Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (63)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 7 din 2022.    Un număr  care îşi merită titulatura de „revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă”. Botoşaniul e prezent prin referirile la Nicolae Iorga şi Mihai Eminescu.

Răzvan Theodorescu despre „preistoria” celor două Europe. Articolul  începe cu o referire la Nicolae Iorga: „Cu nouăzeci de ani în urmă, la un Congres Internaţional al Ştiinţelor Istorice ţinut în capitala Norvegiei (1928), unul dintre părinţii fondatori ai studiilor dedicate sud-estului european, Nicolae Iorga, aborda un subiect care, într-o anumită măsură, a aparţinut şi „Zilelor Balcanice” din cadrul unui congres similar ţinut tot la Oslo, în 2000: este vorba despre întâlnirile Răsăritului european cu Occidentul, într-un context medieval în cazul ilustrului istoric român, în cel al unui sfârşit de secol şi de mileniu în cazul nostru contemporan. Campion al unei istorii totale, globale şi al unei adevărate, profunde unităţi europene, profesorul de istorie universală a Universităţii bucureştene îşi încheia atunci intervenţia cu propoziţii care au o rezonanţă extrem de actuală: „Se vorbeşte astăzi foarte adesea, aproape cu fiecare ocazie” – remarca Iorga – „despre un internaţionalism, care nu semnifică de fapt decât o toleranţă reciprocă, întrucât nu poate să existe o asasinare reciprocă. Ceea ce ne trebuie este altceva:  revenirea, prin influenţări reciproce, la vechile unităţi morale. Pentru aceasta nu trebuie sacrificat nimic din ceea ce ne este cu adevărat scump. Naţiunile sunt organisme care au rolul lor autonom, dar aceasta nu dezminte nevoia unui organism unitar ce vieţuieşte cu atât mai bine cu cât această autonomie se păstrează în puritatea ei.”

Publicitate

Theodor Codreanu publică o cronică la un volum scris de Cassian Maria Spiridon.  Volumul se numeşte „Gândurile cu vedere ale lui  Nichita Stănescu” (2021). Theodor Codreanu crede că „axa cea mai spectaculoasă a cărţii o constituie partea a treia”. Această  porneşte de la o altă carte, una scrisă de Sorin Dumitrescu şi intitulată „Tablou cu ochi. In memoriam Nichita” (2013). Reţin din cronică două citate care duc  spre Eminescu şi spre caracterul metalingvistic al poeziei: 1. „Sorin Dumitrescu ridică poetica stănesciană la nivelul teologiei icoanei. Porneşte de la tripartiţia din „Respirări” (1982) a formelor poetice în raport cu structura limbii: nivelurile fonetic, morfologic şi sintactic, decelabile chiar şi în „structura materiei de la început”, echivalentul eminescian al substanţei imateriale din univers. Nivelul sintactic este, în acelaşi timp, metalingvistic, identificat de poet la Eminescu, Lucian Blaga şi Ion Barbu. Dincolo de cuvânt e necuvântul, tăcerea din care se naşte Cuvântul Creaţiei divine, cum va spune unul dintre cei mai importanţi teologi contemporani, George Remete, în tratatul „Cunoaşterea prin tăcere”(2004). Nichita Stănescu concepe (transdisciplinar avant la lettre) cele trei niveluri lingvistice ca trei niveluri de realitate, nivelul sintactic înglobându-le pe toate. Or poetul a învăţat de la Eminescu cât de greu se ajunge la Cuvântul care exprimă adevărul, când Cerul îţi cade pe cap, dezlănţuind folosirea cuvintelor din disperare (Cuvintele şi necuvintele în poezie). În acest sen poezia este metalingvistică.” 2. „…necuvintele, spune Sorin Dumitrescu, ajung să nu mai fie cuvinte, ci tensiuni semantice, gânduri cu vedere şi duh poetic, încât necuvintele nu-s penetrabile „ocolind terminologia teologică proprie experierii harismatice”, venită de la Dumnezeu. Poezia este metalingvistică aşa cum marea muzică este meta-sonoră.  Acestea sunt înţelesuri fără de-nţelegere, care trimit tot la Eminescu („Neînţeles rămâne gândul / Ce-ţi străbate cânturile”). Asta se întâmplă în insolitele „Noduri şi semne”. Cu gândurile şi cu imaginile lui Eminescu, devenite ale sale,  zice Sorin Dumitrescu, Nichita Stănescu „se mânie ca Moise şi învaţă să moară ca Eminescu”.

Artistul plastic Mircia Dumitrescu despre scrisul lui Eminescu.    Ionuţ Vulpescu publică un interviu cu artistul plastic Mircia Dumitrescu, cel care a definitivat, printre altele,  un proiect vital pentru cultura română: „Caietele lui Eminescu”. Întrebat cum e scrisul lui Eminescu, intervievatul răspunde: „Scrisul lui Eminescu e atât de frumos, e ca şi scrisul lui Iorga la început. Era moda scrisului mic de tot. Am rămas uimit că scria până la marginea foii de hârtie. De aia a şi fost o parte grea de tipărit; ca să faci fotografie, cum au încercat cei de la Humanitas. Ar fi însemnat, când rotunjeşti cartea, să tai din litere, dacă mergeai până la margine.  Era o încurcătură.  Formula pe care am aplicat-o a fost foarte bună. Nu are rost să explicăm; acum lumea înţelege mai uşor.  Atunci a fost o dificultate, dar am putut să şi retuşăm textele, pentru că cerneala, aşa cum faci şi o pată pe sugativă, ea se împinge în lateral şi face ţepuşe pe hârtie.  A fost o pronie.  Eu eram pregătit, lumea a fost pregătită. Cine a încasat-o rău de tot a fost domnul Eugen Simion. Bineînţeles, cum se întâmplă la literaţi, la plasticieni, la muzicieni, poate şi la cineaşti, ba chiar şi la medici, nu mai vorbim… Fiecare meserie cu problemele ei.  A ieşit un scandal fantastic. A mai apărut un dobitoc , şi spun răspicat că e dobitoc, care se dădea om de afaceri liberal de la Timişoara, care l-a dat în judecată pe domnul Simion: a cheltuit banii poporului pentru manuscrisele lui Eminescu. După patru ani de cercetări asidue ale procuraturii, domnul profesor Simion a primit o hârtie conform căreia omul acela nu există, cu toate că dăduse două adrese. S-a văzut foarte clar că noi am făcut o economie fantastică”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu VIOLENT în această seară la Botoșani. Vecini panicați într-un bloc de pe strada Vârnav. ISU a intervenit urgent

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent a izbucnit, în această seară, într-un bloc de pe strada Vârnav din municipiul Botoșani, a anunțat ISU Botoșani.

Mai multe bunuri din bucătăria unui apartament, situat la etajul III, au fost cuprinse de flăcări. Când s-a produs evenimentul, proprietarii nu erau acasă. Vecinii au simțit miros de fum și au sunat după ajutor, la pompieri.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

Publicitate

Când au ajuns echipajele de salvatori, ardeau bunurile din balcon și bucătărie, cu degajări mari de fum.

Pompierii au intervenit rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă. Aceștia au folosit și un ventilator pentru evacuarea fumului din interiorul scării de bloc.

Nu s-a impus evacuarea locatarilor.

Publicitate

Au ars un aragaz, mobila de bucătărie și trei geamuri  termopan.

Intervenția a fost îngreunată din cauza mașinilor care erau parcate lângă bloc, în locuri neamenajate.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul.

Publicitate

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

▪️verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;

Publicitate

▪️nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

▪️la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

▪️ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪️nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪️nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪️instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪️ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

Citeste mai mult

Eveniment

Un motociclist din Botoșani și încă două persoane au decedat în urma unui accident produs pe DN 24 la Codăeşti, lângă Iași

Publicat

Publicitate

Trei persoane au decedat, duminică, în urma accidentului rutier produs pe drumul naţional DN 24, în zona localităţii Codăeşti, la limita dintre judeţele Vaslui şi Iaşi, relatează agerpres.ro.

În accident au fost implicate două motociclete şi un autoturism. Pe una dintre motociclete se afla doar conducătorul, un tânăr din Botoșani dar care era mutat de ceva vreme în zona Breazu Iași, iar pe cea de-a doua erau două persoane, ambii de loc din Galați, care locuiau de ceva timp în Iași, în timp ce în maşină se afla doar o conducătoare auto.

 

Publicitate

Sursa video: ISU Vaslui

“La sosirea echipajelor de intervenţie au fost găsite patru victime, trei dintre acestea aflându-se în stare de inconştienţă. Atât motocicletele, cât şi autoturismul au fost cuprinse de flăcări. Ecihipajele de intervenţie au evaluat victimele, le-au evacuat şi au început manevrele de resuscitare pentru trei dintre acestea. Din nefericire, a fost confirmat decesul în cazul a trei dintre victimele accidentului. Pompierii militari au lichidat incendiul, iar acum asigură zona”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vaslui, Marius Stanciu.

Publicitate

Femeia aflată la volanul autoturismului a suferit un atac de panică.

Poliţiştii efectuează cercetări pentru a stabili împrejurările producerii accidentului.

Din primele cercetări, se pare că una dintre motociclete a încercat să depăşească o altă motocicletă aflată în faţă şi a intrat în coliziune cu autoturismul. Maşina a intrat pe contrasens şi ar fi lovit cealaltă motocicletă.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Lista ”românilor de pe cer”. Craterul Eminescu de pe Mercur a atras chiar atenția NASA

Publicat

Publicitate

Corpurile cereşti pot purta numele unor oameni care au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu. Puțină lume știe că printre aceștia se află și mulți români. Printre numele românești în spațiu, date unor corpuri cerești sau formațiuni de pe alte planete, Eminescu a dat numele unui crater de pe Mercur care a atras chiar atenția NASA, relatează alba24.ro.

”O mare onoare este ca numele tău să fie purtat o anumită formațiune de pe o planetă. Onoarea este mare, dar nu ai cum să te bucuri de ea, pentru că toate formațiunile de pe planete poarta numele personalităților decedate” precizează cei de la Astro Urseanu, care au realizat o listă a ”românilor de pe cer”.

Spre exemplu, din aprilie 2008, un crater de 125 km în diametru, situat pe planeta Mercur, a primit numele de Eminescu.

Publicitate

”Este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur.

Lanţuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul acestuia, formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul care a produs craterul și de materia expulzată la impact” precizează Astro Urseanu.

NASA a prezentat o imagine uimitoare a craterului, asemănătoare unui ochi de pisică. ”Nebula? Nu, este craterul Ochiul Pisicii!” au scris cei de la NASA când au prezentat imaginea.

Publicitate

În centrul acestei imagini uimitoare se află craterul Eminescu de pe planeta Mercur, luminat de un halo luminos de material în jurul marginii sale.

Titlul imaginii face referire la Nebuloasa Ochiul Pisicii, o nebuloasă emblematică, bine studiată, care are caracteristici similare cu această imagine a lui Eminescu, cum ar fi în special albastrul, galbenul și forma sferică a formațiunii.

Publicitate

Această imagine a fost asurprinsă de nava spațială MESSENGER a NASA ca o observație color de înaltă rezoluție cu țintă precisă.

Nume românești în spațiu, date unor corpuri cerești sau formațiuni de pe alte planete

Pe Lună, există un crater numit ”Haret”, după numele matematicianului Spiru Haret. Tot pe Lună există un lanț muntos sub numele de Montes Carpatus.

Publicitate

FOTO: astro-urseanu.ro

Poeta Elena Văcărescu, născută în România, are și ea un crater cu numele ei, pe Venus.

Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 de kilometri.

Un alt nume de pe Venus este „Darclée”, botezat în 2003 după soprana Hariclea Darclée (1860-1939). Acesta este dat unei formațiuni vulcanice, numită „patera”, cu un diametru de 15 kilometri.

Tot pe Venus mai există nume de formațiuni precum Irinuca, Natalia, Ștefania, Veta, Zina și Esterica.

Pe Marte regăsim Valea Rhabon, numele antic al râului Jiu. Este de fapt un tub prin care a curs lavă.

Există de asemenea multe nume ale unor localități românești. Chiar și două potențiale planete din Galaxia Adromeda au fost numite de astronomii români care le-au observat în premieră Galați V1 și Galați V2.

De asemenea, sunt foarte mulți asteroizi care poartă nume românești: Transylvani, Drăgescu, Piatra Neamț, Pârvulescu, Nedelcu, Marius Ioan, Curelaru, Enescu, Văduvescu și așa mai departe.

Lista lor și articolul complet poate fi citit pe Astro-Urseanu.

FOTO: NASA, grafic Astro-Urseanu

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Cu atâtea exemple demne de urmat, sunt sigur că vom reuși să realizăm o dezvoltare reală și la Botoșani!

Publicat

Publicitate

Domnul Bolojan, timp de ani de zile, a oferit Oradiei și județului Bihor un model de administrație publică, eficiență și investiții durabile. În scurta mea vizită în județul Bihor am văzut multe proiecte ambițioase, care fac dovada unei viziuni mărețe și a unei ambiții reale de a dezvolta. Privesc cu admirație către întreg județul Bihor și nu pot să nu mă gândesc la județul meu. Merităm mai mult și știu că putem să ne ridicăm de unde am căzut, pentru că, în prezent, administrația noastră este departe de modelul oferit de județele dezvoltate.

Cu sprijinul colegilor mei, majoritatea antreprenori de succes, care știu cu adevărat ce înseamnă să performezi în primul rând în viața profesională, nu avem cum să dăm greș!

Din 9 iunie, Botoșaniul are și el parte de un nou început și o nouă șansă la dezvoltare! Cei care l-au transformat într-un eșec trebuie să plece acasă!

Publicitate

C.M.F. 21240015

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending