Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (6)

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Contemporanul. Ideea  europeană” nr.1 (838), ianuarie 2022.  Declarată ca revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă,  numărul din ianuarie nu putea trece fără a se referi la Eminescu.  Maria-Ana Tupan în „Eminescu, epistemologul”, porneşte de la „interesul profund şi uneori divinatoriu al lui Eminescu pentru ştiinţă, alături de enorma cultură umanistă”. Autoarea face referire la însemnările făcute de  poetul nostru naţional în celebrele sale „Caiete”: „Studentul Facultăţii de filozofie a Universităţii din Viena din anii 1869 – 1872 emite din laboratorul „Caietelor” idei uimitor de apropiate de epistema contemporană. Din sfera celor mai populare idei  ale epocii noastre păşim în textul eminescian ca şi când am deschide o uşă pe acelaşi palier, uşa fiind timpul.  Lumea sa este construită, istoricizată şi descrisă interpretării fenomenologice. Imaginea sa despre univers nu este nici sublimă, nici pitorească, în spiritul romantismului, ci semiotică, apropiindu-se de metafora cognitivă a platoului lui Deleuze”.  Conceptul numit „platoul lui Deleuze” este o alcătuire de cristalizări de forme temporare ale fluxului imanent de materie şi energie, el fiind adeptul unei „filozofii a diferenţei”. Gilles Deleuze, secondat de Felix Guattari,  e convins că tocmai în aceste diferenţe este realul. Ontologia deleuziană pune accent pe rolul real al ştiinţelor. E preocupat de domeniul fizicii, interesat fiind de termodinamică din care a făcut un model ontologic. Are şi tentative de ontologizare a matematicii, sau  de folosire  a dublei funcţii pe care o îndeplineşte biologia. Citate din „Caietele” lui Eminescu anticipează teoria deleuziană. Un text precum „Pentru a-şi închipui cineva metaforic lumea ar putea să ieie o bucată de lut – eterna aceeaşi, care, prin urmare nu cunoaşte timp – şi să-i dea cele mai felurite forme, pe când una, când alta, când aşa, când aşa. Lutul rămâne în orice caz acelaşi”, obligă pe Maria-Ana Tăuşan să concluzioneze: „Este uimitor cum a putut Eminescu să anticipeze descrierea funcţiei de undă, aceeaşi în esenţă cu formula intrată în istoria fizicii o jumătate de secol mai târziu de Schrodinger”. Articolul se continuă cu o serie de alte texte eminesciene care anticipează, într-o sistematizare şi formulare a autoarei, şi alte teorii ale altor personalităţi, cum ar fi Hedegger, Matthew Arnold sau Kant: 1. „universul ca o însumare de stări virtuale a căror interferenţă rezultă într-o stare reală”; 2. „cultura a fost pentru Eminescu norul de forme create de munca fiecărei generaţii pe un substrat etern de forme simbolice”, anticipând ceea ce Heidegger spunea că realitatea dispare în semne; 3. „există în manuscris şi aceste însemnări asupra palimpsestului de interpretări date fiinţei şi condiţiei umane patetice de succesivele generaţii care au fost” anticipându-l pe Arnold”;  4. „deşi e considerat, pe bună dreptate un kantian, în privinţa distincţiei dintre ştiinţă şi umanităţi, divizate de Kant în sfere care apelează la incompatibile forme de imaginaţie creatoare, Eminescu se situează mai aproape de holismul epocii noastre, reprezentându-şi cultura ca pe un tot, o utopie semiologică”.

Botoşăneanul Alexa Visarion, născut la 11 septembrie 1947 la Băluşeni,  publică un eseu consistent intitulat „A fi poporul lui Eminescu”. Textul debutează cu o serie de citate ce aparţin unor importante personalităţi culturale româneşti în ceea ce-l priveşte pe Eminescu şi pe ideea sa permanentă de a fi aproape de popor. Sunt prezenţi: Nicolae Steinhardt („îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 ianuarie este pentru mine  o zi sfântă, nu uit, când sunt în Bucureşti, să depun şi eu o floare la statuia din faţa Ateneului, opera sculptorului Gh. Anghel…”), Lucian Blaga (cu fericita formulă a ideii de Eminescu), Zoe Dumitrescu-Buşulenga ( „altitudinea la care se află poetul naţional derivă nu dintr-o simplă calitate a spiritului său, ci dintr-un raport constant în care se află cu neamul său”), Titu Maiorescu (Eminescu „rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenţei române”), Nicolae Iorga („expresia integrală a sufletului românesc”) şi Octavian Goga („dacă ar fi să se caute, totuşi, pe lângă zbuciumul nostru personal şi un patron comun, a cărui aureolă să ne fi unit pe toţi în aceeaşi tabără, atunci acesta e, desigur, Eminescu, în a cărui religie artistică şi ideologie naţională am crescut”). Este evident că nu am reluat în extenso citatele redate de Alexa Visarion, dar o idee a sa merită reluată în toată plenitudinea. Spune, astfel, marele regizor: „De aceea fenomenul Eminescu este un dar de esenţă cu care a fost botezat poporul român. La tonalităţile cele mai diverse pe toate palierele gândurilor, imaginilor şi afectelor trăirea româno-eminesciană se vădeşte indisolubilă până la nivelul nuanţelor şi detaliilor. Liniile melodice ale imaginilor dintre cele două fiinţe-structuri se suprapun fără greşeală, rezonanţa e maximă, subtilităţile se armonizează după structura celor mai misterioase alcătuiri, aşa cum există ele în nucleul unui atom. Poetul şi neamul par a fi două ipostaze, două feţe ale aceleiaşi identităţi. Aceasta este trăsătura originală a fenomenului Eminescu valabilă dintotdeauna şi pentru totdeauna”.

Venind în realitatea de azi,  în care Alexa Visarion vede doar ipocrizie, degradare, mistificare, un permanent bâlci al zădărniciei, un spectacol mascaradă şi o bufonadă a derizoriului înălţat la rang statal, crede că „Eminescu trebuie, astăzi mai mult ca oricând,  să fie semn al permanenţei, duratei şi identităţii noastre în cultură, pildă prin excelenţă a angajaării totale a unui poet în destinul poporului, în tradiţiile, suferinţele, luptele şi izbânzile acestuia, în direcţiile devenirii sale istorice”.

                Dintre articolele care  acoperă cele  40 de pagini ale revistei, cu interes se citesc  cele  semnate de Ioan-Aurel Pop (“România ca proiect de stat”), Theodor Codreanu (“Dezlănţuirea barbariei”), interviul cu Victor Voicu, Mirel Taloş (“Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între Marxism şi corectitudinea politică”), Simona Modreanu (“Eugen Simion şi timpul trăirii, timpul nedesăvârşirii”) sau Adrian Majuru (“Ce este în realitate România?”).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Șofer beat, scos din trafic la Călărași. S-a ales cu dosar penal

Publicat

acum 4 ore

vineri, 02.01.2026

de

Publicitate

Joi, in jurul orei 01:00, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au oprit pentru control, pe drumul judetean DJ 282, un autoturism condus de un bărbat, de 38 de ani, din comuna Călărași.

Întrucât emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 0, 87 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Polițiști continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Citeste mai mult

Eveniment

O femeie de 54 de ani, din Gorbănești, a chemat poliția după ce partenerul său a încălcat ordinul de restricție

Publicat

acum 4 ore

vineri, 02.01.2026

de

Publicitate

În prima zi a anului, in jurul orei 00:20, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au fost sesizați de către o femeie, de 54 de ani, din comuna Gorbănești, cu privire la faptul că partenerul său a încălcat ordinul de protecție.

Din cercetări, a reieșit faptul că aceasta, pe 31 decembrie, a solicitat emiterea unui ordin de protecție provizoriu împotriva partenerului său, pentru infracțiunea de violență în familie. În urma emiterii ordinului, bărbatul avea obligația de a nu se apropia de victimă, la o distanță mai mică de 200 de metri.

Ulterior, pe 1 ianuarie, în jurul orei 00:20, bărbatul a revenit la domiciliu, fiind găsit de polițiști în imobilul de care îi era interzis să se apropie.

Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Scene ca-n filme pe un drum din Trușești: Tânăr mascat, cu pistolul în mână, oprit de polițiști

Publicat

acum 4 ore

vineri, 02.01.2026

de

Publicitate

Tânăr cu cagulă pe față și pistol în mână, depistat de polițiști pe un drum din județ

La data de 1 ianuarie 2025, în jurul orei 21:00, polițiștii Secției de Poliție Rurală nr.3 Hlipiceni au identificat pe un drum sătesc, din comuna Trușesti, un tânăr, care avea o cagulă pe față și un pistol în mână.

Acesta a fost somat de polițiști să se oprească din deplasare. La solicitarea acestora a lăsat arma jos și și-a scos cagulă.

Ulterior, în urma controlului corporal, asupra sa au mai fost găsite un cuțit, un baston telescopic și o lanternă.

I-a fost stabilită identitatea, în persoana unui tânăr de 18 ani, din comuna Gorbănești.
Acesta a precizat polițiștilor ca se plimba.

Arma era neletală, urmează să fie supusă unei expertize pentru a se stabili cu exactitatea categoria. Toate obiectele găsite asupra tânărului au fost confiscate.

Publicitate

De asemenea, a fost întocmit dosar penal pentru infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Citeste mai mult

Economie

Regim hotelier, reguli noi de taxare: Ce impozit vor plăti proprietarii din 2026

Publicat

acum 7 ore

vineri, 02.01.2026

de

Publicitate

Ce impozit vor plăti proprietarii care închiriază în regim hotelier, în 2026. Veniturile obținute de persoanele fizice din închirieri în scop turistic vor fi impozitate diferit începând cu acest an. Sumele astfel obținute vor fi asimilate veniturilor din activități independente sau celor din cedarea folosinței bunurilor, informează alba24.ro.

Astfel, potrivit Pachetului 2 de măsuri fiscale, se includ în categoria veniturilor din activități independente, veniturile obținute din prestarea de servicii de cazare și din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste șapte camere situate în locuințe proprietate personală.

Ce impozit vor plăti proprietarii care închiriază în regim hotelier, în 2026
Pentru aceste venituri, impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual calculat prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut, scrie Agerpres.

Sumele obținute din închirierea pe termen scurt a unui număr de până la 7 camere inclusiv, situate în locuințe proprietate personală, vor fi incluse în categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor. În acest caz, venitul net anual se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor calculate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut.

Până acum, impozitarea se realiza pe bază de normă de venit, dacă erau închiriate 1 – 5 camere, și în sistem real dacă erau închiriate peste 5 camere.

Pentru închirierea pe termen lung, se păstrează deducerea unei cote forfetare de 20% din venitul brut.

Publicitate

Închirierea pe termen scurt. Exemplu de calcul

Pentru exemplu vom utiliza un curs euro de 5 lei și salariul minim brut de 4.050 lei, valabil la data de 1 ianuarie 2026.

Venit brut din chirii încasat în 2025: 500 euro/lună x 12 luni = 6.000 euro (30.000 lei)
Din acest venit se scade cota forfetară (30%): 6.000 euro – 1.800 euro = 4.200 euro (21.000 lei)
La suma rămasă, se calculează și se scade impozitul pe venitul din chirii plătit anual la ANAF (10%): 4.200 euro – 420 euro (2.100 lei) = 3.780 euro (18.900 lei)
În acest caz, venitul net de 18.900 de lei, rămas după scăderea cotei forfetare, este sub plafonul de 6 salarii minime pe economie (6 x 4.050 = 24.300), astfel că nu se datorează CASS.

Venitul „în mână”, după plata taxelor, rămâne: 30.000 lei – 2.100 lei (impozit) = 27.900 lei.

Închirierea pe termen lung. Exemplu de calcul

Vom utiliza același curs euro de 5 lei și salariul minim brut de 4.050 lei:

Venit brut din chirii încasat în 2025: 500 euro/lună x 12 luni = 6.000 euro (30.000 lei)
Din acest venit se scade cota forfetară (20%): 6.000 euro – 1.200 euro = 4.800 euro (24.000 lei)
La suma rămasă, se calculează și se scade impozitul pe venitul din chirii plătit anual la ANAF (10%): 4.800 euro – 480 euro (2.400 lei) = 4.320 euro (21.600 lei)
În acest caz, venitul net de 21.600 de lei, rămas după scăderea cotei forfetare, este sub plafonul de 6 salarii minime pe economie (6 x 4.050 = 24.300), astfel că nu se datorează CASS.

Venitul „în mână”, după plata taxelor, rămâne: 30.000 lei – 2.400 lei (impozit) = 27.600 lei.

Se majorează impozitul pe anumite câștiguri

Din acest an, în cazul persoanelor fizice, se majoreză și impozitul pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate realizate prin intermediari rezidenți. Astfel, acesta urcă de la 1% la 3% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate au fost înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv de la data dobândirii și de la 3% la 6% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate au fost înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la dobândirii.

Se majorează de la 10% la 16% impozitul pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare/instrumente financiare derivate (altele decât cele realizate prin intermediari rezidenți) și din transferul aurului de investiții. Măsura este aplicabilă începând cu veniturile anului 2026.

Crește de la 10% la 16% și impozitul pe câștigul din transferul de monedă virtuală, iar măsura este aplicabilă câștigurilor obținute începând cu 1 ianuarie 2026.

Potrivit unui material publicat de PwC, plafonul anual pentru calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri încadrate în categoria veniturilor din activități independente crește de la 60 de salarii minime brute pe țară la 72 de salarii minime brute pe țară. Noul plafon este aplicabil începând cu veniturile anului 2026.

 
Cresc taxele pentru proprietăți și vehicule de lux
Autoritățile vizează și impozitarea bunurilor de lux, prin majorarea taxelor aplicate proprietăților și vehiculelor de mare valoare.

Astfel, impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare (clădiri rezidențiale situate în România, cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane lei și autoturisme înmatriculate în România, cu o valoare de achiziție mai mare de 375.000 lei se majorează de la 0,3% la 0,9% începând din 1 ianuarie 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending