Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (6)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Contemporanul. Ideea  europeană” nr.1 (838), ianuarie 2022.  Declarată ca revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă,  numărul din ianuarie nu putea trece fără a se referi la Eminescu.  Maria-Ana Tupan în „Eminescu, epistemologul”, porneşte de la „interesul profund şi uneori divinatoriu al lui Eminescu pentru ştiinţă, alături de enorma cultură umanistă”. Autoarea face referire la însemnările făcute de  poetul nostru naţional în celebrele sale „Caiete”: „Studentul Facultăţii de filozofie a Universităţii din Viena din anii 1869 – 1872 emite din laboratorul „Caietelor” idei uimitor de apropiate de epistema contemporană. Din sfera celor mai populare idei  ale epocii noastre păşim în textul eminescian ca şi când am deschide o uşă pe acelaşi palier, uşa fiind timpul.  Lumea sa este construită, istoricizată şi descrisă interpretării fenomenologice. Imaginea sa despre univers nu este nici sublimă, nici pitorească, în spiritul romantismului, ci semiotică, apropiindu-se de metafora cognitivă a platoului lui Deleuze”.  Conceptul numit „platoul lui Deleuze” este o alcătuire de cristalizări de forme temporare ale fluxului imanent de materie şi energie, el fiind adeptul unei „filozofii a diferenţei”. Gilles Deleuze, secondat de Felix Guattari,  e convins că tocmai în aceste diferenţe este realul. Ontologia deleuziană pune accent pe rolul real al ştiinţelor. E preocupat de domeniul fizicii, interesat fiind de termodinamică din care a făcut un model ontologic. Are şi tentative de ontologizare a matematicii, sau  de folosire  a dublei funcţii pe care o îndeplineşte biologia. Citate din „Caietele” lui Eminescu anticipează teoria deleuziană. Un text precum „Pentru a-şi închipui cineva metaforic lumea ar putea să ieie o bucată de lut – eterna aceeaşi, care, prin urmare nu cunoaşte timp – şi să-i dea cele mai felurite forme, pe când una, când alta, când aşa, când aşa. Lutul rămâne în orice caz acelaşi”, obligă pe Maria-Ana Tăuşan să concluzioneze: „Este uimitor cum a putut Eminescu să anticipeze descrierea funcţiei de undă, aceeaşi în esenţă cu formula intrată în istoria fizicii o jumătate de secol mai târziu de Schrodinger”. Articolul se continuă cu o serie de alte texte eminesciene care anticipează, într-o sistematizare şi formulare a autoarei, şi alte teorii ale altor personalităţi, cum ar fi Hedegger, Matthew Arnold sau Kant: 1. „universul ca o însumare de stări virtuale a căror interferenţă rezultă într-o stare reală”; 2. „cultura a fost pentru Eminescu norul de forme create de munca fiecărei generaţii pe un substrat etern de forme simbolice”, anticipând ceea ce Heidegger spunea că realitatea dispare în semne; 3. „există în manuscris şi aceste însemnări asupra palimpsestului de interpretări date fiinţei şi condiţiei umane patetice de succesivele generaţii care au fost” anticipându-l pe Arnold”;  4. „deşi e considerat, pe bună dreptate un kantian, în privinţa distincţiei dintre ştiinţă şi umanităţi, divizate de Kant în sfere care apelează la incompatibile forme de imaginaţie creatoare, Eminescu se situează mai aproape de holismul epocii noastre, reprezentându-şi cultura ca pe un tot, o utopie semiologică”.

Botoşăneanul Alexa Visarion, născut la 11 septembrie 1947 la Băluşeni,  publică un eseu consistent intitulat „A fi poporul lui Eminescu”. Textul debutează cu o serie de citate ce aparţin unor importante personalităţi culturale româneşti în ceea ce-l priveşte pe Eminescu şi pe ideea sa permanentă de a fi aproape de popor. Sunt prezenţi: Nicolae Steinhardt („îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 ianuarie este pentru mine  o zi sfântă, nu uit, când sunt în Bucureşti, să depun şi eu o floare la statuia din faţa Ateneului, opera sculptorului Gh. Anghel…”), Lucian Blaga (cu fericita formulă a ideii de Eminescu), Zoe Dumitrescu-Buşulenga ( „altitudinea la care se află poetul naţional derivă nu dintr-o simplă calitate a spiritului său, ci dintr-un raport constant în care se află cu neamul său”), Titu Maiorescu (Eminescu „rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenţei române”), Nicolae Iorga („expresia integrală a sufletului românesc”) şi Octavian Goga („dacă ar fi să se caute, totuşi, pe lângă zbuciumul nostru personal şi un patron comun, a cărui aureolă să ne fi unit pe toţi în aceeaşi tabără, atunci acesta e, desigur, Eminescu, în a cărui religie artistică şi ideologie naţională am crescut”). Este evident că nu am reluat în extenso citatele redate de Alexa Visarion, dar o idee a sa merită reluată în toată plenitudinea. Spune, astfel, marele regizor: „De aceea fenomenul Eminescu este un dar de esenţă cu care a fost botezat poporul român. La tonalităţile cele mai diverse pe toate palierele gândurilor, imaginilor şi afectelor trăirea româno-eminesciană se vădeşte indisolubilă până la nivelul nuanţelor şi detaliilor. Liniile melodice ale imaginilor dintre cele două fiinţe-structuri se suprapun fără greşeală, rezonanţa e maximă, subtilităţile se armonizează după structura celor mai misterioase alcătuiri, aşa cum există ele în nucleul unui atom. Poetul şi neamul par a fi două ipostaze, două feţe ale aceleiaşi identităţi. Aceasta este trăsătura originală a fenomenului Eminescu valabilă dintotdeauna şi pentru totdeauna”.

Venind în realitatea de azi,  în care Alexa Visarion vede doar ipocrizie, degradare, mistificare, un permanent bâlci al zădărniciei, un spectacol mascaradă şi o bufonadă a derizoriului înălţat la rang statal, crede că „Eminescu trebuie, astăzi mai mult ca oricând,  să fie semn al permanenţei, duratei şi identităţii noastre în cultură, pildă prin excelenţă a angajaării totale a unui poet în destinul poporului, în tradiţiile, suferinţele, luptele şi izbânzile acestuia, în direcţiile devenirii sale istorice”.

                Dintre articolele care  acoperă cele  40 de pagini ale revistei, cu interes se citesc  cele  semnate de Ioan-Aurel Pop (“România ca proiect de stat”), Theodor Codreanu (“Dezlănţuirea barbariei”), interviul cu Victor Voicu, Mirel Taloş (“Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între Marxism şi corectitudinea politică”), Simona Modreanu (“Eugen Simion şi timpul trăirii, timpul nedesăvârşirii”) sau Adrian Majuru (“Ce este în realitate România?”).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Administratie

Președintele C.J. Botoșani, Doina Elena Federovici: Zilele următoare se redeschide punctul Vamal de la Racovăț

Publicat

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici, a anunțat astăzi că zilele următoare se redeschide punctul Vamal de la Racovăț.

Declarația liderului administrației publice județene de la Botoșani, Doina Elena Federovici, vine după ce Guvernul a decis în ședința desfășurată joi, 26 ianuarie 2023, redeschiderea Punctului International de trecere a frontierei de stat şi a Biroului Vamal de Frontieră de la Racovăţ – Botoșani, România – Diakivţi, Ucraina.

Guvernul nu avansase însă până acum un termen clar, în dezbatere fiind doar un termen în acest an, 2023.

După ce în baza demersurilor făcute la jumătatea anului trecut de către Consiliul Județean Botoșani, Guvernul a aprobat Memorandumul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii prin care drumurile județene DJ298 – parțial și DJ291C vor fi preluate de către CNAIR și transformate în sectoare de drum național, președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici, a precizat astăzi clar pe pagina de socializare: “Zilele următoare se redeschide punctul Vamal de la Racovăț”

“Veste bună pentru județul nostru: Zilele următoare se redeschide Punctul Vamal de la Racovăț!

Astăzi am aprobat trecerea acestor sectoare de drum județean la CNAIR, guvernul urmând să emită, la rândul său, în cel mai scurt timp, hotărârea de preluare.

Potrivit Memorandumului, CNAIR va disponibiliza aproximativ 62 de milioane de lei pentru modernizarea sectorului ce se întinde de la Punctul Vamal Racovăț și până la Dorohoi și alte 5 milioane de lei pentru reparații pe sectorul de drum Punctul Vamal Racovăț – Fundu Herța – Cristinești – Dragalina. Potrivit Memorandumului aprobat de Guvern, vor fi investite 1,5 milioane lei în platformele de staționare și dotările vamale de la Racovăț.

De asemenea, Consiliul Județean Botoșani printr-un proiect transfrontalier cu finanțare europeană de 3 milioane de euro, a modernizat 10 kilometri de drum județean care ducea la Vama Racovăț încă din 2013. Și Punctul Vamal a fost modernizat printr-un proiect al Autorității Vamale, iar acum, în urma demersurilor făcute și corelate cu modificarea situației geopolitice, autoritățile ucrainene au decis să investească și ele pe partea lor, pentru a se putea redeschide Punctul Vamal de la Racovăț.

Mulțumesc tuturor factorilor decizionali locali și centrali care s-au implicat și au susținut alături de noi acest demers”, a precizat pe pagina de socializare președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici.

Citeste mai mult

Educație

STUDIU: Ce spun părinții și elevii despre MEDITAȚII. Ce soluții propun experții

Publicat

Societatea Academică din România (SAR) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România (FES), au lansat, în data de 3 iunie 2021, studiul național „Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?”, se arată pe ires.ro relateză cluj24.ro.

Potrivit sursei, este primul studiu pe aceasta temă după aderarea României la Uniunea Europeană. A fost realizat pe eșantioane reprezentative la nivel național, atât în rândul părinților elevilor de vârstă școlară sau care să fi absolvit liceul anul trecut, cât și în rândul elevilor din  clasele V-XII.

Unde se poziționează părinții

Potrivit studiului, majoritatea părinților cred că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu. Totodată, sunt de părere că meditațiile ar trebui fiscalizate, întrucât, în cele mai multe cazuri, plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri, fără o formă contractuală și/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50 și 100 de lei, iar o familie plătește lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării.5

Sistemul orelor particulare/meditațiilor este accesat în mai mare măsură de către părinții din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație.

Alte rezultate ale studiului cuprind următoarele informații:

  • Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a.
  • Matematica, limba și literatura română precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire.
  • Copiii din mediul rural, care provin din familii numeroase, mai puțin educate și cu resurse financiare limitate sunt lipsiți de posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin achiziționarea de ore suplimentare cu un profesor.

326200911 723140376055146 9195028249683320059 n

Ce părere au elevii

Meditațiile sunt considerate ca necesare, în mai mare măsură, de către elevii din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a) și elevii care învață în școli din mediul rural. Liceenii care urmează un profil tehnologic, comparativ cu colegii lor de la alt profil, cred că au nevoie de meditații în mai mare măsură.

Un sfert dintre elevii care cred că e nevoie de meditații nu și le permit financiar. Veniturile familiei de proveniență constituie un factor explicativ pentru diferența dintre ponderea celor care consideră meditațiile ca necesare și ponderea elevilor care sunt parte din acest sistem al meditațiilor. Unul din patru elevi care este de acord că meditațiile sunt necesare pentru a obține cunoștințe de nivel mediu, spune că nu și le permite financiar.

Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%). În general, majoritatea elevilor iau meditații la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditații la 2 materii. Cei mai mulți elevi participă la meditații o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă de mai multe ori.

În cele mai multe cazuri (62%), orele de pregătire suplimentară sunt ținute cu un profesor din altă școală. Profesorul de la clasă este preferat de 16% dintre elevii care au făcut meditații, iar un alt profesor din școală de 13% din elevi. În majoritatea cazurilor (83%) lecțiile se derulează acasă la meditator, iar în cazul a 55% sunt 1 la 1 (meditator-elev). În 40% din cazuri, meditațiile se derulează în grup restrâns, de 2-3 elevi.

Indiferent de opinia adulților cu privire la meditații, majoritatea tinerilor evaluează că această formă de învățare i-a ajutat/îi va ajuta în viitor (94%) și apreciază meditatorul (95%). Ca urmare a participării la meditații, situația școlară s-a îmbunătățit într-o măsură semnificativă în cazul a 73% din tineri. Această percepție este justificată de notele mai mari obținute la școală și la evaluările naționale, înțelegerea materiei și creșterea stimei de sine.

326032213 866258401349097 3023529702229121862 n

Soluții pe termen scurt, mediu și lung

Realizatorii studiului au o serie de recomandări pentru decidenți, în vederea accesibilizării meditațiilor în rândul mai multor elevi.

Măsuri pe termen scurt:

crearea Voucherului Educațional, finanțat din fonduri europene, acordat tuturor elevilor care provin din familii al căror venit lunar nu depășește două salarii minime nete pe economie

  • extinderea Programului național de educație remedială de tip ,,Școală după școală” și pentru învățământul liceal
  • continuarea acestuia în timpul anului școlar 2021-2022
  • autoritățile publice locale trebuie să fie capacitate și monitorizate să organizeze programe de educație remedială/școli de vară/grădinițe estivale în vara anului 2021, unde să poată participa orice elev, iar programul să fie facilitat de către profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, angajați în sistemul plata cu ora
  • organizarea, de către Ministerul Educației și cel al Finanțelor Publice, cu concursul sindicatelor din domeniul educației, a unei campanii de informare care să aibă ca scop organizarea orelor de pregătire particulară în conformitate cu prevederile legale, inclusiv impozitarea acestora

326030156 877581853432902 1017399188098190413 n

Măsuri pe termen mediu:

Pentru școlile din mediul rural și zonele insuficient deservite, trebuie implementat un sistem de mentorat între profesori: profesorii din mediul urban (care predau la colegiile naționale, de exemplu) pot veni să faciliteze aceste cursuri de educație remedială în școlile de la sate, iar profesorii de la sate pot avea acces la mentorat și programe de formare continuă, organizate de către Casele Corpului Didactic.

De asemenea, se propun:

  • bugetară multianuală a programelor de educație remedială din fondurile europene – politica de coeziune, astfel încât să existe continuitate la nivel local și național
  • organizarea, de către administrațiile publice locale, a unor programe speciale de educație remedială în vacanța de vară, facilitate de profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, la nivelul comunității locale, între cele două sesiuni ale examenelor de Bacalaureat
  • investiții pentru dotarea centrelor de excelență de la nivel județean, inclusiv din perspectiva remunerării corespunzătoare a resursei umane, crearea unor parteneriate inovative pentru construcția de hub-uri de excelență academică pentru cei mai dotați dintre elevi

324871469 705303904465340 3550151167373873221 n

Măsuri pe termen lung:

Pe termen lung, se recomandă organizarea unor centre educaționale în mediul rural și în zonele insuficient deservite (pot fi utilizate spațiile din unitățile de învățământ care au fost închise sau care nu mai sunt utilizate din rațiuni demografice), care să fie finanțate de autoritățile publice locale, dezvoltate prin accesarea de proiecte cu finanțare externă, sub patronajul universităților din România, care să fie stimulate să participe la aceste programe prin fonduri suplimentare de la bugetul de stat.

Alte soluții prezentate sunt:

  • dezvoltarea unui sistem de creștere a capacității administrative a școlilor, pentru ca acestea să furnizeze servicii de consiliere și orientare vocațională și psihologică de calitate, în complementaritatea procesului educațional
  • centrele județene de resurse și asistență educațională trebuie optimizate
  • scăderea numărului de elevi dintr-o clasă, în special în cadrul unităților de învățământ suprapopulate, în vederea asigurării unui proces educațional calitativ
  • anumite discipline (de exemplu, cele unde sunt necesare mai multe exerciții aplicative – matematica, disciplină care este cea mai căutată pentru meditații) pot fi organizate în grupuri mai mici, pentru a facilita o mai bună interacțiune elev-profesor; acest proces poate fi aplicat atât în cadrul formal, cât și în timpul desfășurării programelor de educație remedială gestionate de către stat

Sursa: ires.ro

Citeste mai mult

Administratie

Pas decisiv astăzi pentru Autostrada Unirii – A8, care leagă Moldova de Transilvania

Publicat

Consilierul ministrului Transporturilor, Cătălin Urtoi, a anunțat că de astăzi există aviz favorabil și pentru pentru pădurile din Harghita și Mureș, ce urmează a fi scoase definitiv din fondul forestier, și pe care se va construi viitoarea Autostradă a Unirii – A8, care leagă Moldova de Transilvania.

Autostrada A8, denumită și Autostrada Unirii va fi construită pe traseul Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Târgu Mureș, unde va face joncțiune cu Autostrada A3 și va avea o lungime de 304,2 km, la un cost estimat la peste 4,07 miliarde de euro.

După aproape zece luni de muncă, astăzi se poate spune că s-a finalizat documentația tehnică cu privire la pădurile private și de stat de pe culoarul viitoarei autostrăzi A8, secțiunea montană, Miercurea Nirajului-Leghin.

“Astăzi au fost avizate favorabil și transmise către Protelco și CNAIR de către Garda Forestieră Brașov, documentația tehnică de scoatere definitivă din fondul forestier național a pădurilor din județele Mureș și Harghita.  A fost o muncă dificilă, cu implicarea celor din departamentul Mediu de la CNAIR, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, proiectantul Acciona, consultantul Protelco.  Mă bucur că am putut contribui la această activitate complexă și țin să le mulțumesc personal tuturor celor care s-au implicat! Acum aproape un an, puțini ne dădeau șanse că vom reuși! Le mulțumesc d-lui Inspector Șef Sandu-Ioan Mihalte de la Garda Forestieră Brașov și colegilor săi, dl Szekely Laszlo de la Garda Forestieră Harghita și dl Bogdan Lăpușan de la Garda Forestieră Mureș! Mulțumesc deasemeni tuturor șefilor de Ocoale Silvice din cele două județe, care au răspuns solicitărilor noastre! Le mulțumesc tuturor celor care m-au suportat la acele ședințe convocate în ultimele luni la Tg.Mureș, Miercurea Ciuc și Brașov, atât de necesare pentru a ajunge unde suntem astăzi! Mulțumesc firmei Protelco, care mai are un hop, respectiv avizul de la Neamț, după care voi vorbi mai mult despre această minunată echipă, care în ultimele luni a făcut mii de km pentru a finaliza această documentație!”, a explicat consilierul ministrului Transporturilor, Cătălin Urtoi.

Din acest moment, pentru ca Autostrada Unirii – A8, care leagă Moldova de Transilvania, să intre în linie dreaptă în organizarea de licitații și execuție, mai trebuie urmați câțiva pași, printre care în primul rând obținut avizul pe zonă de la Neamț, apoi modificarea OUG 26/2022 la legea 255/2010 prin amendamente, cu privire la calculul masei lemnoase. Cătălin Urtoi a mai precizat despre acest pas că sunt deja depuse la Parlament și în câteva zile vor intra la dezbateri și vot în Comisiile Industrii, Transporturi și Justiție. Imediat după se va trece la închiderea ultimei documentații cu privire la identificarea proprietarilor de pe culoarul autostrăzii A8 din localitatea Miercurea Nirajului.

Citeste mai mult

Administratie

Nou proiect pentru comuna Tudora. Contract pentru 4 kilometri de pistă pentru bicicliști care va putea fi folosit și de pietoni

Publicat

Liderii administrației publice din comuna Tudora au reuși astăzi să semneze un nou contract de finanțare prin care vor amenaja nu mai puțin de 4 kilometri de piste pentru bicicliști, suprafețe care vor putea fi folosite și de pietoni.

Primarul comunei Tudora, Constantin Cocoreanu, a explicat că imediat după semnarea contractului de la Compania Națională de Investiții se va trece la organizarea diligențelor pentru derularea efectivă a investiției.

“În ultima zi a lunii ianuarie am reușit să semnez pentru comuna Tudora un contract de finanțare, din fonduri europene, de aproximativ 19 miliarde lei vechi. Cu această finanțare vom reuși să construim pe o distanță de aproximativ 4 kilometri o pistă pentru bicicliști, care, de fapt, este și un trotuar pentru pietoni, și care atât de necesar, mai ales în zona Arini unde traficul este infernal. În perioada următoare voi semna și alte contracte de finanțare pentru localitatea noastră”, a explicat primarul comunei Tudora, Constantin Cocoreanu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate