Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (66)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Arta poetică eminesciană” (1998), autor Titus Bărbulescu.  În 1970, profesorul şi scriitorul Titus Bărbulescu scrie, la Paris,  „Structure metrique et rythmique des vers de Mihai Eminescu”. Manuscrisul inedit va fi tradus de Mihai Popescu şi publicat în 1998 simultan la două edituri din Bucureşti: „Saeculum I. O.” şi „Vestala”.  Pe 180 de pagini autorul face o prezentare a metricii şi ritmicii versurilor lui Eminescu, întrebându-se în acelaşi timp: „va fi oare suficientă pentru a face înţelegerea cântecului interior al poetului mai clară, mai bogată, mai densă?” Volumul este important fiindcă, spune autorul, până la publicarea lui, mai există o singură monografie închinată prozodiei lui Eminescu: „Die Metrik Eminescu” (1904) de Alexandru Bogdan, însă „una greu lizibilă datorită caracterului mecanic de catalog – ba chiar şi acest catalog este incomplet şi simplu conceput”. Titus Bărbulescu a studiat o vastă bibliografie, dar ţine să precizeze că a urmat pas cu pas două lucrări: 1.  ediţia Perpessicius (Mihai Eminescu, „Opere” – 6 volume apărute  la Bucureşti la „Editura Fundaţiilor Regale” şi „Editura Academiei Române” între anii 1939 – 1963) pentru ortografia şi punctuaţia fidele manuscriselor eminesciene; 2. lucrarea „Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu” (apărută la Paris în 1963), autor Alain Guillermou, din care a urmărit calea lăuntrică a creaţiei lui Eminescu.

Prima parte a cărţii se referă la „Metrică”, accentul punându-se pe silabă, vers, strofă şi rimă. Titus Bărbulescu a contabilizat în opera poetică a lui Eminescu din timpul vieţii un total de 55.270 de silabe, „tot atâtea pulsaţii de viaţă, exprimate în formă definitivă, după numeroase tatonări, într-o perioadă aparentă de la 12/24 ianuarie 1866 – când a publicat poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” – până la „Kamadeva”, ultima poezie publicată în iulie 1877, în „Convorbiri literare”). Structura silabică este analizată  după cele două denumiri ale silabei: deschisă (care se termină printr-o vocală) şi închisă (nucleul vocalic este urmat de una sau mai multe consoane). Astfel că, spune Titus Bărbulescu: „sistemul silabic al lui Eminescu are o evoluţie crescătoare de la 72% la 80% pentru silabele deschise, corespunzându-i o scădere de la 28% la 20% pentru silabele închise. El se alătură, ba chiar anticipează sistemul silabic al poeziei române moderne şi contemporane”.

Versul, ca unitate metrică superioară silabei, au fost  înregistrate de autor, în primul rând, după lungime: „Versurile lui Eminescu au între 3 şi 16 silabe. Dintr-un total de  90 de poezii tipărite în timpul vieţii ( 88 în Tabla de materii a ediţiei Perpessicius, din care 3 sonete, au fost socotite câte o singură poezie, adică 88 plus 2 egal 90), noi am numărat 4829 de versuri din care 2140 versuri scurte (de la 3 la 9 silabe) şi 2752 versuri lungi (de la 10 la 16 silabe). Versul din 3 silabe este foarte rar. El figurează, ca refren, într-o singură poezie cu rimă ( „De tine” în poezia „Adio”). Versul din 3 silabe mai apare o dată şi într-o poezie în vers liber ( „Lângă el” în poezia „Mănuşa”).   Eminescu foloseşte mai multe tipuri metrice în poeziile sale (P)  tipărite în timpul vieţii, astfel: 17 poezii în metru uniform (U), 56 de poezii cu tipuri metrice apropiate (A), 7 poezii cu tipuri metrice  complementare (C) şi 10 poezii în metri diferiţi (D). Ecuaţia pe care o dă din această analiză Titus Bărbulescu este: 17U + 56A + 7C + 10D = 90P.  Din această statistică autorul rezumă următoarea concluzie: “…poetul îndrăgeşte versurile cu tipuri metrice apropiate, pe care le foloseşte în 56 din cele 90 de poezii; metrii uniformi (17) sunt folosiţi în marile poeme de maturitate; cei diferiţi (10) se găsesc mai ales în primele poezii; metrii complementri (7) sunt relativ puţin numeroşi în raport cu ansamblul tipurilor metrice”.

Din totalul general de  4892  de versuri, Eminescu le foloseşte cel mai des pe cele octosilabice (11l8 de versuri), iar cele mai rare sunt  decasilabicele (6 versuri). O altă statistică  este şi aceasta: din totalul de 4892 de versuri, 399 de versuri sunt parisilabice (63%), remarcându-se preferinţa netă pentru versul parisilabic, iar  1793 sunt imparisilabice (37%).

Strofa este  analizată de Titus Bărbulescu în sensul cel mai general, adică:  “o suită de versuri cu tip metric uniform sau diferit, înlănţuite printr-un joc de rime şi formând o unitale logică şi ritmică”. În multitudinea diferitelor tipuri de strofe şi cuplete folosite de Eminescu în poeziile sale antume, autorul a găsit: catrene (42 de poezii), cu 5 versuri (5 poezii), cu 6 versuri (8 poezii), cu 7 versuri (1 poezie), cu 8 versuri (4 poezii), combinate 4-8 versuri (4 poezii),  cuplete de 12 versuri (2 poezii), cuplete de 13 versuri (1 poezie), cuplete de 14 versuri (1 poezie), cuplete de 18 versuri (1 poezie), cuplete de 25 de versuri (11 poezii), formă fixă (9 poezii) şi vers liber (1 poezie), în total 90 de poezii.

Publicitate

Referitor la rimă, în cele 42 de poezii în catrene, statistica făcută de Titus Bărbulescu este următoarea: rime încrucişate (20 de poezii), rime îmbrăţişate (7 poezii), rime simple (2 poezii) şi catrene aranjate pe două rime (13 poezii). În celelalte 48 de poezii, Eminescu face un “joc al rimelor” diferit, încât autorul studiului simte nevoia să  să le analizeze pe fiecare.  Iau ca exemplu doar pe cele a căror strofe au 8 versuri: “Doar 4 poezii antume sunt aranjate în strofe de 8 versuri: “De-aş avea…”, “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, “La o artistă” şi “Diana”. Prima poezie, “De-aş avea…”, care dă titlul şi începe fiecare strofă, formată din patru distihuri cu rime simple (AA BB CC DD). A doua poezie este compusă din 4 strofe, fiecare bazată pe două catrene cu rime încrucişate (A B A B C D C D). Poezia “la o artistă” este compusă din 4 strofe, fiecare fiind construită din două catrene cu rime încrucişate (A B A B C D C D). Poezia “Diana” cuprinde 4 strofe, fiecare fiind formate din două catrene cu rime încrucişate (A B A B C D C D). Şi analiza continua pentru fiecare grupare de strofe.  În ceea ce priveşte “Ritmica” şi “Poeziile postume”  în “Momentul cultural” următor.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Prevenirea începe cu dialogul: Polițiștii de Siguranță Școlară, față în față cu adolescenții, la „Zilele Nordului”

Publicat

acum 30 de minute

luni, 04.08.2025

de

Publicitate

În weekendul trecut, cu ocazia Festivalului „Zilele Nordului”, polițiștii Biroului Siguranța Școlară au fost prezenți la Darabani, unde au desfășurat activități de prevenire adresate adolescenților și părinților.

Discuțiile interactive au abordat subiecte importante precum:

răspunderea penală pentru implicarea în traficul și consumul de droguri;
efectele nocive ale consumului de substanțe interzise asupra sănătății fizice și psihice;
consecințele legale ale implicării în acte de violență.
În cadrul activităților, participanții au putut experimenta, prin intermediul ochelarilor speciali, modul în care consumul de droguri afectează percepția: dezorientare, alterarea culorilor, vedere dublă, dificultăți în aprecierea distanțelor, confuzie și alte efecte care pun în pericol siguranța personală.

Prevenirea consumului de substanțe psihoactive în rândul elevilor rămâne o prioritate pentru polițiști și în anul școlar 2025 – 2026.

Citeste mai mult

Cultura

Zilele Nordului 2025: 13.000 de participanți, 100 de evenimente și o nouă demonstrație a faptului că orașele se schimbă prin cultură

Publicat

acum 46 de minute

luni, 04.08.2025

de

Publicitate

A XII-a ediție a festivalului Zilele Nordului, desfășurată între 31 iulie și 3 august 2025 la Darabani, a adunat peste 13.000 de participanți la 100 de evenimente culturale, artistice, civice și sportive, continuând misiunea festivalului de a reconecta Nordul prin cultură și de a propune un model de dezvoltare pentru comunitățile mici din România.

Dezvoltat în parteneriat cu autoritățile locale și regionale și susținut de comunitate și companii responsabile, festivalul a consolidat în acest direcția strategică anunțată anul trecut: pregătirea unei candidaturi regionale pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2035.

Cei mai mulți oameni, în Poiana Teioasa și în noua Piață a Nordului

Concertele au atras, ca de obicei, cei mai mulți participanți — 5.475 de persoane au fost prezente la show-urile susținute de Irina Rimes, Om la Lună, Coma, Mădălina Pavăl Orchestra, Moonlight Breakfast, Ada Milea & Berti Barbera și alți artiști români.

În premieră, parte din festival s-a mutat în Piața Nordului, parcarea centrală reconvertită temporar într-un forum urban viu, verde, cultural și civic. Piața a găzduit dezbateri, concerte, activități pentru copii și familii, animație stradală, târguri, spectacole de muzică și poezie și proiecții de film în aer liber, atrăgând în total peste 2.000 de participanți în cele patru zile.

Evenimentele speciale – semnul distinctiv al ZN

Publicitate

Forumul Orașelor Mici, devenit o referință națională în discuția despre dezvoltarea urbană a comunităților sub 30.000 de locuitori, a reunit la Darabani reprezentanți ai Guvernului, primari, experți ai Băncii Mondiale, arhitecți și universitari din toată țara. Între invitații ediției s-au numărat Kövér Orsolya Mária, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Vasile Asandei, director al ADR Nord-Est, Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, Călin Hințea și Șerban Țigănaș, decani ai facultăților de administrație publică și, respectiv, arhitectură de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

 

Maratonul Nordului, cu ediții de MTB la Dersca și Trail la Darabani, a atras 1.500 de sportivi și susținători, în timp ce Campionatul Mondial de Borș Moldovenesc a adunat 500 de pofticioși și curioși în jurul ceaunelor, alături de invitații săi speciali, familia Stan, păstrătorii tradiției crucilor vesele de la Săpânța, și Dana Burlacu-Vistiernicu, culegătoare de rețete și ambasador al gastronomiei tradiționale.

Un moment aparte a fost Duminica fără mașini, care a adus peste 2.000 de dărăbăneni la evenimente în aer liber desfășurate în centrul orașului, devenit pietonal: spectacole de teatru, dezbateri, lecturi, ateliere, muzică live și un show spectaculos de videomapping pe fațada Casei de Cultură.

Cultură vie: filme, expoziții, întâlniri, teatru

Proiecțiile de film, realizate în parteneriat cu regizori și actori prezenți la festival, au adus peste 500 de cinefili în spații neconvenționale din oraș. Filmele „Anul nou care n-a fost”, „Siberia din oase”, „Maria” și „Pădurea de molizi”au fost prezentate în prezența unor invitați precum actorul Mihai Călin sau regizoarea Leontina Vatamanu.

Trei spectacole de teatru – „Să nu ne răzbunați”, „La cuțite” și „Jocuri din curte” – au adunat aproape 300 de spectatori, iar expozițiile din festival au fost vizitate de 500 de persoane. Între expozițiile din agendă, două au fost premiere importante: expoziția „Vremuri în care știrile sunt mai rapide decît gloanțele”, semnată de artistul Pavel Brăila, este prima expoziție de artă contemporană din istoria festivalului și a orașului, iar „Greatest Clicks”, semnată de Hajdu Tamás, este cea mai amplă expoziție de fotografie prezentă vreodată în festival, cu 50 de lucrări superbe din urbanul mic românesc.

Întâlnirile Nordului au adus la aceeași masă istorici, jurnaliști, activiști, cercetători și artiști din toată țara și din Republica Moldova, printre care Dorin Dobrincu, Liviu Jicman, Dan Sociu, Ala Sainenco, Mihai Călin, Leontina Vatamanu sau familia Ioan și Anamaria Stan de la Săpânța.

„O platformă europeană de cooperare culturală”

„Ne bucură nu doar numărul de participanți, ci mai ales calitatea întâlnirilor pe care le generăm. Zilele Nordului este astăzi o platformă de cooperare între artiști, comunități, autorități și instituții publice din România, Moldova și Ucraina. Ne dorim ca în viitorul apropiat festivalul să capete o dimensiune internațională și, de asemenea, să stimuleze crearea unei rețele a orașelor mici din România și din Europa”, a declarat Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.

2026: Festivalul Zilele Nordului revine în 6–9 august

Organizatorii au anunțat deja perioada următoarei ediții, 6–9 august 2026, și au pus în vânzare abonamente la cel mai mic preț posibil pe www.zilelenordului.ro. Abonamentele pot fi achiziționate online, în număr limitat.

Despre Zilele Nordului

Zilele Nordului este un festival cultural non-profit organizat de Asociația Nord și sprijinit de către Primăria și Consiliul Local Darabani, Administrația Fondului Cultural Național, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și al Băncii Transilvania, Caraiman, Iulius Mall Suceava, MDR Mobilier Delagrave, Cadasplan și alte companii și parteneri locali.

Festivalul a implicat, în cei 12 ani de existență, peste 2.000 de voluntari, a generat peste 600 de evenimente culturale, a contribuit la crearea de infrastructură culturală și la formarea unui brand regional centrat pe cultură, implicare civică și cooperare.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Se luminează cerul, în august: Când pot fi observate cele mai spectaculoase „stele căzătoare”

Publicat

acum 57 de minute

luni, 04.08.2025

de

Publicitate

Când se pot vedea Perseidele în 2025

Roiul de meteori Perseide este activ între 17 iulie și 26 august, dar momentul de vârf va fi pe 12 august, între orele 16:00 și 19:00 TLR. Cum maximul se produce ziua, cea mai bună perioadă de observare va fi noaptea de 11/12 august și cea de 12/13 august, când activitatea este încă intensă.

De ce sunt speciale Perseidele

Denumite după constelația Perseus, din care par că vin, Perseidele sunt rămășițele cometei 109P/Swift-Tuttle. Fiecare „stea căzătoare” este de fapt o particulă minusculă, de sub 1 mm, care, pătrunzând în atmosferă, aprinde aerul prin frecare și creează dâra luminoasă vizibilă pentru doar o fracțiune de secundă.

Cât de vizibile vor fi perseidele în 2025

Anul acesta, Luna nu va deranja observațiile. În zonele cu cer curat, departe de lumina orașelor, se pot vedea până la 100 de meteori pe oră, în timp ce în orașe vor fi vizibili doar 10-20 de meteori pe oră.

Unde și cum să privești cerul

Pentru o experiență cât mai spectaculoasă:

  • Alege un loc la țară, la munte sau la marginea orașului, cu cer curat.
  • Ia cu tine un sac de dormit sau un șezlong și îmbrăcăminte groasă – nopțile de august pot fi răcoroase.
  • Privește cerul cel puțin o oră, preferabil după miezul nopții, când rata meteorilor crește.

Cum pot fi utile observațiile

Publicitate

Dacă vrei să contribui la observațiile astronomice, notează ora, direcția și strălucirea fiecărui meteor. Datele pot fi trimise către Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM). Asociația organizează și o tabără pentru pasionații de astronomie care vor să vadă Perseidele.

Dacă vreți ca observațiile voastre să fie utile, puteți nota:

  • ora, minutul și secunda apariției meteorului,

  • locul din cer de unde părea că vine (constelația),

  • strălucirea sa, comparând-o cu stelele din apropiere.

Citeste mai mult

Eveniment

Permis de conducere „la ofertă”: 350 de euro. Dosar penal la Frontiera Rădăuți Prut

Publicat

acum 3 ore

luni, 04.08.2025

de

Publicitate
Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări în privinţa unei femei, cetățean român, care a prezentat la control un permis de conducere fals.
În data de 02 august a.c., în jurul orei 12.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, la volanul unui autoturism înmatriculat în Franța, o femeie cu cetățenie română, în vârstă de 38 de ani.
Aceasta a prezentat polițiștilor de frontieră un permis de conducere cu însemnele autorităților din Grecia, care avea fotografia și datele de identificare ale conducătoarei auto. Având suspiciuni cu privire la faptul că documentul prezentat la control nu ar fi autentic, colegii noştri au efectuat verificări suplimentare, în urma cărora au descoperit că permisul de conducere nu prezintă condițiile de formă și fond ale unuia autentic, fiind fals. Mai mult, persoana aflată la volan nu figurează ca deținătoare de permis de conducere.
Femeia a declarat că a transmis unei persoane datele sale personale și fotografia, primind permisul de conducere contra sumei de 350 de euro.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals, uz de fals și conducerea unui autovehicul fără permis de conducere, la finalizare urmând a se lua măsurile legale care se impun.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending