Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (43)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 5 (842) din 2022. Şi în acest număr, referirile la Eminescu sunt consistente. Constantina Raveca Buleu construieşte o cronică la volumul Irinei Petraş „Eminescu-începutul continuu” (Editura „Şcoala Ardeleană”, Cluj-Napoca, 2021). Sintagma „începutul continuu” atribuită lui Eminescu vine ca o replică la „sfârşitul continuu” impusă de Ion Caraion pentru George Bacovia.  Autoarea cronicii constată că Irina Petraş  abandonează   axiomatica prin care universul eminescian este pus „sub umbrela epitetului classicus” şi urmează ideea impusă de Tudor Vianu, aceea că trebuie să domine „rolul continuu al hermeneuticii în dezvoltarea relaţiilor operei cu cititorii săi, adică de legătura operei nu atât cu timpul ei, cât mai cu seamă cu timpul receptorilor ei”, perspectiva devenind seducătoare prin „libertatea pe care o lasă interpretărilor şi prin actualitatea imprimată de prezent actului lecturii”. În acelaşi timp, Constantina Raveca Buleu constată că autoarea respectă un alt îndemn al lui Tudor Vianu, acela de a beneficia de sporul de cunoaştere al clasicilor. Reţinem câteva concluzii ale autoarei cronicii. 1. „autoarea nu pledează pentru înlocuirea termenului romantism cu cel de romanitate, ci doar o definire nuanţată a unei identităţi dinamic-creatoare, deschisă faţă de tot, o abandonare a etichetei de romantic întârziat, inerţial şi impropriu atribuită lui Eminescu (dublată de o depăşire a cadrelor romantismului ca atare) şi o recunoaştere a impactului pe care Eminescu îl are asupra ansamblului literaturii române. Toate acestea îi permit Irinei Petraş să realizeze nu doar surprinzătoare arheologii hermeneutice, originate în aserţiunea Zoei Dumitrescu-Buşulenga potrivit căreia „universul eminescian este un produs al unei minţi prin excelenţă integratoare” sau în „dimensiunea plutonică” staturii poetului, propusă de către Ion Negoiţescu, ci şi neaşteptate speculaţii interdisciplinare alimentate de fizicieni precum Stephen Hawking sau Leonard Mlodinow”; 2. „în cazul lui Eminescu – demonstrează Irina Petraş – obsesia noomorfică este copleşitoare, fapt dovedit, pe de o parte, de corespondenţa poetului cu Veronica Micle şi de propriile sale mărturisiri, iar pe de altă parte, de incidenţa gândului / cugetării în creaţia sa lirică”; 3. „explorând vocaţia filosofică a lui Mihai Eminescu, autoarea inventariază sentinţele lansate de exegeză (Maiorescu, Hasdeu, Blaga, Eliade, Ianoşi, Ioan Em. Petrescu) şi izolează câteva dominante ale gândirii eminesciene, precum modelul cosmologic platonician adoptat în prima fază,  motivul luminii  (una dintre constantele operei), nostalgia vârstelor mitice ale umanităţii şi criza gândirii înstrăinate, dihotomia gândire umană / univers sau conştiinţa tragică a existenţei”; 4. „de acelaşi domeniu ţine şi analiza cronotopilor fundamentali ai universului eminescian – cumpăna şi unda -, rafinat armată cu trimiteri la „Caietele” eminesciene, din a căror aventură editorială a făcut parte o vreme şi Irina Petraş”; 5. „consecinţa este că „peisajul eminescian poate fi numit doar impropriu „cadru”. El este mai întotdeauna o „răs-frângere” a înlăuntrului nu are o existenţă de sine stătătoare. Este un peisaj afectiv şi fictiv, psihic”. Concluzionează Constantina  Raveca Buleu: „Irina Petraş propune aici o lectură a „Luceafărului” prin care ea verifică temeinicia unei teorii incitante – androginizarea perspectivei poetice – expresie perfectă a unei atitudini intelectuale provocatoare, în orizontul căreia exerciţiul re-lecturii înseamnă cunoaştere şi re-cunoaştere, erudiţie şi interogaţie continuă”.

Publicitate

Profesorul universitar Vasile Muscă publică eseul „Eminescu. Satul şi copilăria”.  Autorul îşi justifică logica apelând la  Călinescu („Viaţa lui Mihai Eminescu”), Blaga („Trilogia culturii”, „Elogiul satului românesc”), E. Cassirer („Gândirea mitică”) şi Schopenhauer („Lumea ca voinţă şi reprezentare”). Reţinem rândurile cu care debutează eseul: „Eminescu şi-a petrecut anii fericiţi ai copilăriei, poate singurii ani cu adevărat fericiţi din viaţa sa, în mijlocul mediului natural şi social al satului tradiţional românesc, în nordul Moldovei, Bucovina, Ţara de Sus, de la mijlocul secolului al XIX-lea, în localitatea sa natală, Ipoteştii Botoşanilor.  A stat aici nu mult, pentru că, după anii care au trecut repede ai copilăriei, odată cu prima tinereţe când a început ciclul anilor de învăţătură, Lehrjahre (şcoala la Cernăuţi), aceasta a însemnat şi debutul ciclului complementar al anilor de pribegie (Wanderjahre), cele două împreună constituind formula formula goetheană întreagă a formării unei personalităţi umane complete. Maturizarea a însemnat şi pentru el îndepărtarea şi chiar ruptura de spaţiul şi timpul anilor de fericire nevinovată ai copilăriei. Au început anii lungi ai înstrăinării de matca originară a satului natal, pe care îl va purta, de acum, cu sine prin lume doar ca amintire.”. Autorul eseului  găseşte două consecinţe ale copilăriei eminesciene care ar fi în avantajul operei sale: 1. „aflată în intimă apropiere de pulsul de viaţă al naturii. Eminescu va fi cucerit de acel sentiment al naturii care va face din el unul din cei mai mari reprezentanţi ai genului din literatura română. Codrul, lacul, izvoarele, satul din vale, întreg decorul natural al locului devin atât de familiare sufletului său de copil, încât,  mai apoi, aflat undeva în altă parte se simţea ca un refugiat, alungat în străinătate; 2. „tot din interiorul lumii satului, i se deschide un contact înviorător, care îl va inspira apoi toată viaţa, pătrunzând prin emanaţiile sale până în fibrele cele mai ascunse ale operei sale, cu tezaurul de gândiri şi simţiri, mentalităţi de tot felul, al folclorului românesc”.

Merită reţinute cele trei ancore pe care se sprijină eseul, verificabile şi în cazul lui Eminescu: a) copilăria – definită, după Schopenhauer, ca fiind „vârsta care oferă porţia de genialitate de care poate beneficia un om în această viaţă; nenorocirea e că, fiind trecătoare, odată cu copilăria se consumă şi mica porţie de genialitate rezervată unui om”, iar după Blaga, „copilăria şi satul se întregesc reciproc, alcătuind un întreg inseparabil. S-ar putea vorbi chiar despre o simbioză între o copilărie şi sat, o simbioză datorită căreia fiecare din părţi se alege cu un câştig”. Interesant este că din identitatea copilărie = geniu, Schopenhauer scoate concluzia surprinzătoare că geniul rămâne un copil perpetuu, aspect pe care Vasile Muscă îl asociază şi lui Eminescu; b) ieşirea din copilărie – se face prin primul episod de iubire a unui om. Vasile Muscă e convins că la Eminescu „această primă întâlnire cu iubirea s-a petrecut sub privegherea pământeană / maternă a naturii, la care au participat codrii, lacul, dealul,  salcâmii sau teii, în regimul de semiîntuneric al  înserării. Cadrul natural în care se consumă această primă iubire este cel al satului natal, pe care peste ani, poetul îl va evoca într-una din cele mai frumoase poezii ale sale”; c) aşezarea fiecăruia pe linia menirii cosmice – „este diferenţa în care opoziţia atrage pe unul către celălalt, pentru refacerea unităţii lor profunde, ca în mitul platonician al erosului. Este diferenţa în care opoziţia termenilor duce unul înspre celălalt în identitatea unităţii lor primare profunde. Prima dragoste trebuie reţinută ca un eveniment cu adevărat de dimensiuni cosmice, descoperirea identităţii proprii a unuia prin celălalt: Băiatul devine bărbat prin fată, iar fata devine femeie prin băiat. O schimbare radicală care se împlineşte a unuia prin celălalt”.

Aici se termină copilăria, spune Vasile Muscă şi urmează maturitatea pentru băiat şi fată, dar asta numai prin depăşirea unui prag cosmic.

Publicitate

Scriitorul Teşu Solomovici trimite din Ţara Sfântă o corespondenţă cu titlul „Eminescu în ebraică”, „drept încă un semn al universalităţii poetului”,  şi pe care revista o publică la pagina 13.  Autorul se referă la volumul apărut în traducerea profesoarei şi scriitoarei Adina Rosenkranz-Herşcovici şi prin efortul financiar al  primarului Ioan Pavăl din Dumbrăveni: „De peste un secol şi jumătate evreii îl traduc pe Eminescu în ebraică. Am putea spune că acest demers a început odată cu renaşterea limbii ebraice în epoca modernă. Acum 140 de ani după debutul editorial al lui Mihai Eminescu, pentru prima oară, apare această culegere voluminoasă, cuprinzînd 40 de poezii transpuse în limba ebraică. O transpunere într-o ebraică modernă, suculentă, viguroasă, ebraica Israelului de astăzi”. Contrar unor voci , Teşu Solomovici  crede că „evreii l-ai iubit dintotdeauna pe marele poet” şi că „i-au ştiut poeziile pe de rost şi au compus romanţe pe versurile sale”. Se dau citate admirative din Moses Gaster („am stat multă vreme în legătură prietenească cu Eminescu”),  din lingvistul evreu Hayman Tiktin ( „am petrecut cu Eminescu ore minunate în discuţii filologice şi filosofice, şi a fost o mare pierdere pentru mine când el a părăsit Iaşul) şi din Salomon Segal care l-a cunoscut în casa lui Samson Bodnărescu („un fulger de fericire îmi străbătu fiinţa la auzul numelui magic”). Teşu Solomovici e convins că  „figurile acestor trei intelectuali evrei să-i fi inspirat lui Eminescu personajul Ruben, învăţatul evreu din nuvela „Sărmanul Dionis”.  Corespondenţa merită citită fiind completată de exemple de admiraţie reciprocă dintre Eminescu şi evrei, constituind  şi o justificare în plus că Eminescu nu a fost antisemit.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Elevii de la Liceul ,,Demostene Botez” din Trușești au sărbătorit Săptămâna Educației Globale

Publicat

Publicitate

În cadrul Săptămânii Educației Globale, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au desfășurat activitatea „It’s our world. Let’s heal it TOGETHER!”, fiind coordonați de către doamnele profesoare Rebeca Coșorianu, Ana-Maria Bodai, Ionescu Ana-Claudia și Gania Cătălina.

Dezbaterea a permis abordarea interdisciplinară care a unit religia cu limbile străine, istoria si geografia. Invitat la activitate a fost preotul Andrei-Ionuț Bodai care a reușit să le explice liceenilor că incluziunea reprezintă acceptarea, valorizarea și integrarea tuturor oamenilor, indiferent de diferențele dintre ei. În contextul unei planete incluzive, aceasta implică respectul pentru diversitatea culturală, religioasă, lingvistică, socială și de gândire. Diversitatea nu este despre cum ne deosebim, ci despre cum învățăm să trăim împreună.

În cadrul activității a fost explorat modul în care libertatea lingvistică, religioasă, geografică, respectul reciproc și colaborarea ne conectează și ne conduc către o lume mai incluzivă. Toleranța religioasă înseamnă să acceptăm dreptul fiecărei persoane de a-și alege credința, fără prejudecăți sau discriminare. Istoria ne învață că doar prin respect reciproc și cooperare putem depăși momentele de conflict. O planetă incluzivă este una în care toți oamenii își găsesc locul, contribuind la echilibrul social, ecologic și spiritual. Filosofia existenței ne îndeamnă să reflectăm asupra rolului nostru nu doar ca indivizi, ci și ca parte a unui întreg mai mare. Fără comunicare, nu putem crea empatie. De la Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) la diverse tratate internaționale, umanitatea a luptat pentru o lume bazată pe egalitate, libertate și demnitate. Conexiunea autentică între oameni aduce progres social și personal. Întâlnirea cu Dumnezeu este o experiență profund personală, dar, în același timp, un punct comun care ne conectează pe toți. Autocunoașterea ne face să apreciem mai mult diversitatea din jurul nostru.

Publicitate

Sfatul primit de elevi a fost că trebuie să fim conectați nu doar prin tehnologie, ci prin empatie, respect și dragoste. O planetă incluzivă este posibilă dacă ne asumăm responsabilitatea de a crea legături autentice, pentru că „acolo unde iubirea există, nu există bariere!”.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Bosch, cel mai mare furnizor de componente auto, anunță concedieri la nivel global. Care sunt motivele

Publicat

Publicitate

Bosch, cel mai mare furnizor de componente auto, anunță concedieri. Compania a anunţat vineri că intenţionează să concedieze până la 5.500 de angajaţi, scrie alba24.ro. Este cel mai recent indiciu al dificultăţilor din industria auto germană, afectată de cererea slabă şi de concurenţa din China, citează Reuters.

Bosch, cel mai mare furnizor mondial de piese auto, ar urma să renunţe la 3.500 de angajaţi, până la finalul lui 2027, de la divizia sa de servicii informatice. Jumătate sunt la unităţile din Germania. Decizia vine pe fondul cererii slabe pentru sisteme de asistenţă de conducere inteligentă şi soluţii pentru conducere automată.

De asemenea, 750 de angajaţi ar urma să fie concediaţi până în 2032 la uzina din Hildesheim, în Germania. În plus, vor fi concedieri la divizia de mecanisme de direcţie la fabrica din Schwaebisch Gmuend, lângă Stuttgart. Compania vrea să concedieze acolo până la 1.300 de angajaţi, în perioada 2027 – 2030.

Publicitate

Consiliul angajaţilor Bosch şi sindicatul IG Metall şi-au exprimat opoziţia faţă de concedieri. „Ne vom organiza rezistenţa la acele fabrici la toate nivelurile”, a afirmat Frank Sell, adjunctul şefului Consiliului angajaţilor.

Continental, Robert Bosch GmbH şi ZF Friedrichshafen AG îşi reduc cheltuielile pentru a face faţă declinului din sectorul auto. Clienţii lor, inclusiv Volkswagen AG şi Mercedes-Benz Group AG, îşi reduc eforturile de electrificare, ca răspuns la cererea slabă, astfel încât furnizorii care investesc în noile tehnologii se confruntă cu dificultăţi.

Giganţii industriali germani sunt afectaţi de tranziţia la o economie mai curată. Tranziţia este una deosebit de dificilă pentru sectorul auto german, care a crescut graţie producţiei unor automobile de calitate, echipate cu motoare cu combustie, şi care beneficia de sute de producători locali de componente, scrie Reuters.

Publicitate

Bosch deține fabrici și în România, la Cluj Napoca și în Blaj (județul Alba).

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Cătălin Silegeanu: Este timpul să ne unim forțele și să facem împreună o schimbare reală, care să asigure un viitor mai bun și mai prosper pentru toți cetățenii acestei țări

Publicat

Publicitate

Într-o zi încărcată de emoție și speranță, pe 22 noiembrie 2024, Botoșaniul a fost martorul unui moment semnificativ în cadrul campaniei electorale, chiar înainte de turul 1 al alegerilor. Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședinte AUR Botoșani și candidat la Senat, a făcut o declarație de presă în care a subliniat importanța acestei zile.

 

Silegeanu a declarat: „În această zi importantă, am avut plăcerea de a oferi botoșănenilor câte un exemplar din Planul Simion, document care cristalizează viziunea noastră pentru un viitor mai bun al României. Am fost profund impresionat de discuțiile deschise cu cetățenii și de dorința lor sinceră de schimbare.”

Publicitate

 

El a continuat, subliniind că „mulți dintre cei cu care am discutat simt că a venit momentul ca România să fie condusă de un președinte patriot, muncitor și responsabil. George Simion este persoana care poate readuce demnitatea națiunii noastre pe scena internațională. Pentru unii, el poate părea o surpriză în politica românească, dar pentru cei care i-au urmărit parcursul, el reprezintă viitorul Președinte al României.”

 

Publicitate

Silegeanu a concluzionat cu un apel la unitate: „Este timpul să ne unim forțele și să facem împreună o schimbare reală, care să asigure un viitor mai bun și mai prosper pentru toți cetățenii acestei țări.”

 

Această zi marchează un moment de cotitură pentru AUR și susținătorii săi, care privesc cu încredere spre viitoarele alegeri. CMF : 11240014

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Marcel Ciolacu președinte și PSD la guvernare reprezintă garanția creșterii veniturilor botoșănenilor și continuarea investițiilor pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

PSD Botoșani îndeamnă locuitorii județului Botoșani să voteze candidații PSD la alegerile parlamentare pe 1 decembrie și să-l voteze pe 24 noiembrie și 8 decembrie pe Marcel Ciolacu pentru funcția de președinte.

Marcel Ciolacu va fi un președinte al tuturor românilor, indiferent de orientările lor politice sau de categoriile sociale din care fac parte, care propune unirea românilor în jurul obiectivelor naționale, nu dezbinarea lor cum au procedat ultimii doi președinți de dreapta.

În programul de guvernare pentru următorul mandat, PSD se angajează să ducă salariul mediu net, în mână, la peste 1.500 de euro lunar, salariul minim net va crește la peste 750 de euro pe lună, iar  pensia medie la 810 euro pe lună. Atingerea acestor obiective este garantată de prestația PSD, cu Marcel Ciolacu premier, când a asigurat creșteri importante ale pensiilor și salariilor! Aceasta este diferența dintre PSD și celelalte partide. Aceasta e diferența între Marcel Ciolacu și ceilalți candidați la alegerile prezidențiale.

Publicitate

Marcel Ciolacu este prim-ministru care a alocat cele mai multe fonduri pentru începerea investițiilor din regiunea Moldovei și județul Botoșani. Premierul social-democrat este cel care a început construcția la Autostrada Moldovei, care leagă județul Botoșani la dezvoltarea României, care va aduce investitori și locuri de muncă pentru județul nostru și oportunități pentru tineri să nu mai plece în străinătate!

Marcel Ciolacu este un patriot, un bun român, care a pus interesul țării lui pe primul loc, nu a plecat capul și a obținut pentru România intrarea în spațiul de liberă circulație Schengen, care va aduce importante beneficii economice pentru companiile românești, a stabilit parteneriate economice cu cele mai puternice state din Uniunea Europenă și recunoșterea dublei cetățenii pentru români din Spania, cea mai mare comunitate din diaspora.

Votați candidații PSD pentru alegerile parlamentare și pe Marcel Ciolacu președinte al României pentru că este singurul candidat la Președinție care are în programul său măsuri prin care să susțină tinerii să se se angajeze pentru prima dată! Marcel Ciolacu va fi președintele tuturor tinerilor din România! Studenții și masteranzii cu vârsta mai mică de 26 ani, care lucrează vor fi scutiți de la plata contribuției de asigurări de sănătate și de impozitul pe venit pentru cei cu salariul minim, iar absolveții de facultate vor beneficia de prime de stabilitate pe 2 ani, de 1.000 lei/lună în primele 12 luni și de 1.250 lei/lună în anul următor”, a declarat Doina Federovici.

Publicitate

PSD la guvernare și Marcel Ciolacu președintele României este garanția că Moldova și județul Botoșani se dezvoltă!

Votați Marcel Ciolacu președinte pe 24 noiembrie, candidații PSD Botoșani la alegerile parlamentare pe 1 decembrie!

CMF1124001

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending