Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (59)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC:

Dr. Valeriu Lupu publică în „Lumina” nr. 76(3668) din 1 aprilie 2017 eseul „Eminescu, din perspectivă religioasă”. Reţinem: 1. „să nu uităm că Eminescu avea din familie o puternică formaţie religioasă, fapt mai puţin subliniat în abordările biografice, şi atunci doar de o manieră superficială”; 2. „religiozitatea familiei sale era o caracteristică pe ambele linii: maternă şi paternă, dar cu deosebire pe linie maternă”; 3. „gândirea eminesciană nu putea decât să penduleze între diverse concepte filosofice, mituri, tradiţii şi religii, în căutarea adevărului. Şi nici nu se putea altfel, atâta timp cât pentru Eminescu teza morţii (a trecerii în nefiinţă) şi nădejdea învierii (revenirii la viaţă după judecată) erau cele două aspecte care oglindeau, pe de o parte, pesimismul schopenhauerian şi, pe de altă parte, speranţa învierii adusă lumii prin Iisus Hristos”; 4. „răspunsurile la marile întrebări existenţiale au variat în opera eminesciană de la dezamăgire la entuziasm, de la un pesimism ireductibil la o optimism debordant, în funcţie de starea lui de spirit, de asperităţile vieţii pe care trebuia să le înfrunte, de conjuncturile socio-politice cu care era în război şi, desigur de evoluţia cunoaşterii”; 5. „Eminescu însă, prin afinitatea sa absolută pentru tradiţia şi istoria poporului său, nu putea fi decât un om al credinţei strămoşeşti, pentru că el şi-a iubit patria şi neamul cu toată puterea fiinţei sale, s-a contopit cu trăirea şi aspiraţia neamului său, prin urmare, conceptual, în gândire şi în faptă, nu poate fi decât în sânul Bisericii Ortodoxe naţionale”;

Pictorul basarabean Ion Daghi (născut la 16 august 1936 în Olişcani, Orhei) cu privire la modul cum l-a descoperit pe Eminescu: „De mic (mai ales toamna, când se organizau clăcile la ţară) cântam împreună cu alţi săteni melodii pe versurile lui Eminescu: „De ce nu-mi vii”, „Mai am un singur dor”, „Pe lângă plopii fără soţ”…, dar declamam şi „Revedere”, „Dorinţa”, „La steaua” etc. Cel mai straniu era că eu nu cunoşteam titlurile acestor opere şi nici autorul lor. Abia mai târziu, fiind deja student la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1953), am cumpărat clandestin de la un evreu o carte de poezii de-ale lui Eminescu. Şi mare mi-a fost mirarea când am aflat că operele lui mi-au însoţit copilăria, au pus prima piatră de formare a atitudinii mele faţă de lume, natură şi societate şi m-au făcut să mă simt fericit în cele mai grele momente ale vieţii noastre sub jugul ocupaţiei ruseşti, sovietice” (revista „Limba română” nr. 1-2 din 2010);

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu: „Mihai Eminescu, pentru naţiunea română, a devenit un mit, alături de „Mioriţa”, de „Meşterul Manole”, de „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi alături chiar de poemul lui, „Luceafărul”.  După cum Ştefan cel Mare a devenit sfânt în ochii poporului, înainte ca  Biserica noastră să-l canonizeze, aşa şi Eminescu a devenit exponenţial pentru naţiunea noastră. El a fost cel care ne-a scos din mediocritate, ne-a ridicat la acelaşi nivel cu marile culturi ale lumii. Spun aceasta pentru că Eminescu este unul dintre poeţii comparabili cu Dante, Goethe, Baudelaire: este un poet, şi clasic, şi modern şi romantic, având toate faţetele. O dovadă la cele spuse este şi faptul că poeţii care l-au urmat pe Eminescu, precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, se revendică din Eminescu şi sunt toţi eminescieni vrând-nevrând, pentru că direcţia pe care a dat-o marele poet în cultura naţională este una pe care Titu Maiorescu o prevedea, afirmând că veacul al XX-lea va fi sub semnul lui Eminescu. Iată, ne aflăm în veacul al XXI-lea şi tot sub semnul lui Eminescu existăm, pentru că el este o valoare care ne obligă şi care ne dă şansa de a fi în rândul marilor culturi ale lumii. Mai mult decât atât, Eminescu a dat matricea limbii pe care o vorbim astăzi” (din prezentarea făcută în cadrul activităţii „În umbra versului eminescian”, la Colegiul Tehnic de Transporturi şi Construcţii Iaşi);

Publicitate

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu şi atitudinea sa faţă de religie:  „Eminescu a fost un credincios şi ţinea foarte mult la învăţătura creştin-ortodoxă, dovadă fiind articolele despre religie foarte frumoase din publicistica lui, dintre care unul de excepţie, despre sărbătoarea Paştelui. Aduc aici şi un amănunt interesant, mai ales că astăzi există numeroase discuţii despre necesitatea construirii Catedralei Neamului, anume că Eminescu a susţinut ideea ridicării unei Catedrale a Neamului în Bucureşti. În China există un parc uriaş, în care se găsesc cele mai importante monumente ale lumii. Unul dintre aceste monumente prezente în acest parc este Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ceea ce spune multe despre importanţa unor biserici reprezentative pentru poporul român. Revenind la Eminescu, acesta a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului, şi, probabil, dacă ar fi contemporan cu noi, ar fi scris pozitiv despre acest lucru. De asemenea, el nu era exclusivist, arătând importanţa romano-catolicismului pentru cultura lumii, însă a fost un creştin ortodox autentic, vorbind despre cei trei stâlpi pe care s-a ridicat şi s-a menţinut neamul nostru: credinţa, tradiţia şi limba (vezi „Ziarul Lumina” din 14 ianuarie 2014);

Despre Eminescu în „România literară” nr. 19 din 28 aprilie 2017: Ştefan Cazimir în „Amintirea lui Petru Creţia” : „Petru Creţia va prelua ducerea mai departe şi îngrijirea filologică a ediţiei Eminescu începute de Perpessicius. Acribia lui exemplară va depăşi operaţie în sine a editării, adăugându-i reconstituirea, din membra disjecte, a unor poeme eminesciene inedite. Şi tot lui i se datorează prestigiul Centrului de la Ipoteşti, dedicat promovării studiilor despre viaţa şi opera poetului naţional” ; Mircea Mihăieş în „Urmaşii lui Don Basilio”: Deşi am întrebat câţiva oameni competenţi, niciunul nu a putut să evoce o împrejurare în care, de pildă, Eminescu, să fi participat la „linşarea” vreunui confrate. Dimpotrivă, a fost chiar el victimă a numeroase cabale – iar post-mortem atacurile s-au înmulţit exponenţial (dacă se poate spune aşa)”;Alex Ştefănescu în „Ce bine se scria pe vremuri!”: „Unii scriitori nu-i văd pe semenii lor, văd doar cerul înstelat (este cazul unor poeţi). Alţii văd existenţa umană şi o descriu, uneori în pagini zguduitoare, dar atât fac, o descriu. Alţii, puţini la număr, văd comedia existenţei umane. Printre aceştia se numără Gogol, comparabil din acest punct de vedere cu Balzac şi cu…Eminescu”; Gheorghe Grigurcu, în „Eminescu în Gorj”, despre cartea „Mihai Eminescu – drumuri şi popasuri în Gorj” scrisă de Zenovia Cârlugea: 1. „Ce s-ar putea spune cu exactitate, de pildă, despre trecerea lui Eminescu, la vârsta de 16 ani, prin Novaci? E o ipoteză asupra unei verigi a traseului pe care cu siguranţă l-a parcurs de la Răşinari, prin Horezu, până la Giurgiu”; 2. „Stând de vorbă cu „venerabilul cărturar novăcean” Gheorghe Ciorogariu, scriitorul Ion Filipoiu, citat de Z. Cârlugea, primeşte informaţii asupra prezenţei poetului în localitatea gorjeană, în 1986, în termenii următori:”Dar interlocutorul meu nu vorbea despre o amintire colectivă, ci despre o amintire personală, rămasă în familia bătrânului dascăl Constantin Flitan, din comuna Cernădia, în casa căruia adolescentul pribeag fusese găzduit, spălat şi primenit cu ţoale curate, şi care e dascăl, după atingerea notorietăţii de către poet, evoca, mândru, întâmplarea de – atunci, iar el,  Gheorghe Ciorogariu, o ştia de la socrul său, fostul învăţător Ion Giugiulan, care, la rându-i, o aflase în „cercul învăţătorimii novăcene”; 3. „Istoria literară a aruncat însă o lumină suficient de puternică  asupra unui alt episod al vieţii lui Eminescu., cel al vacanţei petrecute la Floreşti, în vara anului 1878. Aici a fost oaspetele lui Nicolae Mandrea, amic al său, junimist cu studii la Berlin, profesor la Facultatea de Drept din Iaşi”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Lipsa domiciliului de pe noile CI împiedică studenții să beneficieze de reducerea la transport. ANOSR cere modificarea normelor

Publicat

acum 10 minute

marți, 16.09.2025

de

Publicitate

Lipsa domiciliului de pe noile CI împiedică studenții să beneficieze de reducerea la transport. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) propune modificări ale Normelor metodologice privind acordarea facilităților de transport intern feroviar şi cu metroul pentru studenți, ca urmare a eliminării informațiilor cu privire la domiciliu de pe noua carte de identitate, scrie alba24.ro. 

ANSOR a înaintat marți, 16 septembrie, către Ministerul Educației, solicitări de modificare a Normelor metodologice privind acordarea facilităților de transport intern feroviar şi cu metroul pentru studenţi, ca urmare a eliminării informațiilor cu privire la domiciliu de pe noua carte de identitate.

„Pe fondul adoptării O.U.G. nr. 156/2024 care limitează aplicarea reducerii de 90% pentru transportul intern feroviar și auto destinat studenților exclusiv pe ruta dintre centrul universitar și localitatea de domiciliu, au fost aduse modificări prin H.G. nr. 535/2025 ale Normelor metodologice privind acordarea facilităților de transport intern feroviar şi cu metroul pentru studenţi, adoptate prin H.G. 811/2023, în acest moment fiind nevoie, pentru a beneficia de reducerea de 90%, ca studenții să prezinte la casele de bilete cartea de identitate, pentru a face dovada localității de domiciliu, alături de legitimația de transport, pentru a fi identificat centrul universitar.

Având în vedere faptul că noile cărți de identitate nu mai prezintă informații referitoare la localitatea de domiciliu, actuala formă a cadrului normativ împiedică studenții care posedă noul document de identitate în procesul de achiziționare a biletelor de transport cu reducerea de 90%, neputând face dovada localității de domiciliu, întrucât aceste date nu mai există în formă scrisă pe respectivul act”, au transmis reprezentanții studenților.

ANSOR a solicitat astfel introducerea unei alternative pentru verificarea domiciliului studenților care posedă o carte de identitate nouă, precum certificatul privind domiciliul și reședința, eliberat pe baza datelor înregistrate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, fiind o variantă facilă, acest certificat putând fi eliberat în format digital.

Totodată, ANOSR subliniază necesitatea accelerării procesului de actualizare a normelor și solicită integrarea cu celeritate a amendamentelor propuse până la începutul anului universitar, pentru a preveni apariția oricăror dificultăți.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Părintele Valeriu Secară, care a vindecat sute de botoșăneni de boli grave, și-a dus crucea suferinței în tăcere. Toți cei trei copii ai săi sunt preoți apreciați

Publicat

acum 43 de minute

marți, 16.09.2025

de

Publicitate

Părintele Valeriu-Cătălin Secară s-a născut în anul 1966, pe 25 ale lunii iulie, fiind primul copil al familiei Secară Valeriu și Eleonora din localitatea Hlăpești, județul Neamț.

A absolvit școala primară în satul natal, apoi gimnaziul și liceul în orașul Piatra Neamț și a continuat cu studiile teologice la Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț.

După absolvirea celor cinci clase de seminar, s-a căsătorit cu domnișoara Maria Crăciun. A primit harul preoției prin punerea mâinilor Înaltpreasfințitului Pimen, pe atunci locțiitor al Mitropolitului Moldovei și Bucovinei, în data de 2 septembrie 1987 la Mănăstirea Neamț, pe seama Parohiei „Sfântul Apostol Anania” din localitatea Itrinești, Protopopiatul Piatra Neamț. După o perioadă de practică liturgică, pe 1 octombrie 1987 a fost instalat la parohie de către părintele protopop Constantin Cazan.

Parohia avea în jurisdicția sa trei sate cu trei biserici. Elanul tinereții și dragostea pentru Hristos și Biserica Sa l-au ajutat să lucreze frumos la fiecare din cele trei biserici. A fost părinte duhovnicesc și bun gospodar, a clădit biserica din sufletele credincioșilor și a renovat bisericile din parohia care i-a fost încredințată. În anul 1989 s-a săvârșit de către Preasfințitul Pimen Suceveanul resfințirea bisericii din Bălușești, moment în care a primit și rangul de iconom stavrofor.

La data de 18 octombrie 1992, Preasfințitul Calinic Botoșăneanul a resfințit biserica din localitatea Hârtop.

În această parohie s-au născut cei trei fii ai părintelui: Gheorghiță-Ionuț (19 martie 1991) și gemenii Vlăduț-Mihail și Dragoș-Gabriel (20 octombrie 1992).

Publicitate

În anul 1993 a fost transferat la Parohia Bicazu Ardelean I, parohie misionară, iar în 1996 s-a întors în satul natal, Parohia Talpa – Hlăpești.

Concomitent cu lucrarea din ogorul Domnului, și-a desăvârșit și studiile teologice, absolvind Facultatea de Teologie Ortodoxă.

Și-a crescut copiii cu dragoste de Dumnezeu și s-a bucurat văzându-le dorința de a-l urma în slujirea preoțească, toți trei fiind licențiați în Teologie.

Gheorghiță-Ionuț este actualmente preot paroh la Parohia Războieni, Vlăduț-Mihail este preot paroh la Parohia Rediu, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, iar Dragoș-Gabriel, care a slujit câțiva ani la Parohia Antoceni din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, i-a făcut bucuria de a reveni în satul natal, respectiv Parohia Hlăpești, după ce, din cauza unei suferințe, părintele Valeriu-Cătălin Secară s-a pensionat.

Deși mulți ani boala l-a măcinat, a continuat să slujească lui Dumnezeu și oamenilor, s-a bucurat de copii și de cei șapte nepoți, și-a dus crucea suferinței în tăcere, fără să se plângă, și a slujit Sfânta Liturghie alături de fiul său, părintele Dragoș, până când Domnul a hotărât să-l elibereze de suferința trupească.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Sursa: Doxologia

Citeste mai mult

Eveniment

Sute de mii de români au rămas fără protecție medicală, din septembrie 2025. Doar 2% dintre foștii coasigurați au plătit CASS

Publicat

acum 49 de minute

marți, 16.09.2025

de

Publicitate

Doar 2% dintre foștii coasigurați și-au plătit contribuția de sănătate (CASS) după eliminarea statutului de coasigurat. Aproape 650.000 de români au rămas fără asigurare medicală după aplicarea de la 1 septembrie 2025 a noilor reguli  privind asigurările de sănătate, informează alba24.ro. 

După eliminarea statutului de coasigurat, aproape 650.000 de pacienți au rămas  fără protecție medicală și  doar 2% dintre aceștia au reușit să își achite contribuția CASS în prima lună.

Doar 42.000 de persoane au plătit CASS-ul

Conform datelor prezentate de Observator Antena 1, în ultima lună au achitat contribuția la sănătate 42.000 de persoane, dar cei mai mulți nu provin din categoria foștilor coasigurați. Aceștia riscă acum să rămână fără acces gratuit la analize, tratamente sau internări.

Cât costă contribuția CASS pentru foștii coasigurați

Foștii coasigurați trebuie să achite 2.430 de lei pe an pentru a rămâne în sistem, sumă ce poate fi plătită integral sau în două tranșe:

  • prima tranșă: 610 lei,
  • restul sumei până în luna mai a anului viitor.
  • Pentru a plăti CASS, persoanele vizate trebuie să completeze și să depună declarația unică 212 la ANAF.

12 luni durează asigurarea la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, calculate începând cu ziua în care s-a trimis declaraţia unică la Fisc, completată corect, şi s-a plătit prima tranşă a contribuţiei datorate.

Publicitate

Soţul, soţia, părintele fără venituri fiscalizate proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane, vor fi asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate începând cu ziua în care au trimis la Fisc declaraţia unică pe care au completat-o corect, urmând să fie asiguraţi 12 luni care curg de la data trimiterii declaraţiei unice la Fisc.

Cine riscă să rămână fără servicii medicale gratuite

Eliminarea din Codul fiscal a categoriei de coasigurat la sănătate (fără plata CASS) îi vizează doar pe soţ, soţie, părinte fără venituri proprii fiscalizate şi NU-i vizează pe copii.

Cei care nu plătesc și nu depun declarația unică pierd calitatea de asigurat și trebuie să suporte costurile fiecărui serviciu medical. Există însă și categorii exceptate:

  • copii și elevi,
  • studenți și tineri până la 26 de ani,
  • femei însărcinate,
  • pensionari cu venituri mici,
  • pacienți oncologici și persoane incluse în programele naționale de sănătate

Birocrația descurajează oamenii să plătească

Organizațiile din domeniul sănătății atrag atenția că birocrația și obligația de a depune declarații la ANAF îi descurajează pe mulți români să plătească CASS, chiar dacă riscul de a rămâne fără tratamente gratuite este uriaș.

Persoanele pot verifica dacă sunt asigurate la sistemul asigurărilor sociale de sănătate pe platforma CNAS la acest link. 

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune pentru siguranța cetățenilor, la Darabani. Zeci de persoane controlate

Publicat

acum 2 ore

marți, 16.09.2025

de

Publicitate

Luni, polițiștii din cadrul Poliția Orașului Darabani și Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea unor situații de risc și menținerea unui climat de ordine și siguranță publică și siguranță rutieră, în localitatea Darabani și a zonelor limitrofe.

 

În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate aproximativ 40 de persoane și controlate 20 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 10 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 10.000 de lei.

 

Cele mai multe dintre sancțiuni au fost aplicate conform O.U.G 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

 

Publicitate

Totodată, au fost reținute două permise de conducere și retrase două certificate de înmatriculare.

FOTO cu caracter generic

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending