Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (59)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC:

Dr. Valeriu Lupu publică în „Lumina” nr. 76(3668) din 1 aprilie 2017 eseul „Eminescu, din perspectivă religioasă”. Reţinem: 1. „să nu uităm că Eminescu avea din familie o puternică formaţie religioasă, fapt mai puţin subliniat în abordările biografice, şi atunci doar de o manieră superficială”; 2. „religiozitatea familiei sale era o caracteristică pe ambele linii: maternă şi paternă, dar cu deosebire pe linie maternă”; 3. „gândirea eminesciană nu putea decât să penduleze între diverse concepte filosofice, mituri, tradiţii şi religii, în căutarea adevărului. Şi nici nu se putea altfel, atâta timp cât pentru Eminescu teza morţii (a trecerii în nefiinţă) şi nădejdea învierii (revenirii la viaţă după judecată) erau cele două aspecte care oglindeau, pe de o parte, pesimismul schopenhauerian şi, pe de altă parte, speranţa învierii adusă lumii prin Iisus Hristos”; 4. „răspunsurile la marile întrebări existenţiale au variat în opera eminesciană de la dezamăgire la entuziasm, de la un pesimism ireductibil la o optimism debordant, în funcţie de starea lui de spirit, de asperităţile vieţii pe care trebuia să le înfrunte, de conjuncturile socio-politice cu care era în război şi, desigur de evoluţia cunoaşterii”; 5. „Eminescu însă, prin afinitatea sa absolută pentru tradiţia şi istoria poporului său, nu putea fi decât un om al credinţei strămoşeşti, pentru că el şi-a iubit patria şi neamul cu toată puterea fiinţei sale, s-a contopit cu trăirea şi aspiraţia neamului său, prin urmare, conceptual, în gândire şi în faptă, nu poate fi decât în sânul Bisericii Ortodoxe naţionale”;

Pictorul basarabean Ion Daghi (născut la 16 august 1936 în Olişcani, Orhei) cu privire la modul cum l-a descoperit pe Eminescu: „De mic (mai ales toamna, când se organizau clăcile la ţară) cântam împreună cu alţi săteni melodii pe versurile lui Eminescu: „De ce nu-mi vii”, „Mai am un singur dor”, „Pe lângă plopii fără soţ”…, dar declamam şi „Revedere”, „Dorinţa”, „La steaua” etc. Cel mai straniu era că eu nu cunoşteam titlurile acestor opere şi nici autorul lor. Abia mai târziu, fiind deja student la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1953), am cumpărat clandestin de la un evreu o carte de poezii de-ale lui Eminescu. Şi mare mi-a fost mirarea când am aflat că operele lui mi-au însoţit copilăria, au pus prima piatră de formare a atitudinii mele faţă de lume, natură şi societate şi m-au făcut să mă simt fericit în cele mai grele momente ale vieţii noastre sub jugul ocupaţiei ruseşti, sovietice” (revista „Limba română” nr. 1-2 din 2010);

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu: „Mihai Eminescu, pentru naţiunea română, a devenit un mit, alături de „Mioriţa”, de „Meşterul Manole”, de „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi alături chiar de poemul lui, „Luceafărul”.  După cum Ştefan cel Mare a devenit sfânt în ochii poporului, înainte ca  Biserica noastră să-l canonizeze, aşa şi Eminescu a devenit exponenţial pentru naţiunea noastră. El a fost cel care ne-a scos din mediocritate, ne-a ridicat la acelaşi nivel cu marile culturi ale lumii. Spun aceasta pentru că Eminescu este unul dintre poeţii comparabili cu Dante, Goethe, Baudelaire: este un poet, şi clasic, şi modern şi romantic, având toate faţetele. O dovadă la cele spuse este şi faptul că poeţii care l-au urmat pe Eminescu, precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, se revendică din Eminescu şi sunt toţi eminescieni vrând-nevrând, pentru că direcţia pe care a dat-o marele poet în cultura naţională este una pe care Titu Maiorescu o prevedea, afirmând că veacul al XX-lea va fi sub semnul lui Eminescu. Iată, ne aflăm în veacul al XXI-lea şi tot sub semnul lui Eminescu existăm, pentru că el este o valoare care ne obligă şi care ne dă şansa de a fi în rândul marilor culturi ale lumii. Mai mult decât atât, Eminescu a dat matricea limbii pe care o vorbim astăzi” (din prezentarea făcută în cadrul activităţii „În umbra versului eminescian”, la Colegiul Tehnic de Transporturi şi Construcţii Iaşi);

Publicitate

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu şi atitudinea sa faţă de religie„Eminescu a fost un credincios şi ţinea foarte mult la învăţătura creştin-ortodoxă, dovadă fiind articolele despre religie foarte frumoase din publicistica lui, dintre care unul de excepţie, despre sărbătoarea Paştelui. Aduc aici şi un amănunt interesant, mai ales că astăzi există numeroase discuţii despre necesitatea construirii Catedralei Neamului, anume că Eminescu a susţinut ideea ridicării unei Catedrale a Neamului în Bucureşti. În China există un parc uriaş, în care se găsesc cele mai importante monumente ale lumii. Unul dintre aceste monumente prezente în acest parc este Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ceea ce spune multe despre importanţa unor biserici reprezentative pentru poporul român. Revenind la Eminescu, acesta a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului, şi, probabil, dacă ar fi contemporan cu noi, ar fi scris pozitiv despre acest lucru. De asemenea, el nu era exclusivist, arătând importanţa romano-catolicismului pentru cultura lumii, însă a fost un creştin ortodox autentic, vorbind despre cei trei stâlpi pe care s-a ridicat şi s-a menţinut neamul nostru: credinţa, tradiţia şi limba (vezi „Ziarul Lumina” din 14 ianuarie 2014);

Despre Eminescu în „România literară” nr. 19 din 28 aprilie 2017: Ştefan Cazimir în „Amintirea lui Petru Creţia” : „Petru Creţia va prelua ducerea mai departe şi îngrijirea filologică a ediţiei Eminescu începute de Perpessicius. Acribia lui exemplară va depăşi operaţie în sine a editării, adăugându-i reconstituirea, din membra disjecte, a unor poeme eminesciene inedite. Şi tot lui i se datorează prestigiul Centrului de la Ipoteşti, dedicat promovării studiilor despre viaţa şi opera poetului naţional” ; Mircea Mihăieş în „Urmaşii lui Don Basilio”: Deşi am întrebat câţiva oameni competenţi, niciunul nu a putut să evoce o împrejurare în care, de pildă, Eminescu, să fi participat la „linşarea” vreunui confrate. Dimpotrivă, a fost chiar el victimă a numeroase cabale – iar post-mortem atacurile s-au înmulţit exponenţial (dacă se poate spune aşa)”;Alex Ştefănescu în „Ce bine se scria pe vremuri!”: „Unii scriitori nu-i văd pe semenii lor, văd doar cerul înstelat (este cazul unor poeţi). Alţii văd existenţa umană şi o descriu, uneori în pagini zguduitoare, dar atât fac, o descriu. Alţii, puţini la număr, văd comedia existenţei umane. Printre aceştia se numără Gogol, comparabil din acest punct de vedere cu Balzac şi cu…Eminescu”; Gheorghe Grigurcu, în „Eminescu în Gorj”, despre cartea „Mihai Eminescu – drumuri şi popasuri în Gorj” scrisă de Zenovia Cârlugea: 1. „Ce s-ar putea spune cu exactitate, de pildă, despre trecerea lui Eminescu, la vârsta de 16 ani, prin Novaci? E o ipoteză asupra unei verigi a traseului pe care cu siguranţă l-a parcurs de la Răşinari, prin Horezu, până la Giurgiu”; 2. „Stând de vorbă cu „venerabilul cărturar novăcean” Gheorghe Ciorogariu, scriitorul Ion Filipoiu, citat de Z. Cârlugea, primeşte informaţii asupra prezenţei poetului în localitatea gorjeană, în 1986, în termenii următori:”Dar interlocutorul meu nu vorbea despre o amintire colectivă, ci despre o amintire personală, rămasă în familia bătrânului dascăl Constantin Flitan, din comuna Cernădia, în casa căruia adolescentul pribeag fusese găzduit, spălat şi primenit cu ţoale curate, şi care e dascăl, după atingerea notorietăţii de către poet, evoca, mândru, întâmplarea de – atunci, iar el,  Gheorghe Ciorogariu, o ştia de la socrul său, fostul învăţător Ion Giugiulan, care, la rându-i, o aflase în „cercul învăţătorimii novăcene”; 3. „Istoria literară a aruncat însă o lumină suficient de puternică  asupra unui alt episod al vieţii lui Eminescu., cel al vacanţei petrecute la Floreşti, în vara anului 1878. Aici a fost oaspetele lui Nicolae Mandrea, amic al său, junimist cu studii la Berlin, profesor la Facultatea de Drept din Iaşi”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Circa 23.000 de angajați ai MAI vor fi la datorie în minivacanța de Crăciun

Publicat

Publicitate

Aproximativ 23.000 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) – polițiști, jandarmi, pompieri, salvatori SMURD și polițiști de frontieră – vor fi la datorie, zilnic, în minivacanța de Crăciun.

‘În această perioadă, aproximativ 23.000 de polițiști, jandarmi, pompieri, polițiști de frontieră și colegi de la celelalte structuri ale MAI vor fi prezenți în comunități, în stradă, în zonele aglomerate și în apropierea lăcașurilor de cult, pentru menținerea ordinii publice, prevenirea faptelor antisociale și intervenția rapidă în situații de urgență. Activitatea cadrelor MAI se desfășoară cu prioritate în sprijinul cetățenilor, cu accent pe prevenție și dialog’, a declarat, marți, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

Zilnic, în medie 2.000 de polițiști rutieri vor avea în atenție drumurile care se aglomerează de obicei în astfel de perioade pentru a fluidiza circulația și pentru a oferi sprijin conducătorilor auto.

‘Pe drumurile cu risc crescut de producere a unor accidente, polițiștii vor acționa cu aproximativ 400 de aparate radar pentru depistarea șoferilor care reprezintă un pericol pentru toți participanții la trafic. Pentru a ajunge cu bine la destinație, încurajăm șoferii să respecte normele rutiere, să pornească în călătorie doar după ce s-au informat cu privire la starea vremii și a drumurilor, să își echipeze corespunzător autovehiculele și să manifeste prudență în trafic’, a transmis Dajbog.

Ea a menționat că polițiștii vor continua în aceste zile acțiunile pentru prevenirea și combaterea activităților ilegale de comerț cu articole pirotehnice periculoase.

Publicitate

‘Începând cu sfârșitul lunii septembrie au fost confiscate aproximativ 70 de tone de articole pirotehnice deținute ilegal și care urmau să fie comercializate cu încălcarea legislației. Totodată, au fost întocmite peste 600 de dosare penale. Pentru prevenirea evenimentelor negative soldate cu răniri de persoane, incendii și distrugeri de bunuri, legislația a fost modificată, fiind interzisă utilizarea petardelor, pocnitorilor și bateriilor de artificii de către persoanele fizice, indiferent de vârstă’, a evidențiat purtătorul de cuvânt al MAI.

La cele aproximativ 10.000 de evenimente publice organizate în această perioadă, la care ar putea participa aproape un milion de persoane, polițiștii și jandarmii vor fi mobilizați pentru prevenirea faptelor care ar putea afecta siguranța cetățenilor.

‘În sprijinul cetățenilor care petrec minivacanța la munte, zilnic vor fi pregătiți să intervină aproximativ 170 de jandarmi montani. Recomandăm turiștilor să meargă doar pe trasee deschise pe timp se iarnă, să se echipeze corespunzător și să țină cont de starea vremii înainte de a se urca pe munte’, a mai transmis Monica Dajbog.

Ea a adăgat că, pe întreaga perioadă a sezonului rece, pompierii desfășoară acțiuni de control la unități de turism, centre comerciale, lăcașuri de cult, târguri, spații în care se organizează evenimente publice pentru a se asigura că sunt luate toate măsurile de prevenire a unor situații de urgență, mai ales a incendiilor.

‘Numai în prima jumătate a lunii decembrie, au fost constatate aproape 5.400 de deficiențe pe linia apărării împotriva incendiilor, fiind aplicate amenzi de peste 6,8 milioane de lei și mai mult de 4.500 de avertismente’, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI.

În minivacanța de Crăciun, aproximativ 3.300 de polițiști de frontieră vor fi mobilizați pentru protejarea granițelor, prevenirea infracționalității transfrontaliere și asigurarea unui control fluent la frontiera externă. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Vești bune pentru angajații cu salariul minim: Facilitățile fiscale se prelungesc până la finalul lui 2026

Publicat

Publicitate

Angajații încadrați în muncă cu salariul minim pe economie vor beneficia de menținerea facilităților fiscale până la finalul lui 2026, în anumite condiții. Detaliile sunt prezentate în proiectul de OUG privind unele măsuri fiscale, publicat de Ministerul Finanțelor, scrie alba24.ro.

Scopul măsurii este sprijinirea salariaților cu salariul de încadrare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Se propune menținerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la data de 30 iunie 2026.

De asemenea, pentru suma de 200 de lei, facilitatea va fi în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026, în anumite condiții, prin derogare de la prevederile Titlului IV și V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2026, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri și alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, notează Agerpres.

Facilități fiscale. Condiții

Măsura se aplică pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază pentru care:

venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași contract de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește

Publicitate
  • nivelul de 4.300 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 – 30 iunie 2026
  • nivelul de 4.600 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 – 31 decembrie 2026.

Totodată, se propune, între condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ, ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, să nu fie diminuat în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare OUG și data de 31 decembrie 2026, pentru a atinge nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vederea aplicării acestui regim fiscal.

Facilități fiscale. Beneficiari

Potrivit sursei citate, de această măsură beneficiază și persoanele nou angajate în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

”Reglementările sunt aplicabile, în perioada în care salariul de încadrare este menținut la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri, stabilit prin hotărârea Guvernului, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, inclusiv”, se menționează în document.

Sunt incluse și veniturile asimilate salariilor

De asemenea, facilitatea fiscală se acordă în aceleași condiții și veniturilor din salarii și asimilate salariilor astfel cum sunt definite de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, obținute în baza unui raport de serviciu.

”În cazul în care facilitățile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, corespunzătoare unei perioade din lună, pentru stabilirea sumei reprezentând venituri pentru care nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, se determină proporția dintre numărul de zile lucrătoare aferente perioadei în care contractul individual de muncă/raportul de serviciu este în derulare în perioada de acordare a facilității și numărul de zile lucrătoare din luna respectivă”, se precizează în nota de fundamentare.

Totodată, se mai propune ca suma de 300 lei, respectiv suma de 200 lei să fie diminuată proporțional cu numărul de zile din lună în care angajații realizează venituri din salarii și asimilate salariilor al căror nivel îndeplinesc condițiile cumulative propuse, respectiv nivelul salariului de bază lunar brut sau al soldei lunare, după caz, stabilit/ă potrivit contractului individual de muncă/raportul de serviciu, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și nivelul maxim al venitului brut din salarii și asimilate salariilor realizat de angajații vizați să nu depășească suma 4.300 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 – 30 iunie 2026, respectiv nivelul de 4.600 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 – 31 decembrie 2026.

Ajustarea plafonului lunar

Proiectul mai prevede ca, prin derogare de la anumite prevederi (…) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile aferente perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2026, inclusiv, nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile (…) din Legea menționată se diminuează cu suma de 300 lei lunar pentru veniturile aferente perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2026, respectiv cu suma de 200 lei lunar pentru veniturile aferente perioadei 1 iulie – 31 decembrie 2026.

”Pentru acordarea facilității fiscale referitoare la neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 300 lei/lună, respectiv a sumei de 200 lei/lună se propune ajustarea plafonului lunar de 4.300 lei, respectiv a plafonului lunar de 4.600 lei, reprezentând venit brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în sensul excluderii de la calculul acestuia a contravalorii tichetelor de masă, a voucherelor de vacanță, respectiv a indemnizației de hrană, după caz, acordate potrivit legii”, se mai arată în nota fundamentare care însoțește proiectul.

Citeste mai mult

Eveniment

Cât costă carnea de porc în 2025. Prețurile de la producători și marile lanțuri de magazine: LIDL, Kaufland, Carrefour sau Selgros

Publicat

Publicitate

Prețul cărnii de porc rămâne un indicator sensibil pentru bugetele românilor și în 2025, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă. Deși nu s-au înregistrat scumpiri majore față de anul trecut, diferențele dintre supermarketuri, dar și între retail și producătorii locali, sunt semnificative.

Prețul cărnii de porc a fost, și în 2025, unul dintre cele mai urmărite subiecte de consum, mai ales în contextul sărbătorilor. Deși nu s-au înregistrat scumpiri spectaculoase față de 2024, diferențele dintre retaileri rămân mari.

Paradoxal, în multe cazuri, carnea cumpărată direct de la crescători ajunge să fie mai scumpă decât cea din marile lanțuri comerciale, în ciuda percepției că „de la sursă” ar trebui să fie mai ieftin.

De ce supermarketurile pot vinde mai ieftin decât producătorii locali

Diferența de preț nu ține neapărat de calitatea cărnii, ci de modelul economic:

  • marile lanțuri de retail cumpără volume foarte mari, adesea prin contracte pe termen lung;
  • o parte semnificativă din carnea de porc din supermarketuri provine din import (Spania, Germania, Danemarca);
  • costurile de sacrificare, tranșare și logistică sunt optimizate industrial.

În schimb, producătorii locali:

  • suportă costuri mai mari cu furajele, energia și forța de muncă;
  • vând în cantități mici;
  • nu beneficiază de aceleași lanțuri logistice.

Prețurile la carnea de porc în supermarketuri, în 2025

Prețurile la carnea de porc în Lidl

Lidl rămâne unul dintre retailerii cu cele mai accesibile prețuri pentru carnea de porc:

  • Pulpă fără os: aproximativ 16,9 lei/kg
  • Spată fără os: aproximativ 19,9 lei/kg
  • Cotlet fără os: aproximativ 25,9 lei/kg

Prețurile la carnea de porc în Kaufland

Kaufland mizează pe oferte competitive, mai ales la bucățile cu os:

Publicitate
  • Spată fără os: aproximativ 16,99 lei/kg
  • Ceafă de porc: aproximativ 21,9 lei/kg
  • Cotlet cu os: aproximativ 19,99 lei/kg

Prețurile la carnea de porc în Carrefour

Carrefour afișează unele dintre cele mai mici prețuri la anumite sortimente:

  • Pulpă sau spată pentru gătit: aproximativ 15,9 lei/kg
  • Rasol de porc: aproximativ 12,2 lei/kg

Prețurile la carnea de porc în Auchan

Auchan are prețuri medii spre ridicate la bucățile premium:

  • Carne tocată: aproximativ 16,99 lei/kg
  • Pulpă fără os: aproximativ 23,49 lei/kg
  • Ceafă fără os: aproximativ 29,99 lei/kg
  • Mușchiuleț de porc: peste 42 lei/kg

Prețurile la carnea de porc în Selgros

Selgros este, în general, mai scump la carnea proaspătă:

  • Pulpă: aproximativ 23,19 lei/kg
  • Cotlet fără os: aproximativ 25,95 lei/kg
  • Ceafă dezosată: aproximativ 31,95 lei/kg
  • Mușchiuleț: aproximativ 39,75 lei/kg

Cât costă carnea de porc de la producători, în 2025

În piețe sau direct de la crescători, prețurile sunt mai ridicate decât multe oferte din supermarketuri:

  • Porc în viu: 15–18 lei/kg
  • Carcasă de porc: aproximativ 25 lei/kg
  • Pulpă: aproximativ 30 lei/kg
  • Cotlet: aproximativ 35 lei/kg
  • Ceafă: aproximativ 40 lei/kg
  • Carne pentru tocat: aproximativ 25 lei/kg

Prețurile mai mari sunt explicate de costurile de producție și de faptul că vorbim, de regulă, despre carne locală, vândută în cantități mici.

Cum au evoluat prețurile față de 2024 și 2023

Prețurile la carnea de porc în 2023

  • Porc în viu: aproximativ 10–12 lei/kg
  • Preț mediu în retail: în jur de 24 lei/kg, în funcție de sortiment

Prețurile la carnea de porc în 2024

  • Porc în viu: aproximativ 15–17 lei/kg
  • Retail: majoritatea bucăților între 18 și 29 lei/kg

Prețurile la carnea de porc în 2025

  • Porc în viu: 15–18 lei/kg, nivel apropiat de 2024
  • Retail: prețuri relativ stabile, dar cu diferențe mai mari între lanțuri.

Deși unii fermieri spun că prețul la poarta fermei a scăzut față de 2024, consumatorii nu resimt o ieftinire clară în magazine. Cu toate acestea, prețurile au început deja să scadă în prezent, un fenomen care se întâmplă deseori cu câteva zile înainte de Crăciun.

Unii producători au început să vândă porcii în viu cu prețuri care alternează de la 14 și chiar până la 11 lei pe kilogram.

Ce urmează după sărbători

După Crăciun și Anul Nou, de regulă:

  • cererea scade abrupt;
  • retailerii reduc comenzile;
  • prețurile tind să se stabilizeze sau chiar să mai coboare ușor în ianuarie–februarie

Citeste mai mult

Eveniment

Revelion cu temperaturi normale, urmat de o perioadă de frig și ninsori, anunță ANM

Publicat

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie anunță o răcire semnificativă a vremii în prima jumătate a lunii ianuarie 2026, cu precipitații mai frecvente, mai ales sub formă de ninsoare.

Meteorologii au publicat prognoza actualizată pentru următoarele patru săptămâni, intervalul 22 decembrie 2025 – 19 ianuarie 2026, bazată pe modelele Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF). Estimările indică modificări importante ale regimului termic și pluviometric comparativ cu media perioadei 2005-2024, scrie Mediafax.

Temperaturile în următoarea lună vor fi apropiate de normal la finalul lunii decembrie, însă în primele săptămâni din ianuarie valorile termice vor coborî sub mediile multianuale, în timp ce precipitațiile vor deveni mai frecvente, mai ales sub formă de ninsoare în zonele montane și în regiunile extracarpatice.

Sfârșitul lui decembrie: vreme apropiată de normal, cu diferențe regionale

În săptămâna 22 – 29 decembrie 2025, temperaturile se vor menține în jurul valorilor caracteristice acestei perioade. Totuși, ANM anunță posibil valori ușor mai scăzute în regiunile extracarpatice, în timp ce în zonele intracarpatice temperaturile ar putea fi ușor mai ridicate decât media.

În privința precipitațiilor, regimul pluviometric va fi excedentar în extremitatea de sud-vest a țării, deficitar în regiunile intracarpatice, iar în rest se va menține apropiat de normal.

Răcire accentuată după Revelion – prima săptămână din 2026

Pentru intervalul 29 decembrie 2025 – 5 ianuarie 2026, meteorologii prognozează temperaturi medii mai coborâte decât cele normale la nivelul întregii țări.

Cantitățile de precipitații vor fi, în schimb, apropiate de mediile specifice perioadei, în toate regiunile.

Publicitate

Răcirea va continua și în prima jumătate a lunii ianuarie

Tendința de răcire va continua și în săptămâna 5 – 12 ianuarie 2026, când valorile termice medii vor rămâne ușor sub normalul climatologic în toată țara.

În acest interval, precipitațiile vor fi ușor excedentare în cea mai mare parte a teritoriului.

Final de interval: temperaturi normale la munte, frig în rest

În săptămâna 12 – 19 ianuarie 2026, temperaturile vor fi apropiate de valorile normale în zonele montane și în sud-estul țării, în timp ce în restul regiunilor se vor menține ușor sub mediile multianuale.

Regimul precipitațiilor va fi ușor excedentar în regiunile extracarpatice și apropiat de normal în celelalte zone.

ANM precizează că această prognoză nu poate anticipa fenomenele meteorologice extreme de scurtă durată, precum viscolele intense sau episoadele de ger accentuat. Astfel de evenimente vor fi anunțate prin avertizări nowcasting, emise cu câteva ore înainte de producere.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending