Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (5)

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Grigore Gherman, interpret de muzică populară şi poet. Îndrăgitul solist s-a născut în data de 23 iunie 1987 în satul Pasat (ţinutul Herţa, Ucraina), un sat de români de lângă Codrii Cosminului.  Înainte de a absolvi cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, secţia Compoziţie Muzică Uşoară, a urmat cursurile Facultăţii de Litere, Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii “Yurii Fedkovici” din Cernăuţi. Pe vremea cât a fost student al Universităţii din Cernăuţi, împreună cu un grup de colege a făcut şi  o perioadă de practică la Biblioteca Judeţeană “Mihai Eminescu” din Botoşani, amfitrion atent fiind distinsa doamnă Cornelia Viziteu, directorul de atunci al instituţiei respective, care i-a purtat, pe urmele poetul nostru national, la Ipoteşti şi la Iaşi.  Cu o alură de lup tânăr, Grigore Gherman este gata să sară oricând întru apărarea crezului său, un crez nu venit oricum, ci în urma unor discuţii cu divinitatea, singura, în opinia poetului, care ar mai putea scoate Herţa din starea de umilinţă în care se află (vezi poemul „la ceai cu Dumnezeu”). Poetul, conştient de românitatea sa şi de injustiţia comisă asupra herţenilor la 29 iunie 1940, îşi alege ca armă poezia şi ca aliat pe Dumnezeu, pentru repararea marii greşeli istorice. Convins fiind că Dumnezeu geometrizează (vezi poemul „la geometrie”), lui Grigore Gherman nu-i rămâne decât actul suprem al atigeometrizării, concretizat, într-o primă fază, prin volumul „Epoca nedescifrată” ( Editura „DrukArt”, Cernăuţi, 2009), mănunchiuri de poeme ce se vor căi de descifrare a dramei sale existenţiale. Herţa, încremenită de ocupaţie, stă precum o bucată de piatră uitată, aşteptându-şi timpul reînvierii.Ce n-au putut face alţii o poate face poetul, iar Grigore Gherman, punându-şi la încercare avantajele tinereţii, şi-a propus să cioplească permanent cu poemul-daltă şi s-o readucă, îmbrăcat în haină de înger, el sculptopoetul, la forma fericită de altădată. Vor dispărea, prin forţa poemului-daltă, „durerea din frunze”, „încătuşarea în umbra de pe piatră”, „netimpul ud ca o scoică”, „omizile ce intuiesc o dramă pentru anotimpurile telurice”, „timpul netimp”, „acele ceasului inflexibil”, „oboseala din picioare”, „starea de manechin de sol”, „rugina umbrei mitologice”, „zidurile din suflet”, „primăverile ce nu mai înfloresc”, „apa ce răvăşeşte sufletul”  etc.

Locuitor al intervalului („între cer şi pământ / faptă şi gând / e un interval // între rău şi bine / ieri şi mâine / e un interval // între lut şi piatră ( viu şi moarte / e un interval / între ură şi iubire / eu şi tine / e un interval „ („interval) ce reprezintă INFERNUL de azi ca rezultat disjunct al intersecţiei dintre RAI (periferia de ieri) şi PARADIS (umbra de mâine), poetul mai are puterea să se hrănească doar cu  „bucăţi de eternitate” venite dintr-o conştiinţă a apartenenţei la neam: Mioriţa, Codrii Cosminului, Ştefan cel Mare şi Sfânt, doina noastră sfântă, tricolorul, Eminescu, Fântâna Albă (unde odihnesc victimele lui Stalin), Alexandru cel Bun, Făt-Frumos,  Ileana Cosânzeana, cântecul privighetorilor sau cântecul popular românesc”. Raportarea la aceste repere pline de esenţă românească completează gradul de asumare a unui demers patriotic sublimat.

În ciclul „la priveghiul îngerilor”, Grigore Gherman pune îngerul  în corespondenţă biunivocă cu vulnerabilităţile timpului prezent şi viitor, având ca exemplu pe cel istoric. Andrei Pleşu spunea că „îngerii ne însoţesc până la capăt şi după capăt”, aspect pe care îl sesizează şi poetul în poemul „lacrimi îngereşti”, aşezat neîntâmplător la pagina 66, fiind şi un poem scris sub semnul lui 6. Cineva, al cărui nume nu-mi vine acum în minte, dar de la care am reţinut imaginea pornită dintr-o mare încărcătură transcendentală, spunea că viaţa lui este exact conversaţia dintre doi îngeri, în cazul său cel al melancoliei, aşezat pe umărul stâng, şi cel al deznădejdii, aşezat pe umărul drept. Din această perspectivă, viaţa lui Grigore Gherman se prefigurează a fi un lung priveghi al celor doi îngeri ce sălăşluiesc pe umerii lui încă verzi: CEL AL POEZIEI şi CEL AL ROMÂNISMULUI. Cartea lui Grigore Gherman, despre care Doina Uricariu spune că „poezia trăieşte, în împlinirile ei, realitatea fracturilor, a antitezelor, iad şi rai, paradis şi infern, împlinire şi obstacol, viaţă şi moarte, ea se scrie ca şi cum ar fi scrisă de alţii, prin exerciţii de descifrare”, se încheie cu un grupaj alcătuit din „micropete cu iluzii”. Fiecare suntem un obiect, parte a obiectului cel mare. Dumnezeu priveşte la noi prin ochelarii săi aburiţi,sesizându-ne ca pe nişte  micropete numai pregătit să mai strivească un destin.   Dintr-o altă perspectivă, în cartea aceasta a lui Grigore Gherman stau faţă în faţă două lumi: „una cu chipul umed de lacrimi” şi alta „cu sufletul de mucegai”. Din 2009, când a apărut cartea în discuţie, şi până azi, Grigore Gherman n-a mai scris o alta, semn că îngerul poezie e mulţumit. În schimb are o activitate prodigioasă ca interpret de muzică populară românească, semn că îngerul românismului e foarte activ.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

acum 2 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending