Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (63)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 7 din 2022.    Un număr  care îşi merită titulatura de „revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă”. Botoşaniul e prezent prin referirile la Nicolae Iorga şi Mihai Eminescu.

Răzvan Theodorescu despre „preistoria” celor două Europe. Articolul  începe cu o referire la Nicolae Iorga: „Cu nouăzeci de ani în urmă, la un Congres Internaţional al Ştiinţelor Istorice ţinut în capitala Norvegiei (1928), unul dintre părinţii fondatori ai studiilor dedicate sud-estului european, Nicolae Iorga, aborda un subiect care, într-o anumită măsură, a aparţinut şi „Zilelor Balcanice” din cadrul unui congres similar ţinut tot la Oslo, în 2000: este vorba despre întâlnirile Răsăritului european cu Occidentul, într-un context medieval în cazul ilustrului istoric român, în cel al unui sfârşit de secol şi de mileniu în cazul nostru contemporan. Campion al unei istorii totale, globale şi al unei adevărate, profunde unităţi europene, profesorul de istorie universală a Universităţii bucureştene îşi încheia atunci intervenţia cu propoziţii care au o rezonanţă extrem de actuală: „Se vorbeşte astăzi foarte adesea, aproape cu fiecare ocazie” – remarca Iorga – „despre un internaţionalism, care nu semnifică de fapt decât o toleranţă reciprocă, întrucât nu poate să existe o asasinare reciprocă. Ceea ce ne trebuie este altceva:  revenirea, prin influenţări reciproce, la vechile unităţi morale. Pentru aceasta nu trebuie sacrificat nimic din ceea ce ne este cu adevărat scump. Naţiunile sunt organisme care au rolul lor autonom, dar aceasta nu dezminte nevoia unui organism unitar ce vieţuieşte cu atât mai bine cu cât această autonomie se păstrează în puritatea ei.”

Theodor Codreanu publică o cronică la un volum scris de Cassian Maria Spiridon.  Volumul se numeşte „Gândurile cu vedere ale lui  Nichita Stănescu” (2021). Theodor Codreanu crede că „axa cea mai spectaculoasă a cărţii o constituie partea a treia”. Această  porneşte de la o altă carte, una scrisă de Sorin Dumitrescu şi intitulată „Tablou cu ochi. In memoriam Nichita” (2013). Reţin din cronică două citate care duc  spre Eminescu şi spre caracterul metalingvistic al poeziei: 1. „Sorin Dumitrescu ridică poetica stănesciană la nivelul teologiei icoanei. Porneşte de la tripartiţia din „Respirări” (1982) a formelor poetice în raport cu structura limbii: nivelurile fonetic, morfologic şi sintactic, decelabile chiar şi în „structura materiei de la început”, echivalentul eminescian al substanţei imateriale din univers. Nivelul sintactic este, în acelaşi timp, metalingvistic, identificat de poet la Eminescu, Lucian Blaga şi Ion Barbu. Dincolo de cuvânt e necuvântul, tăcerea din care se naşte Cuvântul Creaţiei divine, cum va spune unul dintre cei mai importanţi teologi contemporani, George Remete, în tratatul „Cunoaşterea prin tăcere”(2004). Nichita Stănescu concepe (transdisciplinar avant la lettre) cele trei niveluri lingvistice ca trei niveluri de realitate, nivelul sintactic înglobându-le pe toate. Or poetul a învăţat de la Eminescu cât de greu se ajunge la Cuvântul care exprimă adevărul, când Cerul îţi cade pe cap, dezlănţuind folosirea cuvintelor din disperare (Cuvintele şi necuvintele în poezie). În acest sen poezia este metalingvistică.” 2. „…necuvintele, spune Sorin Dumitrescu, ajung să nu mai fie cuvinte, ci tensiuni semantice, gânduri cu vedere şi duh poetic, încât necuvintele nu-s penetrabile „ocolind terminologia teologică proprie experierii harismatice”, venită de la Dumnezeu. Poezia este metalingvistică aşa cum marea muzică este meta-sonoră.  Acestea sunt înţelesuri fără de-nţelegere, care trimit tot la Eminescu („Neînţeles rămâne gândul / Ce-ţi străbate cânturile”). Asta se întâmplă în insolitele „Noduri şi semne”. Cu gândurile şi cu imaginile lui Eminescu, devenite ale sale,  zice Sorin Dumitrescu, Nichita Stănescu „se mânie ca Moise şi învaţă să moară ca Eminescu”.

Artistul plastic Mircia Dumitrescu despre scrisul lui Eminescu.    Ionuţ Vulpescu publică un interviu cu artistul plastic Mircia Dumitrescu, cel care a definitivat, printre altele,  un proiect vital pentru cultura română: „Caietele lui Eminescu”. Întrebat cum e scrisul lui Eminescu, intervievatul răspunde: „Scrisul lui Eminescu e atât de frumos, e ca şi scrisul lui Iorga la început. Era moda scrisului mic de tot. Am rămas uimit că scria până la marginea foii de hârtie. De aia a şi fost o parte grea de tipărit; ca să faci fotografie, cum au încercat cei de la Humanitas. Ar fi însemnat, când rotunjeşti cartea, să tai din litere, dacă mergeai până la margine.  Era o încurcătură.  Formula pe care am aplicat-o a fost foarte bună. Nu are rost să explicăm; acum lumea înţelege mai uşor.  Atunci a fost o dificultate, dar am putut să şi retuşăm textele, pentru că cerneala, aşa cum faci şi o pată pe sugativă, ea se împinge în lateral şi face ţepuşe pe hârtie.  A fost o pronie.  Eu eram pregătit, lumea a fost pregătită. Cine a încasat-o rău de tot a fost domnul Eugen Simion. Bineînţeles, cum se întâmplă la literaţi, la plasticieni, la muzicieni, poate şi la cineaşti, ba chiar şi la medici, nu mai vorbim… Fiecare meserie cu problemele ei.  A ieşit un scandal fantastic. A mai apărut un dobitoc , şi spun răspicat că e dobitoc, care se dădea om de afaceri liberal de la Timişoara, care l-a dat în judecată pe domnul Simion: a cheltuit banii poporului pentru manuscrisele lui Eminescu. După patru ani de cercetări asidue ale procuraturii, domnul profesor Simion a primit o hârtie conform căreia omul acela nu există, cu toate că dăduse două adrese. S-a văzut foarte clar că noi am făcut o economie fantastică”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Elevii Grupului Vocal al Liceului „Regina Maria” din Dorohoi au adus bucurie în două centre de asistență pentru persoanele în vârstă din județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Vineri, 20 decembrie, elevii Grupului Vocal al Liceului ”Regina Maria” din Dorohoi, coordonați de părintele profesor Șoptică Ciprian, au adus bucurie și lumină în inimile celor mai încercați, colindând la două centre de asistență pentru persoanele în vârstă din județul Botoșani, scrie slovacrestina.com.

Primul popas al colindătorilor a fost la Centrul Creștin de Bătrâni ”Casa Simeon” din Răchiți, județul Botoșani. Colindele tinerilor care au fost însoțite de emoție și dăruire, au transformat ziua într-o sărbătoare a sufletului, iar bătrânii au fost profund mișcați de gestul lor.

Ulterior, colindătorii s-au îndreptat către CIAPAD „Sf.Daniel” Leorda din cadrul DGASPC Botoșani . Aici, rezidenții au fost întâmpinați în biserica din cadrul complexului cu colinde tradiționale care au creat o atmosferă emoționantă, încărcată de speranță și căldură sufletească. Fiecare vers al colindelor a fost primit cu zâmbete și lacrimi de recunoștință, iar elevii au reușit să aducă alinare și bucurie celor aflați în suferință.

”A venit la noi Domn Bunu’ ” aceste cuvinte au fost laitmotivul unei zile în care prin versurile colindelor, elevii au vestit nașterea Domnului, Soarele cel luminos care a coborât pe pământ pentru a aduce pace,bucurie și alinare celor încercați.

Inițiativa a fost posibilă și datorită implicării domnului director Emil Sticea, care a avut un rol crucial în organizarea acestui parteneriat. Eforturile sale de a conecta lumea educațională cu cea a persoanelor aflate în dificultate au fost esențiale pentru succesul acestei acțiuni caritabile. ”Într-un timp al bucuriei și speranței, cum sunt sărbătorile de iarnă, astfel de gesturi ne învață cât de mult contează să fim aproape de cei aflați în nevoie.” Acțiunea elevilor de la Liceul ”Regina Maria” a reușit să îmbine frumusețea colindelor tradiționale cu spiritul caritabil ei oferind rezidenților centrelor vizitate și câte un mic dar care să le aducă aminte de acest frumos moment.

“Vin colindători cinstiți, și urează să trăiți, s-aveți pacea Domnului, dragostea și harul Lui, bucuria cerului …” cu această urare au încheiat tinerii ziua, lăsând în urmă zâmbete și pace în inimile celor colindați. FOTO (pr. Șoptică Ciprian)

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Elevii Liceului Tehnologic „Elie Radu” Botoșani au dus daruri la Grădinița Girotondo și Centrul Maternal „Micul Prinț”

Publicat

Publicitate

Ultima săptămână de școală a Modulului II a fost una plină de activități făcute din drag pentru cei de lângă noi. Săptămâna a început cu o vizită la copiii de la Grădinița Girotondo de la Răchiți cărora le-am dus cadouri și am făcut schimb de colinde. Cadourile au constat în jucării și dulciuri donate de elevii și profesorii din liceului nostru. După ce s-au împărțit cadouri și s-au auzit colindele au început îmbrățișările, și cei mici dar și cei mari au fost darnici cu îmbrățișările.

Miercuri grupul de colindători ai liceului și-au bucurat profesorii și personalul auxiliar cu un mini spectacol de colinde și urături în cancelaria liceului unde au fost răsplătiți de profesori și direcțiunea liceului cu bunătăți conform datini de Crăciun.

Joi grupul de colindători ai liceului, îmbrăcați în costume tradiționale au străbătut orașul pentru a ajunge la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani unde au fost primiți de inspectorul general prof. Bogdan Suruciuc împreună cu colegii inspectori. A fost prima lor participare la această activitate pe care ISJ Botoșani o organizează în fiecare an. Elevii au fost foarte încântați de atmosfera și bunăvoința cu care au fost primiți, motiv pentru care au promis că vor spune prezent și la activitatea de anul viitor.

Ultima activitate din săptămână a fost vizita la Centrul Maternal ”Micul Prinț” unde am dus cadouri și dulciuri pentru copiii micuți ai mamelor minore aflate în centru. Legătura noastră cu personalul care administrează unitatea ”Micul Prinț” este foarte strânsă deoarece avem înscrisă la cursurile liceului nostru o mămică minoră cu un bebeluș de 6 luni pe care o susținem în demersul ei de a nu abandona școala. Aici elevii noștri au fost foarte încântați de cei copii, i-au luat în brațe au făcut fotografii împreună și chiar le-au cântat o colindă micuților.

Forțu Dana Magdalena, consilier educativ: „Suntem foarte mândri de ceea ce am realizat în această săptămână. Le mulțumesc elevilor noștri care au participat la activități și s-au implicat în donații, pentru inimile lor mari și dorința de a dărui și celorlalți din puținul lor. Sunt niște copii minunați care alături de profesorii lor la fel de minunați au reușit să aducă bucurii în sufletele celor mari și mici în această săptămâna.”

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Tânără de 31 de ani din Botoșani, dată dispărută de familie. Dacă aveți informații, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere, de 31 de ani, care, din luna august a.c.,se afla la muncă în Olanda, iar pe data de 8 decembrie, ar fi trebuit să revină la domiciliu, conform contractului, însă acest lucru nu s-a întâmplat și nici nu și-a contactat familia.

Ferbei Alexandra Vasilică are următoarele semnalmente: înălțime: 1,60m, greutate 60 kg, păr blond, ochi căprui, fără semne particulare.

Cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană sunt rugați să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

Solstițiul de iarnă 2024. Sâmbătă, 21 decembrie, este cea mai scurtă zi din an. Fenomenul marchează începutul iernii astronomice

Publicat

Publicitate

Solstițiul de iarnă 2024. Solstițiul de iarnă este evenimentul cunoscut și drept cea mai scurtă zi din an ori începutul iernii din punct de vedere astronomic. În acest an, solstițiul de iarnă are loc sâmbătă, 21 decembrie, la ora 11:21. Începând de la această dată și până pe 21 iunie, când este solstițiul de vară, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea, scrie alba24.ro.

Evenimentul astronomic este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În unele zone ale țării, solstițiu de iarnă mai este denumit și „solstițiul hibernal” sau „mijlocul iernii”.

În 2024, solstiţiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la 11 h 21 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

Cea mai lungă noapte din an, la solstițiul de iarnă

Potrivit reprezentanților Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii, Soarele  “urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont.

Astfel, sâmbătă, 21 decembrie, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București).

Publicitate

„Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice”, au mai transmis reprezentanții Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Solstițiul de iarnă 2024: credințe populare

Potrivit credinţei populare, în nopţile în care se produce solstiţiul ar înflori feriga. Cel care veghează şi surprinde acest moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din anul 2050 î.Hr. Se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anume fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit Agerpres.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending