Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (68)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 33 din 19 august 2022.  Nicolae Oprea, sub titlul „Romanul „schismei” familiale”, publică o cronică la volumul lui Gellu Dorian „Schisme ( o tragedie românească) – Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 2022.  Reţinem din cronica  publicată de revistă la pagini 11: 1. „Poet la începuturi – debutând cu volumul întârziat „Poeme introductive” în 1986 – Gellu Dorian înclină balanţa exprimării artistice, peste un deceniu, către proză. După „Scriitorul” din 1986, a publicat alte şapte romane cu problematică de actualitate, pe suportul unor veridice reconstituiri istorice. Romanul recent, „Schisme (o tragedie românească)”, se situează în continuitatea tematică a celui intitulat „Cartea de la Uppsala”, unde prozatorul problematiza fenomenul emigraţiei românilor în America, urmărind certificarea adevărului istoric.”; 2. „Sub  aparenţa unei confesiuni literare, vocea auctorială este reprezentată de jurnalistul de investigaţie Andrei Asaftei care lucrează la un studiu despre depresie şi angoasă – în cazurile dramatice ale emigrării unor familii destrămate.”; 3. „Pe fundalul reconstituirii istoriei seculare a familiei, între geneză şi dezintegrare, Gellu Dorian evocă ilustrativ evenimentele istorice cu rezonanţă naţională.”; 4. „Poet, dramaturg şi eseist, Gellu Dorian se dovedeşte un prozator de cursă lungă. Greu de încadrat într-o categorie anume, „Schisme (o tragedie românească)” este un roman compact deopotrivă istoric, social-politic şi psihologic. Complexitatea lui derivă din înclinaţia prozatorului spre documentarea profundă (inclusiv livrescă) pentru realizarea configuraţiei particulare a ţinutului istoric cu rezonanţe tradiţional-simbolice. Este ilustrativ şi episodul evocării ilustrului înaintaş născut la Botoşani, Mihai Eminescu, al cărui bust dăruit oraşului de studenţii români adunaţi la congres în septembrie 1890 este vandalizat de câţiva studenţi de altă etnie.”

„România literară” nr. 34-35 din 26 august 2022.  Acest număr dublu al revistei publică o anchetă care vizează viitorul: Spre ce fel de lume ne îndreptăm? Lumea cea nouă va fi tot lumea veche, ştiută, sau va fi altfel?  Şi cum va arăta omul care va locui lumea ce va să fie: va fi diferit faţă de noi? Ancheta este realizată de Cristian Pătrăşconiu pe o temă propusă de Gabriel Chifu. Reţinem din răspunsurile date: ADRIAN ALUI GHEORGHE – „Deşi ştiu lucrul acesta, deşi îi dau crezare lui Malraux care spunea că „secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”, am o teamă insinuată în sânge, în inimă. E teama că ar putea să sune la uşă cineva, să deschid şi acolo să fie cyborgul care să îmi spună, cu glas metalizat, care nu acceptă nicio emoţie umană, care nu este dispus la nicio concesie: bau!”;  ADRIAN BODNARU  – „Suntem în siguranţă, dar trebuie să fim cu ochii-n patru pe deciziile ce vor fi anunţate. Nu şi pe deciziile noastre, ale fiecăruia dintre noi? Dar asta e o întrebare mai bună  pentru omul din lumea ce va să fie decât pentru cel din lumea de-acum.  Pentru omul din lumea de mâine, pe care-l văd mai puţin decisiv, mai puţin erou şi mai mult el…însuşi. Cu vulnerabilităţi la vedere, ca un pachet de ţigări în buzunarul de la pieptul cămăşii albe. Un om maipuţin adaptat la propria fiinţă, cam ca îndrăgostitul cu speranţă ridicată de viaţă de azi.”; HANNA BOTA – „Ştiu că diferenţierea se va adânci: cei care „constrânşi” de informaţie, au pornit vertiginos înainte, vor parcurge porţiuni mari, creând şi mai mare distanţă între ei şi ceilalţi. Dar când se va forma o masă critică a celor evoluaţi, primii le vor fi de ajutor celorlalţi. Cred în puterea binelui şi a frumosului, şi nu voi argumenta cu credinţa în divinitate, ci ştiinţific: stările de bucurie, de linişte interioară, de pace, de admirare a frumosului creează o neurochimie cu stări de bine şi unde cerebrale coerente mult mai plăcute şi de dorit, decât undele cerebrale disonante ale nesiguranţei, fricii, violenţei. Evolutiv, în imaginaţia mea, direcţia „de bine” va avea de câştigat.”;  ALEXANDRU COLŢAN  – „Chiar dacă vom locui Matrix-uri anti-atomice, înconjuraţi de clone, de holograme şi roboţi, chiar dacă vor încerca să ne colonizeze, din nou, viitorul, memoria şi visele, continui să sper că omul de mâine va rămâne, totuşi,  omul de azi sub aspectul valorilor tari la care se raportează, pe care încercau să le identifice anticii.”;   ION CRISTOFOR – „E sigur că vremurile sunt în schimbare, dar teamă mi-e că suntem deja cu un pas într-o epocă a oamenilor spălaţi pe creier, a „oamenilor găunoşi spre a reaminti expresia poetului T. S. Eliot”;  VASILE DAN- „…cred că Lumea va supravieţui, dar numai dacă omul e liber. (…) Vreau să spun că a trăi trebuie să urmeze o singură poruncă: a fi liber!”; NICHITA DANILOV – „Dacă vor citi cu atenţie romanul lui Rabelais, cu siguranţă vor găsi acolo şi compromisul. Romanul lui Rabelais le va oferi o soluţie salvatoare pentru ieşirea din impas.”; HORIA GÂRBEA – „…omul, ca fiinţă, nu se va modifica esenţial, sau nu într-un termen de decenii sau secole, nici anatomic, nici emoţional. Va avea aceleaşi griji.”; GHEORGHE GRIGURCU – „Măcinarea normelor anterioare ale civilizaţiei, un „progres” galopant cu consecinţe nu o dată regresive, o dezordine confuză a lumii de tip occidental extinsă acum pe cea mai mare parte a mapamondului, par a confirma „declinul” său, intuit încă de la începutul veacului trecut. Dar viitorul, cum ai putea vedea tu, în chip neconvenţional, viitorul, mă iscodeşte un confrate. Îi răspund: arta de a prevedea viitorul a fost socotită de antici drept darul funest la culme pe care l-a căpătat omul din partea zeilor.”; DAN GULEA – „… viitorul omului şi omul viitorului nu arată strălucit; în plus, dacă din punct de vedere psihologic nu s-a schimbat nimic în ultimele câteva zeci de mii de ani, nici într-un viitor asemănător nu se va produce o asemenea schimbare, în mod real”; VASILE IGNA – „… cred, împreună cu Dostoievski, că „frumuseţea va salva lumea” şi sper, asemenea Sf. Pavel că „dacă din toate rămân doar trei: credinţa, nădejdea şi iubirea, atunci, cu siguranţă „cea mai mare din toate e iubirea”. Iubirea e bucurie şi comuniune, deci speranţă!”; NICOLAE MANOLESCU – „Nu ştiu cum va fi lumea de mâine. Nici cum va fi omul de mâine. Un lucru este cât se poate de sigur, şi anume că lumea de mâine nu va semăna cu cea de astăzi şi nici omul nu va fi acelaşi. (…) Aşa cum nu cred într-o vârstă de aur la începuturile umanităţii, nu cred nici într-o vârstă de bronz aflată la sfârşitul ei, cu atât mai mult cu cât, dacă măsurăm timpul cu unităţi omeneşti, nu sunt tulburat de un eventual apus al umanităţii.”; ANGELO MITCHIEVICI – „… lumea care vine este o lume în care totul este accelerat, o lume în care totul trece mai repede de la anotimpuri la propriile noastre vieţi, o lume pusă pe fast forward, o lume în care răgazul şi reflecţia îşi au tot mai puţin locul pentru că frânează marile salturi înainte.”; OVIDIU PECICAN – „… bunătatea şi răutatea, ura şi exaltarea, resentimentul şi asentimentul rămân tot cele ştiute, chiar dacă se exprimă în alte medii, uneori cu alte mijloace.”; IRINA PETRAŞ – „Omul nu-i făcut pentru fericire. Oricâte binefaceri ai îngrămădi pe capul lui „îşi va pune confortul în pericol şi-şi va dori cu încăpăţânare vreo mizerie dăunătoare, vreun gunoi costisitor, îşi va apăra visele fantasmatice şi această degradantă stupiditate.”; DAN STANCA – „Lumea aceasta, aşa cum o ştim, va pieri. Renaşterea adevărată nu va avea nicio legătură cu ce a fost în urmă cu secole, dar va fi cu atât mai expresivă. Seminţele au început deja să încolţească.”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu puternic în parcarea unui service auto din Botoșani: Două mașini distruse, alte vehicule și acoperișul afectate

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent a izbucnit, duminică după-amiază, în parcarea unui service auto din municipiul Botoșani, provocând pagube importante și un val de panică în rândul celor aflați în zonă. Flăcările au cuprins rapid două autoturisme, extinzându-se ulterior către clădirea service-ului și amenințând să afecteze alte patru mașini aflate în apropiere. Doar intervenția rapidă și profesionistă a pompierilor a prevenit o catastrofă.

Alarma a fost dată de un bărbat care a observat coloana de fum și flăcările puternice care ieșeau din zona parcării. A sunat imediat la 112, iar la fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

Ajunși la fața locului, salvatorii au constatat că incendiul se manifesta cu violență la două autoturisme, iar căldura degajată a afectat și un al treilea vehicul. Flăcările au pătruns până la ușile și geamurile atelierului auto, deteriorând inclusiv o parte din acoperiș. Aproximativ 70 de metri pătrați din acoperișul clădirii au fost cuprinși de foc, iar fumul gros s-a ridicat deasupra cartierului, fiind vizibil de la distanță.

Pompierii au reușit să izoleze focul înainte ca acesta să se propage la restul construcției, care are o suprafață totală de aproximativ 300 de metri pătrați, precum și la alte patru autoturisme parcate în vecinătate. Intervenția promptă a echipajelor a fost crucială pentru limitarea dezastrului și evitarea unui incendiu de proporții mai mari.

Potrivit primelor concluzii, cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un scurtcircuit electric la unul dintre autoturisme.

Reprezentanții ISU Botoșani fac apel la responsabilitate și reamintesc șoferilor câteva măsuri esențiale pentru prevenirea incendiilor auto:

Publicitate
  • Verificați în mod regulat instalația electrică a vehiculului;

  • Nu efectuați improvizații la sistemele electrice;

  • Nu neglijați eventualele scurgeri de carburanți sau uleiuri;

  • Asigurați-vă că instalațiile de iluminat nu sunt defecte sau neizolate;

  • Verificați periodic valabilitatea stingătorului din autovehicul.

„Astfel de incidente pot degenera rapid și pot pune în pericol nu doar bunurile materiale, ci și viețile celor aflați în apropiere. Recomandăm tuturor cetățenilor să trateze cu maximă seriozitate verificările tehnice și să intervină la primele semne de nereguli”, a transmis Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Pompierii botoșăneni rămân mobilizați 24 de ore din 24 pentru gestionarea tuturor situațiilor de urgență din județ. Evenimentele de acest tip sunt atent monitorizate de Centrul Operațional Județean, care are ca principal obiectiv coordonarea operativă a intervențiilor în sprijinul cetățenilor.

Ancheta privind cauza exactă a incendiului este în desfășurare. În paralel, se evaluează și pagubele materiale produse. Din fericire, nu au fost înregistrate victime.

Citeste mai mult

Eveniment

Noul Guvern Bolojan, aproape gata: 5 vicepremieri; 6 miniștri PSD; 4 – PNL; 4 – USR; 2 – UDMR

Publicat

Publicitate

Noul Guvern care va fi condus de Ilie Bolojan va avea cinci vicepremieri, șase miniștri de la PSD, patru – PNL, patru – USR și doi – UDMR, relatează agerpres.ro.

PSD, PNL, UDMR și USR au stabilit în acest sfârșit de săptămână propunerile de miniștri care vor face parte din Guvernul Bolojan.

Componența noului Executiv va fi:

Ilie Bolojan – premier

* Marian Neacșu – vicepremier

Tánczos Barna – vicepremier

Publicitate

Dragoș Anastasiu – vicepremier pentru reformă

Cătălin Predoiu – ministrul Afacerilor Interne, vicepremier

Ionuț Moșteanu – ministrul Apărării Naționale, vicepremier

* Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor

Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii

Radu Marinescu – ministrul Justiției

Radu Miruță – ministrul Digitalizării și Economiei

* Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății

Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

* Florin Barbu – ministrul Agriculturii

* Florin Manole – ministrul Muncii

* Andras Demeter Istvan – ministrul Culturii

* Daniel David – ministrul Educației

Oana Țoiu – ministrul Afacerilor Externe

Dragoș Pîslaru – ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene

* Bogdan Ivan – ministrul Energiei

Diana Buzoianu – ministrul Mediului.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 22 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 22 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 22 iunie 2025:

Loto 6/49: 17, 27, 31, 18, 38, 5

Loto 5/40: 26, 23, 38, 35, 34, 8

Joker: 10, 16, 42, 22, 38 + 16

Noroc: 8 1 1 9 9 7 0

Publicitate

Noroc Plus: 1 0 4 9 9 9

Super Noroc: 9 4 6 2 8 9

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (362)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU PEDAGOG (VIII) 

În preocupările lui Eminescu privind didactica se pot întâlni și puncte de vedere privind personalitatea învățătorului.  În raportul nr. 217 / 76 pe care Eminescu îl adresează Ministerului Instrucției de atunci, Toma Chiricuță găsește  o atitudine tranșantă: „Asupra unui învățător nu trebuie însă să atârne nici măcar pretextul unei desconsiderări din partea concetățenilor și a școlarilor săi”. În „Raportul asupra conferințelor cu învățătorii din județul Iași” (vezi „Opere  complete”) atrage atenția că învățătorii buni nu sunt doar produsul școlilor care i-au format, ci mai mult ai naturii, care i-a înzestrat cu un adânc simț pedagogic: „aceștia sunt învățătorii născuți”.  Și față de școlile care i-au format ca învățători, Eminescu  este destul de realist: „Cunoștințele lor consistă în genere în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep”.  Sensul acestei fraze este întărit de o explicație a  autorului studiului, Toma Chiricuță: „Școlile au dat acestor învățători mai mult cunoștințe superficiale și o metodă insuficientă”.  Din  raportul amintit, Toma Chiricuță extrage: 1) „lipsa absolută de mijloace pedagogice”; 2) „lipsa unei foi învățătorești”; 3) „cărțile didactice, câte sunt la noi, sunt pentru licee. Învățătorii rurali n-au ce citi, chiar dacă vor”; 4) „deși programul școalelor noastre rurale e încărcat cu aceste științe, totuși pentru a-i face apți pe învățători la propunerea unor asemenea cunoștințe, nu există până astăzi un singur mijloc, nici măcar un organ periodic”.

Toma Chiricuță descoperă în finalul raportului amintit o idee eminesciană  cu privire la „desăvârșirea culturii profesionale a oamenilor școalei”, reluând acest pasaj:      „Atrăgându-vă atenția asupra acestor lipsuri, vă rog totodată, Domnule Ministru, să binevoiți a hotărî dacă n-ar fi bine ca aceste conferințe să se ție pe viitor în feriile Crăciunului și ale Paștelor. Atunci petrec în genere în Iași profesorii de la institutele secundare, din mijlocul cărora s-ar găsi mulți a căror metodă ar servi de model învățătorilor rurali și ale căror prelegeri le-ar putea îmbogăți cunoștințele”. Observând prezența  unui mare număr de suplinitori în învățământ, Eminescu scrie în raportul către ministru: 1. „Totdeauna am crezut că în locul unor suplinitori inepți e mai bine să nu fie de fel”; 2. „Școala să fie școală, Statul stat și omul om”.  În fapt Eminescu dorea ca primăriile de comune să aloce sumele necesare școlilor și salariului învățătorului, „popa să fie bun”, „dările să fie mici”, iar „învățătorii pedagogi” ca cea mai înaltă accepție în care se poate lua cuvântul învățător.  În recenzia la „Manualul de Istoria românilor” a lui Gr. Cristescu, Eminescu cere învățătorilor să fie colaboratori științifici la munca pedagogilor: „O recomandăm cartea învățătorilor și dorim ca fiecare să-și facă observațiile sale asupra ei, căci autorul, după câte știm, va da edițiilor sale viitoare toate schimbările, câte i s-ar propune de către învățătorii practici și competenți. Căci numai astfel se creează o adevărată literatură didactică: prin munca comună a întregului corp învățătoresc”.  Adevărul este, observă Toma Chiricuță,  că marele nostru poet  are meritul de a fi enunțat  câteva idei  mari: 1) că pedagogia nu este o știință creată numai de câțiva, ci este o muncă colectivă care se adună și se desăvârșește necontenit; 2) că se gândește numai la un câmp restrâns, pe care ar trebui să se afirme colaborarea profesorilor: câmpul literaturii didactice; 3.) are meritul de a pune problema pedagogiei experimentale; 4) este, până la un punct, un creator în domeniul educației; 5) are contribuții pe tărâmul istoriei pedagogiei și culturii românești; 6) a propus crearea unei biblioteci pedagogice pentru învățători; 7) propune întemeierea  unei publicații periodice pentru învățători; 8) recomandă instituirea unor cursuri de vacanță în vederea perfecționării culturii învățătorilor. Și să nu uităm, toate acestea la nivelul anului 1875. (VA URMA)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending