Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (5)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Grigore Gherman, interpret de muzică populară şi poet. Îndrăgitul solist s-a născut în data de 23 iunie 1987 în satul Pasat (ţinutul Herţa, Ucraina), un sat de români de lângă Codrii Cosminului.  Înainte de a absolvi cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, secţia Compoziţie Muzică Uşoară, a urmat cursurile Facultăţii de Litere, Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii “Yurii Fedkovici” din Cernăuţi. Pe vremea cât a fost student al Universităţii din Cernăuţi, împreună cu un grup de colege a făcut şi  o perioadă de practică la Biblioteca Judeţeană “Mihai Eminescu” din Botoşani, amfitrion atent fiind distinsa doamnă Cornelia Viziteu, directorul de atunci al instituţiei respective, care i-a purtat, pe urmele poetul nostru national, la Ipoteşti şi la Iaşi.  Cu o alură de lup tânăr, Grigore Gherman este gata să sară oricând întru apărarea crezului său, un crez nu venit oricum, ci în urma unor discuţii cu divinitatea, singura, în opinia poetului, care ar mai putea scoate Herţa din starea de umilinţă în care se află (vezi poemul „la ceai cu Dumnezeu”). Poetul, conştient de românitatea sa şi de injustiţia comisă asupra herţenilor la 29 iunie 1940, îşi alege ca armă poezia şi ca aliat pe Dumnezeu, pentru repararea marii greşeli istorice. Convins fiind că Dumnezeu geometrizează (vezi poemul „la geometrie”), lui Grigore Gherman nu-i rămâne decât actul suprem al atigeometrizării, concretizat, într-o primă fază, prin volumul „Epoca nedescifrată” ( Editura „DrukArt”, Cernăuţi, 2009), mănunchiuri de poeme ce se vor căi de descifrare a dramei sale existenţiale. Herţa, încremenită de ocupaţie, stă precum o bucată de piatră uitată, aşteptându-şi timpul reînvierii.Ce n-au putut face alţii o poate face poetul, iar Grigore Gherman, punându-şi la încercare avantajele tinereţii, şi-a propus să cioplească permanent cu poemul-daltă şi s-o readucă, îmbrăcat în haină de înger, el sculptopoetul, la forma fericită de altădată. Vor dispărea, prin forţa poemului-daltă, „durerea din frunze”, „încătuşarea în umbra de pe piatră”, „netimpul ud ca o scoică”, „omizile ce intuiesc o dramă pentru anotimpurile telurice”, „timpul netimp”, „acele ceasului inflexibil”, „oboseala din picioare”, „starea de manechin de sol”, „rugina umbrei mitologice”, „zidurile din suflet”, „primăverile ce nu mai înfloresc”, „apa ce răvăşeşte sufletul”  etc.

Locuitor al intervalului („între cer şi pământ / faptă şi gând / e un interval // între rău şi bine / ieri şi mâine / e un interval // între lut şi piatră ( viu şi moarte / e un interval / între ură şi iubire / eu şi tine / e un interval „ („interval) ce reprezintă INFERNUL de azi ca rezultat disjunct al intersecţiei dintre RAI (periferia de ieri) şi PARADIS (umbra de mâine), poetul mai are puterea să se hrănească doar cu  „bucăţi de eternitate” venite dintr-o conştiinţă a apartenenţei la neam: Mioriţa, Codrii Cosminului, Ştefan cel Mare şi Sfânt, doina noastră sfântă, tricolorul, Eminescu, Fântâna Albă (unde odihnesc victimele lui Stalin), Alexandru cel Bun, Făt-Frumos,  Ileana Cosânzeana, cântecul privighetorilor sau cântecul popular românesc”. Raportarea la aceste repere pline de esenţă românească completează gradul de asumare a unui demers patriotic sublimat.

În ciclul „la priveghiul îngerilor”, Grigore Gherman pune îngerul  în corespondenţă biunivocă cu vulnerabilităţile timpului prezent şi viitor, având ca exemplu pe cel istoric. Andrei Pleşu spunea că „îngerii ne însoţesc până la capăt şi după capăt”, aspect pe care îl sesizează şi poetul în poemul „lacrimi îngereşti”, aşezat neîntâmplător la pagina 66, fiind şi un poem scris sub semnul lui 6. Cineva, al cărui nume nu-mi vine acum în minte, dar de la care am reţinut imaginea pornită dintr-o mare încărcătură transcendentală, spunea că viaţa lui este exact conversaţia dintre doi îngeri, în cazul său cel al melancoliei, aşezat pe umărul stâng, şi cel al deznădejdii, aşezat pe umărul drept. Din această perspectivă, viaţa lui Grigore Gherman se prefigurează a fi un lung priveghi al celor doi îngeri ce sălăşluiesc pe umerii lui încă verzi: CEL AL POEZIEI şi CEL AL ROMÂNISMULUI. Cartea lui Grigore Gherman, despre care Doina Uricariu spune că „poezia trăieşte, în împlinirile ei, realitatea fracturilor, a antitezelor, iad şi rai, paradis şi infern, împlinire şi obstacol, viaţă şi moarte, ea se scrie ca şi cum ar fi scrisă de alţii, prin exerciţii de descifrare”, se încheie cu un grupaj alcătuit din „micropete cu iluzii”. Fiecare suntem un obiect, parte a obiectului cel mare. Dumnezeu priveşte la noi prin ochelarii săi aburiţi,sesizându-ne ca pe nişte  micropete numai pregătit să mai strivească un destin.   Dintr-o altă perspectivă, în cartea aceasta a lui Grigore Gherman stau faţă în faţă două lumi: „una cu chipul umed de lacrimi” şi alta „cu sufletul de mucegai”. Din 2009, când a apărut cartea în discuţie, şi până azi, Grigore Gherman n-a mai scris o alta, semn că îngerul poezie e mulţumit. În schimb are o activitate prodigioasă ca interpret de muzică populară românească, semn că îngerul românismului e foarte activ.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

Cât de aproape de gardul vecinului poate fi plantat un copac și cine este proprietarul fructelor care cad dincolo de gard

Publicat

Cât de aproape de gardul vecinului poate fi plantat un copac și cine este proprietarul fructelor care cad dincolo de gard? Adesea, copacii și gardurile vii plantate la limita dintre proprietăți stârnesc dispute aprige între vecini.

Articolul 613 din noul Cod Civil, reglementează această situație: distanţa minimă pentru arborii plantați pe propria proprietate trebuie să fie de minim 2 metri de linia de hotar, explică alba24.ro.

Legea reglementează și ale cui sunt fructele care cad pe terenul vecinului.

Atenție însă, doar copacii care nu depășesc înălțimea de doi metri, plantațiile și gardurile vii se supun acestei reguli.

La alineatul 1 al articolului amintit se menționează că

  • „în lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii.”

Ce se întâmplă dacă nu se respectă distanța?

Legiuitorul a stabilit că, în caz de nerespectare a distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate, relatează Adevarul.

De asemenea, tot la articolul 613, alineatul 3, se stipulează că

  • „proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său.”

Citeste mai mult

Eveniment

Elicopterul SMURD a fost chemat la Dorohoi pentru a prelua o femeie în stare gravă

Publicat

Medicii dorohoieni au decis să apeleze la transportul aerian în cazul unei paciente care avea nevoie urgentă de ajutor medical de specialitate.

O femeie de 74 de ani se luptă pentru viață după ce a suferit un infarct. Doctorii au decis să o trimită cu elicopterul SMURD la o clinică din județul vecin pentru intervenții de specialitate.

Aeronava sanitară a aterizat pe Stadionul Municipal Dorohoi.

Citeste mai mult

Eveniment

Mai puțin de jumătate din populația României este activă în câmpul muncii

Publicat

Procesul de îmbătrânire se accentuează în România. Mai puțin de jumătate dintre români sunt activi în câmpul muncii și produc pentru a susține întreg sistemul, informează alba24.ro

Este o tendință care se va accentua în anii care urmează, avertizează economiștii.

Dintr-un total de aproape 19 milioane de oameni, 10,8 sunt inactivi în câmpul muncii, 39,5% dintre ei sunt pensionari și beneficiari de ajutor social, iar 32%, elevi și studenți.

Cele mai recente cifre oferite de Institutul Național de Statistică ne arată că populația activă a țării noastre este de aproape 8,2 milioane de persoane.

Citeste mai mult

Eveniment

Două incendii la Crasnaleuca și Flămânzi, în ultimele 24 de ore. Pompierii fac din nou apel la responsabilitate

Publicat

Pompierii botoșăneni au fost la datorie 24 de ore din 24 pentru intervenția imediată la solicitările cetățenilor și gestionarea optimă a situațiilor de urgență, produse la nivel local.

În ultimele ore, aceștia au acționat pentru stingerea a două incendii și acordarea primului ajutor și transportul la spital a unui număr de zece de persoane care aveau probleme medicale.

La aceste evenimente se adaugă două activități de verificare a secției ATI de la Spitalul de Urgență Județean „Mavromati” Botoșani, două misiuni în sprijinul refugiaților din Ucraina și două misiuni de recunoaștere în teren.

 

▪ stingerea a două incendii

 

Pompierii botoșăneni au fost solicitați, ieri după-amiază, să intervină pentru stingerea a două incendii, la Flămânzi și Crasnaleuca.

Acestea au fost stinse înainte de a produce pagube materiale însemnate.

Evenimentul de la Crasnaleuca s-a produs ca urmare a utilizării unei sobe defecte, iar la Flâmânzi din cauza unui coș de fum necurățat de funingine.

Pentru evitarea unor incidente similare, ISU Botoșani vă reamintește câteva măsuri de prevenire:

– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

– nu așezați materiale combustibile în spaţiile dintre sobă şi perete;

– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

– nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba și evitaţi supraîncărcarea acesteia;

– nu puneți hainele la uscat, pe sobă;

– în timpul funcționării, nu lăsați ușa sobei deschisă;

– amplasaţi, în faţa sobelor cu lemne, o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;

– focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor;

– stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;

– nu adormiţi niciodată cu focul aprins în sobă;

– depozitați cenuşa şi jarul provenite de la sobe într-un loc special amenajat. Jăratecul nestins nu trebuie aruncat în apropierea casei, a adăposturilor animalelor, a magaziilor de lemne sau de furaje.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Nu uitați! Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate