Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (59)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC:

Dr. Valeriu Lupu publică în „Lumina” nr. 76(3668) din 1 aprilie 2017 eseul „Eminescu, din perspectivă religioasă”. Reţinem: 1. „să nu uităm că Eminescu avea din familie o puternică formaţie religioasă, fapt mai puţin subliniat în abordările biografice, şi atunci doar de o manieră superficială”; 2. „religiozitatea familiei sale era o caracteristică pe ambele linii: maternă şi paternă, dar cu deosebire pe linie maternă”; 3. „gândirea eminesciană nu putea decât să penduleze între diverse concepte filosofice, mituri, tradiţii şi religii, în căutarea adevărului. Şi nici nu se putea altfel, atâta timp cât pentru Eminescu teza morţii (a trecerii în nefiinţă) şi nădejdea învierii (revenirii la viaţă după judecată) erau cele două aspecte care oglindeau, pe de o parte, pesimismul schopenhauerian şi, pe de altă parte, speranţa învierii adusă lumii prin Iisus Hristos”; 4. „răspunsurile la marile întrebări existenţiale au variat în opera eminesciană de la dezamăgire la entuziasm, de la un pesimism ireductibil la o optimism debordant, în funcţie de starea lui de spirit, de asperităţile vieţii pe care trebuia să le înfrunte, de conjuncturile socio-politice cu care era în război şi, desigur de evoluţia cunoaşterii”; 5. „Eminescu însă, prin afinitatea sa absolută pentru tradiţia şi istoria poporului său, nu putea fi decât un om al credinţei strămoşeşti, pentru că el şi-a iubit patria şi neamul cu toată puterea fiinţei sale, s-a contopit cu trăirea şi aspiraţia neamului său, prin urmare, conceptual, în gândire şi în faptă, nu poate fi decât în sânul Bisericii Ortodoxe naţionale”;

Pictorul basarabean Ion Daghi (născut la 16 august 1936 în Olişcani, Orhei) cu privire la modul cum l-a descoperit pe Eminescu: „De mic (mai ales toamna, când se organizau clăcile la ţară) cântam împreună cu alţi săteni melodii pe versurile lui Eminescu: „De ce nu-mi vii”, „Mai am un singur dor”, „Pe lângă plopii fără soţ”…, dar declamam şi „Revedere”, „Dorinţa”, „La steaua” etc. Cel mai straniu era că eu nu cunoşteam titlurile acestor opere şi nici autorul lor. Abia mai târziu, fiind deja student la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1953), am cumpărat clandestin de la un evreu o carte de poezii de-ale lui Eminescu. Şi mare mi-a fost mirarea când am aflat că operele lui mi-au însoţit copilăria, au pus prima piatră de formare a atitudinii mele faţă de lume, natură şi societate şi m-au făcut să mă simt fericit în cele mai grele momente ale vieţii noastre sub jugul ocupaţiei ruseşti, sovietice” (revista „Limba română” nr. 1-2 din 2010);

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu: „Mihai Eminescu, pentru naţiunea română, a devenit un mit, alături de „Mioriţa”, de „Meşterul Manole”, de „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi alături chiar de poemul lui, „Luceafărul”.  După cum Ştefan cel Mare a devenit sfânt în ochii poporului, înainte ca  Biserica noastră să-l canonizeze, aşa şi Eminescu a devenit exponenţial pentru naţiunea noastră. El a fost cel care ne-a scos din mediocritate, ne-a ridicat la acelaşi nivel cu marile culturi ale lumii. Spun aceasta pentru că Eminescu este unul dintre poeţii comparabili cu Dante, Goethe, Baudelaire: este un poet, şi clasic, şi modern şi romantic, având toate faţetele. O dovadă la cele spuse este şi faptul că poeţii care l-au urmat pe Eminescu, precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, se revendică din Eminescu şi sunt toţi eminescieni vrând-nevrând, pentru că direcţia pe care a dat-o marele poet în cultura naţională este una pe care Titu Maiorescu o prevedea, afirmând că veacul al XX-lea va fi sub semnul lui Eminescu. Iată, ne aflăm în veacul al XXI-lea şi tot sub semnul lui Eminescu existăm, pentru că el este o valoare care ne obligă şi care ne dă şansa de a fi în rândul marilor culturi ale lumii. Mai mult decât atât, Eminescu a dat matricea limbii pe care o vorbim astăzi” (din prezentarea făcută în cadrul activităţii „În umbra versului eminescian”, la Colegiul Tehnic de Transporturi şi Construcţii Iaşi);

Publicitate

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu şi atitudinea sa faţă de religie„Eminescu a fost un credincios şi ţinea foarte mult la învăţătura creştin-ortodoxă, dovadă fiind articolele despre religie foarte frumoase din publicistica lui, dintre care unul de excepţie, despre sărbătoarea Paştelui. Aduc aici şi un amănunt interesant, mai ales că astăzi există numeroase discuţii despre necesitatea construirii Catedralei Neamului, anume că Eminescu a susţinut ideea ridicării unei Catedrale a Neamului în Bucureşti. În China există un parc uriaş, în care se găsesc cele mai importante monumente ale lumii. Unul dintre aceste monumente prezente în acest parc este Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ceea ce spune multe despre importanţa unor biserici reprezentative pentru poporul român. Revenind la Eminescu, acesta a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului, şi, probabil, dacă ar fi contemporan cu noi, ar fi scris pozitiv despre acest lucru. De asemenea, el nu era exclusivist, arătând importanţa romano-catolicismului pentru cultura lumii, însă a fost un creştin ortodox autentic, vorbind despre cei trei stâlpi pe care s-a ridicat şi s-a menţinut neamul nostru: credinţa, tradiţia şi limba (vezi „Ziarul Lumina” din 14 ianuarie 2014);

Despre Eminescu în „România literară” nr. 19 din 28 aprilie 2017: Ştefan Cazimir în „Amintirea lui Petru Creţia” : „Petru Creţia va prelua ducerea mai departe şi îngrijirea filologică a ediţiei Eminescu începute de Perpessicius. Acribia lui exemplară va depăşi operaţie în sine a editării, adăugându-i reconstituirea, din membra disjecte, a unor poeme eminesciene inedite. Şi tot lui i se datorează prestigiul Centrului de la Ipoteşti, dedicat promovării studiilor despre viaţa şi opera poetului naţional” ; Mircea Mihăieş în „Urmaşii lui Don Basilio”: Deşi am întrebat câţiva oameni competenţi, niciunul nu a putut să evoce o împrejurare în care, de pildă, Eminescu, să fi participat la „linşarea” vreunui confrate. Dimpotrivă, a fost chiar el victimă a numeroase cabale – iar post-mortem atacurile s-au înmulţit exponenţial (dacă se poate spune aşa)”;Alex Ştefănescu în „Ce bine se scria pe vremuri!”: „Unii scriitori nu-i văd pe semenii lor, văd doar cerul înstelat (este cazul unor poeţi). Alţii văd existenţa umană şi o descriu, uneori în pagini zguduitoare, dar atât fac, o descriu. Alţii, puţini la număr, văd comedia existenţei umane. Printre aceştia se numără Gogol, comparabil din acest punct de vedere cu Balzac şi cu…Eminescu”; Gheorghe Grigurcu, în „Eminescu în Gorj”, despre cartea „Mihai Eminescu – drumuri şi popasuri în Gorj” scrisă de Zenovia Cârlugea: 1. „Ce s-ar putea spune cu exactitate, de pildă, despre trecerea lui Eminescu, la vârsta de 16 ani, prin Novaci? E o ipoteză asupra unei verigi a traseului pe care cu siguranţă l-a parcurs de la Răşinari, prin Horezu, până la Giurgiu”; 2. „Stând de vorbă cu „venerabilul cărturar novăcean” Gheorghe Ciorogariu, scriitorul Ion Filipoiu, citat de Z. Cârlugea, primeşte informaţii asupra prezenţei poetului în localitatea gorjeană, în 1986, în termenii următori:”Dar interlocutorul meu nu vorbea despre o amintire colectivă, ci despre o amintire personală, rămasă în familia bătrânului dascăl Constantin Flitan, din comuna Cernădia, în casa căruia adolescentul pribeag fusese găzduit, spălat şi primenit cu ţoale curate, şi care e dascăl, după atingerea notorietăţii de către poet, evoca, mândru, întâmplarea de – atunci, iar el,  Gheorghe Ciorogariu, o ştia de la socrul său, fostul învăţător Ion Giugiulan, care, la rându-i, o aflase în „cercul învăţătorimii novăcene”; 3. „Istoria literară a aruncat însă o lumină suficient de puternică  asupra unui alt episod al vieţii lui Eminescu., cel al vacanţei petrecute la Floreşti, în vara anului 1878. Aici a fost oaspetele lui Nicolae Mandrea, amic al său, junimist cu studii la Berlin, profesor la Facultatea de Drept din Iaşi”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Buletinul electronic va deveni portofel digital până la finalul anului 2026. Va include cardul de sănătate, diplome și alte acte

Publicat

Publicitate

Buletinul electronic va deveni portofel digital până la finalul anului 2026 și va putea fi folosit în mai multe situații din viața de zi cu zi. Cartea de identitate electronică va integra funcții extinse și va putea fi folosită drept card de sănătate și portofoliu digital de diplome.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că noul document va fi integrat într-un portofel electronic, care va reuni principalele acte necesare în relația cu statul și care este în curs de realizare.

„Este prevăzută finalizarea portofelului electronic până la finalul anului. Atunci, acest wallet va reuni tot ce avem nevoie: diplome, cardul de sănătate, alte acte”, a spus Gheorghiu, într-un interviu acordat marți postului de radio Europa Liberă.

Buletinul electronic va deveni portofel digital

Până în prezent, aproximativ 1,2 milioane de români au obținut cartea de identitate electronică, care include și funcția de semnătură electronică, fără a fi necesară plata unei taxe de eliberare.

Vicepremierul Oana Gheorghiu, care are în atribuții și accelerarea digitalizării în instituțiile publice, a recunoscut că utilizarea cărții electronice este limitată în unele instituții din cauza lipsei echipamentelor necesare – precum cititoare de carduri – și a pregătirii insuficiente a personalului.

„Cartea de identitate va fi folosită în toate instituțiile publice pentru că statul nu se poate sabota pe el însuși și asta vom face”, a afirmat Gheorghiu, adăugând că problemele legate de echipamente și bugete locale vor fi rezolvate.

Publicitate

Cloud-ul guvernamental, infrastructura care susține digitalizarea

Funcționarea completă a serviciilor digitale depinde de finalizarea cloud-ului guvernamental, un proiect esențial pentru interconectarea instituțiilor statului. Potrivit vicepremierului, infrastructura va deveni operațională în cursul verii.

„Trebuia să se încheie. El este aproape finalizat. Am discutat și cu STS și cu ADR, în vara aceasta va fi funcțional”, a precizat Gheorghiu.

Cloud-ul guvernamental este gândit să susțină schimbul de date între instituții și să permită folosirea efectivă a noilor instrumente digitale, inclusiv a portofelului electronic asociat cărții de identitate.

Odată operațional, sistemul va facilita accesul rapid la informații și va simplifica interacțiunea cetățenilor cu administrația publică, va reduce birocrația și va limita situațiile în care cetățenii sunt nevoiți să prezinte documente fizice la ghișee.

Investiție de 130 de milioane de euro

Proiectul beneficiază de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fondurile disponibile permițând eliberarea a cel puțin trei milioane de cărți de identitate electronice.

Investiția totală este estimată la aproximativ 130 de milioane de euro.

Guvernul intenționează ca, odată cu operaționalizarea cloud-ului și a portofelului electronic, noul document de identitate să devină instrumentul principal de acces la servicii publice digitale.

  

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție la condițiile de trafic! Meteorologii au emis un nou COD GALBEN de ceață pentru judeţul Botoșani

Publicat

Publicitate

Atenție la condițiile de trafic! Meteorologii au emis un nou cod galben de ceață pentru judeţul Botoșani, până la ora 09:00.

Din această cauză, pe drumurile din județ se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

În funcție de condițiile locale, se poate forma polei.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule, evitați orice manevră riscantă, iar dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Peste trei mii de persoane angajate prin intermediul AJOFM Botoșani în anul 2025

Publicat

Publicitate

În anul 2025, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 3.027 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 31 decembrie 2025, 1.417 au peste 45 de ani, 431 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 142 au între 30 și 35 de ani, 289 au între 25 și 30 de ani, iar 748 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 1.037 sunt tineri NEETs.

Numărul femeilor încadrate este de 1.339, iar al bărbaţilor de 1.688 ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 44,24%, respectiv de 55,76 %.

În funcţie de rezidenţă, 1.402 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 1.625 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată cele mai multe au studii liceale (1.113), profesionale (758), gimnaziale (730), superioare (164) iar (81) fiind cu studii postliceale. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani la data de 31.12.2025, un număr de 777 persoane fac parte din categoria celor greu şi foarte greu ocupabile .

Precizăm încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

Publicitate

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 9.527 persoane.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Efrem Sirul

Publicat

Publicitate

Sfântul Efrem s-a născut în anul 306, în orașul Nisibe (actualul Nusaybin, la granița cu Siria). Dovezi cuprinse în imnografia sa sugerează că ambii săi părinți făceau parte din comunitatea creștină. În Nisibe în zilele lui Efrem erau vorbite numeroase limbi, îndeosebi dialecte ale aramaicii, însă comunitatea creștină folosea dialectul siriac.

Numeroase religii păgâne, iudaismul și grupările creștine timpurii erau prezente în acea perioadă în această zonă, fiind vremuri de puternice tensiuni religioase și politice. Împăratul roman Dioclețian semnase un tratat cu omologul său persan, Nerses în 298 care trecuse Nisibis în mâinile romanilor. Persecuțiile sălbatice ale lui Dioclețian sunt o parte importantă a moștenirii bisericii Nisibene din perioada creșterii lui Efrem. Sfântul Efrem Sirul a fost crescut sub îndrumarea Sfântului Iacob (Mar Jacob), care a fost ales în 308 ca primul episcop de Nidibe.

Sfântul Iacob este cunoscut ca unul din participanții la Primul Sinod Ecumenic din 325. Sfântul Efrem Sirul a fost botezat de tânăr, și episcopul Iacob i-a fost profesor. A început să compună imnuri și să scrie comentarii biblice ca parte a sarcinilor sale educative. Popular, Efrem este considerat fondatorul Școlii din Nisibe, care în secolele următoare a fost centrul învățăturilor Bisericii Asiriene a Răsăritului. În anul 337, împăratul Constantin I cel Mare, care a transformat creștinismul în religie legală în Imperiul Roman, a trecut la cele veșnice.

Profitând de această ocazie, Shapur al II-lea al Persiei a inițiat o serie de atacuri în nordul Mesopotamiei care pe atunci era sub administrația romană, atacând Nisibe în 338, 346 și 350. Despre respingerea primului asediu ne-a rămas scrisă mărturia Sfântului Efrem Sirul prin care ne arată că episcopul Iacob a apărat orașul cu rugăciunile sale. Un nor de muște și țânțari s-a abătut asupra trupelor lui Sapor al II-lea, regele Persiei, silindu-le să părăsească provincia. Episcopul îndrăgit de Efrem a murit curând după acest eveniment, iar Babu i-a luat locul și a condus Biserica în acele vremuri grele. În timpul celui de-al treilea asediu, din anul 350, Shapur a schimbat cursul râului Mygdonius pentru a ocoli zidurile Nisibisului.

Nisibisenii au refăcut repede fortificațiile în timp ce cavaleria pe elefanți a perșilor s-a împotmolit în pământul mocirlos de pe fundul râului. Acest lucru este amintit și de Sfântul Efrem Sirul în unul din imnele sale, socotind această salvare ca fiind una miraculoasă. Iulian Apostatul a început un marș temerar cu destinația finală capitala persană Ctesiphon, unde, a avut parte de o înfrângere ceea ce a determinat armata să abandoneze înaintarea. Iulian a fost omorât în timp ce asigura retragerea, iar armata l-a ales pe Iovian ca împărat în locul lui, care era creștin.

El a fost silit de circumstanțe să încheie pace cu Shapur, și a cedat Nisibisul Persiei, cu condiția ca toți creștinii să poată părăsi liberi orașul. Sfântul Efrem Sirul s-a alăturat unui grup numeros de refugiați care s-a îndreptat către vest, inițial către Amida (Diyarbakir), și în cele din urmă în Edessa în 363. Având peste șaizeci de ani, pe lângă misiunea de profesor la Școala din Edesa, vrednicul Efrem a primit și nespusul har al Preoției. Edessa fusese dintotdeauna inima lumii vorbitoare de siriacă, iar orașul era plin de filozofii și religii păgâne. Arienii, Marcioniții, Maniheiștii, Bardaisaniștii și diverse mișcări gnostice se autoproclamau ca fiind adevărata biserică. În toată această confuzie, Efrem a scris un mare număr de imnuri în apărarea ortodoxiei.

Publicitate

Sfântul Efrem Sirul a fost luminat de Dumnezeu să scrie un număr însemnat de imne în apărarea dreptei credințe. Într-una dintre călătoriile sale, Sfântul Efrem Sirul l-a întâlnit pe Sfântul Vasile cel Mare, ierarhul din Capadocia. Acest fapt îl apropie pe Efrem Siriacul de Părinții Capadocieni, și constituie un pod teologic important între vederile spirituale ale celor doi, care aveau multe în comun. În data de 29 ianuarie 373, la vârsta de peste 70 de ani, înconjurat de un număr însemnat de călugări și pustnici, veniți din mănăstiri, din pustie și peșteri, Cuviosul adoarme în Hristos.

Celor adunați lângă patul său, Sfântul Efrem le lasă un testament prin care îi roagă insistent să nu îl îngroape cu ceremonii fastuoase, ci simplu, în cimitirul săracilor, iar, în loc de flori și miresme, sa îi dăruiască rugăciunea lor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending