Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (59)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC:

Publicitate

Dr. Valeriu Lupu publică în „Lumina” nr. 76(3668) din 1 aprilie 2017 eseul „Eminescu, din perspectivă religioasă”. Reţinem: 1. „să nu uităm că Eminescu avea din familie o puternică formaţie religioasă, fapt mai puţin subliniat în abordările biografice, şi atunci doar de o manieră superficială”; 2. „religiozitatea familiei sale era o caracteristică pe ambele linii: maternă şi paternă, dar cu deosebire pe linie maternă”; 3. „gândirea eminesciană nu putea decât să penduleze între diverse concepte filosofice, mituri, tradiţii şi religii, în căutarea adevărului. Şi nici nu se putea altfel, atâta timp cât pentru Eminescu teza morţii (a trecerii în nefiinţă) şi nădejdea învierii (revenirii la viaţă după judecată) erau cele două aspecte care oglindeau, pe de o parte, pesimismul schopenhauerian şi, pe de altă parte, speranţa învierii adusă lumii prin Iisus Hristos”; 4. „răspunsurile la marile întrebări existenţiale au variat în opera eminesciană de la dezamăgire la entuziasm, de la un pesimism ireductibil la o optimism debordant, în funcţie de starea lui de spirit, de asperităţile vieţii pe care trebuia să le înfrunte, de conjuncturile socio-politice cu care era în război şi, desigur de evoluţia cunoaşterii”; 5. „Eminescu însă, prin afinitatea sa absolută pentru tradiţia şi istoria poporului său, nu putea fi decât un om al credinţei strămoşeşti, pentru că el şi-a iubit patria şi neamul cu toată puterea fiinţei sale, s-a contopit cu trăirea şi aspiraţia neamului său, prin urmare, conceptual, în gândire şi în faptă, nu poate fi decât în sânul Bisericii Ortodoxe naţionale”;

Pictorul basarabean Ion Daghi (născut la 16 august 1936 în Olişcani, Orhei) cu privire la modul cum l-a descoperit pe Eminescu: „De mic (mai ales toamna, când se organizau clăcile la ţară) cântam împreună cu alţi săteni melodii pe versurile lui Eminescu: „De ce nu-mi vii”, „Mai am un singur dor”, „Pe lângă plopii fără soţ”…, dar declamam şi „Revedere”, „Dorinţa”, „La steaua” etc. Cel mai straniu era că eu nu cunoşteam titlurile acestor opere şi nici autorul lor. Abia mai târziu, fiind deja student la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1953), am cumpărat clandestin de la un evreu o carte de poezii de-ale lui Eminescu. Şi mare mi-a fost mirarea când am aflat că operele lui mi-au însoţit copilăria, au pus prima piatră de formare a atitudinii mele faţă de lume, natură şi societate şi m-au făcut să mă simt fericit în cele mai grele momente ale vieţii noastre sub jugul ocupaţiei ruseşti, sovietice” (revista „Limba română” nr. 1-2 din 2010);

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu: „Mihai Eminescu, pentru naţiunea română, a devenit un mit, alături de „Mioriţa”, de „Meşterul Manole”, de „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi alături chiar de poemul lui, „Luceafărul”.  După cum Ştefan cel Mare a devenit sfânt în ochii poporului, înainte ca  Biserica noastră să-l canonizeze, aşa şi Eminescu a devenit exponenţial pentru naţiunea noastră. El a fost cel care ne-a scos din mediocritate, ne-a ridicat la acelaşi nivel cu marile culturi ale lumii. Spun aceasta pentru că Eminescu este unul dintre poeţii comparabili cu Dante, Goethe, Baudelaire: este un poet, şi clasic, şi modern şi romantic, având toate faţetele. O dovadă la cele spuse este şi faptul că poeţii care l-au urmat pe Eminescu, precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, se revendică din Eminescu şi sunt toţi eminescieni vrând-nevrând, pentru că direcţia pe care a dat-o marele poet în cultura naţională este una pe care Titu Maiorescu o prevedea, afirmând că veacul al XX-lea va fi sub semnul lui Eminescu. Iată, ne aflăm în veacul al XXI-lea şi tot sub semnul lui Eminescu existăm, pentru că el este o valoare care ne obligă şi care ne dă şansa de a fi în rândul marilor culturi ale lumii. Mai mult decât atât, Eminescu a dat matricea limbii pe care o vorbim astăzi” (din prezentarea făcută în cadrul activităţii „În umbra versului eminescian”, la Colegiul Tehnic de Transporturi şi Construcţii Iaşi);

Publicitate

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu şi atitudinea sa faţă de religie„Eminescu a fost un credincios şi ţinea foarte mult la învăţătura creştin-ortodoxă, dovadă fiind articolele despre religie foarte frumoase din publicistica lui, dintre care unul de excepţie, despre sărbătoarea Paştelui. Aduc aici şi un amănunt interesant, mai ales că astăzi există numeroase discuţii despre necesitatea construirii Catedralei Neamului, anume că Eminescu a susţinut ideea ridicării unei Catedrale a Neamului în Bucureşti. În China există un parc uriaş, în care se găsesc cele mai importante monumente ale lumii. Unul dintre aceste monumente prezente în acest parc este Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ceea ce spune multe despre importanţa unor biserici reprezentative pentru poporul român. Revenind la Eminescu, acesta a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului, şi, probabil, dacă ar fi contemporan cu noi, ar fi scris pozitiv despre acest lucru. De asemenea, el nu era exclusivist, arătând importanţa romano-catolicismului pentru cultura lumii, însă a fost un creştin ortodox autentic, vorbind despre cei trei stâlpi pe care s-a ridicat şi s-a menţinut neamul nostru: credinţa, tradiţia şi limba (vezi „Ziarul Lumina” din 14 ianuarie 2014);

Despre Eminescu în „România literară” nr. 19 din 28 aprilie 2017: Ştefan Cazimir în „Amintirea lui Petru Creţia” : „Petru Creţia va prelua ducerea mai departe şi îngrijirea filologică a ediţiei Eminescu începute de Perpessicius. Acribia lui exemplară va depăşi operaţie în sine a editării, adăugându-i reconstituirea, din membra disjecte, a unor poeme eminesciene inedite. Şi tot lui i se datorează prestigiul Centrului de la Ipoteşti, dedicat promovării studiilor despre viaţa şi opera poetului naţional” ; Mircea Mihăieş în „Urmaşii lui Don Basilio”: Deşi am întrebat câţiva oameni competenţi, niciunul nu a putut să evoce o împrejurare în care, de pildă, Eminescu, să fi participat la „linşarea” vreunui confrate. Dimpotrivă, a fost chiar el victimă a numeroase cabale – iar post-mortem atacurile s-au înmulţit exponenţial (dacă se poate spune aşa)”;Alex Ştefănescu în „Ce bine se scria pe vremuri!”: „Unii scriitori nu-i văd pe semenii lor, văd doar cerul înstelat (este cazul unor poeţi). Alţii văd existenţa umană şi o descriu, uneori în pagini zguduitoare, dar atât fac, o descriu. Alţii, puţini la număr, văd comedia existenţei umane. Printre aceştia se numără Gogol, comparabil din acest punct de vedere cu Balzac şi cu…Eminescu”; Gheorghe Grigurcu, în „Eminescu în Gorj”, despre cartea „Mihai Eminescu – drumuri şi popasuri în Gorj” scrisă de Zenovia Cârlugea: 1. „Ce s-ar putea spune cu exactitate, de pildă, despre trecerea lui Eminescu, la vârsta de 16 ani, prin Novaci? E o ipoteză asupra unei verigi a traseului pe care cu siguranţă l-a parcurs de la Răşinari, prin Horezu, până la Giurgiu”; 2. „Stând de vorbă cu „venerabilul cărturar novăcean” Gheorghe Ciorogariu, scriitorul Ion Filipoiu, citat de Z. Cârlugea, primeşte informaţii asupra prezenţei poetului în localitatea gorjeană, în 1986, în termenii următori:”Dar interlocutorul meu nu vorbea despre o amintire colectivă, ci despre o amintire personală, rămasă în familia bătrânului dascăl Constantin Flitan, din comuna Cernădia, în casa căruia adolescentul pribeag fusese găzduit, spălat şi primenit cu ţoale curate, şi care e dascăl, după atingerea notorietăţii de către poet, evoca, mândru, întâmplarea de – atunci, iar el,  Gheorghe Ciorogariu, o ştia de la socrul său, fostul învăţător Ion Giugiulan, care, la rându-i, o aflase în „cercul învăţătorimii novăcene”; 3. „Istoria literară a aruncat însă o lumină suficient de puternică  asupra unui alt episod al vieţii lui Eminescu., cel al vacanţei petrecute la Floreşti, în vara anului 1878. Aici a fost oaspetele lui Nicolae Mandrea, amic al său, junimist cu studii la Berlin, profesor la Facultatea de Drept din Iaşi”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

 

 

 

Publicitate

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Temu și Shein, verificate de ANPC: Ce recomandă inspectorii, la ce trebuie să fie atenți clienții

Publicat

Publicitate

Instituția a precizat că verfică cele două site-uri într-un comunicat de presă. Temu și Shein, două dintre cele mai folosite site-uri de cumpărături sunt vizate de inspectori și acţiunea se concentrează asupra posibilelor practici comerciale incorecte ale comercianţilor, în relaţia cu consumatorii, susceptibile să deformeze, în mod esenţial, comportamentul economic al acestora, scrie alba24.ro

ANPC verifică să vadă decă cele două site-uri ar încălca legea sau nu, în relația cu clienții.

Ce verifică ANPC

„Acţiunea se concentrează asupra posibilelor practici comerciale incorecte ale comercianţilor, în relaţia cu consumatorii, susceptibile să deformeze, în mod esenţial, comportamentul economic al acestora:

Publicitate
  • respectiv potenţiale încălcări ale legislaţiei orizontale privind siguranţa produselor şi protecţia consumatorilor (reduceri neautentice)
  • practici agresive
  •  interfeţe manipulatoare (dark patterns),
  • vânzare sub presiune (pressure – selling),
  • recompensarea implicării unei persoane cu un produs sau serviciu cu un premiu (gamification),
  • dar şi alte aspecte (de exemplu, legate de siguranţa produselor)

La ce spun inspectorii ANPC să fie atenți clienții care cumpără de pe Temu sau Shein

Înainte de încheierea achiziţionării, consumatorii trebuie să verifice dacă pe site-ul comerciantului există informaţii corecte şi complete privind:

  • datele sale de identificare (denumirea, adresa poştală şi electronică, numărul de telefon, numărul de înregistrare în registrul societăţilor comerciale şi cel de înregistrare fiscală etc.);
  • caracteristicile esenţiale ale produsului;
  • preţul cu toate taxele incluse;
  • cheltuielile de livrare, dacă este cazul;
  • modalităţile de plată şi de livrare;
  • perioada de valabilitate a ofertei sau a preţului;
  • existenţa şi modul de exercitare a dreptului de denunţare unilaterală a contractului.

Citeste mai mult

Administratie

Primăriile din județul Botoșani care stau mereu cu mâna întinsă la Guvern. De ce este nevoie de o reformă administrativă

Publicat

Publicitate

Zeci de primării de comună din județul Botoșani sunt total dependente de sumele primite de la Guvern, din fondurile de rezervă, fiind incapabile să acopere, din veniturile proprii, plata salariilor și a facturilor la utilități, scrie ADEVĂRULi.

Potrivit statisticilor, la nivel național, mai bine de două treimi din primăriile de comună din România nu reușesc să achite nici măcar salariile angajaților sau să achite facturile din fonduri proprii, riscând falimentul. An de an, sunt la mâna Guvernului, care le dă banii fără de care nu ar supraviețui.

Majoritatea comunelor aflate în asemenea situație sunt localități cu populație săracă, puțină, îmbătrânită și fără agenți economic plătitori de taxe la bugetul local.

Publicitate

Un caz elocvent este cel al județului Botoșani, care are, din punct de vedere administrativ, 72 de comune, din care, conform statisticilor oficiale ale Ministerului Finanțelor, doar 26 reușesc să facă față cheltuielilor.

„Chiar și comunele mari sunt în aceeași situație”

Primarii de comună din Botoșani recunosc această problemă.

Publicitate

„Nu reușim să facem față cheltuielilor din venituri proprii. Probleme au și comunele mici, cum suntem noi, dar și comunele mai mari. Puține se descurcă. Populația nu are venituri mari, agenții economici să aibă sedii aici, să plătească impozite, nu prea sunt. Este greu să faci venituri proprii”, mărturisește Marinel Moruz, primarul din Dimăcheni.

Dacă ne descurcăm din venituri proprii? Asta este o întrebare retorică! Toată lumea știe realitatea. Cheltuielile cu utilitățile, cu salariile sunt consistente, nu mai vorbim de întreținere drumuri, cofinanțări și alte cheltuieli conexe”, adaugă și edilul din Corlăteni.

Alți primari spun că nici mărirea taxelor nu ar ajuta, mai ales că populația nu are putere financiară. Paradoxal, în 2017, în unele comune, salariile funcționarilor au fost mărite la maximum, deși primăriile erau falimentare. Astfel, la Dimăcheni, fostul primar Ștefan Cojocaru mărise în acel an lefurile până la 6.000 de lei salariu mediu. După câteva luni, pentru că nu a putut plăti salariile angajaților, a declarat falimentul Primăriei, mai notează ADEVĂRUL.

Publicitate

În fiecare an, comunele din județul Botoșani primesc bani de la Guvern pentru a reuși să facă față cheltuielilor de funcționare. Excepție fac cele câteva comune mai avute, aflate în aproapierea orașelor, cu sedii ale agenților economici pe teritoriul lor. De exemplu, în 2022, Guvernul a dat peste 20.6 milioane de lei județului Botoșani, cea mai mare parte, comunelor. În ianuarie 2024, Guvernul a dat 7.3 milioane de lei județului Botoșani, dintre care o bună parte au fost distribuiți primăriilor de la țară, inclusiv pentru plata arieratelor

„Pentru o reformă administrativă trebuie o analiză atentă”
La nivel central s-a propus o reformă administrativă prin care comunele mai mici de 5.000 de locuitori să fie comasate cu alte unități administrativ-teritoriale mai mari. În județul Botoșani sunt comune care efectiv au fost fărâmițate în anii 2000, fiind rupte câte două-trei sate pentru a constitui noi comune.

„A fost o poveste de neînțeles atunci. Este nevoie de o reformă administrativă în sensul ăsta. Ca în Occident. Dacă nu are numărul de locuitori și nici puterea financiară de a se întreține, să fie comasate”, spune edilul din Corlăteni.

Publicitate

„Pentru o reformă administrativă de genul acesta trebuie făcută o analiză atentă mai ales din punct de vedere economic. Trebuie de văzut care este, în primul rând, numărul real de locuitori al comunelor, pentru că mulți sunt plecați în străinătate. Sunt și cazuri de ucraineni care locuiesc fictiv în anumite comune. Eu zic că de aici trebuie plecat”, spune Valeriu Iftime, unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din nordul Moldovei.

Sursa; ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, Mitropoliții Transilvaniei

Publicat

Publicitate

Sfântul Ilie Iorest
Sfântul Ierarh Iorest s-a născut în Transilvania, din părinţi ortodocşi, primind la botez numele de Ilie. A învăţat carte la Mănăstirea Putna, unde a deprins şi meşteşugul scrierii frumoase şi al zugrăvirii icoanelor şi unde şi-a agonisit un bun început de viaţă călugărească ortodoxă. În vremea cât a stat la Putna, a fost cunoscut şi de voievodul Vasile Lupu, care, vorbind despre fericitul Iorest, îl numeşte „întru toate credincios şi preacinstit Părinte”. Cu voia lui Dumnezeu şi cu sprijinul Domnitorului Vasile Lupu şi al Sfântului mitropolit Varlaam al Moldovei, Sfântul Ilie Iorest vine în Alba-Iulia, unde este ales mitropolit al Transilvaniei. În această slujire a întâmpinat greutăţi chiar de la început. I se cerea de către calvini să tipărească şi să folosească în biserici Catehismul calvinesc şi alte cărţi, străine de învăţătura ortodoxă. Noul mitropolit s-a dovedit un bun păstor, păstrând învăţătura celor şapte Sinoade Ecumenice, fiind pildă de tărie în credinţa ortodoxă şi dovedind credincioşilor că sunt mai de folos lanţurile pentru Hristos decât laudele viclene. A tipărit Evanghelia cu învăţătură, carte ortodoxă începută de înaintaşul său, mitropolitul Ghenadie, întărindu-i pe cei slabi în credinţă şi cercetând toate bisericile din Ardeal. Nemulţumită de el, stăpânirea străină calvină a încercat să-l câştige de partea ei şi, neizbutind, a plăsmuit învinuiri mincinoase şi Sfântul ierarh a fost aruncat în temniţă, la Alba Iulia, după numai trei ani de păstorie (1640-1643). Adus în lanţuri în curtea mitropoliei din Alba-Iulia, mitropolitul a fost dezbrăcat de haine şi bătut cu nuiele, răbdându-le pe toate „nu pentru că era vinovat, ci pentru credinţa creştină răsăriteană”, cum spun cronicile. După nouă luni de chinuri îndurate, fericitul Iorest a fost eliberat în schimbul unui preţ de 1.000 de taleri, pe care neavându-i, „s-au dat chezăşie pentru el 24 de credincioşi”. Pentru dezlegarea de chezăşie, Sfântul a plecat după ajutoare la Putna, la domnitorul Vasile Lupu, la mitropolitul Varlaam, apoi la ţarul Rusiei şi astfel şi-a răscumpărat libertatea. Reîntors în ţară, la scurtă vreme s-a săvârşit cu pace, lăsându-ne pilda unui ierarh credincios şi luptător pentru Ortodoxia curată a poporului său.
Sfântul Simion Ştefan
Sfântul Simion Ştefan, din botez Simion, după călugărie Ştefan, ieromonah în mănăstirea de la Alba Iulia, a ajuns pe scaunul vlădicesc în anul 1643, după Sfântul Ilie Iorest, în vremuri grele pentru Biserica dreptslăvitoare şi pentru credincioşii transilvăneni, aflaţi sub cârmuitori străini de neam şi de credinţă. Asemenea înaintaşilor săi, Sfântul Ierarh Simion Ștefan n-a fost cruţat nici el de necazuri, suferite din pricina principelui Gheorghe Rakoţi şi a superintendentului Gheleji, mai-marele calvinilor. Şi anume, luându-i dreptul părintesc de a-şi cerceta fiii duhovniceşti şi punându-i pe aceştia cu forţa sub ascultarea sa, superintendentul calvin s-a făcut stăpân peste Biserica românească, în care voia să rânduiască şi să judece după bunul plac. Apoi, ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, principele şi superintendentul calvin au pus pe umerii sfântului ierarh grele şi hulitoare îndatoriri: să lepede învăţătura Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, să-i înveţe pe tineri Catehismul calvinesc, să nu mărturisească adevărul privind prefacerea Darurilor în Trupul şi Sângelui Domnului Hristos, la dumnezeiasca Liturghie. Iar, ca nişte urâtori ai icoanelor, aceștia l-au îndemnat să scoată icoanele şi Crucea din biserici. Însă, de Dumnezeu luminatul ierarh nu i-a urmat, ci a apărat credinţa ortodoxă cu mult curaj și iscusință. Astfel, făcându-se următor cuvintelor lui Hristos: „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii” (Matei 10, 16), înţelepţit fiind de Dumnezeu şi dăruit cu dreaptă judecată, ierarhul şi-a păzit nevătămat sufletul său şi al turmei lui cuvântătoare, deşi calvinii n-au încetat nicio clipă să-l ademenească spre rătăcirea lor. Dar Sfântul s-a făcut apărător nu numai al credinţei, ci şi al neamului său, şi anume, văzându-i pe români mult asupriți în ţara lor şi înţelegând că altă cale de a-i ridica şi păzi nu are decât prin lumina cărţii, le-a dăruit Cuvântul Domnului, Noul Testament, pentru întâia oară tălmăcit pe limba lor şi tipărit în cetatea Alba Iuliei la anul 1648. Prin aceasta, ca odinioară marii dascăli ai Bisericii, el a dăruit credincioşilor hrană duhovnicească, tâlcuindu-le tainele cele dumnezeieşti în Predosloviile la Noul Testament. În acest chip, luptând, pentru Biserica lui Hristos, împotriva rătăcirilor, dăruind cu-vânt hrănitor de suflet păstoriţilor săi şi urmaşilor – Legea Nouă a lui Iisus Hristos Domnul nostru, în grai românesc – şi învăţându-i să privegheze la unitatea neamului, sfântul ierarh şi-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului, în anul 1656.
Sfântul Sava Brancovici
Sfântul Ierarh Sava Brancovici s-a născut din părinţi dreptcredincioşi, în Ineul Transilvaniei, la începutul veacului al XVII-lea. A fost botezat cu numele Simeon. Fratele său mai mic, Gheorghe, a avut o înaltă dregătorie în Transilvania. Tatăl său a fost căpitan de oaste în armata lui Mihai Viteazul. În tinereţea sa, Sfântul a vieţuit o vreme în Ţara Românească, la Mănăstirea Comana, unde trăia unchiul său şi unde s-a deprins întru cele duhovniceşti. A fost ales preot şi protopop al Ineului, fiind hirotonit, la Târgovişte, de către mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti. Murindu-i soţia, iar mama lui călugărindu-se, viaţa lui şi-a schimbat cursul. Ca unul ce-şi dovedise însuşirile şi vrednicia în tot timpul cât a fost protopop, în anul 1656, după trecerea la cele veşnice a Sfântului Simion Ştefan, soborul preoţilor şi al mirenilor l-a ales mitropolit de Alba Iulia. După ce a fost hirotonit arhiereu la Târgovişte, de către acelaşi mitropolit Ştefan, s-a întors acasă încărcat cu daruri din Ţara Românească şi a fost înscăunat, cu bucurie, în ziua Înălţării Domnului, de tot soborul preoţilor din Ardeal, unde a păstorit, cu înţelepciune, timp de 24 de ani. În ciuda greutăţilor, Sfântul s-a străduit să ridice şi să întărească Biserica strămoşilor săi, folosind limba română la slujbe şi în propovăduirea Evangheliei şi sprijinindu-se pe soboarele de clerici pentru îndrumarea slujirii preoţeşti. Râvna lui pentru păstrarea credinţei ortodoxe i-a adus duşmănia şi prigoana conducătorilor calvini ai Ardealului. În urma unor învinuiri nedrepte, a fost judecat şi scos din scaun în anul 1680. Bătrân şi bolnav, a fost închis în temniţele din Alba-Iulia şi Iernut, fiind bătut în fiecare vineri. După asemenea chinuri şi grele pătimiri, s-a mutat la Domnul, în aprilie 1683. Pentru vredniciile sale, Biserica Ortodoxă Română l-a înscris în calendar alături de alţi doi sfinţi mitropoliţi ardeleni, care au păstorit la Alba Iulia.

Citeste mai mult

Eveniment

Victorie IMENSĂ pe municipalul din Nordul Moldovei. FC Botoșani – Dinamo București: 2 – 1

Publicat

Publicitate

Meci strâns astăzi pe municipalul din Botoșani între două echipe care erau condamnate să câștige. FC Botoșani primea vizita celor de la Dinamo București, ambele echipe fiind candidate foarte serioase pentru retrogradarea în liga secundă, iar o înfrângere astăzi era pentru ambele ca un bilet sigur pentru liga a doua a fotbalului românesc.

La FC Botoșani, antrenorul Bogdan Andone începea meciul cu Ducan, Benzar, Sadiku, Miron, Țigănașu, David, Dican, Ferreira, Florescu, Enzo Lopez și Ofosu, în timp ce Dinamo începea partida cu Golubovic, Patriche, Velkovski, Homawoo,, Moura, Milanov, Gnahore, Pavicic, Bordușanu, Selmani și Abdallah.

FC Botoșani începe meciul de pe teren propriu în forță și cu foarte multă determinare, iar golul avea să vină chiar din minutul 14, când un șut puternic al lui Lopez, din laterală spre careu, îl forțează pe dinamovistul Moura să respingă, dar chiar în propria poartă. Scorul devine 1 – 0 pentr FC Botoșani,  iar tribuna freamătă de bucurie.

Publicitate

15 minute mai târziu dinamoviștii au și ei ocazia să înscrie, dintr-un penalty, însă Abdallah ratează absolut inexplicabil, în huiduielile suporterilor de pe municipal.

Cu câteva minute înainte de terminarea primei reprize însă, dinamoviștii reușesc să înscrie, prin Selmani, care îl lobează pe Ducan spre stupefacția apărătorilor de la FC Botoșani.

Dezechilibrul din acest meci se stabilește chiar înainte de terminarea acestei prime reprize, când Abdallah este eliminat de la Dinamo după o intrare criminală la Romario Benzar.

Publicitate

Prima repriză dintre FC Botoșani și Dinamo beneficiază de 16 minute de prelungiri, una dintre cele mai lungi perioade de prelungiri din acest campionat, însă până la pauză nu se mai produc schimbări pe tabela de marcaj

În a doua repriză meciul continuă să fie la fel de aprins, însă în ciuda omului în plus pe teren, FC Botoșani nu reușește să înscrie în timpul regulamentar.

Abia în minutul 90+3 FC Botoșani reușește să înscrie prin Mailat iar echipa din nordul Moldovei ajunge pe loc de baraj, cu șanse mari de a rămâne în prima ligă de fotbal a României.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending