Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (66)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Arta poetică eminesciană” (1998), autor Titus Bărbulescu.  În 1970, profesorul şi scriitorul Titus Bărbulescu scrie, la Paris,  „Structure metrique et rythmique des vers de Mihai Eminescu”. Manuscrisul inedit va fi tradus de Mihai Popescu şi publicat în 1998 simultan la două edituri din Bucureşti: „Saeculum I. O.” şi „Vestala”.  Pe 180 de pagini autorul face o prezentare a metricii şi ritmicii versurilor lui Eminescu, întrebându-se în acelaşi timp: „va fi oare suficientă pentru a face înţelegerea cântecului interior al poetului mai clară, mai bogată, mai densă?” Volumul este important fiindcă, spune autorul, până la publicarea lui, mai există o singură monografie închinată prozodiei lui Eminescu: „Die Metrik Eminescu” (1904) de Alexandru Bogdan, însă „una greu lizibilă datorită caracterului mecanic de catalog – ba chiar şi acest catalog este incomplet şi simplu conceput”. Titus Bărbulescu a studiat o vastă bibliografie, dar ţine să precizeze că a urmat pas cu pas două lucrări: 1.  ediţia Perpessicius (Mihai Eminescu, „Opere” – 6 volume apărute  la Bucureşti la „Editura Fundaţiilor Regale” şi „Editura Academiei Române” între anii 1939 – 1963) pentru ortografia şi punctuaţia fidele manuscriselor eminesciene; 2. lucrarea „Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu” (apărută la Paris în 1963), autor Alain Guillermou, din care a urmărit calea lăuntrică a creaţiei lui Eminescu.

Prima parte a cărţii se referă la „Metrică”, accentul punându-se pe silabă, vers, strofă şi rimă. Titus Bărbulescu a contabilizat în opera poetică a lui Eminescu din timpul vieţii un total de 55.270 de silabe, „tot atâtea pulsaţii de viaţă, exprimate în formă definitivă, după numeroase tatonări, într-o perioadă aparentă de la 12/24 ianuarie 1866 – când a publicat poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” – până la „Kamadeva”, ultima poezie publicată în iulie 1877, în „Convorbiri literare”). Structura silabică este analizată  după cele două denumiri ale silabei: deschisă (care se termină printr-o vocală) şi închisă (nucleul vocalic este urmat de una sau mai multe consoane). Astfel că, spune Titus Bărbulescu: „sistemul silabic al lui Eminescu are o evoluţie crescătoare de la 72% la 80% pentru silabele deschise, corespunzându-i o scădere de la 28% la 20% pentru silabele închise. El se alătură, ba chiar anticipează sistemul silabic al poeziei române moderne şi contemporane”.

Versul, ca unitate metrică superioară silabei, au fost  înregistrate de autor, în primul rând, după lungime: „Versurile lui Eminescu au între 3 şi 16 silabe. Dintr-un total de  90 de poezii tipărite în timpul vieţii ( 88 în Tabla de materii a ediţiei Perpessicius, din care 3 sonete, au fost socotite câte o singură poezie, adică 88 plus 2 egal 90), noi am numărat 4829 de versuri din care 2140 versuri scurte (de la 3 la 9 silabe) şi 2752 versuri lungi (de la 10 la 16 silabe). Versul din 3 silabe este foarte rar. El figurează, ca refren, într-o singură poezie cu rimă ( „De tine” în poezia „Adio”). Versul din 3 silabe mai apare o dată şi într-o poezie în vers liber ( „Lângă el” în poezia „Mănuşa”).   Eminescu foloseşte mai multe tipuri metrice în poeziile sale (P)  tipărite în timpul vieţii, astfel: 17 poezii în metru uniform (U), 56 de poezii cu tipuri metrice apropiate (A), 7 poezii cu tipuri metrice  complementare (C) şi 10 poezii în metri diferiţi (D). Ecuaţia pe care o dă din această analiză Titus Bărbulescu este: 17U + 56A + 7C + 10D = 90P.  Din această statistică autorul rezumă următoarea concluzie: “…poetul îndrăgeşte versurile cu tipuri metrice apropiate, pe care le foloseşte în 56 din cele 90 de poezii; metrii uniformi (17) sunt folosiţi în marile poeme de maturitate; cei diferiţi (10) se găsesc mai ales în primele poezii; metrii complementri (7) sunt relativ puţin numeroşi în raport cu ansamblul tipurilor metrice”.

Din totalul general de  4892  de versuri, Eminescu le foloseşte cel mai des pe cele octosilabice (11l8 de versuri), iar cele mai rare sunt  decasilabicele (6 versuri). O altă statistică  este şi aceasta: din totalul de 4892 de versuri, 399 de versuri sunt parisilabice (63%), remarcându-se preferinţa netă pentru versul parisilabic, iar  1793 sunt imparisilabice (37%).

Strofa este  analizată de Titus Bărbulescu în sensul cel mai general, adică:  “o suită de versuri cu tip metric uniform sau diferit, înlănţuite printr-un joc de rime şi formând o unitale logică şi ritmică”. În multitudinea diferitelor tipuri de strofe şi cuplete folosite de Eminescu în poeziile sale antume, autorul a găsit: catrene (42 de poezii), cu 5 versuri (5 poezii), cu 6 versuri (8 poezii), cu 7 versuri (1 poezie), cu 8 versuri (4 poezii), combinate 4-8 versuri (4 poezii),  cuplete de 12 versuri (2 poezii), cuplete de 13 versuri (1 poezie), cuplete de 14 versuri (1 poezie), cuplete de 18 versuri (1 poezie), cuplete de 25 de versuri (11 poezii), formă fixă (9 poezii) şi vers liber (1 poezie), în total 90 de poezii.

Publicitate

Referitor la rimă, în cele 42 de poezii în catrene, statistica făcută de Titus Bărbulescu este următoarea: rime încrucişate (20 de poezii), rime îmbrăţişate (7 poezii), rime simple (2 poezii) şi catrene aranjate pe două rime (13 poezii). În celelalte 48 de poezii, Eminescu face un “joc al rimelor” diferit, încât autorul studiului simte nevoia să  să le analizeze pe fiecare.  Iau ca exemplu doar pe cele a căror strofe au 8 versuri: “Doar 4 poezii antume sunt aranjate în strofe de 8 versuri: “De-aş avea…”, “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, “La o artistă” şi “Diana”. Prima poezie, “De-aş avea…”, care dă titlul şi începe fiecare strofă, formată din patru distihuri cu rime simple (AA BB CC DD). A doua poezie este compusă din 4 strofe, fiecare bazată pe două catrene cu rime încrucişate (A B A B C D C D). Poezia “la o artistă” este compusă din 4 strofe, fiecare fiind construită din două catrene cu rime încrucişate (A B A B C D C D). Poezia “Diana” cuprinde 4 strofe, fiecare fiind formate din două catrene cu rime încrucişate (A B A B C D C D). Şi analiza continua pentru fiecare grupare de strofe.  În ceea ce priveşte “Ritmica” şi “Poeziile postume”  în “Momentul cultural” următor.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: O mașină încărcată cu fier vechi a luat foc în mers pe un drum din Dracșani

Publicat

Publicitate

O autoutilitară, încărcată cu fier vechi, a luat foc în timp ce se deplasa pe un drum din localitatea Dracșani.

 

Conducătorul auto a observat că iese fum de sub capotă, a oprit autovehiculul, a coborât imediat și a sunat după ajutor la 112. S-a întâmplat în urmă cu puțin timp.

 

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Sulița, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă. Primii care au ajuns au fost pompierii voluntari.

 

Publicitate

Aceștia au constatat faptul că ardea partea din față a autoutilitarei și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă.

 

Din fericire nu au fost persoane rănite.

 

Cel mai probabil, evenimentul s-a produs din cauza unui scurtcircuit.

 

Pentru a preveni incendiile auto, recomandăm respectarea următoarelor măsuri:

 

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

 

✔ verificaţi instalaţia electrică;

 

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

 

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

 

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

Citeste mai mult

Eveniment

Sfaturi de la pompieri pentru prevenirea incidentelor în bucătării

Publicat

Publicitate

În apropierea Crăciunului, în fiecare bucătărie se pregătesc produsele tradiționale acestei sărbători. Deși par activități de rutină, oboseala sau graba de a face mai multe lucruri în același timp sunt factori ce pot favoriza producerea unor evenimente, cum ar fi incendiile sau accidentele casnice.

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu. De aceea, vă recomandăm să:

– nu folosiți mijloace de preparare a hranei cu defecţiuni sau improvizaţii;

– supravegheaţi mijloacele de preparare a hranei când sunt în funcţiune;

– curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturi de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

– nu lăsați produsele care prezintă pericol de incendiu, precum ulei/grăsime, în apropierea sau pe sursele de aprindere;

Publicitate

– dacă se întâmplă ca tigaia de pe aragaz să ia foc, nu turnați apă peste aceasta;

– opriți alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului (dacă puteți să o faceți în siguranță) și lăsați-o să se răcească;

– stingeți tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea. Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului;

– nu aruncați tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie;

– după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul şi aragazul;

– menţineţi permanent curăţenia şi ordinea în bucătării sau în spaţiile de preparare a hranei;

– evitaţi supraalimentarea mijloacelor de preparare a hranei şi suprasolicitarea instalaţiei electrice;

– utilizaţi aparatele electrocasnice de tipul friteuzelor, cuptoarelor cu microunde, cuptoarelor electrice şi altele similare conform instrucţiunilor producătorilor şi deconectaţi-le de la priză atunci când nu sunt folosite;

– păstraţi sursele de foc, cum sunt chibriturile, brichetele, lumânările sau lămpile pe gaz, în locuri în care nu au acces copiii;

– nu lăsați copiii mici singuri în bucătărie atunci când mijloacele de pregătire a hranei sau de încălzire sunt în funcțiune.

Reamintim totodată faptul că utilizarea necorespunzătoare a buteliilor sau a instalaţiilor de gaze lichefiate poate provoca incendii sau deflagrații. Este foarte important ca cetățenii să cunoască și să respecte următoarele reguli și măsuri menite să le protejeze viața și bunurile:

– întotdeauna aprindeți întâi chibritul și apoi manevrați robinetul de alimentare cu gaz;

– în cazul în care se simte mirosul caracteristic al gazului în încăpere, închideți de urgenţă robinetul buteliei şi al aparatului de utilizare; deschideți uşile şi ferestrele pentru aerisirea încăperii;

– nu aprindeți chibrituri, brichete, nu manevrați întrerupătoarele electrice, soneriile, telefoanele, nu fumați şi nu utilizați surse de foc înainte de a aerisi încăperea.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Magia tradițiilor românești adusă la sediul PSD Botoșani de peste 600 de colindători

Publicat

Publicitate

Sediul PSD Botoșani a devenit, și în acest an, gazda tradițiilor românești. Datinile și obiceiurile de iarnă au fost readuse la viață prin glasurile și portul popular ale celor peste 600 de colindători, organizați în 22 de cete din întreg județul.

Îmbrăcați în costume autentice, specifice sărbătorilor de iarnă, colindătorii au interpretat colinde străvechi, jocuri rituale și obiceiuri transmise din generație în generație, aducând spiritul sărbătorilor și sufletul satului românesc în inima municipiului Botoșani.

La eveniment au participat cete de colindători din localitățile Avrămeni, Bucecea, Broscăuți, Corlăteni, Corni, Costești – Răchiți, Coșula, Curtești, Dobârceni, Havârna, Hănești, Hlipiceni, Manoleasa, Negreni, Oneaga – Cristești, Sarafinești, Săveni, Suharău, Todireni, Tudora, Știubieni și Văculești, fiecare grup aducând cu sine specificul zonei și bogăția repertoriului tradițional.

Colindătorii au fost întâmpinați așa cum cere datina străbună, cu ospitalitatea gospodarului român: colaci, vin și cozonac, sărmăluțe și alte bucate alese, pregătite special pentru zilele de mare sărbătoare.

„Suntem profund recunoscători botoșănenilor care păstrează cu sfințenie această moștenire sacră și o duc mai departe. Datinile ne leagă de generațiile care au fost, dar și de cele care vin din urmă, definindu-ne, fără echivoc, prin rădăcinile noastre adânc înfipte în satul românesc. Obiceiurile noastre de iarnă, unice în spațiul cultural universal, sunt o adevărată comoară. Pentru noi, echipa PSD Botoșani, este o onoare ca, an de an, să fim nu doar gazde ale acestor cete de colindători, ci și părtași activi la păstrarea și promovarea tradițiilor populare românești”, este mesajul transmis de echipa PSD Botoșani, care a ținut să mulțumească tuturor celor veniți să vestească apropierea Nașterii Domnului.

Autenticitatea momentelor artistice prezentate la sediul PSD Botoșani reconfirmă rolul comunităților locale în conservarea identității culturale și demonstrează că tradițiile românești continuă să fie păstrate cu mândrie și respect.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

Municipiul Botoșani întâmpină Anul Nou cu muzică și voie bună! Primăria invită botoșănenii la spectacolul de Revelion

Publicat

Publicitate

Programul va debuta, pe 31 decembrie, de la ora 20:30, cu Retro Music iar de la ora 21:15, pe scena amplasată pe Pietonalul Unirii, în zona Muzeului Județean, va începe Revelionul Copiilor, cu reprezentații ale elevilor Academiei de Arte „Modus Vivendi”, sub coordonarea Anei Maria Bucşă.

De la ora 22:15, Dan Doboș va oferi un recital de muzică populară!

De la ora 22.50, va debuta programul artiștilor naționali, cu FLORIAN RUS, care va ajunge de pe „străzile din București”, la Botoșani!

Cel de-al doilea artist național de TOP care va concerta în noaptea de Revelion, va fi AMI, cu „dulcea ei simfonie”, începând cu ora 23:25.

Momentul cel mai așteptat va fi marcat, de la ora 00:00, cu un foc de artificii!
Anul 2026 va fi întâmpinat cu muzică bună, asigurată de DJ Radu!

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending