Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (48)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Ovidiu Chelaru şi colecţia lui de „muşcături de lebădă”. O carte intitulată „Biruitorii” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 2021) n-o poate scrie decât tot un biruitor. Botoşăneanul Ovidiu Chelaru este el însuşi un învingător fiindcă nu trece o zi fără să lase un semn încadrat categoriei binelui. Ca inginer a fost un inovator şi un proactiv, făcând parte din  felia de 10% a celor care propun proiecte şi acţionează spre a le îndeplini. Ca manager a fost unul intuitiv, principalele sale însuşiri fiind creativitatea, inteligenţa emoţională şi intuiţia, care s-au transmis şi în îndelungata viaţă de pensionar. Am interacţionat în diferite situaţii şi  rareori mi-a fost dat să întâlnesc oameni  dominaţi de pasiunea şi plăcerea de a face şi a comunica, precum Ovidiu Chelaru. Aş exemplifica prin ultimii 20-25 de ani în care s-a dedicat total unui vis pornit dintr-un talent înnăscut, acela de a se dedica scrisului şi a tot ce derivă de aici: o conduită, un crez,  cărţi, o societate, o revistă etc.  Aş putea spune fără să greşesc că Ovidiu Chelaru a luat viaţa şi oamenii în serios, iar acolo unde a simţit  că neseriozitatea îşi face loc, nu a abdicat de la sistemul lui de valori. Dacă până la pensionare Ovidiu Chelaru a fost un om al lucrurilor impuse de meserie, ca pensionar a conştientizat cât de valabilă este o vorbă a lui Borges: „Cred că unui poet toate lucrurile îi sunt date pentru a fi transformate în poezie. Orice experienţă trebuie transformată în poezie şi, dacă am fi poeţi cu adevărat, ne-am gândi că fiecare clipă din viaţă e frumoasă, chiar dacă nu pare totdeauna aşa”. Şi a devenit un altul, a devenit poet. Această disponibilitate de a se transforma mă face să-l consider un bovaric. Cei care i-au urmărit parcursul vieţii, Ovidiu Chelaru a depăşit 90 de ani şi a scris peste 36 de cărţi,  îl pot asemăna cu Flaubert, în care coexistau două personalităţi distincte: una reală bazată pe o veşnică alergătură după adevăr, şi una  acoperită de poezie , „una plină de lirism, de sonorităţi ale frazei ce se înalţă spre idee ca un zbor de păsări”, cum ar zice o distinsă universitară. Nu întâmplător multe medalioane se deschid sau  au o finalitate plină de lirism, autorul  apelând la cea de-a doua personalitate a sa. Iată, spre exemplu cum debutează primul capitol intitulat „Colegi de liceu”: Din înaltul unor vremuri / Care țin de Dumnezeu, / Ai ajuns să te cutremuri / După anii de liceu. // Unde sunteți bănci uitate / Dar și voi copii cuminți, / Cât și teze copiate / Când pozam ca niște sfinți. //  Și zâmbeam mefistofelic / Către dascălii scorțoși, /  Clipa se-nălța homeric / Pentru anii cei frumoși. //  Unde sunteți serenade /  Sub ferestre viorii, / În atâtea promenade /  Pline ochi de melodii. // Când Elene Cosânzene /  Se topeau de dor și foc, /  În plămada unor gene /  Se trezeau fără noroc. //  Din soborul unor vremuri /  Cu făclii din Prometeu, / Fără voie te cutremuri / După anii de liceu.”  Să remarcăm tonul extrem de  sentimental, unul care străbate cartea de la un capăt la altul, semn că Ovidiu Chelaru ştie un lucru pe care şi l-a asumat în întreaga sa operă: a fi foarte sentimental înseamnă a avea succes.

Încerc să pătrund în  intimitatea criteriilor de selecţie a biruitorilor ce au compus lista lui Ovidiu Chelaru pe care şi-au făcut loc colegi de liceu şi facultate, colegi de breaslă, colaboratori, membri ai Societăţii Scriitorilor Botoşăneni „Mihai Eminescu”, colaboratori ai revistei „Memento Mori” sau personalităţi botoşănene. Se vede clar că autorul a alcătuit fiecăruia câte o ecuaţie existenţială care, zic eu, se pliază perfect pe cea a autorului, adică sursele de energie specifice amplificate de  apăsătorul sentiment al timpului şi al zădărniciei. Personajele alese de Ovidiu Chelaru au conştientizat că timpul acordat de divinitate vieţii lor e foarte scurt şi că trebuie acţionat repede şi cu temeinicie.  Din altă perspectivă, „locuitorii” acestui volum au avut puterea de a se reinventa mereu, ei refuzând momentele de lâncezeală pe care  ţi le poate oferi viaţa prin dulci complaceri sau transformări istorice. Ei sunt un fel de „drumeţi incendiari”, ca să folosesc o metaforă cunoscută a lui Gellu Naum. Pe întreg parcursul cărţii nu întâlneşti personaje obosite şi nesigure. Fiindcă pe multe le cunosc, le ştiu activitatea, pot spune că toate sunt adeptele unui nonconformism ponderat, au cultură şi iubesc viaţa şi oamenii. Mai mult, au avut ştiinţa gestionării idealului de sine printr-o armonizare  a Eului real (cel de la un moment dat) cu Eul ideal, diminuându-le radical momentele de nesiguranţă.  Ovidiu Chelaru i-a ales pe cei a căror viaţă a fost complementată de tonuri grave, aspre, exacte, lucide.  Într-un cuvânt, nu sunt „oameni de pripas”, cum i-ar defini Gheorghe Grigurcu pe cei care se diferenţiază în mod negativ, absenţi din locurile cele mai fireşti, incapabili de o alipire socială, suspendaţi într-o dramatică indeterminare. Trebuie citită această carte pe care o asociez unei colecţii de „muşcături de lebădă” ovidiene.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Olimpiada Balcanică de Fizică 2025. Patru elevi români au obținut premii

Publicat

Publicitate

Patru elevi în lotul României și patru medalii – trei de aur (dintr-un total de cinci acordate la nivelul competiției) și una de argint, la Olimpiada Balcanică de Fizică 2025, informează Ministerul Educației.

Fericiții câștigători sunt:

– Alexandru Jicu, Colegiul Naţional Gheorghe Vrănceanu, Bacău, medalie de aur și Premiu special, pentru problemă rezolvată cu punctaj maxim

– Dragoş Popuţe, Liceul Teoretic Grigore Moisil, Timişoara, medalie de aur

– David Neaţă, Liceul Teoretic Internaţinal de Informatică Bucureşti, medalie de aur

– Antonio Stoica, Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, Constanţa, medalie de argint

Publicitate

Competiția s-a desfășurat în perioada 26-30 iunie 2025 la Ohrid, în Macedonia de Nord. La această ediție au participat 62 elevi din 16 ţări, fiind singura olimpiadă de fizică dedicată exclusiv juniorilor.

Echipa României i-a avut ca lideri pe dl. prof. dr. Costin Dobrotă, de la Colegiul Naţional Dimitrie Cantemir din Oneşti, și pe dna. prof. Adriana Radu, de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Ploieşti. Nivelul ştiinţific înalt al olimpiadei este asigurat de către Comitetul Ştiinţific Internaţional al acesteia, organism în care reprezentantul României este dl. conf. univ. dr. Sebastian Popescu, de la Facultatea de Fizică a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Întreaga activitate de pregătire şi de selecţie a lotului naţional a fost coordonată de către dna. prof. Ana Naghi, inspector general în Ministerul Educației şi Cercetării.

Citeste mai mult

Eveniment

78,3% – Rata de promovare în prima sesiune a examenului național de bacalaureat 2025 în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Rezultatele finale obținute de absolvenții studiilor liceale la probele scrise ale examenului național de bacalaureat (sesiunea iunie 2025 au fost afișate astăzi, 30 iunie, în centrele de examen și pe site-ul dedicat (h bacalaureat.edu.ro).

 

La nivelul județului Botoșani, pentru promoția curentă, rata de reușită este de 78,3%, iar pentru promoțiile anterioare – 35,4%.

 

Rata de promovare cumulată (absolvenți din promoția curentă și din promoțiile anterioare), înregistrată după soluționarea contestațiilor, este de 74,4 % (în creștere cu 2,2%, comparativ cu afișarea rezultatelor inițiale – 72,2%.

 

Publicitate

Astfel, din totalul celor 2117 candidați prezenți (1933 din promoția curentă și 184 din promoțiile anterioare) au promovat 1582 candidați: 1514 de candidați aparțin promoției 2025, iar 68 provin din promoțiile anterioare. Precizăm că procentul de promovare se calculează din totalul candidaților prezenți.

 

Nu s-au înregistrat medii de 10 (zece) în această sesiune.

 

La nivelul județului Botoșani au fost depuse 450 de cereri de vizualizare a lucrărilor: proba E) a) – 181, proba E) c) – 140, iar la proba E) d) – 129.

 

Contestațiile înregistrate au fost în număr de 758. Din acest total, 303 contestații au vizat note la proba E) a), 271 contestații la proba E) c) și 184 de contestații la proba E) d). După parcurgerea procedurii de reevaluare, notele inițiale au fost modificate, conform metodologiei, după cum urmează: 478 în plus, 245 în minus, iar 35 de lucrări au rămas cu aceeași notă.

 

A doua sesiune de examen se va desfășura în perioada 4 – 26 august 2025, fiind precedată de etapa de înscriere (14 – 21 iulie 2025).

 

„Felicitări tuturor candidaților pentru efortul depus! Celor care au reușit, vă doresc mult succes în continuare, fie că alegeți să continuați studiile în învățământul universitar, fie că doriți să vă angajați! Continuați să vă urmați visurile și să munciți cu perseverență!” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Înscrieri la Atelierele de interpretare a textului CreativLit, ediția a VII-a, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, intenționează să organizeze, în ultima săptămână din iulie, a VII-a ediție a Atelierelor de interpretare a textului CreativLit.

Atelierele de interpretare a textului CreativLit au drept obiectiv, pe de o parte, promovarea operei eminesciene și, pe de altă parte, medierea dialogului cu scriitorii contemporani. Astfel, programul include atât ateliere în care se comentează poezie și proză eminesciană, cât și ateliere în care se propun pentru discuții texte ale scriitorilor contemporani. Sunt invitați un poet și un prozator, aceștia fiind prezenți la discuțiile pe marginea textelor lor. Participanții la ateliere au ocazia să participe la dialoguri cu scriitorii invitați și la lecturile susținute de aceștia.

La edițiile anterioare ale Atelierelor de interpretare a textului CreativLit de la Ipotești au participat, ca scriitori-invitați: Ana Blandiana, Nora Iuga (2018), Ion Mureșan, Mina Decu, Florin Partene (2019), Ion Pop, Adrian Popescu (2021), Varujan Vosganian, Emilian Galaicu-Păun (2022), Nichita Danilov, Radu Aldulescu (2023), Andreea Răsuceanu și Claudiu Komartin (2024).

Primele cinci ediții CreativLit au fost destinate studenților de la diferite universități din România, Republica Moldova și Ucraina.

Pentru edițiile din 2024 și 2025, Memorialul Ipotești a modificat publicul-țintă al activității, invitând profesori de limba și literatura română să participe la Atelierele de interpretare a textului CreativLit, unde se vor comenta atât lucrări din opera lui Mihai Eminescu, cât și texte din doi autori contemporani (un poet și un prozator).

La ateliere ediției a VII-a sunt invitați poetul Nicolae Coande (27-28 iulie) și prozatoarea Simona Goșu (29-30 iulie). Atelierele de poezie vor fi moderate de prof. Mircea A. Diaconu, iar cele de proză – de prof. Daniela Petroșel.

Publicitate

Memorialul Ipotești invită profesorii de limba și literatura română să se înscrie la Atelierele trimițând un mesaj pe adresa Memorialului Ipotești: m.ipotesti@gmail.com până pe data de 21 iulie 2025.

            Memorialul Ipotești va asigura cazarea și masa pentru 20 de profesori, în ordinea înscrierii la Ateliere.

Citeste mai mult

Eveniment

Statistică: În anul 2024, peste 3,5 milioane de români trăiau în sărăcie

Publicat

Publicitate

În anul 2024, aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie, iar aproximativ 19% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, relevă datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

 

Numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3,595 milioane persoane, mai puține cu 375.000 persoane față de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.

 

În funcție de sexe, în 2024, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaților (19% față de 18,9%). Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) și a celor de 18-24 ani (22,2%).

 

Publicitate

De asemenea, rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.

 

„Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, două cincimi din populație (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 43,6%”, notează INS.

 

Statistica oficială arată că, în cursul anului trecut, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale față de anul anterior, iar numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2024 de 3266 mii persoane, femeile fiind mai afectate (52,9%), față de bărbați (47,1%.)

 

Datele INS evidențiază faptul că deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. Astfel, în anul 2024, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,2%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (19,6%).

 

În privința muncii, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă).

 

Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% față de 5,2%)

 

Distribuția pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților în anul 2024 cu 89.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 1,4 puncte procentuale (5,0% dintre femei, față de 3,6% dintre bărbați).

 

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, în anul 2024, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane persoane. Față de anul 2023, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 739.000 persoane.

 

Potrivit INS, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (28,4% dintre femei și 27,4% dintre bărbați). Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2024, mai mare la persoanele de 0-17 ani (33,8%) și la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,3%) și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (22,9%).

 

Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 29,3%. În anul 2024, din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani și peste, 17,3% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 37,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă.

 

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (24,5%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (30,4%).

 

Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2024, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,9%), urmată de cea a gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți cu copii (37,2%)și a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 36,5%.

 

În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (34,7%), comparativ cu 17,6% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți.

 

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit și în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12%).

Sursa: Institutul Național de Statistică

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending