Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (59)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC:

Dr. Valeriu Lupu publică în „Lumina” nr. 76(3668) din 1 aprilie 2017 eseul „Eminescu, din perspectivă religioasă”. Reţinem: 1. „să nu uităm că Eminescu avea din familie o puternică formaţie religioasă, fapt mai puţin subliniat în abordările biografice, şi atunci doar de o manieră superficială”; 2. „religiozitatea familiei sale era o caracteristică pe ambele linii: maternă şi paternă, dar cu deosebire pe linie maternă”; 3. „gândirea eminesciană nu putea decât să penduleze între diverse concepte filosofice, mituri, tradiţii şi religii, în căutarea adevărului. Şi nici nu se putea altfel, atâta timp cât pentru Eminescu teza morţii (a trecerii în nefiinţă) şi nădejdea învierii (revenirii la viaţă după judecată) erau cele două aspecte care oglindeau, pe de o parte, pesimismul schopenhauerian şi, pe de altă parte, speranţa învierii adusă lumii prin Iisus Hristos”; 4. „răspunsurile la marile întrebări existenţiale au variat în opera eminesciană de la dezamăgire la entuziasm, de la un pesimism ireductibil la o optimism debordant, în funcţie de starea lui de spirit, de asperităţile vieţii pe care trebuia să le înfrunte, de conjuncturile socio-politice cu care era în război şi, desigur de evoluţia cunoaşterii”; 5. „Eminescu însă, prin afinitatea sa absolută pentru tradiţia şi istoria poporului său, nu putea fi decât un om al credinţei strămoşeşti, pentru că el şi-a iubit patria şi neamul cu toată puterea fiinţei sale, s-a contopit cu trăirea şi aspiraţia neamului său, prin urmare, conceptual, în gândire şi în faptă, nu poate fi decât în sânul Bisericii Ortodoxe naţionale”;

Pictorul basarabean Ion Daghi (născut la 16 august 1936 în Olişcani, Orhei) cu privire la modul cum l-a descoperit pe Eminescu: „De mic (mai ales toamna, când se organizau clăcile la ţară) cântam împreună cu alţi săteni melodii pe versurile lui Eminescu: „De ce nu-mi vii”, „Mai am un singur dor”, „Pe lângă plopii fără soţ”…, dar declamam şi „Revedere”, „Dorinţa”, „La steaua” etc. Cel mai straniu era că eu nu cunoşteam titlurile acestor opere şi nici autorul lor. Abia mai târziu, fiind deja student la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1953), am cumpărat clandestin de la un evreu o carte de poezii de-ale lui Eminescu. Şi mare mi-a fost mirarea când am aflat că operele lui mi-au însoţit copilăria, au pus prima piatră de formare a atitudinii mele faţă de lume, natură şi societate şi m-au făcut să mă simt fericit în cele mai grele momente ale vieţii noastre sub jugul ocupaţiei ruseşti, sovietice” (revista „Limba română” nr. 1-2 din 2010);

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu: „Mihai Eminescu, pentru naţiunea română, a devenit un mit, alături de „Mioriţa”, de „Meşterul Manole”, de „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi alături chiar de poemul lui, „Luceafărul”.  După cum Ştefan cel Mare a devenit sfânt în ochii poporului, înainte ca  Biserica noastră să-l canonizeze, aşa şi Eminescu a devenit exponenţial pentru naţiunea noastră. El a fost cel care ne-a scos din mediocritate, ne-a ridicat la acelaşi nivel cu marile culturi ale lumii. Spun aceasta pentru că Eminescu este unul dintre poeţii comparabili cu Dante, Goethe, Baudelaire: este un poet, şi clasic, şi modern şi romantic, având toate faţetele. O dovadă la cele spuse este şi faptul că poeţii care l-au urmat pe Eminescu, precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, se revendică din Eminescu şi sunt toţi eminescieni vrând-nevrând, pentru că direcţia pe care a dat-o marele poet în cultura naţională este una pe care Titu Maiorescu o prevedea, afirmând că veacul al XX-lea va fi sub semnul lui Eminescu. Iată, ne aflăm în veacul al XXI-lea şi tot sub semnul lui Eminescu existăm, pentru că el este o valoare care ne obligă şi care ne dă şansa de a fi în rândul marilor culturi ale lumii. Mai mult decât atât, Eminescu a dat matricea limbii pe care o vorbim astăzi” (din prezentarea făcută în cadrul activităţii „În umbra versului eminescian”, la Colegiul Tehnic de Transporturi şi Construcţii Iaşi);

Publicitate

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu şi atitudinea sa faţă de religie„Eminescu a fost un credincios şi ţinea foarte mult la învăţătura creştin-ortodoxă, dovadă fiind articolele despre religie foarte frumoase din publicistica lui, dintre care unul de excepţie, despre sărbătoarea Paştelui. Aduc aici şi un amănunt interesant, mai ales că astăzi există numeroase discuţii despre necesitatea construirii Catedralei Neamului, anume că Eminescu a susţinut ideea ridicării unei Catedrale a Neamului în Bucureşti. În China există un parc uriaş, în care se găsesc cele mai importante monumente ale lumii. Unul dintre aceste monumente prezente în acest parc este Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ceea ce spune multe despre importanţa unor biserici reprezentative pentru poporul român. Revenind la Eminescu, acesta a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului, şi, probabil, dacă ar fi contemporan cu noi, ar fi scris pozitiv despre acest lucru. De asemenea, el nu era exclusivist, arătând importanţa romano-catolicismului pentru cultura lumii, însă a fost un creştin ortodox autentic, vorbind despre cei trei stâlpi pe care s-a ridicat şi s-a menţinut neamul nostru: credinţa, tradiţia şi limba (vezi „Ziarul Lumina” din 14 ianuarie 2014);

Despre Eminescu în „România literară” nr. 19 din 28 aprilie 2017: Ştefan Cazimir în „Amintirea lui Petru Creţia” : „Petru Creţia va prelua ducerea mai departe şi îngrijirea filologică a ediţiei Eminescu începute de Perpessicius. Acribia lui exemplară va depăşi operaţie în sine a editării, adăugându-i reconstituirea, din membra disjecte, a unor poeme eminesciene inedite. Şi tot lui i se datorează prestigiul Centrului de la Ipoteşti, dedicat promovării studiilor despre viaţa şi opera poetului naţional” ; Mircea Mihăieş în „Urmaşii lui Don Basilio”: Deşi am întrebat câţiva oameni competenţi, niciunul nu a putut să evoce o împrejurare în care, de pildă, Eminescu, să fi participat la „linşarea” vreunui confrate. Dimpotrivă, a fost chiar el victimă a numeroase cabale – iar post-mortem atacurile s-au înmulţit exponenţial (dacă se poate spune aşa)”;Alex Ştefănescu în „Ce bine se scria pe vremuri!”: „Unii scriitori nu-i văd pe semenii lor, văd doar cerul înstelat (este cazul unor poeţi). Alţii văd existenţa umană şi o descriu, uneori în pagini zguduitoare, dar atât fac, o descriu. Alţii, puţini la număr, văd comedia existenţei umane. Printre aceştia se numără Gogol, comparabil din acest punct de vedere cu Balzac şi cu…Eminescu”; Gheorghe Grigurcu, în „Eminescu în Gorj”, despre cartea „Mihai Eminescu – drumuri şi popasuri în Gorj” scrisă de Zenovia Cârlugea: 1. „Ce s-ar putea spune cu exactitate, de pildă, despre trecerea lui Eminescu, la vârsta de 16 ani, prin Novaci? E o ipoteză asupra unei verigi a traseului pe care cu siguranţă l-a parcurs de la Răşinari, prin Horezu, până la Giurgiu”; 2. „Stând de vorbă cu „venerabilul cărturar novăcean” Gheorghe Ciorogariu, scriitorul Ion Filipoiu, citat de Z. Cârlugea, primeşte informaţii asupra prezenţei poetului în localitatea gorjeană, în 1986, în termenii următori:”Dar interlocutorul meu nu vorbea despre o amintire colectivă, ci despre o amintire personală, rămasă în familia bătrânului dascăl Constantin Flitan, din comuna Cernădia, în casa căruia adolescentul pribeag fusese găzduit, spălat şi primenit cu ţoale curate, şi care e dascăl, după atingerea notorietăţii de către poet, evoca, mândru, întâmplarea de – atunci, iar el,  Gheorghe Ciorogariu, o ştia de la socrul său, fostul învăţător Ion Giugiulan, care, la rându-i, o aflase în „cercul învăţătorimii novăcene”; 3. „Istoria literară a aruncat însă o lumină suficient de puternică  asupra unui alt episod al vieţii lui Eminescu., cel al vacanţei petrecute la Floreşti, în vara anului 1878. Aici a fost oaspetele lui Nicolae Mandrea, amic al său, junimist cu studii la Berlin, profesor la Facultatea de Drept din Iaşi”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Proiectul ANPC referitor la afișarea adaosului comercial la raft încalcă legislația și principiile în materie de concurență (organizații)

Publicat

Publicitate

Inițiativa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) de informare a consumatorilor de către operatorii economici cu privire la adaosul comercial aplicat în raport cu prețul de achiziție este o măsură contrară acțiunilor pe care Comisia Europeană intenționează să le întreprindă pentru a crea condiții de concurență echitabile între comercianții UE și cei non-UE, susțin reprezentanții a zece organizații profesionale, într-o poziție comună publicată vineri.

Potrivit unui comunicat al Confederației Patronale Concordia, transmis AGERPRES, documentul de poziție față de Ordinul președintelui ANPC, publicat în consultare publică la data de 18 martie 2025, este co-semnat de: AmCham, Romanian Business Leaders, CCIFER, AHK, Consiliul Investitorilor Străini, British-Romanian Chamber of Commerce, Netherlands – Romanian Chamber of Commerce, Camera de Comerț Italiană pentru România și Belgian Luxemburg Romanian Moldovan Chamber of Commerce.

Proiectul de Ordin al președintelui ANPC privind informarea consumatorilor de către operatorii economici cu privire la adaosul comercial aplicat produselor comercializate în raport cu prețul de achiziție, publicat în consultare publică la data de 18 martie 2025, ar urma să instituie obligații în sarcina operatorilor economici de a afișa adaosul comercial practicat pentru fiecare produs comercializat, în raport cu prețul de achiziție, precum și prețul de import, respectiv prețul primului distribuitor.

‘Modificarea propusă încalcă principiul pieței libere și al secretului comercial. Legislația actuală, atât la nivel european, cât și național, menține un echilibru între informarea consumatorului și protejarea concurenței. În concret, Măsura Preconizată ar conduce la încălcarea art. 8 din Legea concurenței nr. 21/1996 (Legea concurenței), prin care sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrative care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, prin limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, respectiv stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor. În cazul de față, interferează cu formarea prețurilor și strategiile comerciale ale operatorilor economici și poate astfel să conducă la denaturarea concurenței prin transparentizarea excesivă a unor informații sensibile comercial’, sunt de părere semnatarii documentului de poziție.

În viziunea acestora, proiectul depășește sfera de atribuții a ANPC și, în plus, nu reprezintă un instrument necesar pentru a proteja drepturile și interesele legitime ale consumatorului, dimpotrivă, ‘va conduce la efecte restrictive asupra concurenței, în detrimentul consumatorilor’.

‘Inițiativa ANPC de emitere a Măsurii Preconizată este contrară acțiunilor pe care Comisia Europeană intenționează să le întreprindă pentru a crea condiții de concurență echitabile între comercianții UE și cei non-UE (eliminarea scutirilor de taxe vamale pentru achiziții non-UE sub o anumită sumă, coordonarea autorităților de supraveghere a pieței pentru aplicarea legislației UE în mod unitar entităților non-UE). Prin comparație cu comercianții și platformele online non-UE, comercianții și platformele online vizate de Proiect aplică deja proceduri pentru a asigura o informare clară și corectă a consumatorilor și pentru a bloca introducerea pe piață a unor produse nesigure sau neconforme cu legislația UE. Directiva 2011/83, transpusă în legislația națională prin OUG 34/2014 stabilește obligații clare de informare a consumatorilor în comerțul online, armonizate la nivel european. În egală măsură, comercianții și platformele UE sunt supuse unor reguli clare de protejare a consumatorilor, în temeiul Regulamentului 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale (‘Regulamentul DSA’) și Regulamentului 2023/988 (‘Regulamentul GPSRg)’, subliniază sursa citată.

Publicitate

Totodată, măsura preconizată riscă să aibă un impact asupra modului de etichetare a produselor în sarcina revânzătorilor, asupra amenajării spațiului la raft, precum și să genereze probleme logistice majore, de ținere a evidenței/comunicării adaosurilor pe lanțul de achiziție, a prețurilor de import și/sau a prețurilor primului distribuitor, după caz, toate având un posibil efect direct asupra prețurilor de revânzare.

‘Credem că măsura preconizată ar reprezenta un comportament intruziv nedorit al statului față de mediul de afaceri, ar crea un climat investițional ostil în anumite sectoare ale economiei într-un context geopolitic oricum complicat, și, ca atare, reiterăm solicitarea noastră de a respinge în integralitate proiectul (…)’, se menționează în comunicatul Concordia. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

MApN sesizează acțiuni de dezinformare privind așa-zise exerciții de mobilizare: Nu am luat în calcul serviciul militar obligato

Publicat

Publicitate

Ministerul Apărării Naționale (MApN) semnalează, pe platforma Inforadar, o serie de dezinformări apărute în spațiul public care reiau narațiunile unor presupuse demersuri pe care autoritățile statului român le-ar face pentru mobilizarea rezerviștilor sau pentru pregătirea populației pentru apărare, în contextul războiului din Ucraina.

‘Ambele subiecte supuse atenției reprezintă încercări de manipulare a populației, fără niciun temei legal și fără legătură cu o situație reală’, precizează ministerul român.

Prima dintre aceste dezinformări semnalează ‘chemarea la instruire militară de urgență a tinerilor cu cetățenie română între 18 și 35 de ani (sic!) de pe tot teritoriul României, începând cu 3 aprilie 2025’.

‘Reamintim că executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007, așa cum prevede Legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat’, punctează MApN.

Ministerul Apărării Naționale amintește că a comunicat în repetate rânduri că nu a luat în calcul, în niciun moment, revenirea la serviciul militar obligatoriu, ci are în vedere exclusiv soluții de recrutare a rezerviștilor pe bază de voluntariat.

Cea de-a doua dezinformare anunță așa-zise ‘exerciții de mobilizare aflate în pregătire’, bazate pe un articol de presă care face referire la un exercițiu de mobilizare pregătit de Armata Națională a Republicii Moldova, și nu de autoritățile din România, cum arată autorii materialului publicat de platforma unimedia.info de la Chișinău.

Publicitate

În acest sens, MApN precizează că execută, conform atribuțiilor funcționale, exerciții de acest gen și în țara noastră, de regulă, de două-trei ori anual, activități care sunt anunțate din timp în spațiul public. Ultima astfel de acțiune de instruire a avut loc în perioada 14 – 18 octombrie 2024, în județele Buzău și Ialomița (Exercițiul MOBEX BZ-IL-24). Și pentru anul 2025 sunt planificate, spre finalul primului semestru, exerciții de acest gen, care vor fi comunicate public.

‘Este de așteptat ca astfel de dezinformări să fie semnalate și în continuare, pe diferite platforme de comunicare digitală’, mai arată ministerul. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

„Regula fermoarului” ar putea ajunge lege. Doi parlamentari au depus o propunere de modificare a Codului Rutier

Publicat

Publicitate

”Regula fermoarului”, o cutumă din trafic, ar putea ajunge lege. Parlamentarii USR Mihai Botez și Aurel Oprinoiu au depus o propunere de modificare a Codului rutier în sensul introducerii „regulii fermoarului” în circulația pe drumurile publice, scrie alba24.ro.

Măsura, dacă va fi implementată, va duce la fluidizarea traficului și va preveni producerea accidentelor, arată USR.

„În țările civilizate se numește regula fermoarului și are rolul de a fluidiza traficul.

În România funcționează acum mai mult ca o regulă de bun simț, informală, dar cred că, dacă o vom introduce în lege și dacă o popularizăm, ne va face viața mai ușoară în trafic”, declară deputatul USR Mihai Botez.

„Regula fermoarului”, predată la cursurile de conducere defensivă, presupune ca, în situațiile în care două benzi se îngustează într-una singură, din cauza unor lucrări, accidente, obstacole sau, pur și simplu, se îngustează drumul, vehiculele de pe fiecare bandă să treacă alternativ, ca într-un fermoar.

„Regula fermoarului” este o soluție simplă și eficientă, deja implementată în legislația rutieră din Germania, Austria, Elveția, Olanda, Slovacia, transmit reprezentanții formațiunii.

Publicitate

Ce este regula fermoarului?

Regula fermoarului este o tehnică de circulație rutieră care permite o îmbinare ordonată și eficientă a vehiculelor atunci când două benzi de circulație se reduc la una singură.

Conform acestei reguli, șoferii de pe banda care se termină trebuie să avanseze până la punctul de îngustare, iar cei de pe banda continuă trebuie să permită intercalarea alternativă a vehiculelor – ca „dinții unui fermoar”.

Avantajele aplicării regulii fermoarului

  • Reduce blocajele în trafic și crește fluența circulației.
  • Evită aglomerația prematură prin utilizarea eficientă a ambelor benzi până la punctul de îngustare.
  • Diminuează agresivitatea în trafic, deoarece fiecare șofer știe că va avea rândul său să intre pe banda liberă.

În ce țări este aplicată în codul rutier?

Regula fermoarului este obligatorie sau recomandată în mai multe țări europene, printre care:

  • Germania – Este prevăzută clar în legislația rutieră și șoferii sunt obligați să o respecte.
  • Austria – Aplicarea este obligatorie în situații de îngustare a drumului.
  • Elveția – Regula este parte din codul rutier și nerespectarea poate duce la amenzi.
  • Belgia – Obligatorie din 2014, șoferii sunt instruiți să aplice această metodă.
  • Olanda – Este recomandată și inclusă în regulile de circulație.
  • Cehia, Slovacia, Ungaria – Este aplicată ca regulă oficială pentru evitarea blocajelor.

Citeste mai mult

Eveniment

Marșul pentru viață, sub lupa jandarmilor botoșăneni

Publicat

Publicitate

În acest sfârșit de săptămână, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani va asigura ordinea și siguranța publică la manifestările cu caracter religios organizate în mai multe localități, în cooperare cu efective de poliție și poliție locală.

Duminică, 30 martie, între orele 14.00 – 16.00, jandarmii vor acționa pentru siguranța participanților la ,,Marșul pentru Viață”, organizat de Protopopiatul Botoșani în parteneriat cu Asociația Tineretului Ortodox Român – Filiala Botoșani, pe traseul Biserica Buna Vestire – str. Octav Onicescu – Blvd. Mihai Eminescu – Pietonalul Unirii – str. Cuza Vodă – str. Marchian – Blvd. George Enescu – Biserica Sfânta Treime.

În aceeași zi, jandarmii vor fi alături de cetățenii prezenți la ,,Marșul pentru Viață” desfășurat în municipiul Dorohoi, începând cu ora 12.00, precum și la evenimentele cu aceeași denumire din orașele Darabani, Săveni și Ștefănești.

Sâmbătă, efectivele de jandarmerie vor lua măsurile necesare pentru ca meciul de fotbal de Liga a III-a, disputat de echipele Gloria Ultra – CSM Bacău la Baza Sportivă 1 Mai din municipiul Dorohoi, de la ora 15.00, să se desfășoare în condiții de siguranță pentru participanți și în spiritul fair-play-ului sportiv.

Tot sâmbătă, jandarmii vor acționa pentru prevenirea faptelor antisociale în zona Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Botoșani, cu ocazia desfășurării Concursul Național de Dans ,,Tărâmul Dansului”.

Având în vederea că deplasarea coloanelor la marșurile religioase se va efectua și pe partea carosabilă, polițiștii rutieri vor lua măsurile necesare pentru fluidizarea traficului rutier și pietonal, în vederea prevenirii unor incidente nedorite.

Publicitate

Recomandăm conducătorilor auto să acorde atenția cuvenită participanților la aceste marșuri și să reducă viteza de deplasare până la limita evitării oricărui pericol, participanților să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine, iar în cazul sesizării unor fapte antisociale să solicite sprijinul acestora în mod direct, în cel mai scurt timp.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending