Eveniment
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (6)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„Contemporanul. Ideea europeană” nr.1 (838), ianuarie 2022. Declarată ca revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă, numărul din ianuarie nu putea trece fără a se referi la Eminescu. Maria-Ana Tupan în „Eminescu, epistemologul”, porneşte de la „interesul profund şi uneori divinatoriu al lui Eminescu pentru ştiinţă, alături de enorma cultură umanistă”. Autoarea face referire la însemnările făcute de poetul nostru naţional în celebrele sale „Caiete”: „Studentul Facultăţii de filozofie a Universităţii din Viena din anii 1869 – 1872 emite din laboratorul „Caietelor” idei uimitor de apropiate de epistema contemporană. Din sfera celor mai populare idei ale epocii noastre păşim în textul eminescian ca şi când am deschide o uşă pe acelaşi palier, uşa fiind timpul. Lumea sa este construită, istoricizată şi descrisă interpretării fenomenologice. Imaginea sa despre univers nu este nici sublimă, nici pitorească, în spiritul romantismului, ci semiotică, apropiindu-se de metafora cognitivă a platoului lui Deleuze”. Conceptul numit „platoul lui Deleuze” este o alcătuire de cristalizări de forme temporare ale fluxului imanent de materie şi energie, el fiind adeptul unei „filozofii a diferenţei”. Gilles Deleuze, secondat de Felix Guattari, e convins că tocmai în aceste diferenţe este realul. Ontologia deleuziană pune accent pe rolul real al ştiinţelor. E preocupat de domeniul fizicii, interesat fiind de termodinamică din care a făcut un model ontologic. Are şi tentative de ontologizare a matematicii, sau de folosire a dublei funcţii pe care o îndeplineşte biologia. Citate din „Caietele” lui Eminescu anticipează teoria deleuziană. Un text precum „Pentru a-şi închipui cineva metaforic lumea ar putea să ieie o bucată de lut – eterna aceeaşi, care, prin urmare nu cunoaşte timp – şi să-i dea cele mai felurite forme, pe când una, când alta, când aşa, când aşa. Lutul rămâne în orice caz acelaşi”, obligă pe Maria-Ana Tăuşan să concluzioneze: „Este uimitor cum a putut Eminescu să anticipeze descrierea funcţiei de undă, aceeaşi în esenţă cu formula intrată în istoria fizicii o jumătate de secol mai târziu de Schrodinger”. Articolul se continuă cu o serie de alte texte eminesciene care anticipează, într-o sistematizare şi formulare a autoarei, şi alte teorii ale altor personalităţi, cum ar fi Hedegger, Matthew Arnold sau Kant: 1. „universul ca o însumare de stări virtuale a căror interferenţă rezultă într-o stare reală”; 2. „cultura a fost pentru Eminescu norul de forme create de munca fiecărei generaţii pe un substrat etern de forme simbolice”, anticipând ceea ce Heidegger spunea că realitatea dispare în semne; 3. „există în manuscris şi aceste însemnări asupra palimpsestului de interpretări date fiinţei şi condiţiei umane patetice de succesivele generaţii care au fost” anticipându-l pe Arnold”; 4. „deşi e considerat, pe bună dreptate un kantian, în privinţa distincţiei dintre ştiinţă şi umanităţi, divizate de Kant în sfere care apelează la incompatibile forme de imaginaţie creatoare, Eminescu se situează mai aproape de holismul epocii noastre, reprezentându-şi cultura ca pe un tot, o utopie semiologică”.
Botoşăneanul Alexa Visarion, născut la 11 septembrie 1947 la Băluşeni, publică un eseu consistent intitulat „A fi poporul lui Eminescu”. Textul debutează cu o serie de citate ce aparţin unor importante personalităţi culturale româneşti în ceea ce-l priveşte pe Eminescu şi pe ideea sa permanentă de a fi aproape de popor. Sunt prezenţi: Nicolae Steinhardt („îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 ianuarie este pentru mine o zi sfântă, nu uit, când sunt în Bucureşti, să depun şi eu o floare la statuia din faţa Ateneului, opera sculptorului Gh. Anghel…”), Lucian Blaga (cu fericita formulă a ideii de Eminescu), Zoe Dumitrescu-Buşulenga ( „altitudinea la care se află poetul naţional derivă nu dintr-o simplă calitate a spiritului său, ci dintr-un raport constant în care se află cu neamul său”), Titu Maiorescu (Eminescu „rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenţei române”), Nicolae Iorga („expresia integrală a sufletului românesc”) şi Octavian Goga („dacă ar fi să se caute, totuşi, pe lângă zbuciumul nostru personal şi un patron comun, a cărui aureolă să ne fi unit pe toţi în aceeaşi tabără, atunci acesta e, desigur, Eminescu, în a cărui religie artistică şi ideologie naţională am crescut”). Este evident că nu am reluat în extenso citatele redate de Alexa Visarion, dar o idee a sa merită reluată în toată plenitudinea. Spune, astfel, marele regizor: „De aceea fenomenul Eminescu este un dar de esenţă cu care a fost botezat poporul român. La tonalităţile cele mai diverse pe toate palierele gândurilor, imaginilor şi afectelor trăirea româno-eminesciană se vădeşte indisolubilă până la nivelul nuanţelor şi detaliilor. Liniile melodice ale imaginilor dintre cele două fiinţe-structuri se suprapun fără greşeală, rezonanţa e maximă, subtilităţile se armonizează după structura celor mai misterioase alcătuiri, aşa cum există ele în nucleul unui atom. Poetul şi neamul par a fi două ipostaze, două feţe ale aceleiaşi identităţi. Aceasta este trăsătura originală a fenomenului Eminescu valabilă dintotdeauna şi pentru totdeauna”.
Venind în realitatea de azi, în care Alexa Visarion vede doar ipocrizie, degradare, mistificare, un permanent bâlci al zădărniciei, un spectacol mascaradă şi o bufonadă a derizoriului înălţat la rang statal, crede că „Eminescu trebuie, astăzi mai mult ca oricând, să fie semn al permanenţei, duratei şi identităţii noastre în cultură, pildă prin excelenţă a angajaării totale a unui poet în destinul poporului, în tradiţiile, suferinţele, luptele şi izbânzile acestuia, în direcţiile devenirii sale istorice”.
Dintre articolele care acoperă cele 40 de pagini ale revistei, cu interes se citesc cele semnate de Ioan-Aurel Pop (“România ca proiect de stat”), Theodor Codreanu (“Dezlănţuirea barbariei”), interviul cu Victor Voicu, Mirel Taloş (“Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între Marxism şi corectitudinea politică”), Simona Modreanu (“Eugen Simion şi timpul trăirii, timpul nedesăvârşirii”) sau Adrian Majuru (“Ce este în realitate România?”).
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
FOTO: Femeie de 91 de ani, salvată din flăcări, la Avrămeni. Incendiul i-a făcut scrum casa
Intervenție dificilă a pompierilor de la Săveni, în această seară, pentru stingerea unui incendiu în localitatea Tudor Vladimirescu, comuna Avrămeni. Apelul la 112 a fost făcut de un vecin, care a semnalat faptul că, în interiorul casei afectate de flăcări, se află o persoană greu deplasabilă.
La locul intervenției s-au deplasat pompierii din cadrul Stației Săveni, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, un echipaj SMURD, membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din comună și un echipaj din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.
Până la sosirea salvatorilor, femeia de 91 de ani a fost evacuată din locuință de către vecini. Aceasta a fost evaluată la fața locului de echipajele medicale deoarece suferise un atac de panica, ulterior fiind transportată la spital.
Intervenția a fost una dificilă deoarece incendiul se manifesta generalizat la una dintre camere și o bucătărie de vară. Salvatorii au acționat rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga locuință și la o anexă din imediata vecinătate. A fost înlăturat și pericolul de explozie, din interiorul clădirii fiind scoase patru butelii.
Cel mai probabil, incendiul a pornit în jurul coșului de fum neprotejat termic de materialele combustibile.
Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor de fum, trebuie adoptate următoarele măsuri:
– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;
– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;
– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);
– verificarea coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);
– curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.
Incidentul a avut loc în această după amiază în localitatea Sârbi, comuna Vlăsinești. Micul aventurier păștea în curtea unei gospodării al cărei proprietar nu era acasă. Ajuns pe fântână, capacul din lemn a cedat sub greutatea animalului, iar acesta s-a prăbușit în gol aproximativ opt metri. Un vecin, martor la întâmplare, a încercat să îl salveze, dar neavând mijloacele necesare, a apelat la sprijinul salvatorilor botoșăneni.
Un echipaj din cadrul Stației Săveni s-a deplasat de urgență la fața locului, iar cu ajutorul kitului de salvare din medii ostile, un pompier a coborât în fântână și a reușit extragerea iedului în siguranță, acesta fiind predat cu bine la suprafață.
Operațiunea a durat aproape jumătate de oră, iar animalul a fost predat proprietarului.
Felicitări echipei de intervenție pentru promptitudine, profesionalism și grija față de fiecare viață.
Actualitate
DNA cere înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul expertului Radu Judele
FOTO: Femeie de 91 de ani, salvată din flăcări, la Avrămeni. Incendiul i-a făcut scrum casa
Festivalul Filmului European (FFE) ajunge pentru al treilea an consecutiv la Botoșani
Un ied jucăuș, căzut într-o fântână dezafectată, a fost salvat de pompieri, la Vlăsinești
DNA cere înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul expertului Radu Judele
FOTO: Accident la ieșirea din municipiul Botoșani. Un bărbat de 40 de ani a avut nevoie de îngrijiri medicale
Botoșani: Un bărbat a fost condamnat la detenție pe viață, după ce a ucis o femeie și pe fiica acesteia
Vreme instabilă în următoarele două săptămâni: Temperaturile vor fluctua. Iată când se instalează căldura
Un bărbat de 46 de ani, din Cristești, amendat pentru că transporta lemne fără documente. A rămas și fără marfă
Bărbat de 48 de ani, cu permisul suspendat, dat jos de la volan la Dumbrăvița
Intervenții ale polițiștilor botoșăneni în ultimele 48 de ore
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ionuț – Lucian Melinte, primarul comunei Gorbănești
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cozmin Epuraș, primarul comunei Stăuceni
VIDEO. Crin Antonescu, la Botoșani: Alegerile prezidențiale din 2025 vor fi o luptă în trei – cu Nicușor Dan și George Simion
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, președinte Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Botoșani
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
