Connect with us
Publicitate

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (5)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Grigore Gherman, interpret de muzică populară şi poet. Îndrăgitul solist s-a născut în data de 23 iunie 1987 în satul Pasat (ţinutul Herţa, Ucraina), un sat de români de lângă Codrii Cosminului.  Înainte de a absolvi cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, secţia Compoziţie Muzică Uşoară, a urmat cursurile Facultăţii de Litere, Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii “Yurii Fedkovici” din Cernăuţi. Pe vremea cât a fost student al Universităţii din Cernăuţi, împreună cu un grup de colege a făcut şi  o perioadă de practică la Biblioteca Judeţeană “Mihai Eminescu” din Botoşani, amfitrion atent fiind distinsa doamnă Cornelia Viziteu, directorul de atunci al instituţiei respective, care i-a purtat, pe urmele poetul nostru national, la Ipoteşti şi la Iaşi.  Cu o alură de lup tânăr, Grigore Gherman este gata să sară oricând întru apărarea crezului său, un crez nu venit oricum, ci în urma unor discuţii cu divinitatea, singura, în opinia poetului, care ar mai putea scoate Herţa din starea de umilinţă în care se află (vezi poemul „la ceai cu Dumnezeu”). Poetul, conştient de românitatea sa şi de injustiţia comisă asupra herţenilor la 29 iunie 1940, îşi alege ca armă poezia şi ca aliat pe Dumnezeu, pentru repararea marii greşeli istorice. Convins fiind că Dumnezeu geometrizează (vezi poemul „la geometrie”), lui Grigore Gherman nu-i rămâne decât actul suprem al atigeometrizării, concretizat, într-o primă fază, prin volumul „Epoca nedescifrată” ( Editura „DrukArt”, Cernăuţi, 2009), mănunchiuri de poeme ce se vor căi de descifrare a dramei sale existenţiale. Herţa, încremenită de ocupaţie, stă precum o bucată de piatră uitată, aşteptându-şi timpul reînvierii.Ce n-au putut face alţii o poate face poetul, iar Grigore Gherman, punându-şi la încercare avantajele tinereţii, şi-a propus să cioplească permanent cu poemul-daltă şi s-o readucă, îmbrăcat în haină de înger, el sculptopoetul, la forma fericită de altădată. Vor dispărea, prin forţa poemului-daltă, „durerea din frunze”, „încătuşarea în umbra de pe piatră”, „netimpul ud ca o scoică”, „omizile ce intuiesc o dramă pentru anotimpurile telurice”, „timpul netimp”, „acele ceasului inflexibil”, „oboseala din picioare”, „starea de manechin de sol”, „rugina umbrei mitologice”, „zidurile din suflet”, „primăverile ce nu mai înfloresc”, „apa ce răvăşeşte sufletul”  etc.

Locuitor al intervalului („între cer şi pământ / faptă şi gând / e un interval // între rău şi bine / ieri şi mâine / e un interval // între lut şi piatră ( viu şi moarte / e un interval / între ură şi iubire / eu şi tine / e un interval „ („interval) ce reprezintă INFERNUL de azi ca rezultat disjunct al intersecţiei dintre RAI (periferia de ieri) şi PARADIS (umbra de mâine), poetul mai are puterea să se hrănească doar cu  „bucăţi de eternitate” venite dintr-o conştiinţă a apartenenţei la neam: Mioriţa, Codrii Cosminului, Ştefan cel Mare şi Sfânt, doina noastră sfântă, tricolorul, Eminescu, Fântâna Albă (unde odihnesc victimele lui Stalin), Alexandru cel Bun, Făt-Frumos,  Ileana Cosânzeana, cântecul privighetorilor sau cântecul popular românesc”. Raportarea la aceste repere pline de esenţă românească completează gradul de asumare a unui demers patriotic sublimat.

În ciclul „la priveghiul îngerilor”, Grigore Gherman pune îngerul  în corespondenţă biunivocă cu vulnerabilităţile timpului prezent şi viitor, având ca exemplu pe cel istoric. Andrei Pleşu spunea că „îngerii ne însoţesc până la capăt şi după capăt”, aspect pe care îl sesizează şi poetul în poemul „lacrimi îngereşti”, aşezat neîntâmplător la pagina 66, fiind şi un poem scris sub semnul lui 6. Cineva, al cărui nume nu-mi vine acum în minte, dar de la care am reţinut imaginea pornită dintr-o mare încărcătură transcendentală, spunea că viaţa lui este exact conversaţia dintre doi îngeri, în cazul său cel al melancoliei, aşezat pe umărul stâng, şi cel al deznădejdii, aşezat pe umărul drept. Din această perspectivă, viaţa lui Grigore Gherman se prefigurează a fi un lung priveghi al celor doi îngeri ce sălăşluiesc pe umerii lui încă verzi: CEL AL POEZIEI şi CEL AL ROMÂNISMULUI. Cartea lui Grigore Gherman, despre care Doina Uricariu spune că „poezia trăieşte, în împlinirile ei, realitatea fracturilor, a antitezelor, iad şi rai, paradis şi infern, împlinire şi obstacol, viaţă şi moarte, ea se scrie ca şi cum ar fi scrisă de alţii, prin exerciţii de descifrare”, se încheie cu un grupaj alcătuit din „micropete cu iluzii”. Fiecare suntem un obiect, parte a obiectului cel mare. Dumnezeu priveşte la noi prin ochelarii săi aburiţi,sesizându-ne ca pe nişte  micropete numai pregătit să mai strivească un destin.   Dintr-o altă perspectivă, în cartea aceasta a lui Grigore Gherman stau faţă în faţă două lumi: „una cu chipul umed de lacrimi” şi alta „cu sufletul de mucegai”. Din 2009, când a apărut cartea în discuţie, şi până azi, Grigore Gherman n-a mai scris o alta, semn că îngerul poezie e mulţumit. În schimb are o activitate prodigioasă ca interpret de muzică populară românească, semn că îngerul românismului e foarte activ.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Județul Botoșani are un nou TEZAUR UMAN VIU. Dumitru Gânga din Cristești a primit titlu în domeniul spiritualitate – povestitor

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani are un nou TEZAUR UMAN VIU a anunțat astăzi pe pagina de socializare Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituția care se ocupă de promovarea culturii populare de la Botoșani.

Dumitru Gânga din comuna Cristești, în vârstă de 84 de ani, a primit acest titlu onorific în domeniul spiritualitate – povestitor (rapsod) – din partea Ministerului Culturii.

Născut pe 10 septembrie 1940, Dumitru_Gânga este al doilea copil din cei zece ai familiei Simion și Mădălina Gânga din Cristești, județul Botoșani, și a deprins de mic copil arta colăcăritului, fiind cel mai vestit vornic al zonei, preluând și ducând mai departe numeroase variante ale iertăciunii, obicei al ritualului de nuntă.

Dosarul a fost depus de doamna Mariana Hodan Ichim, colaborator al Compartimentului Muzică al C.J.C.P.C.T. Botoșani. O felicităm din suflet!

“Este al patrulea titlu de #Tezaur_Uman_Viu câștigat de județul Botoșani în ultimii trei ani!

🔹 ️2022 – Aurica Cojocariu (țesătoare)

Publicitate

🔹️ 2023 – Ileana Țârliman (țesătoare) și Constantin Ciubotărița (meșter pielar)

🔹️ 2024 – Dumitru Gânga (rapsod – vornic)

Întreaga echipă a centrului este foarte fericită, cu atât mai mult cu cât aceste Tezaure Umane Vii vor primi și o indemnizație conform OMC 2774/12.04.2024.”, a transmis Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani pe pagina de socializare.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Cât va costa litru de motorină sau benzină de la 1 iulie. Crește acciza la carburanți. Cât vom plăti mai mult pe un plin

Publicat

Publicitate

Acciza pe carburanți va crește începând cu 1 iulie, ceea ce va duce la majorarea prețurilor carburanților. Potrivit unei decizii guvernamentale de anul trecut, accizele la benzină și motorină vor fi mărite în două etape, relatează alba24.ro.

Prima etapă a avut loc la 1 ianuarie. Atunci, preţurile la pompă au crescut, imediat.

Benzina s-a scumpit cu 29 de bani pe litru, iar motorina cu 26 de bani pe litru, în comparaţie cu sfârşitul anului trecut, scrie și Economedia.

Crește prețul la carburanți de la 1 iulie

Accizele la benzina fără plumb vor fi majorate cu 363,24 lei / 1.000 de litri, iar cele la motorină cu 332,9 lei / 1.000 de litri, în comparaţie cu nivelul stabilit la 1 ianuarie.

Astfel, prețul la pompă va crește cu 0,43 de lei pe litru la benzină și cu 0,39 de lei la litrul de motorină.

Publicitate

În practică, prețul ar putea crește ceva mai mult, cu aproximativ 50 de lei pe litru, spun chiar reprezentanții asociațiilor de benzinari particulari.

Dacă luăm ca reper cele mai recente preţuri medii la benzină şi motorină şi adăugăm majorarea de acciză cu TVA, atunci, de la 1 iulie, litrul de benzină ar costa 7 lei şi 39 de bani, iar cel de motorină 7 lei şi 42 de bani, conform calculelor Economedia.

În aceste condiții, pentru un plin cu 50 de litri de benzină, de la 1 iulie, şoferii ar putea plăti în plus faţă de preţurile din 16 iunie, cu 21 de lei şi 50 de bani, iar pentru un plin cu 50 de litri de motorină, cu 20 de lei, au mai precizat jurnaliștii publicației amintit.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

25-29 iunie 2024: Începe Școala de vară pentru tinerii cercetători filologi – Ipotești – Ediția a VI-a

Publicat

Publicitate

Organizată de Departamentul de literatură română și teoria literaturii, Centrul de Cercetare în Filologie Modernă din cadrul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, Școala de vară pentru tinerii cercetători filologi își va desfășura activitatea în perioada 25-29 iunie 2024.

Școala de vară de la Ipotești, ajunsă la a șasea ediție, vine anul acesta în întâmpinarea tinerilor cercetători filologi, masteranzi și doctoranzi, din țară și din străinătate, cu o invitație la dialog pe tema Redefinirea Studiilor literare românești: răscruci, reluări, renunțări, revoluții? Lucrările Școlii de vară se constituie, astfel, ca un preambul pentru cea de-a noua Conferință internațională de studii românești (CISR9), care va fi organizată în toamna lui 2024, tot la Memorialul Ipotești, în parteneriat cu Universitatea din București, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Programul Școlii de vară include conferințe: Studiile despre memorie și importanța lor pentru cercetătorii umaniști (prof. Arleen Ionescu, Shanghai Jiao Tong University/UVT); Haiducia la români. Adaptări transmediale (prof. univ. dr. Roxana Patraș, UAIC); Dincolo de traumă: Herta Müller și bucuria de a trăi (prof. univ. dr. Antonio Patraș, UAIC); Revizitându-l pe slavistul Vatroslav Jagić. Un sondaj prin baza de date Arcanum (conf. dr. Radu Mârza, UBB); workshopuri (lect. dr. Eugen Wohl, UBB;  conf. dr. Radu Mârza, UBB; traducătorul Florin Bican; prof. dr. Ioana Bican), prezentări ale doctoranzilor.

Pe 29 iunie, în încheierea Școlii de vară, va avea loc o nouă ediție a proiectului „Poeți în dialog”, moderată de cerc. II Lucia Țurcanu. Invitații ediției sunt poeții Andrei Doboș și Alexandru Cosmescu.

Citeste mai mult

Eveniment

Razie la Dorohoi: Aproape două sute de șoferi amendați de polițiști în trafic

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi, împreună cu cei ai Secțiilor de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi, nr. 5 Mihăileni, nr. 6 Pomârla și ai Serviciului Rutier au organizat o acțiune cu efective mărite, pe raza municipiului Dorohoi, precum și în zonele limitrofe acestuia, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de siguranță rutieră.

 

Activitățile au fost concentrate în zona localurilor publice și în cele în care se formează aglomerări de persoane, prilej cu care au fost legitimate peste 180 de persoane și au fost controlate 140 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 190 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 50.000 de lei.

 

Dintre sancțiuni, cele mai multe, respectiv 109 sancțiuni au fost aplicate pentru depășirea limitei legale de viteză.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending