Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (66)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Arta poetică eminesciană” (1998), autor Titus Bărbulescu.  În 1970, profesorul şi scriitorul Titus Bărbulescu scrie, la Paris,  „Structure metrique et rythmique des vers de Mihai Eminescu”. Manuscrisul inedit va fi tradus de Mihai Popescu şi publicat în 1998 simultan la două edituri din Bucureşti: „Saeculum I. O.” şi „Vestala”.  Pe 180 de pagini autorul face o prezentare a metricii şi ritmicii versurilor lui Eminescu, întrebându-se în acelaşi timp: „va fi oare suficientă pentru a face înţelegerea cântecului interior al poetului mai clară, mai bogată, mai densă?” Volumul este important fiindcă, spune autorul, până la publicarea lui, mai există o singură monografie închinată prozodiei lui Eminescu: „Die Metrik Eminescu” (1904) de Alexandru Bogdan, însă „una greu lizibilă datorită caracterului mecanic de catalog – ba chiar şi acest catalog este incomplet şi simplu conceput”. Titus Bărbulescu a studiat o vastă bibliografie, dar ţine să precizeze că a urmat pas cu pas două lucrări: 1.  ediţia Perpessicius (Mihai Eminescu, „Opere” – 6 volume apărute  la Bucureşti la „Editura Fundaţiilor Regale” şi „Editura Academiei Române” între anii 1939 – 1963) pentru ortografia şi punctuaţia fidele manuscriselor eminesciene; 2. lucrarea „Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu” (apărută la Paris în 1963), autor Alain Guillermou, din care a urmărit calea lăuntrică a creaţiei lui Eminescu.

Prima parte a cărţii se referă la „Metrică”, accentul punându-se pe silabă, vers, strofă şi rimă. Titus Bărbulescu a contabilizat în opera poetică a lui Eminescu din timpul vieţii un total de 55.270 de silabe, „tot atâtea pulsaţii de viaţă, exprimate în formă definitivă, după numeroase tatonări, într-o perioadă aparentă de la 12/24 ianuarie 1866 – când a publicat poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” – până la „Kamadeva”, ultima poezie publicată în iulie 1877, în „Convorbiri literare”). Structura silabică este analizată  după cele două denumiri ale silabei: deschisă (care se termină printr-o vocală) şi închisă (nucleul vocalic este urmat de una sau mai multe consoane). Astfel că, spune Titus Bărbulescu: „sistemul silabic al lui Eminescu are o evoluţie crescătoare de la 72% la 80% pentru silabele deschise, corespunzându-i o scădere de la 28% la 20% pentru silabele închise. El se alătură, ba chiar anticipează sistemul silabic al poeziei române moderne şi contemporane”.

Versul, ca unitate metrică superioară silabei, au fost  înregistrate de autor, în primul rând, după lungime: „Versurile lui Eminescu au între 3 şi 16 silabe. Dintr-un total de  90 de poezii tipărite în timpul vieţii ( 88 în Tabla de materii a ediţiei Perpessicius, din care 3 sonete, au fost socotite câte o singură poezie, adică 88 plus 2 egal 90), noi am numărat 4829 de versuri din care 2140 versuri scurte (de la 3 la 9 silabe) şi 2752 versuri lungi (de la 10 la 16 silabe). Versul din 3 silabe este foarte rar. El figurează, ca refren, într-o singură poezie cu rimă ( „De tine” în poezia „Adio”). Versul din 3 silabe mai apare o dată şi într-o poezie în vers liber ( „Lângă el” în poezia „Mănuşa”).   Eminescu foloseşte mai multe tipuri metrice în poeziile sale (P)  tipărite în timpul vieţii, astfel: 17 poezii în metru uniform (U), 56 de poezii cu tipuri metrice apropiate (A), 7 poezii cu tipuri metrice  complementare (C) şi 10 poezii în metri diferiţi (D). Ecuaţia pe care o dă din această analiză Titus Bărbulescu este: 17U + 56A + 7C + 10D = 90P.  Din această statistică autorul rezumă următoarea concluzie: “…poetul îndrăgeşte versurile cu tipuri metrice apropiate, pe care le foloseşte în 56 din cele 90 de poezii; metrii uniformi (17) sunt folosiţi în marile poeme de maturitate; cei diferiţi (10) se găsesc mai ales în primele poezii; metrii complementri (7) sunt relativ puţin numeroşi în raport cu ansamblul tipurilor metrice”.

Din totalul general de  4892  de versuri, Eminescu le foloseşte cel mai des pe cele octosilabice (11l8 de versuri), iar cele mai rare sunt  decasilabicele (6 versuri). O altă statistică  este şi aceasta: din totalul de 4892 de versuri, 399 de versuri sunt parisilabice (63%), remarcându-se preferinţa netă pentru versul parisilabic, iar  1793 sunt imparisilabice (37%).

Strofa este  analizată de Titus Bărbulescu în sensul cel mai general, adică:  “o suită de versuri cu tip metric uniform sau diferit, înlănţuite printr-un joc de rime şi formând o unitale logică şi ritmică”. În multitudinea diferitelor tipuri de strofe şi cuplete folosite de Eminescu în poeziile sale antume, autorul a găsit: catrene (42 de poezii), cu 5 versuri (5 poezii), cu 6 versuri (8 poezii), cu 7 versuri (1 poezie), cu 8 versuri (4 poezii), combinate 4-8 versuri (4 poezii),  cuplete de 12 versuri (2 poezii), cuplete de 13 versuri (1 poezie), cuplete de 14 versuri (1 poezie), cuplete de 18 versuri (1 poezie), cuplete de 25 de versuri (11 poezii), formă fixă (9 poezii) şi vers liber (1 poezie), în total 90 de poezii.

Publicitate

Referitor la rimă, în cele 42 de poezii în catrene, statistica făcută de Titus Bărbulescu este următoarea: rime încrucişate (20 de poezii), rime îmbrăţişate (7 poezii), rime simple (2 poezii) şi catrene aranjate pe două rime (13 poezii). În celelalte 48 de poezii, Eminescu face un “joc al rimelor” diferit, încât autorul studiului simte nevoia să  să le analizeze pe fiecare.  Iau ca exemplu doar pe cele a căror strofe au 8 versuri: “Doar 4 poezii antume sunt aranjate în strofe de 8 versuri: “De-aş avea…”, “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, “La o artistă” şi “Diana”. Prima poezie, “De-aş avea…”, care dă titlul şi începe fiecare strofă, formată din patru distihuri cu rime simple (AA BB CC DD). A doua poezie este compusă din 4 strofe, fiecare bazată pe două catrene cu rime încrucişate (A B A B C D C D). Poezia “la o artistă” este compusă din 4 strofe, fiecare fiind construită din două catrene cu rime încrucişate (A B A B C D C D). Poezia “Diana” cuprinde 4 strofe, fiecare fiind formate din două catrene cu rime încrucişate (A B A B C D C D). Şi analiza continua pentru fiecare grupare de strofe.  În ceea ce priveşte “Ritmica” şi “Poeziile postume”  în “Momentul cultural” următor.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 23 noiembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 23 noiembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 23 noiembrie 2025:

Loto 6 din 49: 12, 20, 11, 17, 26, 39

Loto 5 din 40: 17, 7, 19, 23, 40, 11

Joker: 38, 12, 43, 13, 20 + 11

Noroc: 2 7 1 3 3 8 5

Publicitate

Noroc Plus: 4 9 4 1 6 0

Super Noroc: 0 0 0 0 6 6

Citeste mai mult

Eveniment

Amenzi de până la 25.000 de lei pentru comercianții care nu înlocuiesc produsele defecte în 30 de zile. Legea a fost promulgată

Publicat

Publicitate

Comercianții care nu înlocuiesc produsele neconforme în termen de cel mult 30 de zile riscă amenzi de până la 25.000 de lei, potrivit noilor reglementări în domeniul protecției consumatorilor. Măsura vizează atât produsele cumpărate din magazine fizice, cât și pe cele achiziționate online, iar sancțiunile se aplică în toate situațiile în care clientul constată o neconformitate și solicită înlocuirea produsului. Autoritățile transmit că noile reguli urmăresc protejarea consumatorilor și responsabilizarea comercianților care tergiversează rezolvarea sesizărilor.

„Am promulgat săptămâna aceasta legea care introduce amendarea comercianților cu sume cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei pentru nerespectarea obligației de a înlocui produsele achiziționate, fie fizic, fie online, atunci când cumpărătorul constată o neconformitate în termen de cel mult 30 de zile de la achiziție.

Această modificare asigură aplicarea corectă a drepturilor prevăzute de lege și întărește protecția consumatorilor”, a scris președintele Nicușor Dan, duminică, pe pagina de Facebook, relatează și alba24.ro.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat la finalul lunii octombrie un proiect de lege potrivit căruia refuzul vânzătorului de a înlocui un produs în cazul în care acesta este neconform intră în categoria contravențiilor și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei.

În expunerea de motive se arată că Ordonanța de urgență nr. 140/2021 a fost adoptată pentru a stabili cadrul legal cu privire la contractele de vânzare încheiate între vânzător și consumator, în special norme privind conformitatea bunurilor, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de punere în aplicare respectivelor măsuri corective, precum și garanțiile comerciale în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a bunei funcționări a pieței interne.

Potrivit inițiatorilor, ordonanța prevede următoarele: „consumatorii beneficiază de înlocuirea bunurilor în cazul în care neconformitatea acestora este constatată la scurt timp după livrare, fără a depăși 30 de zile calendaristice”, dar, din păcate, aceasta nu a dispus și sancțiunile aplicabile pentru abaterile de la aceste prevederi, respectiv refuzul vânzătorului de a înlocui bunul neconform, în termenul stipulat de lege.

Publicitate

„Absența sancțiunii determină în practică multiple refuzuri nejustificate din partea comercianților, chiar dacă, în termenul de 30 de zile, consumatorul solicită înlocuirea bunurilor neconforme. Pentru a corecta omisiunea legiuitorului, propunem modificarea OUG 140/2021 și includerea în categoria contravențiilor sancționate cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei a nerespectării acestor prevederi”, au explicat inițiatorii proiectului.

Proiectul de lege a fost adoptat și de Senat, iar Camera Deputaților a fost for decizional în acest caz.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (406)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

Lumina” de marți, 18 noiembrie 2025.  Alexandra Drugan publică articolul  „George Enescu, promotor al copiilor talentați”. Reținem:  1. „O calitate fundamental a omului George Enescu, remarcată de aproape toți discipolii și colaboratorii săi apropiați, dar mai ales de cercetători, a fost generozitatea. El a instituit premiul national de compoziție ce-i poartă numele, singura distincție și răsplată material pentru creatorii autohtoni din țara noastră, între anii 1912 și 1946”; 2. „A-l descoperi pe Socrate Barozzi, Mircea Bârsan și Vasile Filip la Iași, pe Mândru Katz la Buzău, pe Valentin Gheorghiu la Galați, pe Mihai Constantinescu la Chișinău și a-I adduce la București pentru studii profesionale superioare constituie o performanță greu de imaginat în urmă cu peste 80 de ani, în România, țară puternic dominate de concepții social-conservatoare”; 3. „Când miculo Yehudi Menuhin a traversat oceanul pentru a studia vioara cu dascălul roman la Paris și apoi la Sinaia, George Enescu, amintindu-și de influența pe care a avut-o asupra sa întâlnirea cu Eduard Caudella, a acceptat să-i fie îndrumător. Dinu Lipatti, Aurelia Cionca, Lola Bobescu, Radu Mihail sunt numai câțiva dintre cei care s-au împlinit pe plan musical datorită maestrului Enescu”; 

”România literară”  nr. 46 din 31 octombrie 2025.  Horia Gârbea, sub titlul „Nostalgia revistei Urzica”, publică un comentariu critic  la volumul „Dulce și ieftin” („Polirom”, Iași, 2025) al lui Dan Sociu. Reținem: 1. „Întâmplarea face că l-am cunoscut pe Dan Sociu pe la începutul anilor 2000 și i-am urmărit oarecum activitatea, convins mai degrabă de articolele care-i erau consacrate decât de fenomenul intrinsec al creației. Asta m-a și făcut să  citesc volumul său de poezie „Dulce și ieftin” de la editura „Polirom”, după ce regretasem că am citit „La gunoi”, de la aceeași editură. Acesta este subintitulat roman, ceea ce în opinia mea apare complet nejustificat.”; 2. „La gunoi” este una dintre numeroasele, din păcate, narațiuni ale nimicului care tot apar la noi. În text nu se petrece nimic interesant, nici măcar bizar, nu aflăm nimic ce nu știam dinainte despre o viață ternă a unui personaj banal.”; 3.  „Dulce și ieftin” cuprinde și el un ciclu, al treilea și ultimul, compus din 12 poeme, în care un „narator” expune la persoana întâi întâmplări anodine ale existenței sale”; 4. „Eu nu am descoperit cheia la niciunul dintre poeme”; 5. „Celelalte două cicluri ale cărții conțin poeme (tot) fără titluri care oferă o prozodie clasică sub forma unor versificații ce imită poezia infantilă, dar cu altă recuzită  și cu o falsă aparență de parabola”; 6. „Aceste versificații au – și prin ritmul lor săltăreț – o notă umoristică, puțin cam palidă de altfel.  Mi se pare evident că nu umorul este punctul forte și de interes al lui Dan Sociu. Multe poeme seamănă cu „morala” fabulelor lui Aurel Baranga, pe care le citeam în anii 70 în revista „Urzica”, mirându-mă, copil naiv ce eram, ce caută ele într-o publicație pretins comică”;  7. „Alte texte din această serie a lui Dan Sociu au o notă mai accentuat suprarealist-absurdă, amintind de cele ale lui Grigore Cugler, dar fără inventivitatea acelora”;

Citeste mai mult

Eveniment

Liberalii se dezic de Florin Țurcanu: PNL Botoșani neagă că fostul șef al CJ ar fi consilierul lui Valeriu Iftime

Publicat

Publicitate

Partidul Național Liberal – Filiala Botoșani a transmis astăzi un comunicat ferm prin care se delimitează de informațiile apărute în spațiul public privind o presupusă implicare a lui Florin Țurcanu în actuala conducere liberală.

În unele articole apărute în presa locală se sugera că fostul președinte al Consiliului Județean Botoșani ar avea calitatea de consilier al lui Valeriu Iftime, actualul președinte al CJ și lider al PNL Botoșani.

Conducerea filialei neagă categoric aceste informații și subliniază că Florin Țurcanu „nu deține calitatea de consilier și nu ocupă nicio funcție de natură consultativă sau decizională în cadrul instituției ori a conducerii organizației județene PNL”. Practic, liberalii transmit clar că fostul lider politic nu are niciun rol oficial în structurile actuale ale partidului.

În același timp, PNL Botoșani transmite că Valeriu Iftime își menține intenția de a „comunica deschis proiectele și planurile pentru județ”, precizând că dialogul cu diverse persoane din comunitate este unul firesc, dar strict consultativ, la nivel tehnic, fără responsabilități sau atribuții în procesul decizional. O nuanțare necesară, având în vedere discuțiile publice din ultimele zile.

Liberalii mai transmit că își reafirmă angajamentul pentru atingerea obiectivelor strategice majore ale județului Botoșani, subliniind principiile de transparență, responsabilitate și informare corectă a cetățenilor.

Mesajul vine într-un moment sensibil pentru organizația PNL Botoșani, aflată în primul an al unui nou mandat la Consiliul Județean și într-un proces de recconstrucție internă care până acum i-au dat mari bătăi de cap lui Valeriu Iftime.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending