Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (39)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Dilema veche” nr. 945 din 19-20 mai 2022.  La Editura „Polirom” a apărut anul acesta volumul „Şoferul din Oz”, un volum semnat de botoşăneanul Dan Lungu.  O prezentare a acestui roman este făcută, în revista amintită, de Adrian G. Romilă.  Reţinem câteva puncte de vedere din cele scrise de criticul amintit sub titlul „Combinagii şi vieţi paralele”: 1. „După un ocol publicistic cu o poveste pentru copii contemporani, Dan Lungu pare a se întoarce la problematica „realistă” care l-a consacrat. Instrumentele narative sunt aceleaşi ca-n „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu” sau ca-n „Pâlpâiri”, de pildă, şi sunt la fel de eficient estetic, doar decupajul României de azi e altul.  Şi-n „Şoferul din Oz”  se asociază fericit umorul, ironia, tandreţea, caracterele hiperbolizante şi inevitabila tentaţie a parabolei socio-politice cu priză imediată.  Avem deja – slavă Domnului! – o familie de prozatori a căror perspectivă la firul ierbii a generat o literatură gustată cu un zâmbet dulce-amar în colţul gurii”; 2. „De fapt, întregul roman e construit pe contrastul colorat dintre lumea imorală şi violentă în care se mişcă protagonistul, ca aghiotant indispensabil  al lui Boss, şi cea a Oanei şi a planurilor de a rămâne cât de curând alături de ea. Naraţiunea se desfăşoară ramificat, navigând larg şi sinuos prin labirintul complicat al lumii româneşti postdecembriste şi prin posibilele ei variante de-a o aborda existenţial fără capotare.  Evenimentele riscante la care participă cei doi protagonişti, obsesia de-a da lovitura,  de-a avea puterea, de-a intra în „lumea bună” şi de-a se îmbogăţi repede se izbesc de amintirile lor dureroase, de tipologiile candide ale unor cunoscuţi, de scene domestice şi de tot felul de interstiţii duioase”; 3. „Romanul lui Dan Lungu e, şi din acest punct de vedere, unul simfonic, care alternează decorurile, tonurile,  stilul,  o cronică tragi-comică a prezentului nostru atât de spectaculos, o dare de seamă despre „gustul de sacâz al inutilităţii” şi despre gândul nebunesc de-a mai putea trăi decent vreodată în România”; 4. „Noul roman al lui Dan Lungu e o panoplie de lumi interconectate, într-un joc parodic de-a normalitatea. Finalul său apoteotic confirmă esenţa profundă a halucinaţiei cotidiene: ea e însăşi realitatea brută, una în care colcăie haotic mulţimea de vieţi paralele ale personajelor, care mai de care mai greu de înţeles. Din ele, nici un Şofer din Oz nu te poate scoate, oricât ai spera. Fiecare se salvează cel mult pe sine”.

„România literară” nr. 20 din 20 mai 2022.  Ca de obicei, Alex Ştefănescu face ce face şi ne duce  spre/prin Eminescu. Reţin din „Poezii pentru serbările şcolare de altădată”, un microeseu semnat de criticul amintit: „Cărţile de poezii ale lui Dimitrie Bolintineanu stau necitite de marele public de aproape 100 de ani.  Sau, cel mult, sunt luate în treacăt din rafturi şi răsfoite.  Le-a dat atenţie însuşi Mihai Eminescu, care le-a descoperit în locuinţa lui Aron Pumnul din Cernăuţi (ca parte a documentaţiei adunate de acesta pentru elaborarea faimosului „Lepturariu rumânesc cules de-n scriptori rumâni”, 5 vol., 1862 -1865).  Eminescu a înţeles bine discursivitatea naivă şi grandilocventă a versurilor lui Bolintineanu. Atât de bine încât a imitat-o, pentru a-l omagia şi astfel pe poetul născut cu mai bine de treizeci de ani înaintea lui. Iată strofa pe care i-o consacră în „Epigonii”: „Pe-un pat alb cu un linţoliu zace lebăda murindă, / Zace palida vergină cu lungi gene, voce blândă – / Viaţa-i fu o primăvară, moartea-o părere de rău; / Iar poetul ei cel tânăr o privea ca îmbătare, / Şi din liră curgeau note şi din ochi lacrimi amare / Şi astfel Bolintineanu începu cântecul său.”  Personajul evocat aici este, fără îndoială, „o fată tânără pe patul morţii”, din poemul cu acelaşi titlu. Eminescu l-a avut de multe ori în minte, scriindu-şi opera, pe Bolintineanu, de exemplu atunci când şi-a imaginat scena întâlnirii dintre Mircea cel Bătrân şi Baiazid în „Scrisoare III.”

Publicitate

Botoşăneanul Gellu Dorian, cel veșnic supărat pe UAT-uri, revine cu un punct de vedere acid, pus sub semnul întrebării: „Reformă sau anticulturalism administrativ?” Reţinem: 1. „Se observă de o bună bucată de timp, în rândul celor care au ajuns să administreze viaţa unei comunităţi, dar şi la nivel central,  un fel de soi de dorinţă de a reforma ceea ce a ajuns până la ei.  Însă ceea ce înţeleg ei prin reformă este cu totul şi cu totul altceva faţă de ceea ce este reforma în sine”; 2. „De remarcat, echipele de „reformatori” sunt formate din tineri, care, judecând grăbit ceea ce s-a făcut bine până la ei, propun alte criterii de evaluare a proiectelor menite să înlocuiască tradiţii temeinice în acel domeniu. Şi mă refer aici la acţiunile tradiţionale, de zeci de ediţii, care s-au impus, din domeniul culturii”; 3. „Zilele trecute, cineva, care s-a ocupat de la început de acel proiect, se plângea pe facebook că proiectul lui a fost respins de comisia alcătuită pentru a analiza, în pregătirea Capitalei Culturale Europene de la anul, proiecte precum FILTM, Fiind în discuţie aici promovarea culturii scrise, argumentele de respingere ale comisiei spuneau printre altele că un astfel de proiect nu are impact, nu este util, deci nu este eligibil. Iar suma cerută era prea mică.  Alte şi alte motive aberante, menite să înlăture proiectele tradiţionale, pentru a face loc unora de „impact”, cum ar fi concertele cu mare priză la public, ori altora în care poezia, poeţii, literatura nu-şi găsesc locul. Şi acesta e doar un exemplu de marginalizare a unui segment important al culturii vii”; 4. „De asemenea, recentul scandal încă nestins, în ce priveşte raptul Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia şi schimbarea  din mers a organizatorilor, tocmai pentru a „reforma” un proiect cultural care funcţiona bine de treizeci şi unu de ani, este încă un exemplu de degradare culturală, venită din noua mentalitate administrativă a echipelor care s-au trezit pe cap cu o pălărie mult prea mare.  Şi acţiunile acestei „reforme” sunt în derulare, iar efectele se vor vedea curând, când, astfel de proiecte, duse în derizoriu, vor fi provincializate, spulberate şi înlocuite cu formate noi, ce ţin de o mancurtizare de masă”; 5. „Nu văd deocamdată pe chipurile încruntate ale „noii”  lumi lumina aceea dătătoare de speranţă. Ştiu doar că fără un trecut solid nu poate exista nici un fel de viitor”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

acum 6 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult

Economie

Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul

Publicat

acum 6 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 163 de voturi „pentru” şi 51 de abţineri.

Publicitate

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

Publicitate

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni

Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:

persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.

Publicitate

Între aceste operațiuni sunt:

  • livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,

conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.

De ce au fost aprobate modificările legislative

În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.

Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.

„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citeste mai mult

Eveniment

Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani

Publicat

acum 6 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.

În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.

Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.

Publicitate

Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.

Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme

Publicat

acum 7 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.

Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.

“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!

Publicitate

Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending