Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (59)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC:

Dr. Valeriu Lupu publică în „Lumina” nr. 76(3668) din 1 aprilie 2017 eseul „Eminescu, din perspectivă religioasă”. Reţinem: 1. „să nu uităm că Eminescu avea din familie o puternică formaţie religioasă, fapt mai puţin subliniat în abordările biografice, şi atunci doar de o manieră superficială”; 2. „religiozitatea familiei sale era o caracteristică pe ambele linii: maternă şi paternă, dar cu deosebire pe linie maternă”; 3. „gândirea eminesciană nu putea decât să penduleze între diverse concepte filosofice, mituri, tradiţii şi religii, în căutarea adevărului. Şi nici nu se putea altfel, atâta timp cât pentru Eminescu teza morţii (a trecerii în nefiinţă) şi nădejdea învierii (revenirii la viaţă după judecată) erau cele două aspecte care oglindeau, pe de o parte, pesimismul schopenhauerian şi, pe de altă parte, speranţa învierii adusă lumii prin Iisus Hristos”; 4. „răspunsurile la marile întrebări existenţiale au variat în opera eminesciană de la dezamăgire la entuziasm, de la un pesimism ireductibil la o optimism debordant, în funcţie de starea lui de spirit, de asperităţile vieţii pe care trebuia să le înfrunte, de conjuncturile socio-politice cu care era în război şi, desigur de evoluţia cunoaşterii”; 5. „Eminescu însă, prin afinitatea sa absolută pentru tradiţia şi istoria poporului său, nu putea fi decât un om al credinţei strămoşeşti, pentru că el şi-a iubit patria şi neamul cu toată puterea fiinţei sale, s-a contopit cu trăirea şi aspiraţia neamului său, prin urmare, conceptual, în gândire şi în faptă, nu poate fi decât în sânul Bisericii Ortodoxe naţionale”;

Pictorul basarabean Ion Daghi (născut la 16 august 1936 în Olişcani, Orhei) cu privire la modul cum l-a descoperit pe Eminescu: „De mic (mai ales toamna, când se organizau clăcile la ţară) cântam împreună cu alţi săteni melodii pe versurile lui Eminescu: „De ce nu-mi vii”, „Mai am un singur dor”, „Pe lângă plopii fără soţ”…, dar declamam şi „Revedere”, „Dorinţa”, „La steaua” etc. Cel mai straniu era că eu nu cunoşteam titlurile acestor opere şi nici autorul lor. Abia mai târziu, fiind deja student la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1953), am cumpărat clandestin de la un evreu o carte de poezii de-ale lui Eminescu. Şi mare mi-a fost mirarea când am aflat că operele lui mi-au însoţit copilăria, au pus prima piatră de formare a atitudinii mele faţă de lume, natură şi societate şi m-au făcut să mă simt fericit în cele mai grele momente ale vieţii noastre sub jugul ocupaţiei ruseşti, sovietice” (revista „Limba română” nr. 1-2 din 2010);

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu: „Mihai Eminescu, pentru naţiunea română, a devenit un mit, alături de „Mioriţa”, de „Meşterul Manole”, de „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi alături chiar de poemul lui, „Luceafărul”.  După cum Ştefan cel Mare a devenit sfânt în ochii poporului, înainte ca  Biserica noastră să-l canonizeze, aşa şi Eminescu a devenit exponenţial pentru naţiunea noastră. El a fost cel care ne-a scos din mediocritate, ne-a ridicat la acelaşi nivel cu marile culturi ale lumii. Spun aceasta pentru că Eminescu este unul dintre poeţii comparabili cu Dante, Goethe, Baudelaire: este un poet, şi clasic, şi modern şi romantic, având toate faţetele. O dovadă la cele spuse este şi faptul că poeţii care l-au urmat pe Eminescu, precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, se revendică din Eminescu şi sunt toţi eminescieni vrând-nevrând, pentru că direcţia pe care a dat-o marele poet în cultura naţională este una pe care Titu Maiorescu o prevedea, afirmând că veacul al XX-lea va fi sub semnul lui Eminescu. Iată, ne aflăm în veacul al XXI-lea şi tot sub semnul lui Eminescu existăm, pentru că el este o valoare care ne obligă şi care ne dă şansa de a fi în rândul marilor culturi ale lumii. Mai mult decât atât, Eminescu a dat matricea limbii pe care o vorbim astăzi” (din prezentarea făcută în cadrul activităţii „În umbra versului eminescian”, la Colegiul Tehnic de Transporturi şi Construcţii Iaşi);

Publicitate

Cassian Maria Spiridon despre Mihai Eminescu şi atitudinea sa faţă de religie„Eminescu a fost un credincios şi ţinea foarte mult la învăţătura creştin-ortodoxă, dovadă fiind articolele despre religie foarte frumoase din publicistica lui, dintre care unul de excepţie, despre sărbătoarea Paştelui. Aduc aici şi un amănunt interesant, mai ales că astăzi există numeroase discuţii despre necesitatea construirii Catedralei Neamului, anume că Eminescu a susţinut ideea ridicării unei Catedrale a Neamului în Bucureşti. În China există un parc uriaş, în care se găsesc cele mai importante monumente ale lumii. Unul dintre aceste monumente prezente în acest parc este Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ceea ce spune multe despre importanţa unor biserici reprezentative pentru poporul român. Revenind la Eminescu, acesta a fost un susţinător al ideii că avem nevoie de o Catedrală a Neamului, şi, probabil, dacă ar fi contemporan cu noi, ar fi scris pozitiv despre acest lucru. De asemenea, el nu era exclusivist, arătând importanţa romano-catolicismului pentru cultura lumii, însă a fost un creştin ortodox autentic, vorbind despre cei trei stâlpi pe care s-a ridicat şi s-a menţinut neamul nostru: credinţa, tradiţia şi limba (vezi „Ziarul Lumina” din 14 ianuarie 2014);

Despre Eminescu în „România literară” nr. 19 din 28 aprilie 2017: Ştefan Cazimir în „Amintirea lui Petru Creţia” : „Petru Creţia va prelua ducerea mai departe şi îngrijirea filologică a ediţiei Eminescu începute de Perpessicius. Acribia lui exemplară va depăşi operaţie în sine a editării, adăugându-i reconstituirea, din membra disjecte, a unor poeme eminesciene inedite. Şi tot lui i se datorează prestigiul Centrului de la Ipoteşti, dedicat promovării studiilor despre viaţa şi opera poetului naţional” ; Mircea Mihăieş în „Urmaşii lui Don Basilio”: Deşi am întrebat câţiva oameni competenţi, niciunul nu a putut să evoce o împrejurare în care, de pildă, Eminescu, să fi participat la „linşarea” vreunui confrate. Dimpotrivă, a fost chiar el victimă a numeroase cabale – iar post-mortem atacurile s-au înmulţit exponenţial (dacă se poate spune aşa)”;Alex Ştefănescu în „Ce bine se scria pe vremuri!”: „Unii scriitori nu-i văd pe semenii lor, văd doar cerul înstelat (este cazul unor poeţi). Alţii văd existenţa umană şi o descriu, uneori în pagini zguduitoare, dar atât fac, o descriu. Alţii, puţini la număr, văd comedia existenţei umane. Printre aceştia se numără Gogol, comparabil din acest punct de vedere cu Balzac şi cu…Eminescu”; Gheorghe Grigurcu, în „Eminescu în Gorj”, despre cartea „Mihai Eminescu – drumuri şi popasuri în Gorj” scrisă de Zenovia Cârlugea: 1. „Ce s-ar putea spune cu exactitate, de pildă, despre trecerea lui Eminescu, la vârsta de 16 ani, prin Novaci? E o ipoteză asupra unei verigi a traseului pe care cu siguranţă l-a parcurs de la Răşinari, prin Horezu, până la Giurgiu”; 2. „Stând de vorbă cu „venerabilul cărturar novăcean” Gheorghe Ciorogariu, scriitorul Ion Filipoiu, citat de Z. Cârlugea, primeşte informaţii asupra prezenţei poetului în localitatea gorjeană, în 1986, în termenii următori:”Dar interlocutorul meu nu vorbea despre o amintire colectivă, ci despre o amintire personală, rămasă în familia bătrânului dascăl Constantin Flitan, din comuna Cernădia, în casa căruia adolescentul pribeag fusese găzduit, spălat şi primenit cu ţoale curate, şi care e dascăl, după atingerea notorietăţii de către poet, evoca, mândru, întâmplarea de – atunci, iar el,  Gheorghe Ciorogariu, o ştia de la socrul său, fostul învăţător Ion Giugiulan, care, la rându-i, o aflase în „cercul învăţătorimii novăcene”; 3. „Istoria literară a aruncat însă o lumină suficient de puternică  asupra unui alt episod al vieţii lui Eminescu., cel al vacanţei petrecute la Floreşti, în vara anului 1878. Aici a fost oaspetele lui Nicolae Mandrea, amic al său, junimist cu studii la Berlin, profesor la Facultatea de Drept din Iaşi”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (416)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DICȚIONAR SPECIAL 

 O DEFINIŢIE A SINGURĂTĂŢII:  Aparţine lui Manfred Spitzer şi a fost preluată  din volumul acestuia, „Singurătatea –boală nerecunoscută”, de Cristian Pătrăşconiu în eseul său „Elefantul din încăpere: singurătatea” (vezi „Ramuri” nr. 7 din 2023). Spune Manfred Spitzer: „Imaginaţi-vă că ar exista o boală care s-ar manifesta tot mai des şi ar provoca dureri cronice – o maladie contagioasă, încă necercetată de oamenii de ştiinţă, care s-ar răspândi atât de rapid încât nu am avea timp să ne imunizăm împotriva ei, şi care ar fi clasificată drept una dintre cele mai frecvente cauze ale mortalităţii în lumea occidentală. O boală care favorizează apariţia altor suferinţe, de la răceli, depresie şi demenţă la infarct, accident  vascular cerebral şi cancer.  Această boală ar fi, prin urmare, un factor important de risc pentru apariţia altor maladii cu incidenţă crescută şi fatale. În acelaşi timp ar fi înşelătoare, deoarece mulţi dintre cei afectaţi nici nu ar şti că suferă de ea. Această boală chiar există, şi se numeşte SINGURĂTATE”. 

SINDROMUL PARIS:   L-am găsit explicat de Stela Giurgeanu în “Dilema veche” nr. 1011 din 24-30 august 2023: “Sindromul Paris a fost identificat pentru prima data la mijlocul anilor 1980 de un psihiatru japonez, Hiroaki Ota, care a descoperit că turiştii din Japonia sunt cei mai afectaţi de această tulburare – sindromul poate provoca atacuri de panică, de multe ori caracterizate prin halucinaţii sau chiar atitudini agresive faţă de parizieni.  Potrivit lui Ota, cauza principalâ a acestor cazuri este dezamăgirea: turiştii care se aflau pentru prima oară la Paris vin cu nişte aşteptări prea mari şi descoperă la faţa locului că Parisul nu este acel oraş perfect de carte poştală de care s-au îndrăgostit.”

TEORIA SPARGERII SUFLETULUI UNUI POPOR: Aparţine scriitoarei SERENELA GHIŢEANU şi a fost enunţată în cartea sa „Înainte de apocalipsă”. Am întâlnit-o în revista „Orizont” nr. 9 din 2023, preluată într-o cronică a lui Alexandru Oravitzan făcută volumului amintit: „Te-ai gândit că sufletul unui popor se poate sparge sub PRESIUNEA TIMPULUI, în trei bucăţi: una poate să fugă şi să trăiască peste hotare, alta să găsească mijloace să supravieţuiască pe pământul natal, iar alta să se schimonosească, fiind întruchiparea crimelor trecutului, rămase fără dreptate, şi să se întrupeze într-o femeie uriaşă, cu mintea rătăcită, care duhneşte şi horcăie. Poate asta a fost Nebuna, un crâmpei din sufletul rupt în trei al unui popor.” Eu cred că se potriveşte perfect şi poporului român.

 ÎNTREBAREA ANA BLANDIANA:  Am întâlnit-o într-o „Tabletă de sâmbătă” din „România liberă” (1999):Există oare, în întreaga noastră evoluţie, cineva care să fi făcut pentru imaginea românilor în ochii celorlalţi

Publicitate

mai mult decât au făcut Brâncuşi sau Enescu, Eliade, Ionesco sau Cioran? Există cineva care să ne fi făcut să existăm cu mare intensitate decât Eminescu sau Creangă sau Caragiale?” 

SINDROMUL TRAHANACHE:   L-am întâlnit într-un interviu pe care  Eugen Simion l-a acordat lui Daniel Cristea-Enache şi publicat în „Adevărul literar şi artistic” din 11 septembrie 2001. Spune Eugen Simion: „E un sindrom de care intelectualii români nu scapă. Toţi facem parte, de la o anumită vârstă şi de la un grad de notorietate, din COMITETE ŞI COMIŢII, chiar şi atunci când ne ferim ca de foc de ele”.

HOMO  PREVARICATUS:   L-am întâlnit descris de Vladimir Tismăneanu în volumul său „Despre 1989. Naufragiul utopiei” („Humanitas”, 2009): „Tip uman numit astfel de sociologul rus Iuri Levada, ca urmaş al lui homo sovieticus. Homo prevaricatus îşi face prezenţa într-un mod ostentativ fiind dominat de minciună, ca principal element al moştenirii trecutului comunist. Îi este specifică disimularea şi preocuparea de a dezintegra consensul.” 

CUM PRONUNŢĂM TREI NUMEŞtefan Melancu, în „Apostrof” nr. 11 / 2023, publică un interviu cu Dragomir Costineanu, coautor la „Dicţionarul bengali-român” şi la „Dicţionarul hindi-român”. La un moment dat, Dragomir Costineanu ne prezintă cum trebuie pronunţate trei nume cunoscute românilor:

  1. Amita Bhose (pronunţat: Bhoşu);
  2. Rabindranath Tagore (pronunţat: Rabindronath Thakuru);
  3. Maitreyi Devi (pronunţat: Moitreii Debi) 

METAFORA „TURNULUI ÎNCLINAT”:  Aparţine scriitoarei engleze Virginia Woolf şi reprezintă o alternativă la „turnul de fildeş”. Am găsit-o explicată de Teodor Baconschi în „Dileme veche” nr. 1021 din noiembrie 2023:Metafora „turnului înclinat” trimite la tranziţia de la literatura aristocratică, închise în clase sociale etanşe şi rezervată rarefiatului public educat, către o literatură angajată, anxioasă, prin care romancierii veacului XX s-au văzut forţaţi (de războaie, dictaturi şi revoluţii) să-şi reinventeze umanitatea, deodată cu o conştiinţă civică mai degrabă tragică”.

SPĂIMOLOGUL:  „Meserie nouă” inventată de scriitorul Mihai Buzea. L-am întâlnit în articolul său „Toamna vrajbei noastre” şi publicat în „Dilema veche” nr. 1025 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2023. Mihai Buzea descrie astfel această „meserie”: „… foarte la modă, care mai poartă şi alte nume (în limbaj academic, spăimologii se numesc „profeţi apocaliptici”), doar că e concurenţa foarte mare şi nu toţi spăimologii ajung „influenceri”, ci numai unii (foarte puţini, dar foarte bine plătiţi). Specialitatea lor este să anunţe pe toată lumea că vine sfârşitul lumii. Din diverse cauze, că nici spăimologii nu-s proşti, să tabere toţi pe aceeaşi felie de plăcintă: unii s-au autopropus experţi în încălzirea globală, alţii sunt geopoliticieni de înaltă clasă, savanţi de renume mondial care ştiu totul despre războaie. Să nu-i uit pe autodidacţii în ştiinţele economice, oameni care ne explică ce aia „spirala datoriilor” şi cum în curând „se va dărâma toată şandramaua”. Cei mai vechi în branşă sunt desigur experţii în păcate, cei care ştiu exact cât de supărat este pe noi Dumnezeu”. 

LOC DE OFTAT:  Sintagma aparţine poetului Laurenţiu-Ciprian Tudor, şi constituie titlul unui volum al său de poezii, apărut în 2021 la Editura „Şcoala Ardeleană”. „Locul de oftat” l-am găsit explicat chiar de autor într-un interviu acordat Simonei Preda şi publicat în „Ramuri” nr. 11 din 2023: „Orice spaţiu deschis, descris de artă este un LOC DE OFTAT pentru că oftatul este scăparea de preaplinul acumulat. Un volum de poeme este, astfel, un spaţiu cum nu se poate mai bun pentru oftat. Nu pui aici şi tristeţi, şi bucurie, şi doruri, şi amintiri, şi dorinţe, şi chemări? Ba da. Astfel oftatul nu e doar al oboselii, al negativităţii, al încercărilor. E, mai degrabă, un amestec de bine şi rău, de încurcare şi descurcare, de zâmbete şi de încruntări. Oftezi şi de bine, pentru că ai scăpat, pentru că vezi speranţa, pentru că înţelegi că dracul nu e atât de negru şi că îl poţi învinge, te poţi, deci, descurca. Aşa oftatul este semnul cel mai firesc al vieţii, cu toate ale ei. Aşa e şi poezia. Ea este cea care dă seamă de toate”.

Citeste mai mult

Eveniment

Vremea severă de la Botoșani continuă: Vizibilitate sub 100 de metri și rafale violente de vânt

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani se va afla și în continuare sub influența unor fenomene meteorologice specifice sezonului rece, caracterizate prin ninsori, viscol și intensificări ale vântului, potrivit informărilor actualizate transmise de meteorologi.

Autoritățile anunță că, în intervalul următor, vor fi în vigoare mai multe avertizări meteo, cu grade diferite de severitate. Astfel, până mâine, la ora 10:00, este emis un cod galben de ninsori și vânt. În acest interval, va ninge viscolit, vizibilitatea va scădea temporar sub 100 de metri, iar vântul va avea viteze de 50–70 km/h. Local, se va depune un strat de zăpadă cu grosimi cuprinse între 3 și 8 centimetri.

Totodată, până mâine, la ora 02:00, este valabil un cod portocaliu de vânt și ninsori. Meteorologii avertizează că vântul va sufla cu putere, cu rafale de 70–90 km/h, va ninge viscolit, iar vizibilitatea va fi foarte redusă, existând riscul producerii unor situații periculoase.

Un nou cod galben de vânt va intra în vigoare mâine, între orele 10:00 și 23:00, când sunt prognozate intensificări ale vântului cu viteze de 50–70 km/h.

În acest context, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani a înștiințat toate unitățile administrativ-teritoriale din județ cu privire la fenomenele prognozate și a transmis măsurile necesare pentru prevenirea unor evenimente care ar putea pune în pericol siguranța cetățenilor sau ar putea produce pagube materiale.

Evoluția fenomenelor meteorologice este monitorizată permanent prin Centrul Operațional al ISU Botoșani, iar echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul populației, acolo unde situația o va impune.

Publicitate

Autoritățile recomandă cetățenilor să manifeste prudență sporită, să evite deplasările neesențiale pe durata avertizărilor și să se informeze din surse oficiale.

Pe de altă parte, ISU Botoșani a transmis că dacă sunteți nevoiți să porniți la drum, informați-vă despre condițiile de trafic. Puneți în mașină lucrurile necesare în caz de urgență: lanțuri antiderapante, lopată pentru zăpadă, lanternă, sac cu nisip, apă, pături și încărcător pentru telefon.

Aveți grijă unde parcați autoturismele, astfel încât acestea să fie în siguranță.

Informați-vă permanent asupra condițiilor meteorologice și a modului în care evoluează acestea.

În perioada cu vânt puternic, fiți foarte atenți dacă vă deplasați în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți. Dacă este posibil, întrerupeți orice activitate în aer liber și adăpostiți-vă în locuințe sau în spații care să vă asigure protecția.

Nu atingeți firele de electricitate căzute la pământ și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate: corturi, schele sau clădiri cu fațade degradate.

Citeste mai mult

Eveniment

Zi lungă pentru pompierii botoșăneni: Copaci doborâți, stâlp de electricitate prăbușit și circulație blocată pe strada Pacea

Publicat

Publicitate

A fost o zi solicitantă pentru pompierii din Botoșani, care au intervenit pe parcursul mai multor ore pentru înlăturarea efectelor produse de vântul puternic, în contextul Codului Portocaliu aflat în vigoare.

Cele mai multe misiuni s-au desfășurat pe strada Pacea din municipiul Botoșani, unde rafalele au provocat situații periculoase pentru participanții la trafic și pietoni.

Pompierii au intervenit pentru degajarea unui copac căzut pe carosabil, în zona cimitirului de pe strada Pacea. La fața locului a fost trimis un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o autospecială dotată cu accesorii specifice. Arborele a fost tăiat bucată cu bucată, iar circulația în zonă a fost complet blocată.

Tot în zona Pacea, salvatorii au acționat pentru îndepărtarea unui stâlp de electricitate doborât de vânt pe partea carosabilă, dar și pentru tăierea unui copac rupt, care putea să cadă în orice moment.

Intervențiile nu s-au oprit aici. Pompierii au fost solicitați și pentru înlăturarea unei bucăți de tablă desprinse de pe acoperișul unui bloc, care a căzut peste un copac și reprezenta un pericol iminent pentru trecători.

La acțiunile desfășurate pe strada Pacea a intervenit și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Botoșani, care a sprijinit echipajele operative.

Publicitate

În total, pe parcursul zilei, au fost îndepărtați trei arbori care prezentau risc de prăbușire și un stâlp de electricitate, toate aceste intervenții având ca scop eliminarea pericolelor generate de vântul puternic.

O altă misiune a avut loc la intersecția străzii Pacea cu bulevardul George Enescu, unde un copac a fost smuls din rădăcini de rafalele de vânt și a căzut atât peste o mașină parcată, cât și pe partea carosabilă. Din fericire, nu au fost înregistrate victime.

Pompierii au intervenit cu o autospecială dotată corespunzător, arborele fiind tăiat controlat și îndepărtat pentru degajarea zonei în condiții de siguranță.

Reprezentanții Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani anunță că echipajele rămân în teren și continuă monitorizarea zonelor afectate, fiind pregătite să intervină ori de câte ori situația o impune.

Autoritățile le recomandă cetățenilor să manifeste prudență și să evite zonele cu copaci, stâlpi de electricitate sau alte elemente instabile, pe durata manifestării fenomenelor meteorologice periculoase.

Citeste mai mult

Eveniment

Copac doborât de vânt pe acoperișul spitalului din Darabani: Pompierii au intervenit de urgență

Publicat

Publicitate

În această dimineață, pompierii au intervenit de urgență în orașul Darabani, după ce un copac a fost doborât de vânt și a căzut pe acoperișul spitalului din localitate. Alarma a fost dată de angajații unității medicale, care au sesizat riscul iminent de spargere a geamurilor și de avariere a aparatelor de aer condiționat montate pe clădire.

La fața locului au acționat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și ai Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de intervenție dotată cu accesorii pentru tăierea arborilor și o autospecială de salvare și lucru la înălțime. Sprijin a fost acordat și de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Darabani, care a intervenit cu un buldoexcavator.

Intervenția s-a desfășurat în condiții de siguranță, copacul fiind tăiat controlat și îndepărtat fără ca structura clădirii spitalului să fie afectată.

Autoritățile reamintesc faptul că județul Botoșani se află sub incidența unei atenționări meteorologice de tip Cod Portocaliu de vânt puternic, valabilă până mâine, la ora 10:00. Potrivit meteorologilor, vântul va avea intensificări cu viteze cuprinse între 70 și 90 km/h.

În acest context, cetățenii sunt sfătuiți să manifeste prudență sporită, să evite deplasarea în apropierea copacilor, panourilor publicitare sau stâlpilor de electricitate, să nu se adăpostească lângă clădiri aflate în construcție sau construcții improvizate și să parcheze autoturismele la distanță sigură față de elemente care pot fi doborâte de vânt. De asemenea, este recomandată îndepărtarea arborilor sau ramurilor uscate din apropierea locuințelor și evitarea atingerii firelor electrice căzute la pământ.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending