Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (370)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ioan C. Teşu, în „Ziarul Lumina” din 22 martie 2020,  scrie despre teama cea mai mare a omului contemporan. Aceasta ar fi fobia socială sau anxietatea socială. Autorul menţionat găseşte următoarele simptome păguboase sufleteşte ale fobiei sociale: 1. „frică sau anxietate marcată privind una sau mai multe situaţii sociale în care individul ar putea fi expus evaluării de către ceilalţi”; 2. „individul se teme că ar putea acţiona într-un mod sau ar putea fi evidente simptomele anxioase care vor fi apreciate negativ”; 3. „situaţiile sociale provoacă aproape întotdeauna frică sau anxietate”; 4. „situaţiile sociale sunt evitate sau suportate cu frică sau anxietate intensă”; 5. „frica sau anxietatea sunt disproporţionate faţă de pericolul reprezentat de situaţia socială şi faţă de contextul socio-cultural”; 6. „frica, anxietatea sau evitarea cauzează disconfort sau deficit semnificativ clinic în domeniul social, profesional sau în alte arii importante de funcţionare”; 7. „frica, anxietatea sau evitarea nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale unei substanţe (drog, abuz de medicament) sau unei afecţiuni medicale”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 839 din 2020, reţine o diagnoză sociologică făcută de Carlo M. Cipolla: „Există patru categorii de oameni: 1. neajutoraţii („fraierii”)- când fac ceva, ei pierd şi câştigă alţii; 2. răufăcătorii – acţionează în beneficiu propriu şi spre paguba altora; 3. inteligenţii – când fac ceva, câştigă şi ei şi ceilalţi; 4. imbecilii – când fac ceva, pierd şi ei şi ceilalţi”; 

Observator: Cu mult timp în urmă priveam cu atenţie cântarul atunci când cineva îmi vindea ceva. Toţi, aproape toţi, încercau să mă fure şi chiar mă furau. Acum nu le mai zic nimic. Am încercat o dată şi mi s-a spus că s-ar putea să fie defect cântarul. O fi existând în universul acesta măcar un cântar perfect? Se spune că nici „cântarul” lui Dumnezeu n-ar fi aşa de perfect. Mai ales când împarte faima şi durerea. Aşa că atunci când mi se cântăreşte marfa mă uit în altă parte. Vânzătorul nu mai e cu mine. Sunt numai el şi Dumnezeu;

În plină invazie a coronavirusului, Andrei Cornea, în „Dilema veche” nr. 839 din 2020, reţine o cugetare a lui Blaise Pascal: „Nu e nevoie ca universul întreg să se înarmeze ca să-l strivească pe om. Un abur, o picătură de apă e de ajuns pentru al omorî. Dar chiar şi dacă universul l-ar strivi, omul încă ar fi mai nobil decât ceea ce îl omoară, pentru că ştie că moare. Iar avantajul pe care universul îl are asupra lui, despre acesta universul nu ştie nimic.”;

Publicitate

Ana Maria Sandu, în „Dilema veche” nr. 840 din 2020, publică o anchetă  în rândul a 16 scriitori, având titlul „Timpul s-a făcut foarte dens”. Ideea era ca fiecare să spună ce face în această perioadă de izolare. Toţi, absolut toţi, au spus că citesc. Doi dintre ei, Bogdan Răileanu şi Cristina Hermeziu, reţin câte un citat din Emil Cioran: „O carte trebuie scrisă într-un acces de febră. Altfel nu e contagioasă”; „Datoria unui om singur este să fie şi mai singur”. Mircea Cărtărescu nu se ascunde şi spune: „Pentru mine, măcar, cititul, ca şi scrisul, nue o chestiune de timp, ci de stare a minţii şi-a trupului meu. Nu pot citi când sunt stresat, îngrijorat, nesigur pe ziua de mâine”. Nici Andreea Răsuceanu nu e mai liniştită: „Deseori, în momente mai tensionate când nu-mi mai găsesc liniştea citind proză, mă întorc la jurnale”. Radu Vancu are altă senzaţie şi a găsit şi metoda să iasă din ea: „Sunt zile în care timpul s-a făcut foarte dens, aproape insuportabil de dens – cred că asta simţim toţi; şi, ca de obicei, cel mai eficient solvent al timpului e poezia”. Dan Lungu pare să fie mai fericit: „De mult îmi doresc un moment în care să păot recupera din lecturi. Deşi nu e ceea ce aşteptam, el a venit, iar eu sunt nepregătit. Aş fi vrut să citesc poezie, multă poezie românească din ultimii cincisprezece ani, fiindcă se întâmplă mutaţii interesante de sensibilitate, iar poezia are acul indicator cel mai fin”. Merită adus aici şi un citat reţinut de Cristina Hermeziu din Olga Tokarezuk: „Cărţile sunt pur şi simplu o problemă de igienă”;

Din  discursul ţinut de Ovidiu Genaru la gala de decernare a Premiului Naţional de Poezie pe anul 2019: „Credeţi oare că suntem anacronici, vetuşti, atemporali în acest veac confuz, hiperpragmatic, neprietenos culturii? Noi ştim că Poezia îmblânzeşte fiara din om şi aprinde în ochiul tulbure licărul iubirii şi al inteligenţei. De aceea spălătorii de creiere nu-l vor iubi pe Eminescu”;

Leo Butnaru, în „România literară” nr. 5 din 2020, despre poezie: „Ceea ce e mai scump pe lume / în viaţa omului – poezia firească / aparţine celor care / de dragul ei / pentru ea / întru apărarea ei / sunt gata să moară / dar mai ales – să trăiască („Poezia firească”);

Mihai Zamfir despre „alter ego” în roman: „Or, o regulă de aur rareori aplicată mi se pare a fi aceea că respectivul alter ego din roman nu trebuie niciodată exaltat şi dat ca exemplu. Cu cât el va fi un martor mai şters şi eventual mai „negativ”, cu atât romanul va ieşi mai bun”(vezi „România literară” nr. 5 din 2020)

Irina Petraş, în eseul „Despre imaginaţie sau ochii minţii”, (vezi „România literară” nr. 5 din 2020), face un pic de antigeometrie pe cub: „Numai cubul imaginat are şase feţe”(J. P. Sartre). Când foloseam, acum vreo patru decenii, aceste cuvinte pentru interpretarea autenticităţii speciale din romanele lui Camil Petrescu (în „Ultima noapte…”, autenticitatea se obţine prin menţinerea în limitele stricte ale celor trei feţe „reale”. În „Patul lui Procust” sunt alăturate, într-un efort remarcabil de simultaneizare, cel puţin patru perspective de câte trei feţe în aşa fel încât rezultanta să fie un tulburător „cub cu şase feţe” reali, nu realizam deplin cât de mult din umanitatea noastră datorăm noi, oamenii, imaginaţiei”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Câtă sălbăticie! Bărbat din Stăuceni, reținut după ce și-a bătut crunt concubina și a lipsit-o de libertate

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au emis, la data de 25 octombrie 2025, o ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele unui bărbat de 46 de ani din comuna Stăuceni, cercetat pentru mai multe infracțiuni grave.

Potrivit anchetatorilor, în seara zilei de 24 octombrie, acesta s-ar fi deplasat la locuința concubinei sale, de 48 de ani, pe care ar fi amenințat-o cu acte de violență, apoi ar fi constrâns-o să-l însoțească într-un imobil din municipiul Botoșani.

Acolo, femeia ar fi fost agresată fizic și lipsită de libertate, suferind leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.

În plus, bărbatul ar fi sustras un telefon mobil și mai multe bijuterii din locuință.

După audieri, acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Botoșani pentru 24 de ore, urmând ca instanța să decidă asupra măsurii preventive.

Cazul este cercetat pentru amenințare, violență în familie, furt între membri de familie și lipsire de libertate în mod ilegal.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incredibil: Arestat 30 de zile după ce și-a bătut tatăl cu o bâtă. Este cercetat pentru tentativă de omor

Publicat

Publicitate

Este incredibil cum se comportă unii dintre noi cu părinții. Un bărbat de 38 de ani, din comuna Dobârceni, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind cercetat pentru violență în familie sub forma tentativei de omor, după ce și-a bătut tatăl cu o bâtă.

Incidentul s-a petrecut pe fondul unor neînțelegeri, când bărbatul ar fi pătruns în locuința tatălui său și l-ar fi lovit de mai multe ori cu o bâtă.

Victima a fost transportată de urgență la spital, iar agresorul a fost reținut de polițiști și ulterior prezentat în fața instanței.

Judecătorii au admis propunerea organelor judiciare și au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a avut loc agresiunea, iar bărbatul riscă ani grei de închisoare.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune BLITZ a polițiștilor rutieri: Trei șoferi au rămas fără permis, amenzi de peste 6.000 de lei

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat, pe 25 octombrie 2025, o acțiune de tip BLITZ pentru combaterea conducerii sub influența băuturilor alcoolice și drogurilor, dar și pentru creșterea gradului de disciplină rutieră în rândul șoferilor botoșăneni.

Activitățile au fost desfășurate pe principalele artere de circulație din județ, acolo unde polițiștii au oprit pentru control 75 de autovehicule și au legitimat aproximativ 80 de persoane.

În urma verificărilor, au fost aplicate 17 sancțiuni contravenționale, cu o valoare totală de peste 6.000 de lei.

Totodată, oamenii legii au reținut trei permise de conducere: unul pentru depășire neregulamentară, altul pentru trecerea pe culoarea roșie a semaforului, iar cel de-al treilea pentru conducerea sub influența alcoolului.

Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, polițiștii rutieri transmițând un mesaj clar de toleranță zero față de șoferii care pun în pericol siguranța publică.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Mare sărbătoare pentru români: Sfânta Liturghie arhierească și SFINȚIREA picturii în mozaic a Catedralei Mântuirii Neamului

Publicat

Publicitate

Slujba de sfințire a picturii în mozaic a Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului – are loc astăzi, 26 octombrie, într-un moment de mare însemnătate spirituală și istorică, ce marchează Centenarul Patriarhiei Române.

Ceremonia este oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Alături de cei doi patriarhi slujesc 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi, într-un sobor de o amploare deosebită, relatează alba24.ro.

La finalul slujbei, va fi citit Actul de sfințire, care va consfinți în mod solemn finalizarea picturii în mozaic a Catedralei Naționale – simbol al credinței, unității și dăinuirii spirituale a poporului român.

Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) – concept

Catedrala Națională – Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină și dobândirea independenței statale.

Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare.

Publicitate

Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României.

Clădirea Catedralei Naționale este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe ‘Dealul Arsenalului’. Construcția se desfășoară pe o lungime de 126 metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de la cota zero de 127 metri.

”Întreaga construcție este îndreptată spre cer prin opt turle aurite. Turla cea mai mare, Pantocrator, reprezintă pe Iisus Hristos, Capul Bisericii, având alături patru turle mici, simbolizând cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Spre vest, turla clopotniță reprezintă pe Maica Domnului, iar turlele alăturate reprezintă pe Sfinții Apostoli Andrei și Filip, care au început creștinarea poporului român (geto-daco-roman).

Lungimea catedralei (120 m) este egală cu înălțimea turlei Pantocrator, deoarece Hristos cel Răstignit și îngropat este Același cu Hristos cel înviat și înălțat la cer.

Această semnificație a compoziției arhitecturale poate fi considerată ca o chemare la elevație spirituală, ca prin Iisus Hristos noi să devenim părtași ai vieții și bucuriei veșnice ale Preasfintei Treimi”, spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit basilica.ro

Construcții anexe

Clădirile apostolice sunt structuri adiacente, din apropierea Catedralei Naționale, care vor oferi spații pentru activități administrative, cazarea pelerinilor, activități pastorale, culturale, sociale și medicale ale Bisericii.

Porticurile sunt arhitecturi anexe, extinse în secvențe de coloane. Inspirate de pridvoarele brâncovenești, porticurile Catedralei Naționale au un rol estetic și totodată practic, definind spațiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri (de nord-vest și sud-vest) prin intermediul unui pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală.

Pe laturile de nord și sud ale piațetei, porticurile delimitează zona altarului de vară, creând un cadru adecvat pentru desfășurarea slujbelor în aer liber.

În fața catedralei se întinde o esplanadă (piațetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spațiu deschis, cu o suprafață de 11.600 m2, nu doar că pune în valoare monumentalitatea bisericii, dar are și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.

Sub esplanadă se află un spațiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic ‘Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei’, cu un volum total de 87.505,67 m3 și o capacitate de 6.900 persoane, destinat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.

Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală și patru turle secundare, iar la vest, încă trei turle mari.

Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălțime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăpostește o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotțiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri și o suprafață de peste 150 de metri pătrați. Crucea de pe turla principală are 7 metri înălțime și o greutate de 7 tone.

Turla-clopotniță, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăpostește cele șase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone și sunt amplasate la o înălțime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântărește 25 tone, scrie basilica.ro.

YouTube video

Aplasamentul Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului

Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre strada Calea 13 Septembrie și strada Izvor.

Terenul cu o suprafață de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcția est-vest paralelă cu strada Calea 13 Septembrie.

Amplasamentul final, pe Dealul Arsenalului, în spatele Palatului Parlamentului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locații au fost propuse, în etape diferite (Piața Unirii – 1999, Piața Alba-Iulia – 2001 și Parcul Carol – 2004). Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, totuși, în anul 2005, acest amplasament, deși el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensității clădirii Parlamentului, deoarece a considerat acceptarea locației ca pe o reparație morală sau ‘o lumină de Înviere’ pentru cele cinci biserici ‘răstignite’, dintre care trei (Alba Postăvari, Spirea Veche și Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor și Mihai Vodă) au fost translate pentru a se construi pe locul lor Casa Poporului.

Alte considerente au mai fost:

  • Amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiției creștine de-a construi lăcașuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevație spirituală sau la urcuș interior pentru a întâlni pe Dumnezeu Creatorul și Mântuitorul lumii (Pantocratorul);
  • Orientarea est-vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (est) conform cerințelor liturgice tradiționale;
  • Prezența în zonă a unor instituții importante precum Parlamentul României, Ministerul Apărării Naționale și Academia Română (Institute de cercetare) cheamă la dialog și cooperare multiplă pentru binele societății românești.

În acest sens, hramurile Catedralei, Înălțarea Domnului care este și Ziua eroilor români, precum și Sfântul Andrei, Apostolul românilor și Ocrotitorul României, au semnificații multiple.

Prin urmare, Catedrala nouă, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului și în apropierea Ministerului Apărării Naționale, este prin excelență Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român și pentru organizarea lui într-un stat independent – România.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending