Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (6)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Contemporanul. Ideea  europeană” nr.1 (838), ianuarie 2022.  Declarată ca revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă,  numărul din ianuarie nu putea trece fără a se referi la Eminescu.  Maria-Ana Tupan în „Eminescu, epistemologul”, porneşte de la „interesul profund şi uneori divinatoriu al lui Eminescu pentru ştiinţă, alături de enorma cultură umanistă”. Autoarea face referire la însemnările făcute de  poetul nostru naţional în celebrele sale „Caiete”: „Studentul Facultăţii de filozofie a Universităţii din Viena din anii 1869 – 1872 emite din laboratorul „Caietelor” idei uimitor de apropiate de epistema contemporană. Din sfera celor mai populare idei  ale epocii noastre păşim în textul eminescian ca şi când am deschide o uşă pe acelaşi palier, uşa fiind timpul.  Lumea sa este construită, istoricizată şi descrisă interpretării fenomenologice. Imaginea sa despre univers nu este nici sublimă, nici pitorească, în spiritul romantismului, ci semiotică, apropiindu-se de metafora cognitivă a platoului lui Deleuze”.  Conceptul numit „platoul lui Deleuze” este o alcătuire de cristalizări de forme temporare ale fluxului imanent de materie şi energie, el fiind adeptul unei „filozofii a diferenţei”. Gilles Deleuze, secondat de Felix Guattari,  e convins că tocmai în aceste diferenţe este realul. Ontologia deleuziană pune accent pe rolul real al ştiinţelor. E preocupat de domeniul fizicii, interesat fiind de termodinamică din care a făcut un model ontologic. Are şi tentative de ontologizare a matematicii, sau  de folosire  a dublei funcţii pe care o îndeplineşte biologia. Citate din „Caietele” lui Eminescu anticipează teoria deleuziană. Un text precum „Pentru a-şi închipui cineva metaforic lumea ar putea să ieie o bucată de lut – eterna aceeaşi, care, prin urmare nu cunoaşte timp – şi să-i dea cele mai felurite forme, pe când una, când alta, când aşa, când aşa. Lutul rămâne în orice caz acelaşi”, obligă pe Maria-Ana Tăuşan să concluzioneze: „Este uimitor cum a putut Eminescu să anticipeze descrierea funcţiei de undă, aceeaşi în esenţă cu formula intrată în istoria fizicii o jumătate de secol mai târziu de Schrodinger”. Articolul se continuă cu o serie de alte texte eminesciene care anticipează, într-o sistematizare şi formulare a autoarei, şi alte teorii ale altor personalităţi, cum ar fi Hedegger, Matthew Arnold sau Kant: 1. „universul ca o însumare de stări virtuale a căror interferenţă rezultă într-o stare reală”; 2. „cultura a fost pentru Eminescu norul de forme create de munca fiecărei generaţii pe un substrat etern de forme simbolice”, anticipând ceea ce Heidegger spunea că realitatea dispare în semne; 3. „există în manuscris şi aceste însemnări asupra palimpsestului de interpretări date fiinţei şi condiţiei umane patetice de succesivele generaţii care au fost” anticipându-l pe Arnold”;  4. „deşi e considerat, pe bună dreptate un kantian, în privinţa distincţiei dintre ştiinţă şi umanităţi, divizate de Kant în sfere care apelează la incompatibile forme de imaginaţie creatoare, Eminescu se situează mai aproape de holismul epocii noastre, reprezentându-şi cultura ca pe un tot, o utopie semiologică”.

Botoşăneanul Alexa Visarion, născut la 11 septembrie 1947 la Băluşeni,  publică un eseu consistent intitulat „A fi poporul lui Eminescu”. Textul debutează cu o serie de citate ce aparţin unor importante personalităţi culturale româneşti în ceea ce-l priveşte pe Eminescu şi pe ideea sa permanentă de a fi aproape de popor. Sunt prezenţi: Nicolae Steinhardt („îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 ianuarie este pentru mine  o zi sfântă, nu uit, când sunt în Bucureşti, să depun şi eu o floare la statuia din faţa Ateneului, opera sculptorului Gh. Anghel…”), Lucian Blaga (cu fericita formulă a ideii de Eminescu), Zoe Dumitrescu-Buşulenga ( „altitudinea la care se află poetul naţional derivă nu dintr-o simplă calitate a spiritului său, ci dintr-un raport constant în care se află cu neamul său”), Titu Maiorescu (Eminescu „rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenţei române”), Nicolae Iorga („expresia integrală a sufletului românesc”) şi Octavian Goga („dacă ar fi să se caute, totuşi, pe lângă zbuciumul nostru personal şi un patron comun, a cărui aureolă să ne fi unit pe toţi în aceeaşi tabără, atunci acesta e, desigur, Eminescu, în a cărui religie artistică şi ideologie naţională am crescut”). Este evident că nu am reluat în extenso citatele redate de Alexa Visarion, dar o idee a sa merită reluată în toată plenitudinea. Spune, astfel, marele regizor: „De aceea fenomenul Eminescu este un dar de esenţă cu care a fost botezat poporul român. La tonalităţile cele mai diverse pe toate palierele gândurilor, imaginilor şi afectelor trăirea româno-eminesciană se vădeşte indisolubilă până la nivelul nuanţelor şi detaliilor. Liniile melodice ale imaginilor dintre cele două fiinţe-structuri se suprapun fără greşeală, rezonanţa e maximă, subtilităţile se armonizează după structura celor mai misterioase alcătuiri, aşa cum există ele în nucleul unui atom. Poetul şi neamul par a fi două ipostaze, două feţe ale aceleiaşi identităţi. Aceasta este trăsătura originală a fenomenului Eminescu valabilă dintotdeauna şi pentru totdeauna”.

Venind în realitatea de azi,  în care Alexa Visarion vede doar ipocrizie, degradare, mistificare, un permanent bâlci al zădărniciei, un spectacol mascaradă şi o bufonadă a derizoriului înălţat la rang statal, crede că „Eminescu trebuie, astăzi mai mult ca oricând,  să fie semn al permanenţei, duratei şi identităţii noastre în cultură, pildă prin excelenţă a angajaării totale a unui poet în destinul poporului, în tradiţiile, suferinţele, luptele şi izbânzile acestuia, în direcţiile devenirii sale istorice”.

                Dintre articolele care  acoperă cele  40 de pagini ale revistei, cu interes se citesc  cele  semnate de Ioan-Aurel Pop (“România ca proiect de stat”), Theodor Codreanu (“Dezlănţuirea barbariei”), interviul cu Victor Voicu, Mirel Taloş (“Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între Marxism şi corectitudinea politică”), Simona Modreanu (“Eugen Simion şi timpul trăirii, timpul nedesăvârşirii”) sau Adrian Majuru (“Ce este în realitate România?”).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu la Tulbureni! Un bărbat din cartierul Tulbureni a ajuns la spital cu arsuri pe față, mâini și torace. Alarma a fost dată la miezul nopții

Publicat

Publicitate

Un bărbat din cartierul Tulbureni a ajuns la spital cu arsuri pe față, mâini și torace, după ce în locuința sa a izbucnit un incendiu. Bunurile dintr-o cameră și un hol au fost cuprinse de flăcări, cel mai probabil, din cauza unui reșou electric lăsat în funcțiune, nesupravegheat. Alarma a fost dată la miezul nopții.

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Aceștia au constatat că ardeau bunurile din două încăperi, cu flacără și degajări mari de fum, și au acționat rapid pentru ca flăcările să nu se extindă la întreaga construcție. Proprietarul a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea în timpul exploatării aparatelor de încălzire electrice, recomandăm cetățenilor să le supravegheze în permanență.

De asemenea, trebuie să se asigure că aparatele electrice sunt prevăzute cu protecție împotriva supraîncălzirii. Totodată, cele care au conductorii de alimentare uzați, deteriorați sau care nu mai au ștecher nu trebuie folosite.

În cazul reșourilor, caloriferelor, aerotermelor și radiatoarelor, acestea trebuie așezate la distanță față de materialele combustibile (perdele, mobilier, covoare etc.).

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Apostoli Filimon, Onisim și Arhip

Publicat

Publicitate

Acești sfinți au viețuit pe vremea împăratului Nero. Au fost ucenici ai Sfântului Apostol Pavel și au pătimit pentru Hristos în Kolasia. Din Sinaxar aflăm că pe când își înălțau rugăciunile către Dumnezeu în sfânta biserica, împreună cu alți creștini, au năvălit asupra lor închinătorii de idoli

Atunci toți credincioșii care erau în biserica, au fugit,și au rămas numai Filimon, Arhip și Apfia, pe care, luându-i paganii, i-au dus la Artoklis făcătorul de pâine al Efesului. Sfântul Arhip a fost bătut aspru și străpuns cu cuțite peste tot trupul, de persoanele care treceau pe acolo. Sfântul Filimon a fost bătut fără milă și, fiind împroșcat cu pietre, s-a săvârșit. Asemenea și Sfânta Apfia a fost ucisă cu pietre și în astfel de munci au trecut sfinții către Dumnezeu.

Troparul Sfinţilor Apostoli Filimon, Arhip şi Onisim

Glasul 3

Sfinţilor Apostoli, rugaţi pe Milostivul Dumnezeu că să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.

Condacul Sfinţilor Apostoli Filimon, Arhip şi Onisim

Publicitate

Glasul 4

Sfinţite Apostole al lui Hristos Filimon, pe cei ce cu credinţă săvârşesc astăzi preasfântă pomenirea ta, izbăveşte-i pe toţi de tot felul de ispite şi de necazuri.

Sfânta Mucenita Cecilia

Sfânta Mucenita Cecilia s-a născut la Roma din părinți foarte bogați. Făcând jurământul fecioariei înaintea lui Dumnezeu, Sfânta Cecilia a îmbrăcat pe dedesubtul hainelor strălucite la care o obligă rangul, cămășă aspră, semnul nevointelor. Părinții ei au obligat-o însă la căsătoria cu păgânul Valerian, dar Cecilia, sfătuindu-l pe mirele ei în noapte nunții, l-a câștigat pentru dreapta credință.  Acesta urmând sfatul ei, a mers la Episcopul Urban și s-a botezat. Valerian, mai târziu, l-a adus la Hristos și pe fratele lui, Tiburtie. Nu la mult timp după aceea frații au fost osândiți la moarte pentru credință lor.  Deși fiind la locul de ucidere, acești frați minunați l-au dobândit pentru Hristos și pe comandantul gărzii, Maximus. Toți au dobândit cununa mucenicească. Sfânta Cecilia a îngropat cu cinste la un același loc sfintele lor trupuri. Ea a fost apoi adusă la judecată, căci neobosită propovăduia în rândul paganilor dreapta credință. Fiind întrebată de către judecător care este sursă curajului ei, sfânta a răspuns: „Conștiința curată și credință neîndoielnică”. Sfânta Cecilia a fost osândita la moarte prin tăierea capului. Călăul a lovit-o de trei ori cu sabia peste gât, fără că să o poată ucide. Ea doar s-a rănit, iar din rănile ei au sângerat foarte mult. După trei  zile sfânta a adormit în Domnul. Sfânta Cecilia a luat cununa muceniciei împreună cu ceilalți aproape de anul 230. Sfintele ei moaște se află la Roma, în biserica închinată ei.

Troparul Sfintei Muceniţe Cecilia

Glasul 4

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Cecilia, strigă cu glas mare: pe Ține, Mirele meu, te iubesc și pe Ține căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Ține, că să împărățesc întru Ține; și mor pentru ține, că să viez pentru Ține; ci, că o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, că un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Condacul Sfintei Muceniţe Cecilia

Glasul 4

Pe Sfânta Cecilia, care s-a făcut mireasă lui Hristos de bună voie şi şi-a împodobit inima cu virtuţi, cu sfântă cuviinţă să o lăudăm mulţimea credincioşilor. Că ea a ruşinat semeţia lui Almachie, strălucind că soarele în mijlocul celor ce o căutau şi după aceea s-a arătat celor de pe pământ Dumnezeiesc sprijin, întărind credinţa.

Tot în această zi, Biserica face pomenirea:

– Sfinților Mucenici Valerian și Tiburtie;

– Sfântului Maxim Capelarie;

– Sfinților Mucenici Marcu, ștefan și a altui Marcu;

– Chinuirii Sfântului Mucenic Procopie, cel din Palestina;

– Sfântului Mucenic Menignu Piuarul;

– Preacuviosului Părintelui nostru Avva;

– Sfinților Hristofor și Eufimia;

– Sfinților Talaleu și Antim;

-Sfântului Tadeu;

– Sfinților Mucenici Agapion, Sisinie și Agapie;

– Sfântului Climent, episcopul Bulgariei cel din Ohrida;

 

Citeste mai mult

Actualitate

VIDEO: Precizările premierului Ilie Bolojan despre creșterea impozitelor pentru persoane fizice și reforma din administrație

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a făcut precizări, vineri, în conferință de presă, despre pachetul fiscal și reforma administrației publice. În ceea ce privește creșterea impozitului pe proprietăți la persoanele fizice, de anul viitor, acesta susține că măsura era necesară și explică motivele, scrie alba24.ro.

”Pachetul fiscal prevede din august o creștere a impozitului pe proprietăți la persoanele fizice, de la începutul anului viitor.

Această creștere era necesară pentru că aveam, raportat la puterea de cumpărare, cele mai mici impozite pe proprietate la persoanele fizice. Aveam o pondere în PIB mult mai mică față de UE. Toate aceste impozite sunt practic venituri pentru autoritățile locale, acolo unde ei locuiesc. Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ce se face în fiecare localitate. Peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă și gaz, se reabilitează școli, se lucrează la spitale.

Anul viitor, Guvernul nu va mai putea transfera sume pentru echilibrarea bugetară așa cum a făcut în anii trecuți, pentru că nu avem acești bani, sunt bani pe care îi împrumutăm cu dobânzi foarte mari. Pentru ca aceste lucrări să continue, banii încasați suplimentar sub forma acestor impozite ar trebui direcționați către cofinanțarea acestor lucrări”, a declarat Bolojan.

YouTube video

 

Publicitate

Pachetul fiscal

Declarațiile premierului:

”Pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor depuse la CCR și ca urmare a deciziei Curții de a declara articolul care se referă la testarea cu pantograful a angajaților de la ANAF, ca neconstituțional.

În parlament au fost scoase articolele declarate neconstituționale și nu s-a nicio altă modificare. Plecăm de la premisa că acest pachet va fi declarat constituțional.

Faptul că s-a dat un termen, data de 10 decembrie este un lucru bun. Pe de o parte, acest pachet stă la baza bugetului pe anul viitor. Pe de altă parte, adoptarea lui permite depunerea cererii de plată nr. 4 din PNRR, care este în valoare 2,62 miliarde de euro.

Impozitarea mașinilor

Jalonul privind taxarea poluării dă un discount de 20% la impozitarea pentru mașinile noi și penalizare de până la 20% pentru mașinile foarte vechi. Adoptarea acestui jalon e o condiție pentru depunerea cererii nr. 4. Prin urmare, imediat ce va fi declarat constituțional, vom depune această cerere. La finalul lunii februarie, România ar trebui să încaseze acest grant, astfel încât să se poată desfășura investițiile pe anul viitor.

În trimestrul al treilea, față de trimestrul III al anului trecut am încasat bugete mai mari. Deci ne-au crescut încasările cu aproape 10 miliarde lei atât pe componentele de impozit pe venit, cât și încasări din TVA (15%), accize (11%) iar contribuțiile pe Casa de sănătate cu 8,5%.

În luna octombrie de exemplu, comparat cu anul trecut, cheltuielile de la buget au scăzut cu peste 500 milioane. Față de 14,2 mld lei cheltuieli cu salarii în sector public, am ajuns la peste 13,6 miliarde.

Nu putem corecta acest deficit care va ajunge anul acesta la 8,4% decât prin măsuri de scădere a cheltuielilor, pentru a evita noi taxe și impozite.

Acest pachet fiscal, care ar trebui să intre în decembrie, va fi alături de pachetul pentru administrație baza bugetului pe anul viitor”.

Reforma din administrația publică

Am susținut adoptarea pachetului pentru administrație. El nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci creșterea capacității administrației locale de a avea o bună guvernare, descentralizare, creșterea autorității acestora în zona de urbanism, pentru disciplina în construcții, curățenie ș.a.

Nu trebuie să fugim de componenta de reducere de cheltuieli pe care o prevede acest pachet. Cred că adoptarea este necesară în perioada următoare, urmărind câteva principii de bază.

Analiza administrației arată că peste tot este loc de mai bine.

Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de către alții și îi demotivează pe angajații din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetele de stat, ele trebuie desființate.

Anul viitor, dacă anunțăm un buget și o țintă de buget, să avem garanția că la finalul anului că ne apropiem de acea țintă.

Dobânzile s-au redus în ultimele trei luni cu câteva puncte procentuale, le putem reduce și mai mult. Gradul nostru de îndatorare ne permite să ne împrumutăm la dobânzi mult mai mici. Însă creditorii noștri trebuie să vadă că suntem serioși, că avem grijă de bani, că nu-i risipim.

Reducerea de posturi în primării

Percepția că se vor reduce cu 10% toate salariile nu are nicio legătură cu realitatea.

Acolo unde, într-o primărie, se constată că numărul de angajați depășește norma care va fi stabilită, pot fi desființate posturile sau primăriile își pot verifica sporurile sau grilele de salarizare. Impozitele cetățenilor trebuie să plece spre investiții, nu spre salariile funcționarilor.

Exemplu minor de la guvern: Plăteam pe mașini la început de an 840 de milioane, chirii, pe lună. Am redus la jumătate numărul de mașini, am plătit jumătate din chirie și a fost anulat contractul de închiriere cu RA-APPS, s-a făcut un alt contract. Plătim doar la 10% față de cât plăteam la începutul anului. Nu s-a surpat cancelaria. Avem economie de 700 milioane lunar, la un singur capitol.

Sporuri pe fonduri europene

Alt exemplu, pe sporuri, pe fonduri europene. Accesarea fondurilor europene nu a fost un scop, ci scopul era să beneficieze de prevederile care-i premiau pe cei care accesau fonduri europene.

Nu a fost normal să nu accesăm finanțările pe PNRR, dar Ministerul Fondurilor Europene a luat sporuri care practic le-au dublat salariile în ultimii ani. Nu poți să-ți dublezi salariile dacă nu ai rezultate.

Departamentele care nu-și fac treaba, care nu accesează finanțări, să fie penalizate, să nu mai ia aceste sporuri.

Și-au luat mii de oameni sporurile la nivelul maxim.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO&FOTO: Părintele profesor Grigore Diaconu, sărbătorit la 77 de ani

Publicat

Publicitate

La sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, atmosfera liturgică de la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani a căpătat astăzi o notă aparte. Părintele profesor Grigore Diaconu, Cetățean de Onoare al municipiului, și-a aniversat ziua de naștere, fiind înconjurat de prețuirea credincioșilor.

Alături de el s-au aflat preoții Dumitru Mateciuc, parohul bisericii din inima orașului, pr. Aurel Chiroșcă, pr. Ștefan Holban și numeroși credincioși veniți să participe la slujbă, transformând această zi într-o bucurie deplină. La finalul slujbei, părintele a primit flori și o urare profundă izvorâtă din recunoștința creștinilor prezenți la slujbă. Vizibil emoționat, părintele Grigore Diaconu a mulțumit tuturor cu o binecuvântare și un scurt cuvânt.

Ajuns la 77 de ani de viață și 56 de ani de preoție, dintre care peste trei decenii cu „normă dublă”, părintele profesor Grigore Diaconu rămâne una dintre personalitățile marcante ale vieții bisericești și educaționale din Botoșani. Hirotonit la 8 noiembrie 1969 pentru Parohia Santa Mare, de vrednicul de pomenire Patriarh Iustin Moisescu, tânărul preot avea să înceapă aici prima etapă a misiunii sale pastorale, construind o casă parohială și restaurând bisericile din Santa Mare și Berza.

La 1 ianuarie 1978, Patriarhul Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Sucevei, îl numește protopop al Protopopiatului Botoșani. Timp de 12 ani, într-o perioadă grea, marcată de opreliștile regimului comunist, părintele Diaconu a coordonat construcția a 14 biserici, 25 de case parohiale, două case de oaspeți la Mănăstirea Vorona, precum și numeroase lucrări de restaurare și pictură la zeci de lăcașuri de cult.

Din 1990, a slujit ca paroh la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, continuându-și activitatea cu aceeași dăruire și rigoare.

În aprilie 1997, părintele Grigore Diaconu a preluat, prin concurs, conducerea Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe”. Aici, timp de 17 ani, pune bazele unei instituții moderne, dezvoltând spațiile de învățământ, dotând laboratoarele și cantina, amenajând un paraclis și construind un nou corp de clădire cu sprijinul Băncii Mondiale.

Publicitate

Prin parteneriatele pe care le-a inițiat cu organizații și parohii din Germania și Olanda, seminarul a beneficiat de aparatură modernă și mobilier nou, care au contribuit la profesionalizarea actului educațional. Tot el a sprijinit numeroși elevi proveniți din familii modeste, mulți dintre aceștia devenind ulterior preoți, profesori sau specialiști în domenii importante.

Pentru întreaga sa activitate pastorală, educațională și social-filantropică, părintele Grigore Diaconu a primit anul trecut Titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani. Iar recent, i-a fost conferit ordinul „Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române pentru clerici, ca semn al recunoașterii unei misiuni împlinite cu responsabilitate, credință și neobosit devotament.

„Cel mai important lucru este că am reușit să zidesc biserici în inimile credincioșilor”, mărturisea părintele, rezumând în aceste cuvinte o viață întreagă dedicată slujirii lui Dumnezeu și oamenilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending