Connect with us
Publicitate

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (6)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Contemporanul. Ideea  europeană” nr.1 (838), ianuarie 2022.  Declarată ca revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă,  numărul din ianuarie nu putea trece fără a se referi la Eminescu.  Maria-Ana Tupan în „Eminescu, epistemologul”, porneşte de la „interesul profund şi uneori divinatoriu al lui Eminescu pentru ştiinţă, alături de enorma cultură umanistă”. Autoarea face referire la însemnările făcute de  poetul nostru naţional în celebrele sale „Caiete”: „Studentul Facultăţii de filozofie a Universităţii din Viena din anii 1869 – 1872 emite din laboratorul „Caietelor” idei uimitor de apropiate de epistema contemporană. Din sfera celor mai populare idei  ale epocii noastre păşim în textul eminescian ca şi când am deschide o uşă pe acelaşi palier, uşa fiind timpul.  Lumea sa este construită, istoricizată şi descrisă interpretării fenomenologice. Imaginea sa despre univers nu este nici sublimă, nici pitorească, în spiritul romantismului, ci semiotică, apropiindu-se de metafora cognitivă a platoului lui Deleuze”.  Conceptul numit „platoul lui Deleuze” este o alcătuire de cristalizări de forme temporare ale fluxului imanent de materie şi energie, el fiind adeptul unei „filozofii a diferenţei”. Gilles Deleuze, secondat de Felix Guattari,  e convins că tocmai în aceste diferenţe este realul. Ontologia deleuziană pune accent pe rolul real al ştiinţelor. E preocupat de domeniul fizicii, interesat fiind de termodinamică din care a făcut un model ontologic. Are şi tentative de ontologizare a matematicii, sau  de folosire  a dublei funcţii pe care o îndeplineşte biologia. Citate din „Caietele” lui Eminescu anticipează teoria deleuziană. Un text precum „Pentru a-şi închipui cineva metaforic lumea ar putea să ieie o bucată de lut – eterna aceeaşi, care, prin urmare nu cunoaşte timp – şi să-i dea cele mai felurite forme, pe când una, când alta, când aşa, când aşa. Lutul rămâne în orice caz acelaşi”, obligă pe Maria-Ana Tăuşan să concluzioneze: „Este uimitor cum a putut Eminescu să anticipeze descrierea funcţiei de undă, aceeaşi în esenţă cu formula intrată în istoria fizicii o jumătate de secol mai târziu de Schrodinger”. Articolul se continuă cu o serie de alte texte eminesciene care anticipează, într-o sistematizare şi formulare a autoarei, şi alte teorii ale altor personalităţi, cum ar fi Hedegger, Matthew Arnold sau Kant: 1. „universul ca o însumare de stări virtuale a căror interferenţă rezultă într-o stare reală”; 2. „cultura a fost pentru Eminescu norul de forme create de munca fiecărei generaţii pe un substrat etern de forme simbolice”, anticipând ceea ce Heidegger spunea că realitatea dispare în semne; 3. „există în manuscris şi aceste însemnări asupra palimpsestului de interpretări date fiinţei şi condiţiei umane patetice de succesivele generaţii care au fost” anticipându-l pe Arnold”;  4. „deşi e considerat, pe bună dreptate un kantian, în privinţa distincţiei dintre ştiinţă şi umanităţi, divizate de Kant în sfere care apelează la incompatibile forme de imaginaţie creatoare, Eminescu se situează mai aproape de holismul epocii noastre, reprezentându-şi cultura ca pe un tot, o utopie semiologică”.

Botoşăneanul Alexa Visarion, născut la 11 septembrie 1947 la Băluşeni,  publică un eseu consistent intitulat „A fi poporul lui Eminescu”. Textul debutează cu o serie de citate ce aparţin unor importante personalităţi culturale româneşti în ceea ce-l priveşte pe Eminescu şi pe ideea sa permanentă de a fi aproape de popor. Sunt prezenţi: Nicolae Steinhardt („îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 ianuarie este pentru mine  o zi sfântă, nu uit, când sunt în Bucureşti, să depun şi eu o floare la statuia din faţa Ateneului, opera sculptorului Gh. Anghel…”), Lucian Blaga (cu fericita formulă a ideii de Eminescu), Zoe Dumitrescu-Buşulenga ( „altitudinea la care se află poetul naţional derivă nu dintr-o simplă calitate a spiritului său, ci dintr-un raport constant în care se află cu neamul său”), Titu Maiorescu (Eminescu „rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenţei române”), Nicolae Iorga („expresia integrală a sufletului românesc”) şi Octavian Goga („dacă ar fi să se caute, totuşi, pe lângă zbuciumul nostru personal şi un patron comun, a cărui aureolă să ne fi unit pe toţi în aceeaşi tabără, atunci acesta e, desigur, Eminescu, în a cărui religie artistică şi ideologie naţională am crescut”). Este evident că nu am reluat în extenso citatele redate de Alexa Visarion, dar o idee a sa merită reluată în toată plenitudinea. Spune, astfel, marele regizor: „De aceea fenomenul Eminescu este un dar de esenţă cu care a fost botezat poporul român. La tonalităţile cele mai diverse pe toate palierele gândurilor, imaginilor şi afectelor trăirea româno-eminesciană se vădeşte indisolubilă până la nivelul nuanţelor şi detaliilor. Liniile melodice ale imaginilor dintre cele două fiinţe-structuri se suprapun fără greşeală, rezonanţa e maximă, subtilităţile se armonizează după structura celor mai misterioase alcătuiri, aşa cum există ele în nucleul unui atom. Poetul şi neamul par a fi două ipostaze, două feţe ale aceleiaşi identităţi. Aceasta este trăsătura originală a fenomenului Eminescu valabilă dintotdeauna şi pentru totdeauna”.

Venind în realitatea de azi,  în care Alexa Visarion vede doar ipocrizie, degradare, mistificare, un permanent bâlci al zădărniciei, un spectacol mascaradă şi o bufonadă a derizoriului înălţat la rang statal, crede că „Eminescu trebuie, astăzi mai mult ca oricând,  să fie semn al permanenţei, duratei şi identităţii noastre în cultură, pildă prin excelenţă a angajaării totale a unui poet în destinul poporului, în tradiţiile, suferinţele, luptele şi izbânzile acestuia, în direcţiile devenirii sale istorice”.

                Dintre articolele care  acoperă cele  40 de pagini ale revistei, cu interes se citesc  cele  semnate de Ioan-Aurel Pop (“România ca proiect de stat”), Theodor Codreanu (“Dezlănţuirea barbariei”), interviul cu Victor Voicu, Mirel Taloş (“Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între Marxism şi corectitudinea politică”), Simona Modreanu (“Eugen Simion şi timpul trăirii, timpul nedesăvârşirii”) sau Adrian Majuru (“Ce este în realitate România?”).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

FOTO: Copiii curioși de la Grădinița „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Dorohoi s-au întâlnit astăzi cu pompierii

Publicat

Peste 100 de de copii curioși de la Grădinița cu program prelungit “Ștefan cel Mare și Sfânt” din Dorohoi s-au întâlnit astăzi cu pompierii. Aceștia le-au împărtășit secretele esențiale ale supraviețuirii în fața pericolelor.

Cu ochii strălucind de curiozitate, cei mici au învățat cum să reacționeze în cazul producerii unui incendiu sau cutremur și cum să își protejeze viața lor și a celor din jur în cazul unei situații de urgență.

Echipajul SMURD, prezent la această activitate, le-a dezvăluit o parte din tehnicile primului ajutor și modul în care se poate acționa în fața unei persoane aflate în nevoie.

Cu această ocazie, pompieri au transmis celor mici următoarele sfaturi în cazul producerii unui incendiu în incinta grădiniței:
– Să anunțe evenimentul primului adult pe care îl întâlnesc și să își păstreze calmul
– Să părăsească clădirea sub supravegherea și îndrumarea unui cadru didactic
– Să urmeze căile de evacuare marcate. Să nu se întoarcă spre locurile în care se manifestă incendiul ca să își ia lucrurile personale sau obiectele de valoare
– Dacă este mult fum, să înainteze în genunchi, deoarece la nivelul podelei pot respira mai ușor
– Să aștepte intervenția pompierilor
*În caz de cutremur: *
– Să se adăpostească sub bănci și să stea departe de ferestre, de pereții exteriori sau de obiecte care i-ar putea răni
– Să își protejeze capul și fața
– Să nu iasă din clasă în timpul cutremurului
– Cadrul didactic va deschide ușa clasei și se va proteja lângă un perete de rezistență
– Vor putea ieși după terminarea seismului și verificare a căilor de evacuare.
Activitatea a fost organizată în cadrul programului național “Școala altfel”.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr din Bucecea, depistat la volan pe o stradă din municipiul Botoșani cu toate că nu avea permis

Publicat

Joi, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au oprit pentru control, pe strada Bucovina, din municipiul Botoșani, un autoturism condus de un tânăr de 28 de ani, din orașul Bucecea.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta are dreptul de a conduce suspendat din luna noiembrie a.c.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.

Citeste mai mult

Eveniment

A fost aleasă culoarea anului 2024. Cum se face selecția

Publicat

Potrivit unui mesaj publicat pe pagina de Instagram a institutului, nuanţa Peach Fuzz este aleasa, relatează alba24.ro.

A fost aleasă culoarea anului 2024, a anunțat de Pantone Color Institute. Aceasta va influența lumea designului, în anul următor.

Culoarea anului 2024 este „Peach Fuzz”, informează site-ul postului public de televiziune din Canada (cbc.ca).

Potrivit unui mesaj publicat pe pagina de Instagram a institutului, nuanţa Peach Fuzz este descrisă ca semănând cu:

  • „o piersică delicată, catifelată, al cărei spirit atotcuprinzător îmbogăţeşte mintea, corpul şi inima”.

Semnificații

„Această nuanţă caldă şi confortabilă evidenţiază

  • dorinţa noastră de a fi împreună cu ceilalţi
  • sentimentele pe care acea dorinţă le creează”.


De asemenea, reprezentanţii Pantone Color Institute au declarat că Peach Fuzz este totodată o culoare „subtil senzuală”, „cordială”.

Aceasta „care comunică un mesaj de grijă şi împărtăşire, de comunitate şi colaborare”, potrivit Agerpres.

Momentul cultural actual

Cei care urmăresc acest anunţ anual ştiu deja că este vorba despre mai mult decât o simplă nuanţă de vopsea care să ne inspire alegerile de design.

„Culoarea anului” este văzută de mulţi ca reprezentând momentul cultural actual.

Pantone Color Institute, care are sediul în oraşul Carlstadt din statul american New Jersey, anunţă „culoarea anului” începând din 2000.

Atunci, nuanţa desemnată câştigătoare la ediţia sa inaugurală a fost „Albastru Cerulean”. Era descrisă ca oglindind „culoarea cerului într-o zi limpede ca cristalul, care reflectă dorinţa noastră de pace şi relaxare la intrarea în noul mileniu”.

Alegerea de anul trecut

Alegerea de anul trecut, „Viva Magenta”, a fost descrisă ca fiind „un roşu purpuriu nuanţat, înrădăcinat în natură, care încurajează experimentarea şi exprimarea de sine fără reţineri”.

2023 a fost anul în care oamenii au îmbrăţişat maximalismul, o tendinţă de decor care adoptă estetica excesului. De asemenea, a fost un an în care oamenii au adoptat din nou nostalgia, marcând revenirea în actualitate a camerelor de filmat, DVD-urilor şi a discurilor de vinil. Magenta îndrăzneaţă şi strălucitoare a părut o alegere potrivită.

overlay-clever

„Am vrut să evidenţiem în faţa publicului modul în care ceea ce se întâmplă în cultura noastră globală este exprimat şi reflectat prin intermediul limbajului culorilor”, a declarat Laurie Pressman, vicepreşedinte al Pantone Color Institute.

Cum este aleasă culoarea anului

Pentru a decide asupra culorii anului, Laurie Pressman a dezvăluit că:

  • o „echipă globală de experţi în culori” cercetează în amănunţime diverse aspecte din industria de divertisment, artă, modă, toate domeniile de design, destinaţiile de călătorie, stilurile de viaţă, „stilurile de joacă sau evadările plăcute”, precum şi condiţiile socioeconomice pentru a identifica cele mai pertinente influenţe.

foto: captură video/Pantone

Citeste mai mult

Eveniment

Protest al grefierilor de la Tribunalul Botoşani, dar şi al celor de la Parchet. Ameninţă cu declanşarea grevei generale

Publicat

Grefierii de la Tribunalul Botoşani, dar şi cei de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani ameninţă cu declanşarea grevei generale şi blocarea activităţii sistemului de justiţie în semn de nemulţumire faţă de nerespectarea, de către Guvern, a hotărârilor judecătoreşti în ceea ce priveşte plata drepturilor salariale restante obţinute în instanţă.

Grefierii din cele două instituţii, dar şi de la unităţile din subordine, respectiv Judecătoria Botoşani, Judecătoria Dorohoi şi Judecătoria Săveni, au organizat, vineri, timp de două ore, un protest spontan cu întreruperea activităţii în intervalul 10,00 – 12,00.

“Suntem nemulţumiţi de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, care au fost recunoscute prin acte administrative. Aceste acte administrative au fost emise în aprilie, au fost făcute plăţi timp de două luni şi după aia s-au suspendat. Iar la momentul actual, noi nu luăm salariile integral. Volumul de muncă este mare, în condiţiile în care avem incompatibilităţi şi nu putem obţine venituri din alte surse. Dacă Guvernul nu îşi respectă propriile ordonanţe, o să fim nevoiţi să întrerupem activitatea definitiv”, a declarat primul grefier al Tribunalului Botoşani, Renata Jianu.

“Noi nu cerem decât ceea ce ni se cuvine. Nu cerem majorări salariale, ci doar banii pe care trebuie să îi primim. Vrem să fim respectaţi”, a declarat, la rândul său, prim-grefierul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, Maria Juncanaru. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending