Eveniment
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (6)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„Contemporanul. Ideea europeană” nr.1 (838), ianuarie 2022. Declarată ca revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă, numărul din ianuarie nu putea trece fără a se referi la Eminescu. Maria-Ana Tupan în „Eminescu, epistemologul”, porneşte de la „interesul profund şi uneori divinatoriu al lui Eminescu pentru ştiinţă, alături de enorma cultură umanistă”. Autoarea face referire la însemnările făcute de poetul nostru naţional în celebrele sale „Caiete”: „Studentul Facultăţii de filozofie a Universităţii din Viena din anii 1869 – 1872 emite din laboratorul „Caietelor” idei uimitor de apropiate de epistema contemporană. Din sfera celor mai populare idei ale epocii noastre păşim în textul eminescian ca şi când am deschide o uşă pe acelaşi palier, uşa fiind timpul. Lumea sa este construită, istoricizată şi descrisă interpretării fenomenologice. Imaginea sa despre univers nu este nici sublimă, nici pitorească, în spiritul romantismului, ci semiotică, apropiindu-se de metafora cognitivă a platoului lui Deleuze”. Conceptul numit „platoul lui Deleuze” este o alcătuire de cristalizări de forme temporare ale fluxului imanent de materie şi energie, el fiind adeptul unei „filozofii a diferenţei”. Gilles Deleuze, secondat de Felix Guattari, e convins că tocmai în aceste diferenţe este realul. Ontologia deleuziană pune accent pe rolul real al ştiinţelor. E preocupat de domeniul fizicii, interesat fiind de termodinamică din care a făcut un model ontologic. Are şi tentative de ontologizare a matematicii, sau de folosire a dublei funcţii pe care o îndeplineşte biologia. Citate din „Caietele” lui Eminescu anticipează teoria deleuziană. Un text precum „Pentru a-şi închipui cineva metaforic lumea ar putea să ieie o bucată de lut – eterna aceeaşi, care, prin urmare nu cunoaşte timp – şi să-i dea cele mai felurite forme, pe când una, când alta, când aşa, când aşa. Lutul rămâne în orice caz acelaşi”, obligă pe Maria-Ana Tăuşan să concluzioneze: „Este uimitor cum a putut Eminescu să anticipeze descrierea funcţiei de undă, aceeaşi în esenţă cu formula intrată în istoria fizicii o jumătate de secol mai târziu de Schrodinger”. Articolul se continuă cu o serie de alte texte eminesciene care anticipează, într-o sistematizare şi formulare a autoarei, şi alte teorii ale altor personalităţi, cum ar fi Hedegger, Matthew Arnold sau Kant: 1. „universul ca o însumare de stări virtuale a căror interferenţă rezultă într-o stare reală”; 2. „cultura a fost pentru Eminescu norul de forme create de munca fiecărei generaţii pe un substrat etern de forme simbolice”, anticipând ceea ce Heidegger spunea că realitatea dispare în semne; 3. „există în manuscris şi aceste însemnări asupra palimpsestului de interpretări date fiinţei şi condiţiei umane patetice de succesivele generaţii care au fost” anticipându-l pe Arnold”; 4. „deşi e considerat, pe bună dreptate un kantian, în privinţa distincţiei dintre ştiinţă şi umanităţi, divizate de Kant în sfere care apelează la incompatibile forme de imaginaţie creatoare, Eminescu se situează mai aproape de holismul epocii noastre, reprezentându-şi cultura ca pe un tot, o utopie semiologică”.
Botoşăneanul Alexa Visarion, născut la 11 septembrie 1947 la Băluşeni, publică un eseu consistent intitulat „A fi poporul lui Eminescu”. Textul debutează cu o serie de citate ce aparţin unor importante personalităţi culturale româneşti în ceea ce-l priveşte pe Eminescu şi pe ideea sa permanentă de a fi aproape de popor. Sunt prezenţi: Nicolae Steinhardt („îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 ianuarie este pentru mine o zi sfântă, nu uit, când sunt în Bucureşti, să depun şi eu o floare la statuia din faţa Ateneului, opera sculptorului Gh. Anghel…”), Lucian Blaga (cu fericita formulă a ideii de Eminescu), Zoe Dumitrescu-Buşulenga ( „altitudinea la care se află poetul naţional derivă nu dintr-o simplă calitate a spiritului său, ci dintr-un raport constant în care se află cu neamul său”), Titu Maiorescu (Eminescu „rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenţei române”), Nicolae Iorga („expresia integrală a sufletului românesc”) şi Octavian Goga („dacă ar fi să se caute, totuşi, pe lângă zbuciumul nostru personal şi un patron comun, a cărui aureolă să ne fi unit pe toţi în aceeaşi tabără, atunci acesta e, desigur, Eminescu, în a cărui religie artistică şi ideologie naţională am crescut”). Este evident că nu am reluat în extenso citatele redate de Alexa Visarion, dar o idee a sa merită reluată în toată plenitudinea. Spune, astfel, marele regizor: „De aceea fenomenul Eminescu este un dar de esenţă cu care a fost botezat poporul român. La tonalităţile cele mai diverse pe toate palierele gândurilor, imaginilor şi afectelor trăirea româno-eminesciană se vădeşte indisolubilă până la nivelul nuanţelor şi detaliilor. Liniile melodice ale imaginilor dintre cele două fiinţe-structuri se suprapun fără greşeală, rezonanţa e maximă, subtilităţile se armonizează după structura celor mai misterioase alcătuiri, aşa cum există ele în nucleul unui atom. Poetul şi neamul par a fi două ipostaze, două feţe ale aceleiaşi identităţi. Aceasta este trăsătura originală a fenomenului Eminescu valabilă dintotdeauna şi pentru totdeauna”.
Venind în realitatea de azi, în care Alexa Visarion vede doar ipocrizie, degradare, mistificare, un permanent bâlci al zădărniciei, un spectacol mascaradă şi o bufonadă a derizoriului înălţat la rang statal, crede că „Eminescu trebuie, astăzi mai mult ca oricând, să fie semn al permanenţei, duratei şi identităţii noastre în cultură, pildă prin excelenţă a angajaării totale a unui poet în destinul poporului, în tradiţiile, suferinţele, luptele şi izbânzile acestuia, în direcţiile devenirii sale istorice”.
Dintre articolele care acoperă cele 40 de pagini ale revistei, cu interes se citesc cele semnate de Ioan-Aurel Pop (“România ca proiect de stat”), Theodor Codreanu (“Dezlănţuirea barbariei”), interviul cu Victor Voicu, Mirel Taloş (“Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între Marxism şi corectitudinea politică”), Simona Modreanu (“Eugen Simion şi timpul trăirii, timpul nedesăvârşirii”) sau Adrian Majuru (“Ce este în realitate România?”).
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Fenomenul luminos care a uimit orașul: 150 de lampioane ridicate de elevii de la Școala de Cooperație pentru Ziua Națională
Eveniment
Cerul Botoșaniului, luminat de zeci de „obiecte misterioase”. Martorii vorbesc despre 100 de lumini care au traversat orașul în zbor 15 minute
Zeci de lumini misterioase au fost observate, joi seară, pe cerul municipiului Botoșani, într-un fenomen vizibil timp de aproximativ 15 minute. Între orele 17:00 și 17:15, oamenii au ridicat telefoanele spre cer și au surprins ceea ce păreau a fi între 70 și 100 de puncte luminoase, dispuse în grupuri triunghiulare și mișcându-se în aceeași direcție.
Imaginile au fost filmate din mai multe zone ale orașului, iar martorii vorbesc despre un „spectacol ciudat” care a atras imediat atenția trecătorilor.
Un botoșănean care se afla în zona bisericii Sfântul Ilie a fost printre primii care au surprins fenomenul. „Eu am filmat de lângă biserica Sfântul Ilie. Se vedeau foarte clar și parcă apăreau din spatele clădirilor, una câte una”, a povestit acesta. Pe imagini se observă grupuri de lumini albe, stabile, care se deplasează lent, fără să licărească agresiv, așa cum fac avioanele civile și fără să producă sunet, cum ar fi specific aeronavelor.
Mai multe despre acest subiect aici:
Fenomenul luminos care a uimit orașul: 150 de lampioane ridicate de elevii de la Școala de Cooperație pentru Ziua Națională
Fenomenul a fost surprins și de o botoșăneancă ce se afla pe Calea Națională, la semaforul de lângă Școala 11. Femeia a filmat în timp ce luminile traversau cerul în formații aparent neregulate. „Nu semănau cu avioane. Erau prea multe și se mișcau toate în același sens. N-am mai văzut așa ceva”, a mărturisit aceasta. Filmarea ei confirmă prezența unui număr impresionant de obiecte luminoase, vizibile pentru câteva minute în același sector al cerului.
Martorii spun că luminile nu făceau zgomot și nu aveau culori intermitente, ceea ce i-a făcut pe mulți să excludă varianta unei formații de avioane. De asemenea, numărul mare — estimat între 70 și 100 — ridica semne de întrebare și exclude ipoteza unei flote de drone obișnuite.
În lipsa unei explicații oficiale, oamenii au început să discute intens pe rețelele sociale, unde au apărut deja primele teorii despre natura fenomenului, de la sateliți aflați în trecere până la posibile exerciții militare.
Până la ora 18, nu exista o confirmare clară privind originea luminilor.
Iată și imaginile surprinse la Botoșani:
Spectacolul de lumini a fost lămurit abia mult mai târziu: Elevii și profesorii Școlii Profesionale de Cooperație Botoșani au celebrat Ziua Națională printr-un moment plin de lumină și emoție: lansarea a 150 de lampioane în culorile tricolorului. După cum au explicat organizatorii, a fost un moment încărcat emoțional, simbol al speranței și unității, care a fost urmat de o horă românească ce a adunat laolaltă întreaga comunitate școlară.
Iată și o imagine semnificativă de la Botoșani:
Mai multe despre acest subiect aici:
Fenomenul luminos care a uimit orașul: 150 de lampioane ridicate de elevii de la Școala de Cooperație pentru Ziua Națională
Fenomenul luminos care a uimit orașul: 150 de lampioane ridicate de elevii de la Școala de Cooperație pentru Ziua Națională
Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 27 noiembrie 2025
Cerul Botoșaniului, luminat de zeci de „obiecte misterioase”. Martorii vorbesc despre 100 de lumini care au traversat orașul în zbor 15 minute
Anunţ de interes public: LICITAȚIE
Astăzi, 27 noiembrie: 85 de ani de la moartea marelui istoric Nicolae Iorga
Patru trenuri CFR Călători vor purta nume simbolice de Ziua Națională a României
Rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM Botoșani în luna octombrie 2025
Poliția Botoșani intensifică activitățile de prevenire a violenței împotriva femeilor
Tânăr din Vârfu Câmpului dat dispărut. Autoritățile cer sprijinul populației. Sunați la 112 dacă aveți informații
Start Up Nation 2025: Termen prelungit pentru înscrieri în cadrul programului. Anunțul Ministerului Economiei
- Criminalitatea scade la Cluj. Furturile, în picaj, iar numărul total al infracțiunilor sesizate coboară sub 13.000
- FOTO: Cel mai lung tricolor din România, arborat pe fațada unui hotel din Alba Iulia, de Ziua Națională
- Strategia de promovare a produselor agroalimentare românești, aprobată de Guvern. Ce presupune
- Doi tineri din Cluj, anchetați pentru o „țeapă” cu telefoane mobile. Au luat banii și nu au livrat produsele
VIDEO: Profesorii navetiști, călătorii infinitului. Imagini superbe surprind diminețile celor care duc școala mai departe
Hănești în 2025: Drumuri modernizate, apă aproape finalizată și noi spații de agrement. Primarul Costel Matei: A fost un an bun
An bun pentru comuna Manoleasa. Proiecte finalizate în 2025: Dispensar, cămine culturale și drumuri de peste 14 milioane lei
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro: Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor, poet
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment3 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
