Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (59)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC:

Dr. Valeriu Lupu publică în „Lumina” nr. 76(3668) din 1 aprilie 2017 eseul „Eminescu, din perspectivă religioasă”. Reţinem: 1. „să nu uităm că Eminescu avea din familie o puternică formaţie religioasă, fapt mai puţin subliniat în abordările biografice, şi atunci doar de o manieră superficială”; 2. „religiozitatea familiei sale era o caracteristică pe ambele linii: maternă şi paternă, dar cu deosebire pe linie maternă”; 3. „gândirea eminesciană nu putea decât să penduleze între diverse concepte filosofice, mituri, tradiţii şi religii, în căutarea adevărului. Şi nici nu se putea altfel, atâta timp cât pentru Eminescu teza morţii (a trecerii în nefiinţă) şi nădejdea învierii (revenirii la viaţă după judecată) erau cele două aspecte care oglindeau, pe de o parte, pesimismul schopenhauerian şi, pe de altă parte, speranţa învierii adusă lumii prin Iisus Hristos”; 4. „răspunsurile la marile întrebări existenţiale au variat în opera eminesciană de la dezamăgire la entuziasm, de la un pesimism ireductibil la o optimism debordant, în funcţie de starea lui de spirit, de asperităţile vieţii pe care trebuia să le înfrunte, de conjuncturile socio-politice cu care era în război şi, desigur de evoluţia cunoaşterii”; 5. „Eminescu însă, prin afinitatea sa absolută pentru tradiţia şi istoria poporului său, nu putea fi decât un om al credinţei strămoşeşti, pentru că el şi-a iubit patria şi neamul cu toată puterea fiinţei sale, s-a contopit cu trăirea şi aspiraţia neamului său, prin urmare, conceptual, în gândire şi în faptă, nu poate fi decât în sânul Bisericii Ortodoxe naţionale”;

Pictorul basarabean Ion Daghi (născut la 16 august 1936 în Olişcani, Orhei) cu privire la modul cum l-a descoperit pe Eminescu: „De mic (mai ales toamna, când se organizau clăcile la ţară) cântam împreună cu alţi săteni melodii pe versurile lui Eminescu: „De ce nu-mi vii”, „Mai am un singur dor”, „Pe lângă plopii fără soţ”…, dar declamam şi „Revedere”, „Dorinţa”, „La steaua” etc. Cel mai straniu era că eu nu cunoşteam titlurile acestor opere şi nici autorul lor. Abia mai târziu, fiind deja student la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1953), am cumpărat clandestin de la un evreu o carte de poezii de-ale lui Eminescu. Şi mare mi-a fost mirarea când am aflat că operele lui mi-au însoţit copilăria, au pus prima piatră de formare a atitudinii mele faţă de lume, natură şi societate şi m-au făcut să mă simt fericit în cele mai grele momente ale vieţii noastre sub jugul ocupaţiei ruseşti, sovietice” (revista „Limba română” nr. 1-2 din 2010);

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu: „Mihai Eminescu, pentru naţiunea română, a devenit un mit, alături de „Mioriţa”, de „Meşterul Manole”, de „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi alături chiar de poemul lui, „Luceafărul”.  După cum Ştefan cel Mare a devenit sfânt în ochii poporului, înainte ca  Biserica noastră să-l canonizeze, aşa şi Eminescu a devenit exponenţial pentru naţiunea noastră. El a fost cel care ne-a scos din mediocritate, ne-a ridicat la acelaşi nivel cu marile culturi ale lumii. Spun aceasta pentru că Eminescu este unul dintre poeţii comparabili cu Dante, Goethe, Baudelaire: este un poet, şi clasic, şi modern şi romantic, având toate faţetele. O dovadă la cele spuse este şi faptul că poeţii care l-au urmat pe Eminescu, precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, se revendică din Eminescu şi sunt toţi eminescieni vrând-nevrând, pentru că direcţia pe care a dat-o marele poet în cultura naţională este una pe care Titu Maiorescu o prevedea, afirmând că veacul al XX-lea va fi sub semnul lui Eminescu. Iată, ne aflăm în veacul al XXI-lea şi tot sub semnul lui Eminescu existăm, pentru că el este o valoare care ne obligă şi care ne dă şansa de a fi în rândul marilor culturi ale lumii. Mai mult decât atât, Eminescu a dat matricea limbii pe care o vorbim astăzi” (din prezentarea făcută în cadrul activităţii „În umbra versului eminescian”, la Colegiul Tehnic de Transporturi şi Construcţii Iaşi);

Publicitate

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu şi atitudinea sa faţă de religie„Eminescu a fost un credincios şi ţinea foarte mult la învăţătura creştin-ortodoxă, dovadă fiind articolele despre religie foarte frumoase din publicistica lui, dintre care unul de excepţie, despre sărbătoarea Paştelui. Aduc aici şi un amănunt interesant, mai ales că astăzi există numeroase discuţii despre necesitatea construirii Catedralei Neamului, anume că Eminescu a susţinut ideea ridicării unei Catedrale a Neamului în Bucureşti. În China există un parc uriaş, în care se găsesc cele mai importante monumente ale lumii. Unul dintre aceste monumente prezente în acest parc este Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ceea ce spune multe despre importanţa unor biserici reprezentative pentru poporul român. Revenind la Eminescu, acesta a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului, şi, probabil, dacă ar fi contemporan cu noi, ar fi scris pozitiv despre acest lucru. De asemenea, el nu era exclusivist, arătând importanţa romano-catolicismului pentru cultura lumii, însă a fost un creştin ortodox autentic, vorbind despre cei trei stâlpi pe care s-a ridicat şi s-a menţinut neamul nostru: credinţa, tradiţia şi limba (vezi „Ziarul Lumina” din 14 ianuarie 2014);

Despre Eminescu în „România literară” nr. 19 din 28 aprilie 2017: Ştefan Cazimir în „Amintirea lui Petru Creţia” : „Petru Creţia va prelua ducerea mai departe şi îngrijirea filologică a ediţiei Eminescu începute de Perpessicius. Acribia lui exemplară va depăşi operaţie în sine a editării, adăugându-i reconstituirea, din membra disjecte, a unor poeme eminesciene inedite. Şi tot lui i se datorează prestigiul Centrului de la Ipoteşti, dedicat promovării studiilor despre viaţa şi opera poetului naţional” ; Mircea Mihăieş în „Urmaşii lui Don Basilio”: Deşi am întrebat câţiva oameni competenţi, niciunul nu a putut să evoce o împrejurare în care, de pildă, Eminescu, să fi participat la „linşarea” vreunui confrate. Dimpotrivă, a fost chiar el victimă a numeroase cabale – iar post-mortem atacurile s-au înmulţit exponenţial (dacă se poate spune aşa)”;Alex Ştefănescu în „Ce bine se scria pe vremuri!”: „Unii scriitori nu-i văd pe semenii lor, văd doar cerul înstelat (este cazul unor poeţi). Alţii văd existenţa umană şi o descriu, uneori în pagini zguduitoare, dar atât fac, o descriu. Alţii, puţini la număr, văd comedia existenţei umane. Printre aceştia se numără Gogol, comparabil din acest punct de vedere cu Balzac şi cu…Eminescu”; Gheorghe Grigurcu, în „Eminescu în Gorj”, despre cartea „Mihai Eminescu – drumuri şi popasuri în Gorj” scrisă de Zenovia Cârlugea: 1. „Ce s-ar putea spune cu exactitate, de pildă, despre trecerea lui Eminescu, la vârsta de 16 ani, prin Novaci? E o ipoteză asupra unei verigi a traseului pe care cu siguranţă l-a parcurs de la Răşinari, prin Horezu, până la Giurgiu”; 2. „Stând de vorbă cu „venerabilul cărturar novăcean” Gheorghe Ciorogariu, scriitorul Ion Filipoiu, citat de Z. Cârlugea, primeşte informaţii asupra prezenţei poetului în localitatea gorjeană, în 1986, în termenii următori:”Dar interlocutorul meu nu vorbea despre o amintire colectivă, ci despre o amintire personală, rămasă în familia bătrânului dascăl Constantin Flitan, din comuna Cernădia, în casa căruia adolescentul pribeag fusese găzduit, spălat şi primenit cu ţoale curate, şi care e dascăl, după atingerea notorietăţii de către poet, evoca, mândru, întâmplarea de – atunci, iar el,  Gheorghe Ciorogariu, o ştia de la socrul său, fostul învăţător Ion Giugiulan, care, la rându-i, o aflase în „cercul învăţătorimii novăcene”; 3. „Istoria literară a aruncat însă o lumină suficient de puternică  asupra unui alt episod al vieţii lui Eminescu., cel al vacanţei petrecute la Floreşti, în vara anului 1878. Aici a fost oaspetele lui Nicolae Mandrea, amic al său, junimist cu studii la Berlin, profesor la Facultatea de Drept din Iaşi”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (411)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

AM CITIT, AM REȚINUT

Mihai Eminescu: „Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirii, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evangheliei ei”; George Petrovai: „Suntem la porţile Orientului, unde orice este cu putinţă pentru neoameni şi ai lor”; Valeriu Ilica: „Poeţii şi profeţii sunt altfel de fiinţe”; Lucian Blaga: „Fiecare carte trebuie să continue acel bemol al vieţii, cu toate tonurile sufleteşti pe care le adânceşte cu o jumătate de ton”; Marian Nicolae: „Dacă fiecare poveste de viaţă s-ar transforma într-o poezie, lumea întreagă ar deveni o bibliotecă cu volume de versuri aşezate cuminţi pe rafturi”; Nicolae Balotă: „Fiecare generaţie, fiecare epocă trebuie să-şi merite poeţii”; Petre Ţuţea: „Singura care ne face esenţiali este moartea”; Mark Twain: „Moartea este eternitatea care ne face pe toţi egali”; Nicolae Iorga: „Aproape toate viciile te fac sociabil”; Nicolae Iorga: „Ne asociem mai uşor defectele decât însuşirile frumoase”; Yuval Noah Harari: „Din studii asupra scheletelor de homo sapiens a rezultat că vânătorii şi culegătorii din perioada în care omul nu descoperise încă agricultura ar fi avut creierul mai dezvoltat decât „agricultorii” din epocile care au urmat”; Yuval Noah Harari: „Revoluţia agricolă a fost cea mai mare păcăleală din istorie”; Yuval Noah Harari: „Homo sapiens i-a exterminat pe ceilalţi cu care, o perioadă, a coexistat”; Paul Steiger: „Greu mai găseşti astăzi un jurnalist care adecvează perfect cuvântul la mesajul pe care îl are de livrat”; Sever Voinescu: „Sunt un conservator incurabil şi oftez trist: părăsirea erei Gutenberg alterează profesia”; Andrei Pleşu: „Fiecare dintre noi are, inevitabil, relele lui, partea sa de umbră. Dar nu toţi avem în cârcă soarta ţării, şefia instituţiilor publice, buna administrare a statului”; Andre-Georges Haudricourt: „Orice obiect, dacă îl studiaţi corect, atrage după sine întreaga societate”; Milan Kundera: „Realitatea mea este în altă parte”; sculptorul Dragoş Neagoe: „Nu mai pot face diferenţa între apicultură şi sculptură”; Dragoş Neagoe: „Albinele, acest popor aşa de hotărât şi de pătrunzător, hrănit cu lumină şi căldură, cu ceea ce este mai curat în natură, cu sufletul florilor, zâmbetul cel mai cald al materiei şi strădania lui cea mai minunată către fericire şi frumuseţe”; Maurice Maeterlinck: „Albinele l-au înţeles pe om înainte ca acesta să-şi sfârşească gândurile”; Jean d`Ormesson: „N-am plâns din pricina vieţii. Am fost pur şi simplu mulţumit să exist”; Jean d`Ormesson: „Ciudată e lumea, până la urmă!”; Jean d`Ormesson: „În spatele inimaginabilului se află deneconceputul”; Jean d`Ormesson: „Dumnezeu e neverosimil, dar absenţa lui Dumnezeu este şi mai neverosimilă”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea e făina ce cade pe pământ atunci când îşi scutură Maica Domnului mâinile după ce termină de frământat pâinea pe care o vedem dimineaţa cu toţii pe cer abia scoasă din cuptor”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea, atunci când se întâmplă să fie înainte de Crăciun, e scrisoarea pe care o trimite Dumnezeu copiilor”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea, văzând cât de repede creştem, e copilăria noastră îmbrăcată în mireasă”; Yuval Noah Harari: „ Cel mai remarcabil moment din ultimii 500 de ani a urmat la 16 iulie 1945 la ora 5, 29 de minute şi 45 de secund. În acel moment precis, oamenii de ştiinţă americani au detonat prima bombă atomică la Alamogordo, New Mexico. Din acel moment, omenirea avea abilitatea nu numai să schimbe cursul istoriei, ci şi să-i pună capăt”; Francis Bacon: „Cunoaşterea este putere!”; Yuval Noah Harari: „Zahărul a devenit mai periculos decât praful de puşcă”; Yuval Noah Harari: „Marea bătălie a secolului 21 va fi între sfera privată a vieţii omeneşti şi sănătate. Iar sănătatea va câştiga”; Yuval Noah Harari: „Istoria omului a început când acesta a creat zeii. Şi se va termina când omul devine zeu”; Marc-Antoine Costa de Beauregard: „ Creştinismul şi Biserica se definesc drept o joncţiune între cer şi pământ”; Matei Vişniec: „Europa este în primul rând locul de naştere al acestui obiect fantastic care se numeşte carte, iar cultura este cimentul mental”; Avva Macarie Egipteanul: „ Dacă ne amintim de răutăţile pe care ni le-au făcut oamenii, ne dispare puterea de a ne aminti de Dumnezeu”; Larry Wolff: „În timpul Renaşterii, opoziţia conceptuală fundamentală era cea dintre Nord şi Sud, în timp ce intelighenţia Iluminismului a iniţiat reorientarea modernă a continentului care a produs Europa de Vest şi Europa de Est”; Larry Wolff: „Machiavelli s-a folosit de concepţiile vechii Rome, opunând Sudul Nordului Barbar, cu aceeaşi splendidă vervă şi cu acelaşi oportunism retoric cu care Churchill a exploatata perspectiva Iluminismului, opunând Vestul Estului, pentru a crea cortina de fier”; Honore de Balzac: „Locuitorii Rusiei, ai Ucrainei şi ai malurilor Dunării, pe scurt popoarele slave, fac legătura între Europa şi Asia, între civilizaţie şi barbarie”; Andrei Şarîi: „Apele oricărui fluviu poartă cu ele experienţa graniţei; Andrei Şarîi: „Dunărea, la fel ca multe alte fluvii, a fost întotdeauna şi a rămas până în ziua de azi o frontieră”; Nichita Stănescu: „Frumuseţea este o duminică a binelui”; Dan Grigore: „Nu îmi pot imagina arta fără melancolie, acest prinţ adormit în fiecare dintre noi”; Marin Sorescu: „Şi dacă nu putem să aruncăm pe talgerul lunii ţipătul nostru deznădăjduit / atunci ne întoarcem să robim la micul nostru puls / războinici care am pierdut bătălia jelaniei totale şi absolute”; Şerban Cioculescu: „A se vedea prea bine măţăraia”; Cella Delavrancea: „Cele mai mare defecte ale şcolii noastre de muzică sunt două: vanitatea elevului şi vanitatea profesorului”; Milovan Stefanovski: „Numai moartea şi nebunia / au dreptul / să limpezească visul / să-i interzică existenţa”; Carson McCullers: „Sunt fericit în singurătate, pentru că mă simt aparţinând de acest punct central al fiinţei mele care domină şi este prezent în total”;

Citeste mai mult

Eveniment

Intrarea în UE se schimbă: Sistemul EES pornește oficial în 12 puncte de frontieră

Publicat

Publicitate

Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) funcționează începând de miercuri cu preluarea datelor biometrice – imagine facială și patru amprente digitale – în cele 12 puncte de trecere a frontierei în care a fost deja implementat.

‘La acest moment, sistemul este operațional în următoarele puncte de trecere a frontierei: Sighet (județul Maramureș), Vicovu de Sus (județul Suceava), Stânca și Racovăț (județul Botoșani), Midia (județul Constanța), Naidaș (județul Caraș-Severin), Jimbolia, Lunga, Moravița (județul Timiș), Halmeu (județul Satu Mare), aeroporturile Suceava și Sibiu’, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) transmis AGERPRES.

 

EES se aplică doar cetățenilor acelor state care nu fac parte din UE și care efectuează șederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene (până la 90 de zile în oricare 180 de zile).

Pentru fiecare cetățean non-UE, sistemul înregistrează data și locul de intrare și ieșire, colectează date alfanumerice și biometrice și calculează automat durata șederii legale.

‘La prima intrare vor fi prelevate datele biometrice, iar la călătoriile ulterioare verificarea se va realiza automat, reducând timpul de așteptare la frontieră’, arată sursa citată.

Publicitate

 

Datele vor fi păstrate timp de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii duratei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor.

Detalii suplimentare pentru călători sunt disponibile pe platforma oficială a Uniunii Europene – www.travel-europe.europa.eu/ees. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Anunț de interes public: Revizuire autorizație de mediu SC HIDROPLASTO SRL

Publicat

Publicitate

SC HIDROPLASTO SRL solicită revizuirea autorizației de mediu pentru obiectivul „Fabrică colectare și prelucrare mase plastice” situat în Cătamărăști Deal, com. Mihai Eminescu, str. Pacea nr. 26, județul Botoșani.

Contestațiile se depun la sediul Direcției Județene de Mediu Botoșani din B-dul Mihai Eminescu nr. 44 în termen de 5 zile de la data apariției prezentului anunț.

Citeste mai mult

Eveniment

„Povești la gura sobei”, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a bibliotecii

Vineri, 12 decembrie 2025, ora 13:00, Filialanr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene’Mihai Eminescu’ Botoșani organizează activitatea ‘Povești la gura sobei’, un eveniment care îi invită pe copii să pătrundă în atmosfera caldă și liniștită a poveștilor de iarnă.

Participă elevii Clasei I B Step by Step ‘Veverițele Curioase’ din cadrul Liceului Pedagogic Nicolae Iorga, coordonați de prof. Olguța-Cătălina Dughilă și prof. Oana-Olivia Străchinariu.

În cadrul plăcut al secției, copiii vor descoperi farmecul poveștilor citite și interpretate, vor participa la jocuri de imaginație, vor crea mici texte inspirate de iarnă și vor lucra în ateliere tematice.

O întâlnire plină de simplitatea și bucuria copilăriei, unde spiritul poveștilor de iarnă prinde viață.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending