Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (59)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC:

Dr. Valeriu Lupu publică în „Lumina” nr. 76(3668) din 1 aprilie 2017 eseul „Eminescu, din perspectivă religioasă”. Reţinem: 1. „să nu uităm că Eminescu avea din familie o puternică formaţie religioasă, fapt mai puţin subliniat în abordările biografice, şi atunci doar de o manieră superficială”; 2. „religiozitatea familiei sale era o caracteristică pe ambele linii: maternă şi paternă, dar cu deosebire pe linie maternă”; 3. „gândirea eminesciană nu putea decât să penduleze între diverse concepte filosofice, mituri, tradiţii şi religii, în căutarea adevărului. Şi nici nu se putea altfel, atâta timp cât pentru Eminescu teza morţii (a trecerii în nefiinţă) şi nădejdea învierii (revenirii la viaţă după judecată) erau cele două aspecte care oglindeau, pe de o parte, pesimismul schopenhauerian şi, pe de altă parte, speranţa învierii adusă lumii prin Iisus Hristos”; 4. „răspunsurile la marile întrebări existenţiale au variat în opera eminesciană de la dezamăgire la entuziasm, de la un pesimism ireductibil la o optimism debordant, în funcţie de starea lui de spirit, de asperităţile vieţii pe care trebuia să le înfrunte, de conjuncturile socio-politice cu care era în război şi, desigur de evoluţia cunoaşterii”; 5. „Eminescu însă, prin afinitatea sa absolută pentru tradiţia şi istoria poporului său, nu putea fi decât un om al credinţei strămoşeşti, pentru că el şi-a iubit patria şi neamul cu toată puterea fiinţei sale, s-a contopit cu trăirea şi aspiraţia neamului său, prin urmare, conceptual, în gândire şi în faptă, nu poate fi decât în sânul Bisericii Ortodoxe naţionale”;

Pictorul basarabean Ion Daghi (născut la 16 august 1936 în Olişcani, Orhei) cu privire la modul cum l-a descoperit pe Eminescu: „De mic (mai ales toamna, când se organizau clăcile la ţară) cântam împreună cu alţi săteni melodii pe versurile lui Eminescu: „De ce nu-mi vii”, „Mai am un singur dor”, „Pe lângă plopii fără soţ”…, dar declamam şi „Revedere”, „Dorinţa”, „La steaua” etc. Cel mai straniu era că eu nu cunoşteam titlurile acestor opere şi nici autorul lor. Abia mai târziu, fiind deja student la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1953), am cumpărat clandestin de la un evreu o carte de poezii de-ale lui Eminescu. Şi mare mi-a fost mirarea când am aflat că operele lui mi-au însoţit copilăria, au pus prima piatră de formare a atitudinii mele faţă de lume, natură şi societate şi m-au făcut să mă simt fericit în cele mai grele momente ale vieţii noastre sub jugul ocupaţiei ruseşti, sovietice” (revista „Limba română” nr. 1-2 din 2010);

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu: „Mihai Eminescu, pentru naţiunea română, a devenit un mit, alături de „Mioriţa”, de „Meşterul Manole”, de „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi alături chiar de poemul lui, „Luceafărul”.  După cum Ştefan cel Mare a devenit sfânt în ochii poporului, înainte ca  Biserica noastră să-l canonizeze, aşa şi Eminescu a devenit exponenţial pentru naţiunea noastră. El a fost cel care ne-a scos din mediocritate, ne-a ridicat la acelaşi nivel cu marile culturi ale lumii. Spun aceasta pentru că Eminescu este unul dintre poeţii comparabili cu Dante, Goethe, Baudelaire: este un poet, şi clasic, şi modern şi romantic, având toate faţetele. O dovadă la cele spuse este şi faptul că poeţii care l-au urmat pe Eminescu, precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, se revendică din Eminescu şi sunt toţi eminescieni vrând-nevrând, pentru că direcţia pe care a dat-o marele poet în cultura naţională este una pe care Titu Maiorescu o prevedea, afirmând că veacul al XX-lea va fi sub semnul lui Eminescu. Iată, ne aflăm în veacul al XXI-lea şi tot sub semnul lui Eminescu existăm, pentru că el este o valoare care ne obligă şi care ne dă şansa de a fi în rândul marilor culturi ale lumii. Mai mult decât atât, Eminescu a dat matricea limbii pe care o vorbim astăzi” (din prezentarea făcută în cadrul activităţii „În umbra versului eminescian”, la Colegiul Tehnic de Transporturi şi Construcţii Iaşi);

Publicitate

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu şi atitudinea sa faţă de religie:  „Eminescu a fost un credincios şi ţinea foarte mult la învăţătura creştin-ortodoxă, dovadă fiind articolele despre religie foarte frumoase din publicistica lui, dintre care unul de excepţie, despre sărbătoarea Paştelui. Aduc aici şi un amănunt interesant, mai ales că astăzi există numeroase discuţii despre necesitatea construirii Catedralei Neamului, anume că Eminescu a susţinut ideea ridicării unei Catedrale a Neamului în Bucureşti. În China există un parc uriaş, în care se găsesc cele mai importante monumente ale lumii. Unul dintre aceste monumente prezente în acest parc este Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ceea ce spune multe despre importanţa unor biserici reprezentative pentru poporul român. Revenind la Eminescu, acesta a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului, şi, probabil, dacă ar fi contemporan cu noi, ar fi scris pozitiv despre acest lucru. De asemenea, el nu era exclusivist, arătând importanţa romano-catolicismului pentru cultura lumii, însă a fost un creştin ortodox autentic, vorbind despre cei trei stâlpi pe care s-a ridicat şi s-a menţinut neamul nostru: credinţa, tradiţia şi limba (vezi „Ziarul Lumina” din 14 ianuarie 2014);

Despre Eminescu în „România literară” nr. 19 din 28 aprilie 2017: Ştefan Cazimir în „Amintirea lui Petru Creţia” : „Petru Creţia va prelua ducerea mai departe şi îngrijirea filologică a ediţiei Eminescu începute de Perpessicius. Acribia lui exemplară va depăşi operaţie în sine a editării, adăugându-i reconstituirea, din membra disjecte, a unor poeme eminesciene inedite. Şi tot lui i se datorează prestigiul Centrului de la Ipoteşti, dedicat promovării studiilor despre viaţa şi opera poetului naţional” ; Mircea Mihăieş în „Urmaşii lui Don Basilio”: Deşi am întrebat câţiva oameni competenţi, niciunul nu a putut să evoce o împrejurare în care, de pildă, Eminescu, să fi participat la „linşarea” vreunui confrate. Dimpotrivă, a fost chiar el victimă a numeroase cabale – iar post-mortem atacurile s-au înmulţit exponenţial (dacă se poate spune aşa)”;Alex Ştefănescu în „Ce bine se scria pe vremuri!”: „Unii scriitori nu-i văd pe semenii lor, văd doar cerul înstelat (este cazul unor poeţi). Alţii văd existenţa umană şi o descriu, uneori în pagini zguduitoare, dar atât fac, o descriu. Alţii, puţini la număr, văd comedia existenţei umane. Printre aceştia se numără Gogol, comparabil din acest punct de vedere cu Balzac şi cu…Eminescu”; Gheorghe Grigurcu, în „Eminescu în Gorj”, despre cartea „Mihai Eminescu – drumuri şi popasuri în Gorj” scrisă de Zenovia Cârlugea: 1. „Ce s-ar putea spune cu exactitate, de pildă, despre trecerea lui Eminescu, la vârsta de 16 ani, prin Novaci? E o ipoteză asupra unei verigi a traseului pe care cu siguranţă l-a parcurs de la Răşinari, prin Horezu, până la Giurgiu”; 2. „Stând de vorbă cu „venerabilul cărturar novăcean” Gheorghe Ciorogariu, scriitorul Ion Filipoiu, citat de Z. Cârlugea, primeşte informaţii asupra prezenţei poetului în localitatea gorjeană, în 1986, în termenii următori:”Dar interlocutorul meu nu vorbea despre o amintire colectivă, ci despre o amintire personală, rămasă în familia bătrânului dascăl Constantin Flitan, din comuna Cernădia, în casa căruia adolescentul pribeag fusese găzduit, spălat şi primenit cu ţoale curate, şi care e dascăl, după atingerea notorietăţii de către poet, evoca, mândru, întâmplarea de – atunci, iar el,  Gheorghe Ciorogariu, o ştia de la socrul său, fostul învăţător Ion Giugiulan, care, la rându-i, o aflase în „cercul învăţătorimii novăcene”; 3. „Istoria literară a aruncat însă o lumină suficient de puternică  asupra unui alt episod al vieţii lui Eminescu., cel al vacanţei petrecute la Floreşti, în vara anului 1878. Aici a fost oaspetele lui Nicolae Mandrea, amic al său, junimist cu studii la Berlin, profesor la Facultatea de Drept din Iaşi”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

„Bucuria Nașterii Domnului”, concertul de colinde care a însuflețit Casa Sindicatelor din Botoșani. PS Nichifor printre spectatori

Publicat

acum 5 ore

duminică, 07.12.2025

de

Publicitate

Duminică, 7 decembrie, scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Botoșani a răsunat de colinde, în cadrul tradiționalului concert dedicat Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. Evenimentul, organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a reprezentat și în acest an un moment de referință pentru Protopopiatul Botoșani, reunind numeroși credincioși și iubitori ai tradițiilor.

Ediția din acest an, intitulată „Bucuria Nașterii Domnului”, a adus laolaltă mai multe coruri și grupuri vocale din județ, într-o manifestare care a reamintit publicului că frumusețea colindului rămâne una dintre cele mai puternice mărturii ale credinței și ale identității spirituale.

Concertul a fost onorat de prezența Preasfințitului Nichifor Botoșăneanul, care a urmărit întreg programul artistic și s-a declarat profund impresionat de calitatea interpretărilor și de atmosfera creată de participanți.

Atmosfera serii a fost înălțată de participarea unor ansambluri corale reprezentative din întreg județul Botoșani:

Grupul vocal-instrumental „Anastasis” al Parohiei Joldești – Vorona
Corala de copii „Sfântul Antonie cel Mare” – Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”, Botoșani
Corala de copii „Sfânta Irina” – Parohia Pacea
Corul Protopopiatului Botoșani „Emanuil Zmeu”

Corala Bisericii Militare Botoșani.

Publicitate

Concertul a fost încheiat de corul pe patru voci care a câștigat recent concursul „O, ce veste minunată!”, și anume Corala mixtă „Ștefan Voievodul” – Parohia Cătămărești-Deal care a electrizat atmosfera.

Publicul a răsplătit fiecare moment artistic cu aplauze îndelungate, multe dintre colinde fiind interpretate în aranjamente speciale sau în variante tradiționale transmise din generație în generație.

Concertul de colinde organizat anual de Arhiepiscopia Iașilor se înscrie în rândul manifestărilor îndrăgite care preced sărbătoarea Nașterii Domnului, aducând în fața publicului tineri și adulți dedicați păstrării tradițiilor și valorilor creștine, lucru evidențiat și de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, în cuvântul său de la finalul concertului.

La finalul concertului, întreaga sală, arhiplină, s-a ridicat în picioare și, într-un gest de respect și bucurie, l-a colindat pe PS Nichifor, intonând la unison binecunoscutul colind „O, ce veste minunată!”.

Evenimentul de la Botoșani a reușit, și în acest an, să aducă lumină, emoție și bucurie în sufletele celor prezenți. O adevărată pregătire duhovnicească pentru marea sărbătoare a Crăciunului.

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

Citeste mai mult

Eveniment

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă zdrobește PNL la Mihai Eminescu și câștigă detașat alegerile locale 2025 pentru funcția de primar

Publicat

acum 6 ore

duminică, 07.12.2025

de

Publicitate

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă, candidata PSD, câștigă categoric alegerile din comuna Mihai Eminescu și își zdrobește adversarii într-un scrutin în care dominația sa a fost clară de la început până la final. După centralizarea voturilor din toate cele 7 secții, rezultatele sunt incontestabile: PSD a obținut o victorie uriașă, lăsând PNL mult în urmă.

Potrivit datelor finale publicate pe platforma Autorității Electorale Permanente, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a obținut 1.049 de voturi, adică 39,19%, un scor care îi asigură un avans covârșitor în fața contracandidatului PNL, Ionuț-Cristian Sigartău. Acesta a strâns 725 de voturi (27,08%), diferența fiind de 324 de voturi, una dintre cele mai mari înregistrate în istoria recentă a alegerilor din comună.

Pe locul al treilea se clasează Vasile-Cornel Zmău, candidat al Partidului Oamenilor Tineri, cu 377 de voturi (14,08%), urmat de candidatul independent Ioan Purice, care a obținut 276 de voturi (10,31%).

Florin-Daniel Buhă, candidatul AUR, a strâns 158 de voturi (5,90%), în timp ce Vasile Onofrei (SOS România) a încheiat cu 57 de voturi (2,13%). Ultimul clasat este candidatul USR, Iulian Toșcuță, cu 35 de voturi (1,31%).

În total, în comuna Mihai Eminescu au fost exprimate 2.677 de voturi, iar configurația este clară: PSD domină autoritar scena locală, în timp ce PNL suferă una dintre cele mai dure corecții electorale din ultimii ani la nivelul comunei.

Victoria Andreei-Cristina Alecu-Gireadă este cu atât mai semnificativă cu cât vine după o campanie intensă, într-o comună marcată de schimbări administrative și de plecarea fostului primar. Alegătorii au transmis un mesaj puternic, alegând continuitatea și experiența administrativă, în defavoarea experimentelor politice ale altor formațiuni.

Publicitate

Rezultatele urmează să fie validate oficial de Biroul Electoral de Circumscripție, însă diferențele uriașe dintre candidați nu lasă loc niciunei dubii: PSD a câștigat clar, decisiv și fără emoții Primăria Mihai Eminescu.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Omagiu copleșitor: Zeci de preoți și peste două mii de oameni au participat la înmormântarea preotesei Maria Macuc

Publicat

acum 6 ore

duminică, 07.12.2025

de

Publicitate

Comunitatea din Săveni a trăit duminică unul dintre cele mai emoționante și dureroase momente din ultimii ani, înmormântarea preotesei Maria Macuc, soția părintelui protopop de Săveni, Constantin Macuc, o figură luminoasă și profund respectată în întreg județul.

Slujba de înmormântare a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, care a condus un impresionant sobor de preoți veniți din toate zonele Botoșaniului. Alături zecile de preoți, veniți să îl susțină pe protopopul de Săveni, s-au aflat și omologii din celelalte protopopiate ale județului, semn al prețuirii și solidarității frățești. Printre slujitorii Sfântului Altar prezenți s-a numărat și starețul Mănăstirii Știubieni, protosinghelul Melchisedec Sandu.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Grupul Psaltic „Roman Melodul” al cântăreților bisericești din Protopopiatul Săveni, coordonat de Lică Dănilă, care a însoțit cortegiul cu cântări până la cimitirul din localitate. Vocile lor au adus un plus de solemnitate și emoție unui moment trăit cu lacrimi de întreaga comunitate.

Peste două mii de oameni, credincioși din Săveni și din împrejurimi, au venit să își ia rămas-bun de la preoteasa care, de-a lungul anilor, a sprijinit nenumărate familii, a fost aproape de cei în suferință și a susținut activ activitățile pastorale ale soțului său. Mulți au mărturisit că nu o vor uita niciodată pentru binele discret, dar neobosit, pe care l-a presărat în comunitate.

Nu s-a dezlipit de sicriu sora geamănă a preotesei Maria, care și-a plâns încetișor dorul. Copiii s-au sprijinit unii pe alții, înlăcrimați, dar și recunoscători. Au fost crescuți să pună pe primul loc în viața lor pe Hristos. Astfel că sunt convinși că nu au pierdut o mamă, ci au câștigat o rugătoare cu îndrăzneală mare la Tronul Împărătesc care va mijloci pentru ei ca să nu se abată de la drumul mântuirii oricâte obstacole le-ar pune viața.

În cuvântul său, Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul a subliniat calitățile preotesei și implicarea în viața parohiei: „Felul cum a trecut prin viață, doamna preoteasă Maria mărturisește această credință, delicatețea, buna cuviință, buna voință, ochii cu care îi privea pe cei cu care cărora le ieșea în întâmpinare, celor care era în biserică, mărturisit și prin aceasta un duh de pace, dar și de nădejde cu care a trăit. De aceea, Sfântul Apostol Pavel arată că în felul în care trăim se reflectă credința și roada Duhului. În epistola de la Galateni, că spune că roada Duhului este credința, bunăvoința, pacea, bucuria, împotriva unora ca acestora nu este o suferință neașteptată și grea”, a spus PS Nichifor.

Publicitate

În fruntea convoiului funerar s-au aflat tineri îmbrăcați în costume naționale, membri ai Ansamblului „Floarea Soarelui” din Săveni, un gest simbolic, menit să onoreze memoria preotesei care a susținut mereu tradițiile și viața culturală a comunității.

Unul dintre cele mai copleșitoare momente s-a petrecut la marginea gropii, atunci când sicriul a fost coborât în pământ și potrivit rânduieli, s-a rostit formula: „Se pecetluiește groapa roabei lui Dumnezeu Maria, până la a doua venire: În numele Tatălui. Amin. Și a Fiului. Amin. Și a Duhului Sfânt. Amin. Acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”

În clipa aceea, părintele Constantin Macuc, copleșit de durere, a izbucnit în lacrimi, iar copiii săi s-au apropiat imediat, formând un scut în jurul lui. L-au sprijinit cu blândețe și i-au oferit alinare, într-o imagine profund emoționantă care a demonstrat încă o dată unitatea, puterea și valorile acestei familii puternice și frumoase.

Preoteasa a lăsat în urmă nu doar o familie îndurerată, ci întreaga parohie pe care a slujit-o cu o implicare și o generozitate care au transformat-o într-un adevărat reper moral.

Pentru cei care au cunoscut-o, preoteasa Maria nu a fost doar soția preotului, ci inima comunității, un om care și-a dedicat întreaga viață slujirii aproapelui și creșterii în spirit creștin a celor cinci copii: patru fete și un băiat, pe care i-a născut, crescut și educat cu o răbdare și o blândețe deosebite.

Pe lângă responsabilitățile familiale, preoteasa Maria era asistentă medicală, profesie în care a manifestat aceeași bunătate și grijă. Mulți o descriu ca pe o mamă pentru toți copiii comunității, o femeie care nu știa să refuze ajutorul când cineva avea nevoie.

În biserică era un pilon de sprijin, dirijoarea corului, voce puternică la strană, organizatoare de activități parohiale și sprijin necondiționat pentru părintele Constantin Macuc. Pentru soțul ei, ea era „sufletul casei și al parohiei”, iar pentru credincioși un exemplu rar de modestie, credință și implicare.

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

Citeste mai mult

Eveniment

STOP VOT: Secțiile din comuna Mihai Eminescu și-au închis urnele. La Ipotești prezența a fost de peste 60%

Publicat

acum 8 ore

duminică, 07.12.2025

de

Publicitate

Urnele s-au închis oficial în comuna Mihai Eminescu, unde procesul de votare pentru alegerile locale parțiale pentru stabilirea noului primar al comunei  s-a desfășurat fără incidente majore pe parcursul zilei de duminică.

Datele centralizate în timp real pe platforma oficială prezenta.roaep.ro arată o mobilizare consistentă în majoritatea secțiilor din comună, cu valori ale prezenței la vot care se apropie sau chiar depășesc media așteptată.

În comuna Mihai Eminescu din Județul Botoșani s-a înregistrat o prezență finală de 44,19%, peste media națională de 31,77%. În acest context, comuna Mihai Eminescu se remarcă prin secții cu o participare ridicată, precum cea din Ipotești, unde prezența a depășit 60%, una dintre cele mai mari valori raportate în zonă. Și în Cucorăni și Cervicești, mobilizarea alegătorilor a fost semnificativă, cu procente de peste 52%.

În Cătămărești-Deal, prezențele au variat între 37% și 42%, iar la Stâncești au fost înregistrate valori apropiate de media generală a județului. Per ansamblu, comuna Mihai Eminescu se situează între localitățile cu prezențe bune la nivel național, menținând un ritm susținut al participării pe tot parcursul zilei.

Autoritățile au raportat o zi de votare fără incidente de natură să afecteze procesul electoral, excepție făcând sesizarea privind o posibilă tentativă de corupere a alegătorilor, caz aflat în prezent în verificare la Poliție. În rest, scrutinul s-a desfășurat în condiții normale, cu un flux constant de votanți în majoritatea secțiilor.

Rezultatele vor fi făcute publice după centralizarea proceselor-verbale transmise către Biroul Electoral de Circumscripție. Primele date parțiale sunt așteptate în cursul nopții.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending