frumosului, şi nu voi argumenta cu credinţa în divinitate, ci ştiinţific: stările de bucurie, de linişte interioară, de pace, de admirare a frumosului creează o neurochimie cu stări de bine şi unde cerebrale coerente mult mai plăcute şi de dorit, decât undele cerebrale disonante ale nesiguranţei, fricii, violenţei. Evolutiv, în imaginaţia mea, direcţia „de bine” va avea de câştigat.”;  ALEXANDRU COLŢAN  – „Chiar dacă vom locui Matrix-uri anti-atomice, înconjuraţi de clone, de holograme şi roboţi, chiar dacă vor încerca să ne colonizeze, din nou, viitorul, memoria şi visele, continui să sper că omul de mâine va rămâne, totuşi,  omul de azi sub aspectul valorilor tari la care se raportează, pe care încercau să le identifice anticii.”;   ION CRISTOFOR – „E sigur că vremurile sunt în schimbare, dar teamă mi-e că suntem deja cu un pas într-o epocă a oamenilor spălaţi pe creier, a „oamenilor găunoşi spre a reaminti expresia poetului T. S. Eliot”;  VASILE DAN- „…cred că Lumea va supravieţui, dar numai dacă omul e liber. (…) Vreau să spun că a trăi trebuie să urmeze o singură poruncă: a fi liber!”; NICHITA DANILOV – „Dacă vor citi cu atenţie romanul lui Rabelais, cu siguranţă vor găsi acolo şi compromisul. Romanul lui Rabelais le va oferi o soluţie salvatoare pentru ieşirea din impas.”; HORIA GÂRBEA – „…omul, ca fiinţă, nu se va modifica esenţial, sau nu într-un termen de decenii sau secole, nici anatomic, nici emoţional. Va avea aceleaşi griji.”; GHEORGHE GRIGURCU – „Măcinarea normelor anterioare ale civilizaţiei, un „progres” galopant cu consecinţe nu o dată regresive, o dezordine confuză a lumii de tip occidental extinsă acum pe cea mai mare parte a mapamondului, par a confirma „declinul” său, intuit încă de la începutul veacului trecut. Dar viitorul, cum ai putea vedea tu, în chip neconvenţional, viitorul, mă iscodeşte un confrate. Îi răspund: arta de a prevedea viitorul a fost socotită de antici drept darul funest la culme pe care l-a căpătat omul din partea zeilor.”; DAN GULEA – „… viitorul omului şi omul viitorului nu arată strălucit; în plus, dacă din punct de vedere psihologic nu s-a schimbat nimic în ultimele câteva zeci de mii de ani, nici într-un viitor asemănător nu se va produce o asemenea schimbare, în mod real”; VASILE IGNA – „… cred, împreună cu Dostoievski, că „frumuseţea va salva lumea” şi sper, asemenea Sf. Pavel că „dacă din toate rămân doar trei: credinţa, nădejdea şi iubirea, atunci, cu siguranţă „cea mai mare din toate e iubirea”. Iubirea e bucurie şi comuniune, deci speranţă!”; NICOLAE MANOLESCU – „Nu ştiu cum va fi lumea de mâine. Nici cum va fi omul de mâine. Un lucru este cât se poate de sigur, şi anume că lumea de mâine nu va semăna cu cea de astăzi şi nici omul nu va fi acelaşi. (…) Aşa cum nu cred într-o vârstă de aur la începuturile umanităţii, nu cred nici într-o vârstă de bronz aflată la sfârşitul ei, cu atât mai mult cu cât, dacă măsurăm timpul cu unităţi omeneşti, nu sunt tulburat de un eventual apus al umanităţii.”; ANGELO MITCHIEVICI – „… lumea care vine este o lume în care totul este accelerat, o lume în care totul trece mai repede de la anotimpuri la propriile noastre vieţi, o lume pusă pe fast forward, o lume în care răgazul şi reflecţia îşi au tot mai puţin locul pentru că frânează marile salturi înainte.”; OVIDIU PECICAN – „… bunătatea şi răutatea, ura şi exaltarea, resentimentul şi asentimentul rămân tot cele ştiute, chiar dacă se exprimă în alte medii, uneori cu alte mijloace.”; IRINA PETRAŞ – „Omul nu-i făcut pentru fericire. Oricâte binefaceri ai îngrămădi pe capul lui „îşi va pune confortul în pericol şi-şi va dori cu încăpăţânare vreo mizerie dăunătoare, vreun gunoi costisitor, îşi va apăra visele fantasmatice şi această degradantă stupiditate.”; DAN STANCA – „Lumea aceasta, aşa cum o ştim, va pieri. Renaşterea adevărată nu va avea nicio legătură cu ce a fost în urmă cu secole, dar va fi cu atât mai expresivă. Seminţele au început deja să încolţească.”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Părintele Mihail Răzvan Melnic este noul preot paroh al Bisericii din Drislea, Trușești. Acesta a fost hirotonit de PS Nichifor Botoșăneanul în cadrul primei Sf. Liturghii a anului

Publicat

Publicitate

Prima zi a anului 2026 a adus emoție și nădejde pentru credincioșii din Parohia Drislea, județul Botoșani. În Catedrala Mitropolitană din Iași, în cadrul Sfintei Liturghii oficiate de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, tânărul diacon Mihail Răzvan Melnic a fost hirotonit preot, urmând să slujească în Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Drislea.

Slujba a avut loc într-o zi cu dublă semnificație pentru creștinii ortodocși, sărbătoarea Tăierii împrejur după trup a Domnului Iisus Hristos și pomenirea Sfântului Vasile cel Mare. În acest cadru solemn, Preasfințitul Nichifor a săvârșit două hirotonii: diaconul Răzvan Mihai Melnic a fost hirotonit întru preot, iar teologul Alexandru Ioan Pintilie a primit hirotonia întru diacon.

Pentru credincioșii din Drislea, momentul a avut o încărcătură aparte. După un an greu, marcat de pierderea părintelui Toma Burdulea, care i-a păstorit timp de peste patru decenii, comunitatea primește acum un nou păstor. Durerea despărțirii lasă loc nădejdii, iar lacrimile pot fi, în sfârșit, șterse.

Noul preot nu vine într-un loc străin. Părintele Răzvan Melnic a fost mult timp dascăl al bisericii din Drislea și un sprijin de nădejde pentru părintele Toma. Cunoscând fiecare uliță și fiecare familie, el revine acum în mijlocul oamenilor ca slujitor al altarului, gata să adune „ca într-un mănunchi” roadele duhovnicești ale unei parohii cunoscute pentru unitatea și frumusețea ei sufletească.

Biserica din Drislea, cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, își continuă astfel drumul cu un nou vlăstar crescut pe vița credinței, părintele Răzvan Melnic. Lângă sfinția sa va sta preoteasa sa, Denisa, absolventă a Facultății de Litere din Iași, cunoscută ca o prezență luminoasă și constantă în Biserica din Stăuceni, fiind nelipsită de la slujbe, rugându-se fierbinte pentru întreaga comunitate. Preoteasa Denisa este o adevărată floare vie a Bisericii, care dăruiește din frumusețea sufletului ei tuturor celor din jur, fiind un sprijin tainic și o lumină blândă în viața parohiei. Acum a devenit femeia din spatele unui preot care promite, prin structura sufletească și pregătirea teologică temeinică, să devină un mare duhovnic.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Costurile din construcții vor crește semnificativ în 2026. România, puternic dependentă de importuri non-UE

Publicat

Publicitate

Începând cu 1 ianuarie 2026, sectorul construcțiilor din România va fi afectat de majorări importante de costuri, generate de introducerea taxei de carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene.

Conform unei analize făcute publice miercuri, cele mai expuse scumpirilor vor fi materialele de bază – cimentul, fierul, oțelul și aluminiul – elemente indispensabile în majoritatea proiectelor de construcții, potrivit Agerpres.

Noua taxă este parte a Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) și presupune costuri suplimentare pentru materiile prime și produsele semifinite provenite din state non-UE. Aceste costuri vor fi transferate treptat în prețurile materialelor, iar ulterior se vor reflecta în costul final al construcțiilor.

„Pentru foarte multe materiale utilizate în România, materia primă sau produsele semifinite sunt importate din afara Uniunii Europene. Odată cu introducerea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în structura de preț. Anul 2026 va marca momentul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, afirmă Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual (vindem-ieftin.ro).

Potrivit estimărilor din industrie, luna ianuarie 2026 va reprezenta, practic, ultima perioadă în care vor mai putea fi accesate prețurile actuale, însă doar pentru materialele deja aflate în producție sau în stocurile existente.

Scumpiri aplicate treptat

Publicitate

Majorările de preț nu vor apărea brusc, prin anunțuri oficiale, ci vor fi introduse etapizat. Producătorii și importatorii își ajustează deja structurile de cost, urmând ca noile prețuri să intre treptat în piață, pe măsură ce sunt utilizate materii prime achiziționate la costuri mai mari.

Astfel, materialele fabricate din materii prime cumpărate în 2025 vor putea fi livrate la prețurile actuale, în timp ce producția demarată în 2026 va reflecta integral impactul taxei de carbon, al energiei și al costurilor logistice.

„Nu discutăm despre o scumpire instantanee, ci despre una dictată de ciclurile reale de producție. În ianuarie, cei care au șantiere în derulare mai pot beneficia de prețurile vechi dacă se grăbesc cu achizițiile. Ulterior, pe măsură ce apare producția nouă, creșterile de preț devin inevitabile”, explică Raileanu.

Această fereastră de timp va fi limitată și diferită de la un producător la altul, în funcție de stocuri, contracte și ritmul transferului de costuri în piață. Pentru proiectele aflate deja în execuție, momentul achiziției materialelor poate influența semnificativ costul final.

România, puternic dependentă de importuri non-UE

Analiza arată că România depinde în mare măsură de importuri din afara Uniunii Europene, în special în sectorul metalurgic și industrial. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China și India, țări care nu fac parte din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.

Aplicarea taxei de carbon va avea un impact direct asupra acestor importuri, iar estimările din piață indică scumpiri de 9–10% pentru materia primă și produsele semifinite, în special în cazul oțelului și aluminiului.

Cele mai afectate vor fi construcțiile industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată. Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, creșterile estimate ajung la 9–10%, iar produsele metalurgice, în ansamblu, ar putea înregistra majorări de aproximativ 10%.

Efectele se vor propaga în lanț: pavajele ar putea avea scumpiri de circa 6%, acoperișurile metalice și profilele – 5–7%, iar panourile sandwich – 5–7%. La nivel de produs finit și execuție, impactul cumulat va fi și mai mare.

Construcțiile ar putea fi cu până la 15% mai scumpe

„Dacă adunăm creșterile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate fi cu până la 15% mai mare în 2026 comparativ cu 2025”, explică Cosmin Raileanu.

Astfel, o investiție de 100.000 de euro realizată în 2025 pentru construirea unei case sau a unei hale industriale ar putea ajunge la 115.000 de euro în 2026, fără modificări de proiect sau standard, exclusiv din cauza scumpirilor din lanțul de aprovizionare.

În prezent, nu sunt anticipate creșteri semnificative pentru materialele de izolație, precum polistirenul sau vata minerală, acestea fiind mai puțin dependente de materiile prime intens poluante din afara UE. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că evoluțiile din energie și transport pot influența și aceste segmente pe termen mediu.

În concluzie, anul 2026 va aduce o schimbare structurală în modul de formare a prețurilor din construcții. Taxa de carbon, dependența de importurile non-UE și efectele în lanț asupra execuției vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie semnificativ mai costisitoare decât cele din 2025.

„În perioada următoare, diferența nu o va mai face cel mai mic preț de listă, ci capacitatea de a planifica eficient, de a cumpăra din timp și de a optimiza corect achizițiile”, subliniază Cosmin Raileanu.

Sursa: Agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

Hidroelectrica, anunț pentru clienți: Întreruperi la facturi, plăți și alte operațiuni, din 1 ianuarie. Care este motivul

Publicat

Publicitate

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat că va derula, în perioada 1-20 ianuarie, un proiect pentru digitalizare și creșterea calității serviciilor oferite clienților, operațiune care presupune implementare a unui nou sistem informatic, precum și migrarea bazelor de date, informează, miercuri, compania.

Potrivit sursei citate, noile sisteme informatice vor permite, pe termen mediu și lung, o gestionare mai eficientă a relației cu clienții, procese de facturare mai rapide și mai sigure, o transparență sporită a informațiilor privind soldurile și plățile, precum și dezvoltarea unor funcționalități digitale îmbunătățite, orientate către nevoile consumatorilor.

În contextul acestor operațiuni tehnice, Hidroelectrica informează că, temporar, anumite activități vor fi întrerupte:

  • emiterea și corectarea facturilor;
  • reconcilierea soldurilor și alocarea plăților;
  • alte operațiuni care presupun accesarea sau modificarea bazelor de date.

De asemenea, plățile efectuate prin alte canale decât aplicația iHidro (de exemplu, transfer bancar), în perioada 1 – 15 ianuarie, se vor reflecta în soldurile clienților după finalizarea etapelor de migrare, respectiv începând cu 15 ianuarie, fără a afecta drepturile contractuale ale clienților.

Pe toată durata implementării, activitatea de relaționare cu publicul se va desfășura conform programului normal.

Hidroelectrica subliniază că aceste investiții în infrastructura IT sunt realizate în beneficiul direct al consumatorilor, pentru a asigura servicii moderne, sigure și adaptate cerințelor actuale.

Publicitate

sursa: agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului este sărbătorită de Biserică la 1 ianuarie

Publicat

Publicitate

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a primit tăierea împrejur, act care confirma legământul poporului israelit cu Dumnezeu, pe de o parte ca să împlinească legea, cum însuși Mântuitorul spune în Evanghelie: ‘Să nu socotiți că am venit să stric legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să plinesc’ (Matei 5, 17), iar pe de altă parte pentru a arăta fără tăgadă că a luat trup adevărat, iar cei necredincioși să nu aibă temei să susțină că Hristos cu nălucire S-ar fi născut.

Drept aceea, S-a tăiat împrejur, ca să fie arătat omenirii; pentru că de nu S-ar fi îmbrăcat cu trup, apoi cum ar fi fost cu putință să se taie împrejur nălucirea, fiindcă spune Sfântul Efrem Sirul: ‘Cel ce a fost cu trup adevărat S-a și tăiat împrejur ca un om, și cu sângele Său S-a roșit Pruncul, ca un fiu omenesc și, durându-L, plângea, precum se cădea firii omenești’.

Nu se cădea Lui să rabde acea rană a păcatului, ca unul Care era fără de păcat și dătător de lege, tăierea împrejur în Vechiul Testament fiind rânduită în chipul Botezului și al curățirii păcatului strămoșesc.

Mai mare smerenie a arătat Hristos, Mântuitorul lumii, în tăierea împrejur decât în nașterea Sa. Pentru că prin naștere a luat asupra Sa numai chipul omenesc, iar prin tăierea împrejur a luat asupra Sa chipul păcătosului, suferind ca și un păcătos rana cea rânduită pentru păcat.

Deci, a voit ca să primească tăiere împrejur, începând înainte de a pătimi pentru noi, și gustând acel pahar, pe care voia să-l bea până în sfârșit, grăind pe Cruce: ‘Săvârșitu-s-a’.

S-a pus apoi numele fericitului prunc ‘Iisus’, nume care s-a dat din cer de Arhanghelul Gavriil în vremea când a binevestit Preacuratei Fecioare zămislirea Lui și mai înainte până a nu se zămisli în pântece.

Publicitate

‘Deci, acest preasfânt nume, Iisus, care s-a spus de înger mai înainte de zămislire, I s-a dat la tăierea împrejur Domnului Hristos, ca o încredințare despre mântuirea noastră; pentru că ‘Iisus’ înseamnă ‘Mântuitor’, precum mai înainte a tălmăcit același înger lui Iosif, în vis, arătându-se și zicându-i: Vei da numele Lui ‘Iisus’, pentru că Acela va mântui pe poporul Său din păcate. Încă și Sfântul Apostol Petru, mărturisând despre numele lui Iisus, zicea: ‘Nu este întru nimeni altul mântuire, pentru că nu este nici un alt nume sub cer, dat între oameni, întru care se cade a ne mântui’ ‘. (Viețile Sfinților)

Acest mântuitor nume, Iisus, era pregătit în sfatul Sfintei Treimi mai înainte de toți vecii.

‘Ca un mir bine mirositor a umplut lumea de bună mireasmă. Ca un mir este vărsat numele Său, nu ținut în vas, ci vărsat; căci până când mirul este în vas, până atunci mireasma lui este înăuntru; iar când se varsă, îndată buna lui mireasmă umple văzduhul. Puterea numelui lui Iisus era tăinuită în sfatul cel mai înainte de veci, acoperindu-se ca într-un vas; iar după ce din cer s-a vărsat pe pământ acest nume, îndată ca niște mir plin de aromate, prin buna mirosire a darului, de la vărsarea pruncescului sânge la tăierea împrejur, a umplut lumea. Și toată lumea acum mărturisește că Domnul Iisus Hristos este întru slava lui Dumnezeu Tatăl’. (Viețile Sfinților)

Arătată s-a făcut puterea numelui lui Iisus, căci acest minunat nume a mirat pe îngeri, a bucurat pe oameni și a înfricoșat pe diavoli, pentru că și diavolii cred în El și se cutremură. De numele acesta tremură iadul, tremură cele dedesubt, se scutură puterea întunericului, cad cei ciopliți, se gonește întunericul idoleștii îndrăciri; iar lumina dreptei credințe răsare și luminează pe tot omul ce vine în lume. (sursa: Viețile Sfinților – paginiortodoxe.tripod.com) AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending