Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (59)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC:

Dr. Valeriu Lupu publică în „Lumina” nr. 76(3668) din 1 aprilie 2017 eseul „Eminescu, din perspectivă religioasă”. Reţinem: 1. „să nu uităm că Eminescu avea din familie o puternică formaţie religioasă, fapt mai puţin subliniat în abordările biografice, şi atunci doar de o manieră superficială”; 2. „religiozitatea familiei sale era o caracteristică pe ambele linii: maternă şi paternă, dar cu deosebire pe linie maternă”; 3. „gândirea eminesciană nu putea decât să penduleze între diverse concepte filosofice, mituri, tradiţii şi religii, în căutarea adevărului. Şi nici nu se putea altfel, atâta timp cât pentru Eminescu teza morţii (a trecerii în nefiinţă) şi nădejdea învierii (revenirii la viaţă după judecată) erau cele două aspecte care oglindeau, pe de o parte, pesimismul schopenhauerian şi, pe de altă parte, speranţa învierii adusă lumii prin Iisus Hristos”; 4. „răspunsurile la marile întrebări existenţiale au variat în opera eminesciană de la dezamăgire la entuziasm, de la un pesimism ireductibil la o optimism debordant, în funcţie de starea lui de spirit, de asperităţile vieţii pe care trebuia să le înfrunte, de conjuncturile socio-politice cu care era în război şi, desigur de evoluţia cunoaşterii”; 5. „Eminescu însă, prin afinitatea sa absolută pentru tradiţia şi istoria poporului său, nu putea fi decât un om al credinţei strămoşeşti, pentru că el şi-a iubit patria şi neamul cu toată puterea fiinţei sale, s-a contopit cu trăirea şi aspiraţia neamului său, prin urmare, conceptual, în gândire şi în faptă, nu poate fi decât în sânul Bisericii Ortodoxe naţionale”;

Pictorul basarabean Ion Daghi (născut la 16 august 1936 în Olişcani, Orhei) cu privire la modul cum l-a descoperit pe Eminescu: „De mic (mai ales toamna, când se organizau clăcile la ţară) cântam împreună cu alţi săteni melodii pe versurile lui Eminescu: „De ce nu-mi vii”, „Mai am un singur dor”, „Pe lângă plopii fără soţ”…, dar declamam şi „Revedere”, „Dorinţa”, „La steaua” etc. Cel mai straniu era că eu nu cunoşteam titlurile acestor opere şi nici autorul lor. Abia mai târziu, fiind deja student la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1953), am cumpărat clandestin de la un evreu o carte de poezii de-ale lui Eminescu. Şi mare mi-a fost mirarea când am aflat că operele lui mi-au însoţit copilăria, au pus prima piatră de formare a atitudinii mele faţă de lume, natură şi societate şi m-au făcut să mă simt fericit în cele mai grele momente ale vieţii noastre sub jugul ocupaţiei ruseşti, sovietice” (revista „Limba română” nr. 1-2 din 2010);

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu: „Mihai Eminescu, pentru naţiunea română, a devenit un mit, alături de „Mioriţa”, de „Meşterul Manole”, de „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi alături chiar de poemul lui, „Luceafărul”.  După cum Ştefan cel Mare a devenit sfânt în ochii poporului, înainte ca  Biserica noastră să-l canonizeze, aşa şi Eminescu a devenit exponenţial pentru naţiunea noastră. El a fost cel care ne-a scos din mediocritate, ne-a ridicat la acelaşi nivel cu marile culturi ale lumii. Spun aceasta pentru că Eminescu este unul dintre poeţii comparabili cu Dante, Goethe, Baudelaire: este un poet, şi clasic, şi modern şi romantic, având toate faţetele. O dovadă la cele spuse este şi faptul că poeţii care l-au urmat pe Eminescu, precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, se revendică din Eminescu şi sunt toţi eminescieni vrând-nevrând, pentru că direcţia pe care a dat-o marele poet în cultura naţională este una pe care Titu Maiorescu o prevedea, afirmând că veacul al XX-lea va fi sub semnul lui Eminescu. Iată, ne aflăm în veacul al XXI-lea şi tot sub semnul lui Eminescu existăm, pentru că el este o valoare care ne obligă şi care ne dă şansa de a fi în rândul marilor culturi ale lumii. Mai mult decât atât, Eminescu a dat matricea limbii pe care o vorbim astăzi” (din prezentarea făcută în cadrul activităţii „În umbra versului eminescian”, la Colegiul Tehnic de Transporturi şi Construcţii Iaşi);

Publicitate

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu şi atitudinea sa faţă de religie„Eminescu a fost un credincios şi ţinea foarte mult la învăţătura creştin-ortodoxă, dovadă fiind articolele despre religie foarte frumoase din publicistica lui, dintre care unul de excepţie, despre sărbătoarea Paştelui. Aduc aici şi un amănunt interesant, mai ales că astăzi există numeroase discuţii despre necesitatea construirii Catedralei Neamului, anume că Eminescu a susţinut ideea ridicării unei Catedrale a Neamului în Bucureşti. În China există un parc uriaş, în care se găsesc cele mai importante monumente ale lumii. Unul dintre aceste monumente prezente în acest parc este Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ceea ce spune multe despre importanţa unor biserici reprezentative pentru poporul român. Revenind la Eminescu, acesta a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului, şi, probabil, dacă ar fi contemporan cu noi, ar fi scris pozitiv despre acest lucru. De asemenea, el nu era exclusivist, arătând importanţa romano-catolicismului pentru cultura lumii, însă a fost un creştin ortodox autentic, vorbind despre cei trei stâlpi pe care s-a ridicat şi s-a menţinut neamul nostru: credinţa, tradiţia şi limba (vezi „Ziarul Lumina” din 14 ianuarie 2014);

Despre Eminescu în „România literară” nr. 19 din 28 aprilie 2017: Ştefan Cazimir în „Amintirea lui Petru Creţia” : „Petru Creţia va prelua ducerea mai departe şi îngrijirea filologică a ediţiei Eminescu începute de Perpessicius. Acribia lui exemplară va depăşi operaţie în sine a editării, adăugându-i reconstituirea, din membra disjecte, a unor poeme eminesciene inedite. Şi tot lui i se datorează prestigiul Centrului de la Ipoteşti, dedicat promovării studiilor despre viaţa şi opera poetului naţional” ; Mircea Mihăieş în „Urmaşii lui Don Basilio”: Deşi am întrebat câţiva oameni competenţi, niciunul nu a putut să evoce o împrejurare în care, de pildă, Eminescu, să fi participat la „linşarea” vreunui confrate. Dimpotrivă, a fost chiar el victimă a numeroase cabale – iar post-mortem atacurile s-au înmulţit exponenţial (dacă se poate spune aşa)”;Alex Ştefănescu în „Ce bine se scria pe vremuri!”: „Unii scriitori nu-i văd pe semenii lor, văd doar cerul înstelat (este cazul unor poeţi). Alţii văd existenţa umană şi o descriu, uneori în pagini zguduitoare, dar atât fac, o descriu. Alţii, puţini la număr, văd comedia existenţei umane. Printre aceştia se numără Gogol, comparabil din acest punct de vedere cu Balzac şi cu…Eminescu”; Gheorghe Grigurcu, în „Eminescu în Gorj”, despre cartea „Mihai Eminescu – drumuri şi popasuri în Gorj” scrisă de Zenovia Cârlugea: 1. „Ce s-ar putea spune cu exactitate, de pildă, despre trecerea lui Eminescu, la vârsta de 16 ani, prin Novaci? E o ipoteză asupra unei verigi a traseului pe care cu siguranţă l-a parcurs de la Răşinari, prin Horezu, până la Giurgiu”; 2. „Stând de vorbă cu „venerabilul cărturar novăcean” Gheorghe Ciorogariu, scriitorul Ion Filipoiu, citat de Z. Cârlugea, primeşte informaţii asupra prezenţei poetului în localitatea gorjeană, în 1986, în termenii următori:”Dar interlocutorul meu nu vorbea despre o amintire colectivă, ci despre o amintire personală, rămasă în familia bătrânului dascăl Constantin Flitan, din comuna Cernădia, în casa căruia adolescentul pribeag fusese găzduit, spălat şi primenit cu ţoale curate, şi care e dascăl, după atingerea notorietăţii de către poet, evoca, mândru, întâmplarea de – atunci, iar el,  Gheorghe Ciorogariu, o ştia de la socrul său, fostul învăţător Ion Giugiulan, care, la rându-i, o aflase în „cercul învăţătorimii novăcene”; 3. „Istoria literară a aruncat însă o lumină suficient de puternică  asupra unui alt episod al vieţii lui Eminescu., cel al vacanţei petrecute la Floreşti, în vara anului 1878. Aici a fost oaspetele lui Nicolae Mandrea, amic al său, junimist cu studii la Berlin, profesor la Facultatea de Drept din Iaşi”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Mucenic Atinoghen, care a compus imnul „Lumină lină” din rânduiala Vecerniei

Publicat

Publicitate

Sfântul Atinoghen a trăit în vremea împăratului Dioclețian (284-305). Sfântul Atinoghen a viețuit împreună cu zece ucenici într-o mănăstire de lângă cetatea Sevastiei și a fost episcop al Pidahtoei.

Dregatorul Filomarh i-a cerut să lepede credință în Hristos și să aducă jerfe idolilor. Atinoghen a refuzat și a mărturisit: “O, prigonitorule, cei de care zici că au pierit nu au pierit deloc, ci se află acum în ceruri, bucurându-se cu îngerii.”

Pentru că refuză să împlinească porunca lui Filomarh, va fi supus la multe chinuri. Înainte de a fi decapitați, un înger al Domnului s-a pogorât și i-a întărit. După ce ucenicii săi au fost uciși, s-a auzit un glas din cer, zicandu-i: „Astăzi, cu Mine și cu ucenicii tăi, vei fi în răi și toată dorința ta se va împlini”.

Sfântul Atinoghen după ce a auzit aceste cuvinte, și-a plecat cu veselie capul sub sabie și așa a trecut la cele veșnice.

Sfântul Vasile cel Mare îi atribuie Sfântului Atinoghen imnul „Lumină lină”, din rânduiala Vecerniei. Părticele din moaștele Sfântului Atinoghen se află în biserica Mănăstirii Stavropoleos din București.

Tot în această zi, facem pomenirea:

Publicitate

– Sfântului Mucenic Avudim;

– Sfântului Mucenic Faust;

– Sfântului Antioh, fratele Sfântului Mucenic Platon;

– Sfinților 15.000 de mucenici din Pisidia;

– Sfinților Părinți care au participat la al IV-lea Sinod Ecumenic de la Calcedon.

Mâine, facem pomenirea Sfintei Mucenițe Marina.

Citeste mai mult

Eveniment

Lupta cu secundele: Peste 150 de pompieri din România și Republica Moldova se întrec la Botoșani

Publicat

Publicitate

Peste 150 de pompieri voluntari și privați din județele Iași, Neamț, Bacău, Suceava, Botoșani, Vaslui și din Republica Moldova participă, în aceste zile, la etapa interjudețeană a Concursurilor Profesionale ale Serviciilor Voluntare și Private pentru Situații de Urgență, găzduită la Botoșani.

Competiția a debutat în această dimineață, pe Stadionul Municipal din Botoșani, cu proba „Pista cu obstacole pe 100 de metri”, menită să testeze viteza de reacție, îndemânarea, precizia și stăpânirea de sine a participanților.

Această probă spectaculoasă a presupus escaladarea unui gard de 2 metri, ridicarea a două role de furtun tip „C”, traversarea în viteză a unei bârne de echilibru, întinderea și racordarea furtunurilor, conectarea lor la distribuitor și la țeava purtată la brâu, totul contracronometru, cu obiectivul clar de a trece linia de sosire în cel mai scurt timp.

Competiția a continuat în această seară, tot pe Stadionul Municipal, cu proba „Ștafeta 4×100 de metri”, care a pus la încercare coordonarea și spiritul de echipă al concurenților.

Mâine dimineață, de la ora 10:00, pe Stadionul Mecanex din municipiul Botoșani, va avea loc ultima și decisiva probă – „Dispozitivul de intervenție” – etapă care va stabili clasamentul final. Organizatorii transmit că lupta pentru locul I este extrem de strânsă, iar fiecare secundă poate face diferența.

Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență participante:

Publicitate
  • SVSU Săbăoani (Neamț)

  • SVSU Rebricea (Vaslui)

  • SVSU Văculești (Botoșani)

  • SVSU Târgu Ocna (Bacău)

  • SVSU Cârlibaba (Suceava)

  • SVSU Lespezi (Iași)

Serviciile Private pentru Situații de Urgență participante:

  • SPSU Egger România – Rădăuți

  • SPSU SSS Fire & Rescue – Tașca, Neamț

  • SPSU Antibiotice S.A. – Iași

  • SPSU Dedeman – Bacău

Evenimentul este organizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani și are rolul de a încuraja schimbul de experiență, dezvoltarea spiritului competitiv și perfecționarea abilităților esențiale în intervențiile de urgență.

Participarea echipelor din Republica Moldova adaugă o notă specială competiției, pompierii voluntari de peste Prut remarcându-se prin pregătire exemplară și un spirit de echipă apreciat de organizatori.

Concursul oferă publicului o demonstrație clară a calităților indispensabile pentru orice pompier – fie el militar, voluntar sau din mediul privat: viteză de reacție, precizie, îndemânare, stăpânire de sine și mult curaj.

Organizatorii și-au exprimat recunoștința față de toți participanții pentru efortul, determinarea și profesionalismul demonstrat și le-au urat succes în proba finală, încheind cu un mesaj simplu dar elocvent: „Fie ca cei mai buni să câștige!”

Citeste mai mult

Actualitate

Autostrăzile din Moldova vor rupe guvernarea? Budăi (PSD) îl acuză pe ministrul Pîslaru de dezinformare privind autostrăzile A7 și A8

Publicat

Publicitate

Deputatul PSD de Botoșani reacționează dur după declarațiile ministrului Proiectelor Europene și susține că Autostrada Moldovei va fi construită în ritmul asumat, chiar dacă se schimbă sursa de finanțare.

Deputatul PSD de Botoșani, Marius Budăi, a lansat un nou atac public la adresa ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, acuzându-l că „dezinformează” cu privire la finanțarea europeană a autostrăzilor A7 și A8 – proiecte considerate esențiale pentru dezvoltarea Moldovei.

Budăi a reacționat inițial criticând ferm declarațiile ministrului, despre care a spus că transmit o „lejeritate debordantă” în abordarea unor investiții considerate „coloana vertebrală a dezvoltării regiunii”.

„Moldova face parte din România, domnule ministru Pîslaru! Nu putem vorbi despre o Românie dezvoltată dacă Moldova rămâne izolată!”, a afirmat Budăi într-o primă postare pe Facebook.

Deputatul botoșănean a subliniat că PSD nu va accepta sub nicio formă blocarea sau abandonarea finanțării pentru A7 (Ploiești – Siret) și A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni), proiecte care ar trebui să reducă decalajele istorice de dezvoltare dintre regiuni.

„Știre falsă” despre oprirea finanțării?

Publicitate

Ulterior, Budăi a revenit cu un nou mesaj în care a respins categoric afirmațiile ministrului Dragoș Pîslaru potrivit cărora s-ar pierde bani europeni pentru tronsoanele de autostradă.

„Revin cu următoarele precizări privind știrea falsă lansată de ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a susținut că nu vor mai fi bani europeni pentru autostrăzile A7 și A8”, a scris Budăi.

Potrivit acestuia, construcția autostrăzii Moldova nu va fi oprită sau întârziată, iar România nu va pierde niciun eurocent din finanțarea europeană alocată proiectelor de infrastructură rutieră.

„Construcția Autostrăzii Moldova va continua în același ritm! Nu se oprește și nu încetinește nimic! Nu se pierde niciun eurocent din fonduri europene pentru autostrăzile din România!”, a mai transmis deputatul PSD.

El a explicat că singura schimbare vizează sursa de finanțare: dacă anumite segmente nu vor mai putea fi decontate prin PNRR, acestea vor fi finanțate din fondurile de coeziune ale Uniunii Europene.

„Se schimbă doar sursa de finanțare: ce nu se mai finanțează din PNRR, va fi finanțat din fondurile de coeziune ale UE. Aceleași sume și tot bani europeni!”, a precizat Budăi.

Două „vești bune” pentru proiecte

Budăi a subliniat și două aspecte pe care le consideră avantajoase în noua formulă de finanțare europeană:

  • Sumele care urmau să fie împrumut prin PNRR vor fi obținute ca fonduri nerambursabile din programele de coeziune.
  • Proiectele rămase în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără cofinanțare națională, față de modelul anterior în care statul român contribuia cu 60% din costuri.

„Domnul ministru Pîslaru a vorbit ca în bancurile cu Radio Erevan. În realitate nu se pierde nimic, ci câștigăm în plus!”, a concluzionat Budăi.

Context tensionat în coaliția de guvernare

Declarațiile deputatului PSD vin pe fondul tensiunilor crescânde din interiorul coaliției de guvernare, provocate de discuțiile despre stadiul proiectelor de infrastructură și modul în care vor fi realocate fondurile europene în urma întârzierilor acumulate în implementarea PNRR.

Autostrada A7, cunoscută ca „Autostrada Moldovei”, este considerată esențială pentru conectarea regiunii cu Bucureștiul și rețeaua rutieră europeană, iar A8 este văzută drept proiectul major care va lega Moldova de Transilvania și de infrastructura europeană.

În acest context, PSD a transmis prin vocea mai multor lideri, inclusiv Marius Budăi, că nu va accepta nicio variantă care ar compromite finalizarea acestor proiecte strategice, reiterând că asigurarea dezvoltării echilibrate a Moldovei este o condiție esențială pentru menținerea parteneriatului de guvernare.

Citeste mai mult

Actualitate

Bijuterii din aur de 14K și puritate 585 la mie, scoase la licitație de ANAF. Condiții de participare la licitații

Publicat

Publicitate

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță organizarea, în perioada următoare, a unor licitații publice pentru vânzarea de bijuterii din aur de 14 karate, cu puritate de 585 ‰. Licitațiile sunt parte din procesul de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea statului și oferă celor interesați posibilitatea de a achiziționa bijuterii la prețuri avantajoase, stabilite prin procedură competitivă și transparentă, relatează alba24.ro.

Potrivit anunțurilor publicate pe site-ul ANAF, acţiunile de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului prin licitaţie publică vor avea loc la sediul AJFP Gorj, în zilele de 16 și 23 iulie.

ANAF scoate la vânzare, la licitație, bijuterii din aur

DGRFP Craiova, prin AJFP Gorj – Serviciul colectare și executare silită persoane juridice organizează în data de 16 iulie, începând cu ora 11:00, la sediul din localitatea Târgu Jiu, strada Siretului, nr. 6, camera 408, etaj 4, o licitație pentru vânzarea următoarelor bunuri:

  • grop 131 – 1.058,19 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 261.902,03 lei, cu TVA inclus (247,5 lei gramul)

DGRFP Craiova, prin AJFP Gorj – Serviciul colectare și executare silită persoane juridice organizează în data de 23 iulie, începând cu ora 11:00, la sediul din localitatea Târgu Jiu, strada Siretului, nr. 6, camera 408, etaj 4, o licitație pentru vânzarea următoarelor bunuri:

  • grop 125 – 9,72 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.916 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 126 – 4.76 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 1.428 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 127 – 25,27 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 7.581 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 128 – 11,21 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 3.363 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 129 – 9,10 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.730 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 130 – 7,27 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.181 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 134 – 17,31 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 5.193 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 135 – 12,18 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 3.654 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 136 – 8,59 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.577, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 137 – 10,13 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 3.039, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 138 – 8,88 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.664, cu TVA inclus (300 lei gramul)

Pasul de licitaţie este stabilit în cotă procentuală de 15% din preţul de pornire.

Publicitate

Bunurile supuse vânzării au fost expertizate şi evaluate de expert ANPC.

La licitație pot participa persoane fizice sau juridice autorizate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor precum şi alte persoane fizice care declară pe propria răspundere că efectuează achiziția în scop personal, și nu pentru revânzare.

Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Gorj, situat în localitatea Tg Jiu, str. Siretului nr. 6, cam. 408, et. 4, sau la numărul de telefon 0766.396203.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending