Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (6)

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Contemporanul. Ideea  europeană” nr.1 (838), ianuarie 2022.  Declarată ca revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă,  numărul din ianuarie nu putea trece fără a se referi la Eminescu.  Maria-Ana Tupan în „Eminescu, epistemologul”, porneşte de la „interesul profund şi uneori divinatoriu al lui Eminescu pentru ştiinţă, alături de enorma cultură umanistă”. Autoarea face referire la însemnările făcute de  poetul nostru naţional în celebrele sale „Caiete”: „Studentul Facultăţii de filozofie a Universităţii din Viena din anii 1869 – 1872 emite din laboratorul „Caietelor” idei uimitor de apropiate de epistema contemporană. Din sfera celor mai populare idei  ale epocii noastre păşim în textul eminescian ca şi când am deschide o uşă pe acelaşi palier, uşa fiind timpul.  Lumea sa este construită, istoricizată şi descrisă interpretării fenomenologice. Imaginea sa despre univers nu este nici sublimă, nici pitorească, în spiritul romantismului, ci semiotică, apropiindu-se de metafora cognitivă a platoului lui Deleuze”.  Conceptul numit „platoul lui Deleuze” este o alcătuire de cristalizări de forme temporare ale fluxului imanent de materie şi energie, el fiind adeptul unei „filozofii a diferenţei”. Gilles Deleuze, secondat de Felix Guattari,  e convins că tocmai în aceste diferenţe este realul. Ontologia deleuziană pune accent pe rolul real al ştiinţelor. E preocupat de domeniul fizicii, interesat fiind de termodinamică din care a făcut un model ontologic. Are şi tentative de ontologizare a matematicii, sau  de folosire  a dublei funcţii pe care o îndeplineşte biologia. Citate din „Caietele” lui Eminescu anticipează teoria deleuziană. Un text precum „Pentru a-şi închipui cineva metaforic lumea ar putea să ieie o bucată de lut – eterna aceeaşi, care, prin urmare nu cunoaşte timp – şi să-i dea cele mai felurite forme, pe când una, când alta, când aşa, când aşa. Lutul rămâne în orice caz acelaşi”, obligă pe Maria-Ana Tăuşan să concluzioneze: „Este uimitor cum a putut Eminescu să anticipeze descrierea funcţiei de undă, aceeaşi în esenţă cu formula intrată în istoria fizicii o jumătate de secol mai târziu de Schrodinger”. Articolul se continuă cu o serie de alte texte eminesciene care anticipează, într-o sistematizare şi formulare a autoarei, şi alte teorii ale altor personalităţi, cum ar fi Hedegger, Matthew Arnold sau Kant: 1. „universul ca o însumare de stări virtuale a căror interferenţă rezultă într-o stare reală”; 2. „cultura a fost pentru Eminescu norul de forme create de munca fiecărei generaţii pe un substrat etern de forme simbolice”, anticipând ceea ce Heidegger spunea că realitatea dispare în semne; 3. „există în manuscris şi aceste însemnări asupra palimpsestului de interpretări date fiinţei şi condiţiei umane patetice de succesivele generaţii care au fost” anticipându-l pe Arnold”;  4. „deşi e considerat, pe bună dreptate un kantian, în privinţa distincţiei dintre ştiinţă şi umanităţi, divizate de Kant în sfere care apelează la incompatibile forme de imaginaţie creatoare, Eminescu se situează mai aproape de holismul epocii noastre, reprezentându-şi cultura ca pe un tot, o utopie semiologică”.

Botoşăneanul Alexa Visarion, născut la 11 septembrie 1947 la Băluşeni,  publică un eseu consistent intitulat „A fi poporul lui Eminescu”. Textul debutează cu o serie de citate ce aparţin unor importante personalităţi culturale româneşti în ceea ce-l priveşte pe Eminescu şi pe ideea sa permanentă de a fi aproape de popor. Sunt prezenţi: Nicolae Steinhardt („îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 ianuarie este pentru mine  o zi sfântă, nu uit, când sunt în Bucureşti, să depun şi eu o floare la statuia din faţa Ateneului, opera sculptorului Gh. Anghel…”), Lucian Blaga (cu fericita formulă a ideii de Eminescu), Zoe Dumitrescu-Buşulenga ( „altitudinea la care se află poetul naţional derivă nu dintr-o simplă calitate a spiritului său, ci dintr-un raport constant în care se află cu neamul său”), Titu Maiorescu (Eminescu „rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenţei române”), Nicolae Iorga („expresia integrală a sufletului românesc”) şi Octavian Goga („dacă ar fi să se caute, totuşi, pe lângă zbuciumul nostru personal şi un patron comun, a cărui aureolă să ne fi unit pe toţi în aceeaşi tabără, atunci acesta e, desigur, Eminescu, în a cărui religie artistică şi ideologie naţională am crescut”). Este evident că nu am reluat în extenso citatele redate de Alexa Visarion, dar o idee a sa merită reluată în toată plenitudinea. Spune, astfel, marele regizor: „De aceea fenomenul Eminescu este un dar de esenţă cu care a fost botezat poporul român. La tonalităţile cele mai diverse pe toate palierele gândurilor, imaginilor şi afectelor trăirea româno-eminesciană se vădeşte indisolubilă până la nivelul nuanţelor şi detaliilor. Liniile melodice ale imaginilor dintre cele două fiinţe-structuri se suprapun fără greşeală, rezonanţa e maximă, subtilităţile se armonizează după structura celor mai misterioase alcătuiri, aşa cum există ele în nucleul unui atom. Poetul şi neamul par a fi două ipostaze, două feţe ale aceleiaşi identităţi. Aceasta este trăsătura originală a fenomenului Eminescu valabilă dintotdeauna şi pentru totdeauna”.

Venind în realitatea de azi,  în care Alexa Visarion vede doar ipocrizie, degradare, mistificare, un permanent bâlci al zădărniciei, un spectacol mascaradă şi o bufonadă a derizoriului înălţat la rang statal, crede că „Eminescu trebuie, astăzi mai mult ca oricând,  să fie semn al permanenţei, duratei şi identităţii noastre în cultură, pildă prin excelenţă a angajaării totale a unui poet în destinul poporului, în tradiţiile, suferinţele, luptele şi izbânzile acestuia, în direcţiile devenirii sale istorice”.

                Dintre articolele care  acoperă cele  40 de pagini ale revistei, cu interes se citesc  cele  semnate de Ioan-Aurel Pop (“România ca proiect de stat”), Theodor Codreanu (“Dezlănţuirea barbariei”), interviul cu Victor Voicu, Mirel Taloş (“Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între Marxism şi corectitudinea politică”), Simona Modreanu (“Eugen Simion şi timpul trăirii, timpul nedesăvârşirii”) sau Adrian Majuru (“Ce este în realitate România?”).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Bărbat de 50 de ani din Dorohoi, condamnat pentru furt și distrugere, dus cu escortă la locul de detenție

Publicat

acum 3 minute

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Duminică, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au identificat un bărbat de 50 de ani, din municipiul Dorohoi, pe numele căruia era emis de către Judecătoria Dorohoi, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

 

Acesta a fost condamnat la 7 luni de închisoarea cu executare pentru infracțiunile de furt și distrugere, constând în aceea că, a distrus elemente de caroserie ale unui autoturism aflat într-o parcare din municipiul Dorohoi, apoi a sustras un utilaj utilizat în construcții.

 

Bărbatul a fost depistat în localitatea de domiciliu, fiind reținut și, ulterior, escortat către Penitenciarul Botoșani, în vederea încarcerării.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Peste 40 de șoferi amendați pentru viteză în doar câteva ore

Publicat

acum 6 minute

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier, au acționat, duminică, pe raza întregului județ pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere care au drept principală cauză generatoare, viteza excesivă.

 

Astfel, activitățile s-au desfășurat pe arterele principale ale județului, cu accent pe cele în care s-au înregistrat accidente, fiind aplicate 62 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 40.000 de lei. Dintre acestea, 39 de sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

 

Totodată, au fost reținute 5 permise de conducere și 2 certificate de înmatriculare.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Dacă plecați la drum: Sunt semnalate precipitații sub formă de ninsoare în mai multe județe

Publicat

acum 3 ore

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informeză luni dimineața că, la nivel național, sunt semnalate precipitații sub formă de ninsoare în județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava și Vrancea. Se circulă pe un carosabil parțial acoperit cu zăpadă.

În zona de sud și sud-est a țării plouă ușor, carosabilul fiind umed.

Pe autostrada A1 București – Pitești, pe tronsonul kilometric 130 – 148 și pe Autostrada A1 Sibiu – Deva, pe tronsonul kilometric 225 – 316, sunt precipitații sub formă de ninsoare, traficul fiind redus.

Pe autostrăzile A2 București – Constanța și A3 București – Ploiești, plouă, cu vizibilitate bună, carosabilul fiind umed.

Reamintim că pentru deplasarea pe suprafețe carosabile acoperite cu polei, gheață sau zăpadă, este obligatorie echiparea autovehiculelor cu anvelope de iarnă.

Pentru siguranța participanților la trafic, conducătorii auto trebuie să-și asigure o bună vizibilitate din autovehicul, prin curățarea parbrizului, lunetei şi a geamurilor laterale.

Publicitate

Circulați cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum, folosiți frâna de motor pentru reducerea vitezei și nu pătrundeți pe drumuri închise traficului rutier!

Citeste mai mult

Economie

Sute de milioane de euro din fonduri europene, disponibile pentru investiții în agricultură. Cum pot fi obținute de către fermieri

Publicat

acum 3 ore

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Aproape 501 milioane de euro din fonduri europene vor fi disponibile pentru investiții în agricultură și procesare în primele două luni ale acestui an, prin intervențiile care urmează să fie lansate în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, potrivit calendarului estimativ publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), informează alba24.ro.

Șapte sesiuni de finanțare sunt programate să fie deschise în lunile ianuarie și februarie 2026, cele mai mari alocări fiind destinate tinerilor fermieri, fermelor mici și sectoarelor agricole specializate.

Cele mai mari alocări de fonduri

Cea mai importantă linie de finanțare este DR-12 – Consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați, care beneficiază de 169,5 milioane de euro, sesiunea de depunere a cererilor fiind estimată să se deschidă pe 30 ianuarie 2026.

O altă intervenție majoră este DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, cu o alocare de 151,3 milioane de euro, programată pentru 19 ianuarie 2026.

Sprijin pentru fermele mici și sectoare specializate

Pentru DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni, sunt disponibile 108 milioane de euro, iar sesiunea este estimată să se deschidă la finalul lunii februarie, pe 27 februarie 2026.

Tot în luna februarie vor fi lansate și alte intervenții importante:

Publicitate
  • DR-17 – Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă: 45 milioane de euro (2 februarie 2026);
  • DR-19 – Investiții neproductive la nivel de fermă: 11,7 milioane de euro (9 februarie 2026);
  • DR-21 – Investiții pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane (PPA): 10 milioane de euro (13 februarie 2026);
  • DR-18 – Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice: 5 milioane de euro (23 februarie 2026).

Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile din cadrul Pilonului II – Dezvoltare Rurală al Planului Strategic PAC 2023–2027 este disponibil pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cine poate obține finanțare

Finanțările din Planul Strategic PAC 2023–2027 pot fi obținute printr-un proces relativ standardizat, dar care necesită pregătire din timp. Pe scurt, banii nu se „cer”, ci se câștigă prin proiecte eligibile, depuse în sesiunile anunțate de MADR și AFIR.

Pot depune proiecte:

  • fermieri persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) sau familiale (IF);
  • societăți comerciale (SRL, SA);
  • cooperative agricole;
  • tineri fermieri (cu condiții speciale de vârstă și instalare);
  • ferme mici sau medii, în funcție de intervenție.

Fiecare măsură (DR-12, DR-14, DR-16 etc.) are condiții proprii de eligibilitate: dimensiunea fermei, tipul de cultură, vechimea exploatației, localizarea.

Unde se depun cererile

Toate proiectele se depun exclusiv online, prin platforma: www.afir.ro (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale)

Nu se acceptă dosare pe hârtie.

Ce documente sunt necesare (în linii mari)

Dosarul de finanțare include:

  • cererea de finanțare (formular AFIR);
  • plan de afaceri sau memoriu justificativ (obligatoriu la majoritatea intervențiilor);
  • documente de identificare solicitant;
  • acte de proprietate / arendă pentru terenuri sau spații;
  • documente privind exploatația agricolă (APIA, registru agricol);
  • oferte de preț pentru investițiile propuse;
  • declarații pe propria răspundere.

Lipsa unui document sau o eroare de formă poate duce la respingerea proiectului.

Cum se acordă finanțarea: pe punctaj, nu „primul venit”

Finanțările se acordă în funcție de punctaj, nu automat:

  • fiecare proiect primește un scor;
  • există praguri minime de calitate;
  • proiectele cu punctaj mare sunt finanțate primele, până la epuizarea bugetului.

Se punctează, de exemplu:

  • tinerii fermieri;
  • fermele mici și medii;
  • investițiile în procesare;
  • agricultura ecologică;
  • asocierea (cooperative);
  • localizarea în zone defavorizate.

 Cât este finanțarea și ce contribuție proprie este necesară

În funcție de intervenție:

  • finanțarea nerambursabilă poate fi între 50% și 90% din valoarea proiectului;
  • este necesară contribuție proprie (cash sau credit);
  • unele măsuri permit plăți în avans.

Exemplu:

Proiect de 200.000 euro

  • -140.000 euro fonduri UE
  • -60.000 euro contribuție proprie

După aprobare: ce urmează

După semnarea contractului:

  • se implementează investiția (utilaje, construcții, echipamente);
  • se depun cereri de plată;
  • AFIR verifică la fața locului;
  • banii sunt rambursați.
  • Există controale și obligații pe termen lung (menținerea investiției, respectarea planului de afaceri).

Greșeli frecvente care duc la respingere

  • proiecte depuse fără punctaj suficient;
  • documente incomplete;
  • cheltuieli neeligibile;
  • planuri de afaceri nerealiste;
  • lipsa capacității financiare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending