Connect with us
Publicitate

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (6)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Contemporanul. Ideea  europeană” nr.1 (838), ianuarie 2022.  Declarată ca revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă,  numărul din ianuarie nu putea trece fără a se referi la Eminescu.  Maria-Ana Tupan în „Eminescu, epistemologul”, porneşte de la „interesul profund şi uneori divinatoriu al lui Eminescu pentru ştiinţă, alături de enorma cultură umanistă”. Autoarea face referire la însemnările făcute de  poetul nostru naţional în celebrele sale „Caiete”: „Studentul Facultăţii de filozofie a Universităţii din Viena din anii 1869 – 1872 emite din laboratorul „Caietelor” idei uimitor de apropiate de epistema contemporană. Din sfera celor mai populare idei  ale epocii noastre păşim în textul eminescian ca şi când am deschide o uşă pe acelaşi palier, uşa fiind timpul.  Lumea sa este construită, istoricizată şi descrisă interpretării fenomenologice. Imaginea sa despre univers nu este nici sublimă, nici pitorească, în spiritul romantismului, ci semiotică, apropiindu-se de metafora cognitivă a platoului lui Deleuze”.  Conceptul numit „platoul lui Deleuze” este o alcătuire de cristalizări de forme temporare ale fluxului imanent de materie şi energie, el fiind adeptul unei „filozofii a diferenţei”. Gilles Deleuze, secondat de Felix Guattari,  e convins că tocmai în aceste diferenţe este realul. Ontologia deleuziană pune accent pe rolul real al ştiinţelor. E preocupat de domeniul fizicii, interesat fiind de termodinamică din care a făcut un model ontologic. Are şi tentative de ontologizare a matematicii, sau  de folosire  a dublei funcţii pe care o îndeplineşte biologia. Citate din „Caietele” lui Eminescu anticipează teoria deleuziană. Un text precum „Pentru a-şi închipui cineva metaforic lumea ar putea să ieie o bucată de lut – eterna aceeaşi, care, prin urmare nu cunoaşte timp – şi să-i dea cele mai felurite forme, pe când una, când alta, când aşa, când aşa. Lutul rămâne în orice caz acelaşi”, obligă pe Maria-Ana Tăuşan să concluzioneze: „Este uimitor cum a putut Eminescu să anticipeze descrierea funcţiei de undă, aceeaşi în esenţă cu formula intrată în istoria fizicii o jumătate de secol mai târziu de Schrodinger”. Articolul se continuă cu o serie de alte texte eminesciene care anticipează, într-o sistematizare şi formulare a autoarei, şi alte teorii ale altor personalităţi, cum ar fi Hedegger, Matthew Arnold sau Kant: 1. „universul ca o însumare de stări virtuale a căror interferenţă rezultă într-o stare reală”; 2. „cultura a fost pentru Eminescu norul de forme create de munca fiecărei generaţii pe un substrat etern de forme simbolice”, anticipând ceea ce Heidegger spunea că realitatea dispare în semne; 3. „există în manuscris şi aceste însemnări asupra palimpsestului de interpretări date fiinţei şi condiţiei umane patetice de succesivele generaţii care au fost” anticipându-l pe Arnold”;  4. „deşi e considerat, pe bună dreptate un kantian, în privinţa distincţiei dintre ştiinţă şi umanităţi, divizate de Kant în sfere care apelează la incompatibile forme de imaginaţie creatoare, Eminescu se situează mai aproape de holismul epocii noastre, reprezentându-şi cultura ca pe un tot, o utopie semiologică”.

Botoşăneanul Alexa Visarion, născut la 11 septembrie 1947 la Băluşeni,  publică un eseu consistent intitulat „A fi poporul lui Eminescu”. Textul debutează cu o serie de citate ce aparţin unor importante personalităţi culturale româneşti în ceea ce-l priveşte pe Eminescu şi pe ideea sa permanentă de a fi aproape de popor. Sunt prezenţi: Nicolae Steinhardt („îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 ianuarie este pentru mine  o zi sfântă, nu uit, când sunt în Bucureşti, să depun şi eu o floare la statuia din faţa Ateneului, opera sculptorului Gh. Anghel…”), Lucian Blaga (cu fericita formulă a ideii de Eminescu), Zoe Dumitrescu-Buşulenga ( „altitudinea la care se află poetul naţional derivă nu dintr-o simplă calitate a spiritului său, ci dintr-un raport constant în care se află cu neamul său”), Titu Maiorescu (Eminescu „rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenţei române”), Nicolae Iorga („expresia integrală a sufletului românesc”) şi Octavian Goga („dacă ar fi să se caute, totuşi, pe lângă zbuciumul nostru personal şi un patron comun, a cărui aureolă să ne fi unit pe toţi în aceeaşi tabără, atunci acesta e, desigur, Eminescu, în a cărui religie artistică şi ideologie naţională am crescut”). Este evident că nu am reluat în extenso citatele redate de Alexa Visarion, dar o idee a sa merită reluată în toată plenitudinea. Spune, astfel, marele regizor: „De aceea fenomenul Eminescu este un dar de esenţă cu care a fost botezat poporul român. La tonalităţile cele mai diverse pe toate palierele gândurilor, imaginilor şi afectelor trăirea româno-eminesciană se vădeşte indisolubilă până la nivelul nuanţelor şi detaliilor. Liniile melodice ale imaginilor dintre cele două fiinţe-structuri se suprapun fără greşeală, rezonanţa e maximă, subtilităţile se armonizează după structura celor mai misterioase alcătuiri, aşa cum există ele în nucleul unui atom. Poetul şi neamul par a fi două ipostaze, două feţe ale aceleiaşi identităţi. Aceasta este trăsătura originală a fenomenului Eminescu valabilă dintotdeauna şi pentru totdeauna”.

Publicitate

Venind în realitatea de azi,  în care Alexa Visarion vede doar ipocrizie, degradare, mistificare, un permanent bâlci al zădărniciei, un spectacol mascaradă şi o bufonadă a derizoriului înălţat la rang statal, crede că „Eminescu trebuie, astăzi mai mult ca oricând,  să fie semn al permanenţei, duratei şi identităţii noastre în cultură, pildă prin excelenţă a angajaării totale a unui poet în destinul poporului, în tradiţiile, suferinţele, luptele şi izbânzile acestuia, în direcţiile devenirii sale istorice”.

                Dintre articolele care  acoperă cele  40 de pagini ale revistei, cu interes se citesc  cele  semnate de Ioan-Aurel Pop (“România ca proiect de stat”), Theodor Codreanu (“Dezlănţuirea barbariei”), interviul cu Victor Voicu, Mirel Taloş (“Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între Marxism şi corectitudinea politică”), Simona Modreanu (“Eugen Simion şi timpul trăirii, timpul nedesăvârşirii”) sau Adrian Majuru (“Ce este în realitate România?”).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 23 mai 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 23 mai 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 23 mai 2024:

Loto 6 din 49: 12, 26, 31, 24, 20, 36

Publicitate

Loto 5 din 40: 22, 23, 29, 1, 15, 25

Joker: 35, 38, 18, 7, 29 + 20

Noroc: 5 4 2 1 8 4 1

Publicitate

Noroc Plus: 2 1 0 5 8 5

Super Noroc: 3 3 1 7 0 3

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Lângă noi: Peste 80 de investitori interesați să deschidă afaceri la Siret, la 60 de km de Botoșani, după ce se deschide Autostrada Moldovei

Publicat

Publicitate

Dacă “industria Lohnului” de la Botoșani, industrie care plătește cele mai mici salarii din România, va înceta să existe în cel mai scurt timp din cauza salariului minim european, care elimină bătaia de joc la adresa muncitorilor de la noi și impune alinierea salariilor din România la un salariu unic european, lângă noi, la Siret, în județul Suceava, la doar 60 de kilometri de Botoșani, peste 80 de companii sunt interesate să investească în parcul industrial de la Siret chiar înainte de terminarea lucrărilor la Autostrada Moldovei, A7.

O primă întâlnire a autorităților de la Suceava a avut loc astăzi cu mai mulți reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) la parcul industrial de la Siret.

Peste 80 de investitori sunt interesați să deschidă afaceri în județul Suceava foarte încântați de perspectivele prezentate de administrația locală, de perspectiva autostrăzii A7 care va ajunge până la Siret.

Publicitate

Camera de Comerț Româno-Germană (AHK România) organizează în perioada 22-24 mai o delegație de companii internaționale și românești interesate să descopere potențialul investițional, potențialul de relocare a producției și potențialul de afaceri al regiunii Bucovina și al orașului Siret în particular. Obiectivele propuse spre vizitare în cadrul acestei delegații sunt: Parcul Industrial din Suceava, Parcul Științific și Tehnologic, Centrul de Inovare și Training  din Siret, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, alte firme din regiune. Președintele C.J. Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că împreună cu Adrian Popoiu, primarul orașului Siret, s-a întâlnit cu Sebastian Metz, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, la parcul din apropierea Vămii Siret.

El a precizat că au fost prezenți peste 80 de investitori interesați să investească în Bucovina.

„Investitorii sunt foarte încântați de perspectivele prezentate de administrația locală, de perspectiva autostrăzii A7 care va ajunge până la Siret, precum și de oferta Sucevei în ceea ce privește parcurile industriale, forța de muncă calificată și deschiderea punctelor de frontieră cu Ucraina. În special, au fost apreciate programele care oferă până la 90% sprijin pentru investitorii care aleg să investească în județul Suceava și în regiunea Nord-Est. Am dat exemplul primilor investitori germani care au venit la Siret în urmă cu două săptămâni, cu care am semnat un acord pentru investiții de aproape 100 milioane de euro”, a spus Flutur, citat de newsbucovina.ro.

Publicitate

El a subliniat că în regiunea de nord-est, respectiv județele Suceava și Botoșani în primul rând, este nevoie de o dinamizare a lucrurilor și că se face asta.

Sursa foto ilustrativ: newsbucovina.ro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ADAOS comercial PLAFONAT pentru TOATE produsele românești. Ce pregătește Ministerul Agriculturii

Publicat

Publicitate

Adaosul comercial pentru toate produsele românești va fi plafonat, conform unei Ordonanțe de Urgență pregătite de Ministerul Agriculturii. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că ordonanța, care vizează toate produsele alimentare românești, va fi finalizată în două săptămâni, relatează alba24.ro.

Potrivit acestuia, este vorba despre toate produsele româneşti, care sunt procesate cu materie primă din România, să aibă o plafonare de adaos comercial de maxim 20%.

”În două săptămâni ordonanţa va fi finalizată, va fi pusă în dezbatere publică şi ne dorim ca românii cu venituri mici şi medii să aibă acces la alimente de bază de calitate, româneşti, cu preţuri corecte.

Publicitate

În ordonanţă vor fi incluse toate alimentele produse în România”, a spus ministrul, miercuri seară, la Prima News, potrivit Spotmedia.

El a mai spus că perioada de valabilitate a plafonării va fi stabilită împreună cu procesatorii şi retailerii.

Adaos comercial plafonat pentru TOATE produsele alimentare: motivul

”Nu am fi intervenit niciodată cu un act normativ dacă ar fi o piaţă stabilă şi dacă preţul alimentelor româneşti la raft ar fi corect.

Publicitate

”Ne dorim să protejăm acest produse româneşti şi nu ne mai dorim să vedem adaos comercial pe produsele româneşti de 60%, 70%, 80%,  iar cele din import să aibă un adaos de 15 sau 16%”, a adăugat el”, a menţionat ministrul Florin Barbu.

Plafonarea adaosului la alimentele de bază funcționează selectiv la majoritatea produselor

Plafonarea prețului la anumite alimente vine cu niște condiții pe care nu toată lumea le observă la prima vedere.

Dacă credeați, de exemplu, că este plafonat, spre exemplu, prețul la cartofi în general, ei bine, vă înșelați. Este plafonat doar prețul la cartofi albi vrac.

Publicitate

Nu și la restul: spre exemplu la cartofi roșii ambalați în săculeț nu se plafonează nimic.

Plafonarea adaosului la alimentele de bază funcționează selectiv la majoritatea celor 17 produse de pe lista anunțată de Guvern.

Dacă ne uităm la lactate, observăm că doar laptele cu 1,5% grăsime, respectiv iaurtul de 3,5% grăsime până în 200 de grame intră în această categorie. Nu și celelalte tipuri de lapte sau iaurt.

Publicitate

În cazul pâinii, plafonarea se aplică numai produselor între 300 – 500 de grame, nu și la pâinea de un kilogram, spre exemplu. Sau la specialitățile de pâine, chiar dacă au gramajul corect.

Șmecheria prin care Guvernul se preface că plafonează adaosurile comerciale funcționează la fel și la ouă: doar cele de categoria M au prețul plafonat.

Guvernul nu a explicat motivul pentru care lista alimentelor cu preț plafonat este selectivă.

În condițiile în care un cumpărător nu este atent la gramajul și alți indicatori din lista Guvernului, aceștia nu vor avea parte de preț plafonat.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Cătălin Silegeanu, AUR Botoșani: Municipiul Botoșani are nevoie de un serviciu propriu pentru lucrările de întreținere urbană

Publicat

Publicitate

Municipiul Botoșani are nevoie de un serviciu propriu pentru lucrările de întreținere urbană. Administrația actuală a plătit către firme din alte județe sume considerabile pentru intervenții minore, precum reabilitarea spațiilor verzi și înlocuirea mobilierului urban. Dacă aceste lucrări ar fi fost executate de muncitori angajați ai Primăriei, s-ar fi făcut economii semnificative la bugetul local.

Este viziunea argumentată de antreprenorul Cătălin Silegeanu, candidatul AUR la Primăria municipiului Botoșani, care a constatat că fondurile publice au fost gestionate ineficient în ultimii ani, rezultând cheltuieli exorbitante pentru lucrări de mici dimensiuni, fără rezultate pe măsura investițiilor.

„Este cazul Parcului „Laval”, care în 2022 a fost reabilitat cu 260.000 de lei din bugetul local pentru amenajări modeste și un sistem de irigații nefuncțional. Acești bani ar fi fost suficienți pentru plata salariilor pe un an a cinci muncitori calificați. Dacă punem la socoteală și alte lucrări dovedite în final a fi doar mărunțișuri, rezultă un buget suficient pentru a forma o echipă de lucru care să se ocupe permanent de tot ce înseamnă întreținere urbană”, a explicat Cătălin Silegeanu.

Publicitate

Candidatul AUR propune formarea unei echipe interne de muncitori și tehnicieni, care să opereze în cadrul Direcției de Servicii Publice sau al Direcției de Edilitare, în completarea personalului existent.

„Această echipă va fi responsabilă cu executarea lucrărilor de întreținere și înfrumusețare a orașului: montarea mobilierului urban, plantarea florilor și arbuștilor, toaletarea copacilor, vopsirea bordurilor, întreținerea continuă a spațiilor verzi. Vom scădea semnificativ costurile prin eliminarea intermediarilor și a contractelor costisitoare cu firme externe. Echipa locală va putea interveni rapid și eficient. Nu mai depindem de disponibilitatea firmelor din Iași și Suceava pentru lucrările de gospodărire de care avem nevoie. Vom asigura un standard înalt de calitate și estetică a lucrărilor efectuate, reflectând direct voința și așteptările cetățenilor”, a argumentat Cătălin Silegeanu.

Constituirea unei echipe de lucrători însărcinați cu întreținerea urbană înseamnă degrevarea personalului disponibil pentru astfel de intervenții, depășit până și de numărul solicitărilor de toaletare. În plus, măsura presupune crearea unor locuri de muncă și pentru botoșănenii necalificați, iar costurile ar fi acoperite din economiile făcute la bugetul local.

Publicitate

(Comandat de Alianța pentru Unirea Românilor – filiala Botoșani, Cod Mandatar Financiar 21240330)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending