Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (6)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Contemporanul. Ideea  europeană” nr.1 (838), ianuarie 2022.  Declarată ca revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă,  numărul din ianuarie nu putea trece fără a se referi la Eminescu.  Maria-Ana Tupan în „Eminescu, epistemologul”, porneşte de la „interesul profund şi uneori divinatoriu al lui Eminescu pentru ştiinţă, alături de enorma cultură umanistă”. Autoarea face referire la însemnările făcute de  poetul nostru naţional în celebrele sale „Caiete”: „Studentul Facultăţii de filozofie a Universităţii din Viena din anii 1869 – 1872 emite din laboratorul „Caietelor” idei uimitor de apropiate de epistema contemporană. Din sfera celor mai populare idei  ale epocii noastre păşim în textul eminescian ca şi când am deschide o uşă pe acelaşi palier, uşa fiind timpul.  Lumea sa este construită, istoricizată şi descrisă interpretării fenomenologice. Imaginea sa despre univers nu este nici sublimă, nici pitorească, în spiritul romantismului, ci semiotică, apropiindu-se de metafora cognitivă a platoului lui Deleuze”.  Conceptul numit „platoul lui Deleuze” este o alcătuire de cristalizări de forme temporare ale fluxului imanent de materie şi energie, el fiind adeptul unei „filozofii a diferenţei”. Gilles Deleuze, secondat de Felix Guattari,  e convins că tocmai în aceste diferenţe este realul. Ontologia deleuziană pune accent pe rolul real al ştiinţelor. E preocupat de domeniul fizicii, interesat fiind de termodinamică din care a făcut un model ontologic. Are şi tentative de ontologizare a matematicii, sau  de folosire  a dublei funcţii pe care o îndeplineşte biologia. Citate din „Caietele” lui Eminescu anticipează teoria deleuziană. Un text precum „Pentru a-şi închipui cineva metaforic lumea ar putea să ieie o bucată de lut – eterna aceeaşi, care, prin urmare nu cunoaşte timp – şi să-i dea cele mai felurite forme, pe când una, când alta, când aşa, când aşa. Lutul rămâne în orice caz acelaşi”, obligă pe Maria-Ana Tăuşan să concluzioneze: „Este uimitor cum a putut Eminescu să anticipeze descrierea funcţiei de undă, aceeaşi în esenţă cu formula intrată în istoria fizicii o jumătate de secol mai târziu de Schrodinger”. Articolul se continuă cu o serie de alte texte eminesciene care anticipează, într-o sistematizare şi formulare a autoarei, şi alte teorii ale altor personalităţi, cum ar fi Hedegger, Matthew Arnold sau Kant: 1. „universul ca o însumare de stări virtuale a căror interferenţă rezultă într-o stare reală”; 2. „cultura a fost pentru Eminescu norul de forme create de munca fiecărei generaţii pe un substrat etern de forme simbolice”, anticipând ceea ce Heidegger spunea că realitatea dispare în semne; 3. „există în manuscris şi aceste însemnări asupra palimpsestului de interpretări date fiinţei şi condiţiei umane patetice de succesivele generaţii care au fost” anticipându-l pe Arnold”;  4. „deşi e considerat, pe bună dreptate un kantian, în privinţa distincţiei dintre ştiinţă şi umanităţi, divizate de Kant în sfere care apelează la incompatibile forme de imaginaţie creatoare, Eminescu se situează mai aproape de holismul epocii noastre, reprezentându-şi cultura ca pe un tot, o utopie semiologică”.

Botoşăneanul Alexa Visarion, născut la 11 septembrie 1947 la Băluşeni,  publică un eseu consistent intitulat „A fi poporul lui Eminescu”. Textul debutează cu o serie de citate ce aparţin unor importante personalităţi culturale româneşti în ceea ce-l priveşte pe Eminescu şi pe ideea sa permanentă de a fi aproape de popor. Sunt prezenţi: Nicolae Steinhardt („îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 ianuarie este pentru mine  o zi sfântă, nu uit, când sunt în Bucureşti, să depun şi eu o floare la statuia din faţa Ateneului, opera sculptorului Gh. Anghel…”), Lucian Blaga (cu fericita formulă a ideii de Eminescu), Zoe Dumitrescu-Buşulenga ( „altitudinea la care se află poetul naţional derivă nu dintr-o simplă calitate a spiritului său, ci dintr-un raport constant în care se află cu neamul său”), Titu Maiorescu (Eminescu „rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenţei române”), Nicolae Iorga („expresia integrală a sufletului românesc”) şi Octavian Goga („dacă ar fi să se caute, totuşi, pe lângă zbuciumul nostru personal şi un patron comun, a cărui aureolă să ne fi unit pe toţi în aceeaşi tabără, atunci acesta e, desigur, Eminescu, în a cărui religie artistică şi ideologie naţională am crescut”). Este evident că nu am reluat în extenso citatele redate de Alexa Visarion, dar o idee a sa merită reluată în toată plenitudinea. Spune, astfel, marele regizor: „De aceea fenomenul Eminescu este un dar de esenţă cu care a fost botezat poporul român. La tonalităţile cele mai diverse pe toate palierele gândurilor, imaginilor şi afectelor trăirea româno-eminesciană se vădeşte indisolubilă până la nivelul nuanţelor şi detaliilor. Liniile melodice ale imaginilor dintre cele două fiinţe-structuri se suprapun fără greşeală, rezonanţa e maximă, subtilităţile se armonizează după structura celor mai misterioase alcătuiri, aşa cum există ele în nucleul unui atom. Poetul şi neamul par a fi două ipostaze, două feţe ale aceleiaşi identităţi. Aceasta este trăsătura originală a fenomenului Eminescu valabilă dintotdeauna şi pentru totdeauna”.

Venind în realitatea de azi,  în care Alexa Visarion vede doar ipocrizie, degradare, mistificare, un permanent bâlci al zădărniciei, un spectacol mascaradă şi o bufonadă a derizoriului înălţat la rang statal, crede că „Eminescu trebuie, astăzi mai mult ca oricând,  să fie semn al permanenţei, duratei şi identităţii noastre în cultură, pildă prin excelenţă a angajaării totale a unui poet în destinul poporului, în tradiţiile, suferinţele, luptele şi izbânzile acestuia, în direcţiile devenirii sale istorice”.

                Dintre articolele care  acoperă cele  40 de pagini ale revistei, cu interes se citesc  cele  semnate de Ioan-Aurel Pop (“România ca proiect de stat”), Theodor Codreanu (“Dezlănţuirea barbariei”), interviul cu Victor Voicu, Mirel Taloş (“Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între Marxism şi corectitudinea politică”), Simona Modreanu (“Eugen Simion şi timpul trăirii, timpul nedesăvârşirii”) sau Adrian Majuru (“Ce este în realitate România?”).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Educație

Sindicatele din Educație: greva profesorilor continuă, nu este doar pentru salarii

Publicat

Sindicatele din Educație anunță duminică, 4 iunie, că greva profesorilor va continua. Aceștia solicită Guvernului să fie inclusă în legislație prevederea prin care salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie.

De asemenea, spun că nu sunt convinși că, odată cu încheierea grevei, politicienii vor investi cu adevărat în domeniul Educației.

”Greva continuă:

Textul OUG 53/2023 este nemulțumitor!

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, în numele salariaților din învățământ ale căror drepturi și interese le reprezintă, cer în continuare Guvernului și partidelor aflate la guvernare să-și asume printr-un act normativ articolul scos din Legea Învățământului Preuniversitar și care nu a fost inclus nici în textul OUG 53/2023, ci doar în Nota de fundamentare a ordonanței, potrivit căruia salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic.

Această atitudine a Guvernului României este interpretată ca o neasumare a Executivului de a aplica principiul menționat mai sus în noua lege a salarizării”, transmit liderii Federației Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret” și ai Federației Sindicale Libere din Învățământ.

Sume prea mici, protest despre viitorul educației

Potrivit sursei citate, salariații din învățământ sunt nemulțumiți nu doar de salarii.

”Atragem atenția că salariații din învățământ aflați în grevă sunt nemulțumiți și de promisiunea Guvernului de a aplica ipotetica grilă de salarizare pentru învățământ în maximum trei ani, solicitând scurtarea acestei perioade.

Menționăm că și majorările salariale prevăzute în OUG 53/2023 au fost respinse de federațiile sindicale, după consultarea membrilor de sindicat aflați în grevă, aceștia considerând sumele prea mici.

După cum am spus încă de la început, această grevă nu este doar pentru salarii. Acest protest extrem este și despre viitorul educației, despre percepția pe care o are societatea asupra meseriei de dascăl.

Însă, modul în care Guvernul și liderii partidelor politice aflate la guvernare au gestionat evenimentele ce s-au desfășurat începând cu 10 mai 2023 (primul miting organizat de angajații din învățământ) și până în prezent ne face să credem că, după ce se va încheia această grevă, vor reveni la vechile obiceiuri, adică: vor continua să nu investească în educație și în angajații din învățământ”, se arată în comunicat.

Sindicate: nu suntem convinși că după încheierea grevei se va investi în domeniu

Sindicaliștii mai spun că nu au fost covinși de către politicieni că se va investi cu adevărat în domeniu.

”Aici, domnilor politicieni, domnule Președinte, este problema. Nu ne-ați convins că, după încheierea grevei, veți investi cu adevărat în acest domeniu.

Iar primul exemplu în acest sens este că nu v-ați asumat printr-un act normativ că, odată cu apariția noii legi a salarizării, salariul profesorului debutant va fi cel puțin egal cu salariul mediu pe economie.

Ținem să vă reamintim și că unul dintre punctele pentru care colegii au semnat pentru grevă este creșterea finanțării.

Degeaba ați votat în Parlament o lege care prevede alocarea pentru învățământ a unei finanțări egale cu minimum 15% din cheltuielile bugetului consolidat, dacă nu aveți de gând să o și respectați și veți proroga aplicarea acestui articol, așa cum ați prorogat, timp de peste 10 ani, articolul privind alocarea a 6% din PIB pentru Educație.

Spunem asta pentru că, deja, pe surse, am aflat că nu veți acorda, începând cu 1 ianuarie 2024, ceea ce prevede Legea Învățământului Preuniversitar, pentru că bugetul nu permite această „cheltuială“.

Aveți însă 6 luni să vă pregătiți. Aveți 6 luni în care puteți reforma statul, în așa fel încât, de la 1 ianuarie 2024, să puteți acorda minimum 15% din cheltuielile bugetului consolidat pentru învățământ.

Avem nevoie de educație, iar educația are nevoie de finanțare! Nu ne mai certați, nu ne mai trimiteți la clase! Schimbați-vă discursul și asumați-vă că educația va fi, începând de astăzi, prioritate națională! Și nu numai pentru noi, angajații din sistem, ci și pentru cei peste 3.000.000 de elevi în spatele cărora vă ascundeți și pe care încercați, prin declarații, să-i întoarceți împotriva noastră!”, scrie în comunicat.

Citeste mai mult

Eveniment

Încă un sucevean prins cu mașina cu lemne fără acte la Botoșani. Materialul lemnos a fost confiscat

Publicat

Sucevenii care aduc lemne la Botoșani par a avea tot mai multe probleme din partea polițiștilor din județ. Dacă polițiștii suceveni stau cu ochii pe botoșăneni pentru depășirea limitelor de viteză în satele întinse pe kilometri întregi din județul Suceava, la Botoșani, polițiștii stau cu ochii pe cei care aduc lemne și au actele întocmite greșit sau nu le au deloc.

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Bucecea au anunțat că la data de 2 iunie 2023 au oprit pentru control, pe drumul național DN 29 C, în orașul Bucecea, o autoutilitară condusă de un bărbat, de 39 de ani, din județul Suceava, care transporta material lemnos.

Polițiștii au anunțat că în urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că materialul lemnos transportat nu corespundea cu cantitatea înscrisă în avizul de însoțire.

“Bărbatul a fost sancționat contravențional, iar cantitatea de peste 2,5 metri cubi de material lemnos a fost supusă confiscării”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult

Eveniment

11 sancțiuni contravenționale în câteva ore după ce polițiștii și ARR au verificat starea tehnică a autovehiculelor la Botoșani

Publicat

Nu mai puțin de 11 sancțiuni contravenționale au fost aplicate doar în câteva ore după ce polițiștii împreună cu inspectorii ARR au verificat starea tehnica a autovehiculelor la Botoșani.

Polițiștii rutieri, împreună cu reprezentanții Registrului Auto Român au organizat la data de 2 iunie 2023, în intervalul orar 19:00 – 00:00, o acțiune, în municipiul Botoșani, pentru verificarea stării tehnice a autovehiculelor.

În cadrul activităților desfășurate au fost controlate 56 de autovehicule, printre care și motociclete, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 11 sancțiuni contravenționale, în valoare de 3.000 de lei.

“Dintre sancțiuni, 5 au fost aplicate pentru defecțiuni tehnice, respectiv folii, sisteme de evacuare modificate și lumini neomologate, totodată fiind reținute și certificatele de înmatriculare” a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult

Eveniment

Noua “modă” între tineri la Botoșani: Mașină cu numerele de înmatriculare de la alt autoturism

Publicat

Un tânăr a fost prins conducând fără permis un autoturism neînmatriculat dar care avea numerele de înmatriculare de la un alt autoturism. Nu este pentru prima dată în ultima perioadă când polițiști dau peste un astfel de caz și pare o nouă “modă”, printre tineri.

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr.3 Hlipiceni au descoperit cazul după ce au oprit ieri, 3 iunie 2023, pentru control, un autoturism condus de un tânăr de 19 ani, din comuna Todireni.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

În plus, numerele de înmatriculare aparțineau altui autoturism.

“Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunilor de conducere fără permis și conducere a unui autovehicul neînmatriculat” a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending