Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (59)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC:

Dr. Valeriu Lupu publică în „Lumina” nr. 76(3668) din 1 aprilie 2017 eseul „Eminescu, din perspectivă religioasă”. Reţinem: 1. „să nu uităm că Eminescu avea din familie o puternică formaţie religioasă, fapt mai puţin subliniat în abordările biografice, şi atunci doar de o manieră superficială”; 2. „religiozitatea familiei sale era o caracteristică pe ambele linii: maternă şi paternă, dar cu deosebire pe linie maternă”; 3. „gândirea eminesciană nu putea decât să penduleze între diverse concepte filosofice, mituri, tradiţii şi religii, în căutarea adevărului. Şi nici nu se putea altfel, atâta timp cât pentru Eminescu teza morţii (a trecerii în nefiinţă) şi nădejdea învierii (revenirii la viaţă după judecată) erau cele două aspecte care oglindeau, pe de o parte, pesimismul schopenhauerian şi, pe de altă parte, speranţa învierii adusă lumii prin Iisus Hristos”; 4. „răspunsurile la marile întrebări existenţiale au variat în opera eminesciană de la dezamăgire la entuziasm, de la un pesimism ireductibil la o optimism debordant, în funcţie de starea lui de spirit, de asperităţile vieţii pe care trebuia să le înfrunte, de conjuncturile socio-politice cu care era în război şi, desigur de evoluţia cunoaşterii”; 5. „Eminescu însă, prin afinitatea sa absolută pentru tradiţia şi istoria poporului său, nu putea fi decât un om al credinţei strămoşeşti, pentru că el şi-a iubit patria şi neamul cu toată puterea fiinţei sale, s-a contopit cu trăirea şi aspiraţia neamului său, prin urmare, conceptual, în gândire şi în faptă, nu poate fi decât în sânul Bisericii Ortodoxe naţionale”;

Pictorul basarabean Ion Daghi (născut la 16 august 1936 în Olişcani, Orhei) cu privire la modul cum l-a descoperit pe Eminescu: „De mic (mai ales toamna, când se organizau clăcile la ţară) cântam împreună cu alţi săteni melodii pe versurile lui Eminescu: „De ce nu-mi vii”, „Mai am un singur dor”, „Pe lângă plopii fără soţ”…, dar declamam şi „Revedere”, „Dorinţa”, „La steaua” etc. Cel mai straniu era că eu nu cunoşteam titlurile acestor opere şi nici autorul lor. Abia mai târziu, fiind deja student la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1953), am cumpărat clandestin de la un evreu o carte de poezii de-ale lui Eminescu. Şi mare mi-a fost mirarea când am aflat că operele lui mi-au însoţit copilăria, au pus prima piatră de formare a atitudinii mele faţă de lume, natură şi societate şi m-au făcut să mă simt fericit în cele mai grele momente ale vieţii noastre sub jugul ocupaţiei ruseşti, sovietice” (revista „Limba română” nr. 1-2 din 2010);

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu: „Mihai Eminescu, pentru naţiunea română, a devenit un mit, alături de „Mioriţa”, de „Meşterul Manole”, de „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi alături chiar de poemul lui, „Luceafărul”.  După cum Ştefan cel Mare a devenit sfânt în ochii poporului, înainte ca  Biserica noastră să-l canonizeze, aşa şi Eminescu a devenit exponenţial pentru naţiunea noastră. El a fost cel care ne-a scos din mediocritate, ne-a ridicat la acelaşi nivel cu marile culturi ale lumii. Spun aceasta pentru că Eminescu este unul dintre poeţii comparabili cu Dante, Goethe, Baudelaire: este un poet, şi clasic, şi modern şi romantic, având toate faţetele. O dovadă la cele spuse este şi faptul că poeţii care l-au urmat pe Eminescu, precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, se revendică din Eminescu şi sunt toţi eminescieni vrând-nevrând, pentru că direcţia pe care a dat-o marele poet în cultura naţională este una pe care Titu Maiorescu o prevedea, afirmând că veacul al XX-lea va fi sub semnul lui Eminescu. Iată, ne aflăm în veacul al XXI-lea şi tot sub semnul lui Eminescu existăm, pentru că el este o valoare care ne obligă şi care ne dă şansa de a fi în rândul marilor culturi ale lumii. Mai mult decât atât, Eminescu a dat matricea limbii pe care o vorbim astăzi” (din prezentarea făcută în cadrul activităţii „În umbra versului eminescian”, la Colegiul Tehnic de Transporturi şi Construcţii Iaşi);

Publicitate

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu şi atitudinea sa faţă de religie„Eminescu a fost un credincios şi ţinea foarte mult la învăţătura creştin-ortodoxă, dovadă fiind articolele despre religie foarte frumoase din publicistica lui, dintre care unul de excepţie, despre sărbătoarea Paştelui. Aduc aici şi un amănunt interesant, mai ales că astăzi există numeroase discuţii despre necesitatea construirii Catedralei Neamului, anume că Eminescu a susţinut ideea ridicării unei Catedrale a Neamului în Bucureşti. În China există un parc uriaş, în care se găsesc cele mai importante monumente ale lumii. Unul dintre aceste monumente prezente în acest parc este Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ceea ce spune multe despre importanţa unor biserici reprezentative pentru poporul român. Revenind la Eminescu, acesta a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului, şi, probabil, dacă ar fi contemporan cu noi, ar fi scris pozitiv despre acest lucru. De asemenea, el nu era exclusivist, arătând importanţa romano-catolicismului pentru cultura lumii, însă a fost un creştin ortodox autentic, vorbind despre cei trei stâlpi pe care s-a ridicat şi s-a menţinut neamul nostru: credinţa, tradiţia şi limba (vezi „Ziarul Lumina” din 14 ianuarie 2014);

Despre Eminescu în „România literară” nr. 19 din 28 aprilie 2017: Ştefan Cazimir în „Amintirea lui Petru Creţia” : „Petru Creţia va prelua ducerea mai departe şi îngrijirea filologică a ediţiei Eminescu începute de Perpessicius. Acribia lui exemplară va depăşi operaţie în sine a editării, adăugându-i reconstituirea, din membra disjecte, a unor poeme eminesciene inedite. Şi tot lui i se datorează prestigiul Centrului de la Ipoteşti, dedicat promovării studiilor despre viaţa şi opera poetului naţional” ; Mircea Mihăieş în „Urmaşii lui Don Basilio”: Deşi am întrebat câţiva oameni competenţi, niciunul nu a putut să evoce o împrejurare în care, de pildă, Eminescu, să fi participat la „linşarea” vreunui confrate. Dimpotrivă, a fost chiar el victimă a numeroase cabale – iar post-mortem atacurile s-au înmulţit exponenţial (dacă se poate spune aşa)”;Alex Ştefănescu în „Ce bine se scria pe vremuri!”: „Unii scriitori nu-i văd pe semenii lor, văd doar cerul înstelat (este cazul unor poeţi). Alţii văd existenţa umană şi o descriu, uneori în pagini zguduitoare, dar atât fac, o descriu. Alţii, puţini la număr, văd comedia existenţei umane. Printre aceştia se numără Gogol, comparabil din acest punct de vedere cu Balzac şi cu…Eminescu”; Gheorghe Grigurcu, în „Eminescu în Gorj”, despre cartea „Mihai Eminescu – drumuri şi popasuri în Gorj” scrisă de Zenovia Cârlugea: 1. „Ce s-ar putea spune cu exactitate, de pildă, despre trecerea lui Eminescu, la vârsta de 16 ani, prin Novaci? E o ipoteză asupra unei verigi a traseului pe care cu siguranţă l-a parcurs de la Răşinari, prin Horezu, până la Giurgiu”; 2. „Stând de vorbă cu „venerabilul cărturar novăcean” Gheorghe Ciorogariu, scriitorul Ion Filipoiu, citat de Z. Cârlugea, primeşte informaţii asupra prezenţei poetului în localitatea gorjeană, în 1986, în termenii următori:”Dar interlocutorul meu nu vorbea despre o amintire colectivă, ci despre o amintire personală, rămasă în familia bătrânului dascăl Constantin Flitan, din comuna Cernădia, în casa căruia adolescentul pribeag fusese găzduit, spălat şi primenit cu ţoale curate, şi care e dascăl, după atingerea notorietăţii de către poet, evoca, mândru, întâmplarea de – atunci, iar el,  Gheorghe Ciorogariu, o ştia de la socrul său, fostul învăţător Ion Giugiulan, care, la rându-i, o aflase în „cercul învăţătorimii novăcene”; 3. „Istoria literară a aruncat însă o lumină suficient de puternică  asupra unui alt episod al vieţii lui Eminescu., cel al vacanţei petrecute la Floreşti, în vara anului 1878. Aici a fost oaspetele lui Nicolae Mandrea, amic al său, junimist cu studii la Berlin, profesor la Facultatea de Drept din Iaşi”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

AJPIS Botoșani: Plăți de peste 35 milioane de lei pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a virat fondurile necesare pentru plata principalelor beneficii de asistență socială aferente lunii ianuarie 2026, destinate unui număr de 81.899 de beneficiari, în valoare totală de 35.692.829 de lei.

Plățile pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție au fost efectuate din data de 6 februarie 2026, pentru beneficiarii care au optat pentru primirea sumelor în cont bancar, iar începând cu data de 10 februarie vor fi achitate plățile pentru beneficiarii care au optat să primească dreptul prin mandat poștal.

De asemenea, aproximativ 10, 6 milioane de lei vor fi virați, începând cu 13 februarie 2026, de către AJPIS Botoșani, pentru plata drepturilor aferente celor 17.290 persoane cu dizabilități.

Începând cu 20 februarie 2026, vor fi efectuate plățile și pentru celelalte beneficii de asistență socială, după cum urmează: alocație lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, alocație de plasament, indemnizație lunară de hrană pentru persoanele cu TBC și venit minim de incluziune.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Credincioșii botoșăneni, în rugăciune la sărbătoarea Sfântului Haralambie, ocrotitorul Bisericii „Izvorul Tămăduirii”

Publicat

Publicitate

Sfântul Haralambie este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 10 februarie. Numele sfântului este de origine greceasă, fiind compus din cuvintele „haris” (har) si „lampos” (lumina, strălucire), drept pentru care el ar putea să însemne „strălucire a harului”. cunoscut ca izbăvitor de ciumă şi de foamete, apărător al oamenilor, animalelor și a țarinilor.

Și în județul Botoșani este o biserică care de ziua acestui sfânt îmbracă haină de sărbătoare și îl cinstește prin popas de rugăciune impresionant prin evlavie și participare. Mai precis, biserica se află în municipiul Botoșani, o mare binecuvântare pentru micuța comunitate din Parcul Tineretului, cartier mărginaș al orașului, care are ca hram principal Izvorul Tămăduirii. Noul preot paroh, pr. Daniel-Constantin Țăranu, protopop misionar, a adus un suflu nou prin venirea sa, după plecarea la Domnul a părintelui ctitor Ionică Alupoaiei. Oamenii au făcut, la propriu, scut în jurul preotului lor, fiind prezenți în număr mare la slujbe, uniți de aceeași dragoste pentru biserică și de recunoștința față de jertfa celui care a ridicat acest sfânt locaș „cu bănuțul văduvei”. Nici în ziua hramului Sfântului Haralambie nu au făcut rabat de la această rânduială a inimii.

Fiind hramul secundar, încă sunt mulți botoșăneni care nu știu că au șansa să se roage în casa ocrotită de sfânt chiar în orașul lor. Dacă Maica Domnului este Izvor al  Tămăduirii, Sfântul Haralambie este ocrotitorul săracilor şi al bolnavilor. Nici nu se putea o asociere mai potrivită de hramuri pentru o biserică sau parohie, cum este acest lăcaș de cult, cele două sărbători îmbinând latura  liturgică  cu  aceea  social-filantropică.

Primul hram al Sfântului Haralambie sărbătorit cu noul paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii”

Sărbătoarea a început încă de luni seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți din municipiul Botoșani și localitățile limitrofe. Un sobor impresionant de preoți a cerut în rugăciune mijlocirea Sfântului Haralambie în biserica ctitorită de părintele Ioan Alupoaiei cu bănuțul văduvei. Creștinii au participat în număr mare și anul acesta, demonstrând o evlavie deosebită față de acest sfânt însemnat cu cruce neagră în calendar, dar atât de grabnic ajutător.

Răspunsurile la strană au fost oferite de psaltul Simon Petru Mihai și de Cristian Lucan, cărora li s-a alăturat părintele Dumitru Anușcă, deosebit cunoscător al muzicii psaltice. La finalul popasului duhovnicesc, părintele prototop a binecuvântat prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public. Părintele i-a cerut lui Dumnezeu, prin rugăciunea de binecuvântare a acestor prinoase, să le înmulţească „în sfânt locaşul acesta, în oraşul acesta, în ţara aceasta şi în toată lumea Sa”. Pâinile au fost stropite cu vin şi împărţite credincioşilor, după sfârşitul slujbei.

Publicitate

A urmat un cuvânt de învățătură al părintelui protopop Petru Fercal în care a vorbit despre dragostea mai puternică decât moartea, pe care Sfântul Haralambie a avut-o față de Hristos. Credinţa şi minunile Sfântului Haralambie au rămas vii în conştiinţa creştinilor, de-a lungul veacurilor, istoria consemnând numeroase situaţii în care oamenii i-au cerut ajutorul în situaţii grele, iar el i-a ajutat.

„Tradiția părintelui Ionică merge mai departe”

La finalul slujbei Vecerniei cu Litie, părintele paroh Daniel Țăranu a mulțumit tuturor celor care au contribuit la frumusețea hramului închinat Sfântului Haralambie. „Tradiția părintelui Ionică merge mai departe” a încredințat părintele Daniel, aducând bucurie și recunoștință în inimile enoriașilor prezenți.

Marți dimineață, în ziua de prăznuire a Sfântului Haralambie, sărbătoarea a continuat cu Utrenia și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în sobor, o slujbă emoționantă și pătrunzătoare. Părintele Ioan Alupoaiei a fost pomenit de câteva ori, lăsând să cadă pe obrazul multor enoriași o umbră de tristețe.  Ca și în seara care a precedat sărbătoarea, biserica a fost plină de credincioși, veniți din toate părțile orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Haralambie, făcătorul de minuni. La final, a urmat o slujbă de pomenire a celor adormiți, după care gospodinele din parohie și-au demonstrat talentul culinar, oferind creștinilor celor prezenți tradiționalele sărmăluțe.

Ascultarea pe care a lăsat-o părintele Ioan Alupoaiei fiilor săi duhovnicești

Pentru lumea ortodoxă Mucenicul lui Hristos, Haralambie, este mare izbăvitor în vreme de molimă, făcător de minuni și grabnic ajutător al celor care-i cer ajutorul şi citesc Acatistul şi Paraclisul său. Este considerat un sfânt taumaturg, fiind vindecător de boli şi mai ales în vremuri pandemice care afectează milioane de oameni. La ultimul hram pe care părintele Ionică l-a slujit a lăsat un cuvânt ca a ajuns acum să semene cu o poruncă. „Să puneți numele copiilor Haralambie. Noi punem nume de staruri de cinema, de fotbal, în loc să punem nume de creștini, să aibă copilul acolo numele unui sfânt, care te ocrotește, la care te rogi. Iată, Sfântul Haralambie, care împreună cu Maica Domnului pot mijloci înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre”, a spus  părintele Ioan în ultima sa predică.

***

Sfântul Haralambie a fost şi este cinstit de creştinii ortodocşi ca un mare mărturisitor şi ocrotitor al celor aflaţi în suferinţe şi necazuri.

Pentru credinţa sa neclintită şi pentru răbdarea de care a dat dovadă în faţa chinuitorilor, creştinii l-au cinstit şi iubit mult pe Sfântul Haralambie, rugându-l să-i ajute atunci când şi ei erau în suferinţe, boli sau necazuri ale vieţii. Astfel, evlavia credincioşilor ortodocşi l-a considerat pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie ocrotitor de boli, de moarte năprasnică, iar pentru că sfântul fusese păstor înainte de a fi hirotonit, ţăranii îi cereau să le apere animalele domestice şi să-i ajute să aibă roadă bogată. Cu siguranţă, Sfântul i-a ajutat pe foarte mulţi în rugăciunile lor, pentru că altfel nu s-ar putea înţelege mulţimea de tradiţii populare, legate de cinstirea lui, dar şi numărul mare de biserici şi mănăstiri care i-au fost închinate. Sensibili la sfinţii care au fost păstori, românii, cu un bogat trecut pastoral, s-au simţit ataşaţi foarte mult de acest sfânt, construind sfinte locaşuri în cinstea lui şi păstrându-i sfintele moaşte ca daruri nepreţuite şi făcătoare de minuni. Astfel, aproape în toate regiunile din România există cel puţin o biserică închinată Sfântului Haralambie.

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani l-a împrumutat pe mijlocașul Alexandru Bota, de la Universitatea Cluj

Publicat

Publicitate

Echipele de fotbal Universitatea Cluj și FC Botoșani au ajuns, marți, la un acord pentru împrumutul tânărului mijlocaș ofensiv Alexandru Bota, la formația pregătită de Leo Grozavu până la finalul actualului sezon al Superligii.

‘FC Universitatea Cluj și FC Botoșani au ajuns la un acord privind împrumutul mijlocașului ofensiv Alexandru Bota (17 ani) la formația moldavă, până la finalul acestei stagiuni’, a anunțat Universitatea Cluj prin intermediul site-ului oficial.

Internațional de juniori al României la categoriile de vârstă U15, U16, U17 și U18, fotbalistul format la clubul Universitatea Cluj a debutat la prima echipă pe când avea doar 14 ani, 11 luni și 13 zile, într-un derby cu CFR, devenind astfel cel mai tânăr jucător care îmbracă tricoul Universității într-un meci de primă ligă.

Pe lângă această apariție, Bota a mai strâns alte nouă prezențe pentru echipa clujeană, dintre care șase în sezonul precedent.

În actuala ediție a Superligii, tânărul mijlocaș a bifat 81 de minute în trei meciuri, toate în turul sezonului regular, cu Unirea Slobozia, FC Argeș și CFR Cluj.
AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Primarul comunei Drăgușeni, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită

Publicat

Publicitate

Primarul comunei Drăgușeni din județul Botoșani, Eugen Nechita, a fost trimis în judecată de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru luare de mită în formă continuată, se arată într-un comunicat de presă transmis, marți, de DNA.

Primarul este acuzat că, în perioada octombrie 2024 – februarie 2025, la intervale diferite de timp, ar fi pretins cu titlu de mită, de la administratorul unei societăți comerciale, suma totală de 200.000 lei, din care ar fi primit efectiv, în trei tranșe, suma de 90.000 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la efectuarea plăților aferente unor contracte aflate în derulare.

‘În calitatea menționată, inculpatul Nechita Eugen ar fi încheiat, în perioada 2023 – 2024, cu societatea administrată de martor, mai multe contracte de achiziții publice având ca obiect modernizarea unor drumuri, refacerea unui pod, construirea și dotarea unui centru de zi pentru copii, precum și construirea și operaționalizarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice, în valoare totală de 17.332.556 lei, fără TVA. Sumele de bani menționate anterior ar fi fost pretinse și primite de inculpatul Nechita Eugen în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu referitoare la executarea contractelor sus-menționate, cum ar fi: aprobarea situațiilor de lucrări, verificarea conformității lucrărilor executate și aprobarea efectuării plăților’, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii au dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui teren aflat în proprietatea lui Eugen Nechita.

Dosarul de urmărire penală a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending