Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (62)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
ZIGZAG EMINESCOLOGIC
Din pagina de cultură a ziarului „Adevărul” din 14 ianuarie 2009, am reţinut: „…omul de publicitate Florin Dumitrescu a organizat, alături de Răzvan Penescu de la LiterNet, concursul online „Pune-l pe Eminescu la produs”, care îi îndemna pe participanţi să spună ce produs de larg consum ar putea fi denumit „Eminescu”. Ideea a fost primită de o anumită parte a opiniei publice ca încălcarea unui tabu! Ceea ce era doar un joc de creativitate a fost expus ca o tentativă ocultă de destabilizare a esenţei fiinţei naţionale. Participanţii la concurs l-au transformat pe Eminescu în marcă de frigider „nemuritor şi rece”, care protejează stratul de ozon, râul şi ramul, în ciorapi „nepereche”, în cafea instant „EmiNESScu” sau ceai te tei”;
Oana Raluca Topală despre Eminescu: “Mihai Eminescu vede timpul în cele trei componente ale sale: timpul cosmic (lipsit de conştiinţa timpului), timpul individual (în componentele sale: copilărie, iubire, pribegie, suferinţă, moarte) şi timpul istoric (eroic sau degradant), întreaga creaţie stand sub pecetea timpului ireversibil”;
Eminescu, în „Timpul” din 7 aprilie 1879, despre fenomenul secularizării: „Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul. Cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine. Stilul elegant al artei creştine cedează stilului monoton al cazărmilor de închiriat. Shakespeare şi Moliere cedează bufonărelilor şi basmelor de incest şi adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven şi pe Mozart. E o epocă în care ideile mari asfinţesc, în care credinţele mor.”(citat preluat din Mihail Daniliuc, „Întoarcerea la Eminescu”, „Lumina” din 13 iunie 2017);
Câteva idei din eseul „Eminescu şi familia creştină”, publicat de Arhim. Mihail Daniliuc în „Lumina” din 15 iunie 2017: 1. „Dintru început trebuie să reiterăm spusele unor eminescologi, care au afirmat că opera stihuitorului s-a plămădit din năzuinţa autorului spre metafizic, el crezând cu tărie într-o stăpânire divină a lumii, stăruind pe un aspect inedit în lirica românească: cunoaşterea lui Dumnezeu”; 2. „Cât priveşte familia creştină, întemeiată prin iubirea dintre un bărbat şi o femeie, având ca arhetip spiritual relaţia dintre Hristos şi Biserică, creaţia eminesciană abundă de versuri în care poetul, cu o neobosită forţă, cântă iubirea dintre bărbat şi femeie, expresie a dragostei lui Dumnezeu faţă de lume. Eminescu este poetul iubirii, căci în foarte multe poezii face elogiul celui mai sublim simţământ”; 3. „După ce încercările din viaţă, deziluziile l-au tot marcat, poetul a creat poezii de o profunzime aparte, exprimând regretul iubirii neîmplinite, chiar încercând să definească dragostea prin propriile sale trăiri, revelând şi întrebările existenţiale care-l frământau din ce în ce mai des”; 4. „Eminescu a căutat iubirea, dorind să se împlinească prin iubire. Există mărturii că, după moartea lui Ştefan Micle, stihuitorul a voit s-o ia în căsătorie pe marea iubire a vieţii sale, Veronica Micle, după ce avusese şi în trecut mai multe astfel de năzuinţe”;
Mario Luzi, în “Paradigma” nr. 2 din 2000, despre Eminescu: “Prin necesitate naturală şi prin situaţie geopolitică trăită, Eminescu a făcut tot ceea ce în secolul următor celui al lui şi chiar azi încearcă a se face din convingere şi calcul: o literatură fără frontiere între germanism şi moştenirea latină, între Orient şi Occident”;
Arhim. Mihail Daniliuc, în „Lumina” din 15 iunie 2017, despre Eminescu: „Iacob Negruzzi mărturisea că, întâlnindu-se cu cei doi, Eminescu chiar i-a prezentat-o pe Veronica drept „actuala logodnică şi viitoare soţie”. În anul 1882, august, hotărâse împreună că e mai bine să se despartă. Tensiunea din anturajul lor crescuse alarmant, devenind insuportabilă. Maiorescu s-a opus cu vehemenţă căsătoriei. Nici cei doi nu sunt prea siguri pe sentimentele lor. Iată cum unul din marile lui visuri se spulberase. Nefericele poet a rămas doar cu imaginea familiei sale de acasă, la care visând mereu, hotărnicise să-şi temeluiască o căsnicie trainică, de vreme ce în a sa copilărie a experiat din plin ce înseamnă familie, dragoste de tată, de mamă, de fraţi şi surori”;
Un punct de vedere al lui Alecsandri despre Eminescu, reluat de Dumitru Lavric în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 71): „Nu rămâne indiferent Alecsandri nici la lovitura fatală ce o primeşte Eminescu în vara anului 1883; în octombrie transmite telegrafic Paulinei aflată la Mirceşti („Astăzi la 3 ore fac o conferinţă în folosul nenorocitului Eminescu. Cu banii adunaţi se va trimite sărmanul la casa de nebuni din Viena”), iar o săptămână mai târziu adaugă noi amănunte către prietenul stabilit la Londra: „Îmi ceri să-ţi trimit câteva fragmente din conferinţa mea? Nu am nici o firimitură, publicul înghiţind totul cu o graţie încântătoare; dar pot să-ţi spun cu oarecare mândrie că am făcut o reţetă de aproape 2000 de franci pentru nefericitul de Eminescu…în ciuda lui Macedonski. Bolnavul va fi în curând transferat la Viena într-o casă de sănătate. Să dea Dumnezeu să se vindece!”;
Mircea Platon, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 6 din 2017, publică eseul „Prin preajma lui Eminescu”. Privind gestul faţă de Eminescu al celor de la „Dilema”, spune: 1. „…nu putem face inventarul „misterului eminescian”. Orice tentativă se concretizează fie în fraze incantatorii, de liturghie literară – precum la G. Călinescu -, fie în obrăznicii de găligani zburliţi care fluieră în biserică şi îşi lipesc guma de strane pentru a-şi dovedi cât de tari sunt – cum au făcut cândva cei de la „Dilema”; 2. „Cu mulţi ani în urmă, vizitând Muzeul de Artă Contemporană din Frankfurt, am ajuns la un moment dat într-o sală care oferea contemplaţiei, în zbârnâitul verzui al tuburilor de neon, o „instalaţie”: agăţate de tavan, spânzurau, hepatice, eprubete pline cu urină. Când le-am văzut, mi-am amintit instantaneu de numărul „Dilemei” despre Eminescu. Acelaşi stil, postmodern, de a-ţi flutura dejecţiile în aer pretinzând că faci artă. Poezie. Sau gazetărie. Aceeaşi modalitate de a agresa „canonul”, „ierarhia”, „mitul”; 3. „Dacă ne situăm pe o poziţie tradiţionalistă şi apărăm ierarhia, atunci Eminescu nu poate fi coborât de pe soclu. Şi nici nu va putea fi: pentru că e un „părinte fondator”. Cum Homer, Dante. Shakespeare. Nu e o poveste de spus la drum de seară. E chiar drumul. Dacă, pe de altă parte, îl contestăm pe „Eminescu” de pe coclaurii relativismului postmodern, atunci contestarea devine un moft. Pentru că nu are motor axiologic.”;
Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 101), reţine un pasaj dintr-o scrisoare a lui Traian Demetrescu (Tradem) către Alexandru Macedonski: “Dacă am pus pe Eminescu şi Vlahuţă să nu te supere? Eminescu nu mi-e cunoscut numai din 2-3 poezii, l-am citit tot. Sincer îţi spun că am găsit multe bucăţi filozofice şi multe altele de inimă. Aici însă îl judec ca poet, şi nicidecum ca om. Nu am avut ocaziunea să citesc „Timpul” în care auzeam că te înjura grosolan. Dar şi sarcasmele şi ironiile epigramelor d-tale îl ţinteau amar”;
Mircea Platon, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 6 din 2017, privind gestul faţă de Eminescu al lui Mircea Cărtărescu, spune: 1. „În acelaşi, de mucedă notorietate, număr al „Dilemei”, Mircea Cărtărescu înţelegea să ne trezească la Eminescu descriindu-ne părul de pe picioare şi „platfusul” poetului. Fapt care nu mă deranjează: fiecare ia din Eminescu numai ceea ce consideră că i se potriveşte mai bine. Ceea ce mă nedumireşte e însă ţâfna dadaistă pe care şi-o asortaseră condeierii cu pricine”; 2. „Proprie culturii post(moderne) e viteza. Adică stilizarea. Or, mitul e tocmai stilizare. Din acest punct de vedere, descripţia lui Cărtărescu e de o minuţiozitate de taxidermist cu totul şi cu totul obsoletă. De spirit ţestos-parohial, de „amurg al Evului Mediu”. Mediocrul profesor de liceu care mânuieşte trei şabloane despre Eminescu e mai modern decât elitistul, academicul Cărtărescu”;
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Mai puține accidente grave în Botoșani, însă tot mai mulți șoferi sancționați și prinși băuți la volan
Eveniment
IPJ: Mai puține infracțiuni pe străzile din Botoșani. Lovirile și furturile, în scădere semnificativă în 2025
Eveniment
Arhim. Clement Haralam, născut la Botoșani, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, distins cu Crucea Patriarhală
Arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a împlinit miercuri frumoasa vârstă de 70 de ani – o viață dedicată lui Hristos și slujirii semenilor prin rugăciune și liturghisire.
Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a înmânat Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincție din Patriarhia Română, acordată pentru activitate de excepție în Biserică și în sprijinul acesteia.
Distins în special pentru activitatea cultural-misionară
„Vă mulțumim pentru activitatea extrem de bogată”, a spus Patriarhul României la ceremonia de decernare desfășurată la Reședința Patriarhală.
„În mod deosebit am apreciat publicarea de texte muzicale pentru slujbele Bisericii noastre. Această activitate de diortosire și tipărire a muzicii bizantine în versiune românească a contribuit foarte mult la lucrarea misionară a Bisericii.”
„Vă dorim ani mulți cu sănătate, împreună cu toată obștea de la Catedrala Patriarhală istorică!” i-a urat Patriarhul Daniel Părintelui Arhimandrit Clement Haralam.
Născut într-o familie numeroasă
Arhimandritul Clement Haralam s-a născut în 23 iulie 1955, la Zlătunoaia, județul Botoșani, într-o familie cu opt copii.
Tradiția familiei nu este străină de nevoințele monahale: Arhim. Clement Haralamb, unchiul său dinspre tată, un monah ajuns la vârsta centenară, a fost distins în 2023 cu Crucea Patriarhală, după mai mult de șapte decenii de slujire monahală.
În umbra marilor duhovnici
Arhim. Clement Haralam, viitorul Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a crescut în tinda Mănăstirii Sihăstria, de unde a luat povață de la Sf. Cuv. Paisie și Cleopa, precum și de la viitorul stareț al Schitului Prodromu din Sf. Munte Athos, Cuviosul Petroniu Tănase.
A urmat cursurile Seminarului Teologic din Mănăstirea Neamţ (1970 -1975), apoi a studiat la Institutul Teologic de Grad Universitar din București.
A desfășurat o bogată activitate misionară și liturgică, fiind slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iași, stareț al Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi” din Iași, slujitor la Catedrala Mitropolitană „Sf. Spiridon” – Nou și la Mănăstirea Antim, ambele din Capitală.
Pentru o perioadă, în 2006, a condus obștea nou-înființatei Mănăstiri „Sf. Dimitrie cel Nou” din Middletown, în statul american New York.
Mănăstirea de metanie și viețuirea în Athos
Arhim. Clement Haralam s-a închinoviat în obștea Putnei în timpul stăreției Arhim. Iachint Unciuleac, dar a avut perioade în care a viețuit și în Sf. Munte Athos.
„Părintele Clement a adunat numeroase mărturii, printre care și biografiile celor care s-au aflat la conducerea Schitului românesc Prodromu, capitol care vorbește despre istoria de peste un veac și jumătate a lăcașului chinovial”, scrie Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor în volumul „Clerici slujitori al Catedralei patriarhale și ai Capitalei” (Cuvântul Vieții, 2023).
Prezența în Capitală a unor slujitori bisericești care s-au nevoit în Sfântul Munte „înseamnă binecuvântare pentru viața duhovnicească a Biserici, pentru credincioși, dar și pentru clerici”, subliniază ierarhul.
Foto credit: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru
Eveniment
Precizări ale Poliției cu privire la informațiile apărute online despre un autoturism suspect în comuna Ungureni
Mai puține accidente grave în Botoșani, însă tot mai mulți șoferi sancționați și prinși băuți la volan
IPJ: Mai puține infracțiuni pe străzile din Botoșani. Lovirile și furturile, în scădere semnificativă în 2025
Arhim. Clement Haralam, născut la Botoșani, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, distins cu Crucea Patriarhală
Precizări ale Poliției cu privire la informațiile apărute online despre un autoturism suspect în comuna Ungureni
Avertisment DNSC: Escrocherii telefonice în numele Poliției de Frontieră. Ce mesaje primesc românii vizați
Cristian Popescu Piedone a fost demis de la șefia ANPC. Ilie Bolojan a semnat decizia
Incendiu puternic la o casă din Todireni, provocat de panourile fotovoltaice. Trei persoane au suferit atacuri de panică. Mai multe animale au murit
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (371)
Peste 1.700 de botoșăneni și-au găsit un loc de muncă în primele șase luni ale acestui an, cu sprijinul AJOFM
Botoșani: Violența domestică, în scădere în județ: Mai puține fapte sesizate și niciun omor în primele 6 luni din 2025
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro: Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor, poet
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ionuț – Lucian Melinte, primarul comunei Gorbănești
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
