Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (38)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 17 din 2022.  Gellu Dorian publică un articol necrolog intitulat „La despărţirea de Emanoil Marcu”: „A plecat dintre noi, în zi de Paşti, Emanoil Marcu.  Într-o săptămână luminată, când primăvara se lăsa greu în acest colţ de ţară, în care a ales să trăiască indiscreţia care l-a caracterizat pe parcursul celor aproape şaptezeci şi patru de ani cât a trăit. European, nu numai în sensul geografic, ci în cel comportamental, cu o relaţie specială cu francezii, care l-au onorat cu distincţii rareori acordate, Emanoil Marcu a rezistat într-o provincie în care recunoaşterea unor merite autentice în domeniul culturii este greu de înţeles pentru cei aflaţi vremelnic la conducerea oraşului şi judeţului. Traducător de elită, aşa cum l-a categorisit Gabriel Liiceanu, cel care i-a acordat un loc important printre colaboratorii permanenţi ai Editurii Humanitas, Emanoil Marcu a tradus integral pentru această editură opera lui Emil Cioran, personalitate a exilului românesc, pe care a avut prilejul să-l viziteze înainte de 1989 în garsoniera lui pariziană, primind omagiile acestuia ca pe nişte daruri de nepreţuit. Emanoil Marcu l-a tradus în franceză pe Eminescu. De asemenea, francezii iubitori de poezie au putut citi din poeziile lui Bacovia, Blaga, Vasile Igna, Mihai Ursachi, Nichita Danilov, dar şi din alţi poeţi români în antologii din poezia românească din zilele noastre, care au apărut în Franţa. Traducerile lui, fie retroversiuni, fie directe, erau impecabile, acribia lui fiind una care nu lăsa loc inexactităţilor de limbă. S-a apropiat de literatură încă din timpul studenţiei, când a scris poezie, cu care a cochetat până târziu. A fost colaborator permanent al revistei „Hyperion”, u o participare directă de fiecare dată la viaţa culturală a oraşului, în special la întâlnirile cu scriitorii, fiind de multe ori premiat de instituţii naţionale, cumar fi Uniunea Scriitorilor din România. Era greu de schimbat din convingerile sale, considera că demnitatea şi onoarea sun cele mai mari şi sigure calităţi ale unui om.  Ca om de lume, de societate, avea un umor sănătos, fără a se sfii să pună în urechea celui care îl asculta tot felul de întîâmplări din acelea ce fac parte din  naturalia non sunt turpia, râdea sănătos la umorul de calitate, nu i-a suportat niciodată pe comunişti, nici pe criptocomunişti, pe pesedişti, acuzându-i de tot ceea ce au stricat în existenţa lumii româneşti.  Numele lui va sta alături de marile nume ale literaturii române şi franceze din care a tradus, pe care le-a făcut astfel cunoscute în cele două ţări, adăugând de fiecare dată plus de valoare pe care ştia să-l amplifice acolo unde găsea loc de aşezat, fără să se simtă intervenţia, artificialitatea, făcând ca totul să fie natural, original.  Grea pierdere pentru literatura română autentică, dar şi câştig prin ceea ce a lăsat în urmă prin activitatea sa creativă de reală valoare.”

 

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2022.  La rubrica sa, Alex Ştefănescu, un mare iubitor de Eminescu, publică un articol gen confesiune şi intitulat „Cine sunt eu?”.  Prima confesiune se referă la poetul naţional: „Timp de aproape 10 ani am citit şi comentat poezii de Eminescu. A fost frumos, foarte frumos. Am trăit parcă într-un alt spaţiu, nepământesc, dar la sfârşit m-am întors în lumea mea.  Mă bucur că am reuşit să închei ambele volume de analize (cel despre antume, apărut în 2017, şi cel despre postume, în 2019) pe care visam de multă vreme să le scriu. (Titlul lor – „Eminescu, poem cu poem”). În timp ce lucram – de obicei noaptea, pentru că ziua aveam de îndeplinit alte obligaţii -, mă obseda gândul că mi se va întâmpla ceva care mă va împiedica să le termin. Angajat în această aventură, m-a surprins, încă o dată, frumuseţea fără seamăn a poeziei lui Eminescu. Ştiam de multă vreme ce putere de seducţie are această operă, dar admiraţia mea îmi rămăsese în minte ca o idee pasivă. Recitind-o cuvânt cu cuvânt, vers cu vers şi poem cu poem, mă întrebam cu oarecare îngrijorare: o să mai simt ceea ce am simţit pe vremuri, când am descoperit-o? („Mai suna-vei dulce corn pentru mine vreodată?”). A fost mai mult decât mă aşteptam. De-a lungul lecturii, m-am simţit nu numai entuziasmat, ci şi intimidat de ceea ce a putut să facă un tânăr din secolul nouăsprezece din cuvintele limbii române.  Le-a combinat cu o artă care seamănă cu magia.  Tocmai de aceea stângăciile din unele texte ale sale (în special din cele scrise în anii adolescenţei) au făcut emoţia mea şi mai vie, dovedind că autorul a fost un om, nu un supraom.  Spun şi eu (parafrazându-l prin inversare pe Marin Sorescu): Eminescu a existat! Uimitor! Chiar a existat, nu este un personaj de legendă! Un om real a creat o operă de o valoare neverosimilă. Şi a avut ca mijloc de exprimare o limbă pe care noi, azi, o vorbim atât de prost!”

Din acelaşi articol merită reţinute alte două aspecte: 1. un punct de vedere despre George Călinescu: „O impresie de lectură din studenţie, pe care am păstrat-o secretă până acum: G. Călinescu priveşte literatura română a fiecărei epoci din avion, dar când ajunge la epoca lui devine un pieton pierdut într-o mulţime de autori. În mod evident, se simte prins într-o plasă de obligaţii sociale şi, uneori, nu are pur şi simplu curaj să spună ce crede despre un autor cu care s-ar putea întâlni a doua zi faţă în faţă.”; 2. despre conceptul de plăcere: a) „Plăcerea reprezintă – s-a mai spus – ecoul pe care îl are în fiinţa noastră satisfacerea unei necesităţi.  Cu cât se amână mai mult (din cauza unor împrejurări nefavorabile sau în mod deliberat, dintr-o raţiune perversă) satisfacerea necesităţii, cu cât frustrarea devine mai dramatică şi mai de nesuportat, cu atât plăcerea generată de îndeplinirea dorinţei este mai mare”; b) „citesc orice carte de două ori: o dată din plăcere şi a doua oară ca un funcţionar al literaturii, cu creionul în mână”; c) „plăceri pe care eu le practic (sau le-am practicat, când eram mai tânăr), pe care însă lumea de azi le-a uitat. Plăcerea de a te uita la cerul înstelat. Plăcerea de a citi în singurătate poezie. Plăcerea de a atinge cu genele tale genele iubitei. Plăcerea de a-ţi străbate ţara şi a încerca să o cuprinzi în mintea ta. Plăcerea de a râşni cafea la o râşniţă manuală, de alamă. Plăcerea de a face un foc în aer liber şi de a-l privi. Plăcerea de a bea apă dintr-o găleată de lemn, abia scoasă din adâncul unei fântâni cu cumpănă. Plăcerea de a auzi în liniştea nopţii fornăitul calului în grajd. Plăcerea de a nu te uita la televizor. Plăcerea de a merge desculţ prin iarbă”; d) „nu mai există nimic care să facă dificilă accesarea plăcerii. Drept urmare, abuzăm de plăceri în mod iresponsabil şi trebuie să vină medicul ca să ne avertizeze că ne distrugem. Aceasta este ecuaţia vieţii noastre psihice de azi. Nu ne mai interesează nuanţele, nu mai avem răbdare să practicăm un ritual al plăcerii. Vrem ca totul să fie dat la maxim, ca muzica dintr-o discotecă”.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Admitere liceu 2025, la seral și frecvență redusă. Înscrieri de pe 24 iulie . Actele necesare

Publicat

acum 9 minute

miercuri, 09.07.2025

de

Publicitate

Absolvenții de gimnaziu care împlinesc vârsta de 18 ani până când începe anul școlar 2025-2026, se pot înscrie la liceu în clasa a IX-a la învățământ seral sau cu frecvență redusă în perioada 24-29 iulie, potrivit calendarului de admitere.

Înscrierile încep de pe 24 iulie și se încheie pe 29 iulie, arată calendarul publicat în Monitorul Oficial și se fac la un centru desemnat de fiecare inspectorat școlar, astfel că toți candidații sunt sfătuiți să urmărească informările inspectoratelor școlare (ISJ) din județele lor.

Dosarul trebuie să conţină următoarele documente (sursa):

• cererea de înscriere;

• certificatul de naştere, cartea de identitate şi, după caz, certificatul de căsătorie în copie conform cu originalul

• adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea Naţională/tezele cu subiect unic/testele naţionale/examenul de capacitate;

Publicitate

• foaia matricolă pentru clasele a V-a – a-VIII-a (cu calculul mediei generale);

• adeverință medicală.

Înscrierea în clasa a IX-a seral în București, pe 25-26 iulie

În Capitală, înscrierea în clasa a IX-a seral sau la clasele cu frecvență redusă se face joi și vineri, 24 și 25 iulie, potrivit unei informări a Inspectoratului școlar al Municipiului București (ISMB).

Înscrierea se face în intervalul orar 9 – 16 la Colegiul Național Școala Centrală, de pe strada Icoanei nr. 3-5, Sector 2. Documentele necesare sunt aceleași ca cele precizate mai sus în articol din informarea ISJ Bihor. Repartizarea la liceu se face pe 30 iulie în București, „în serii de câte 10”, transmite ISMB.

„Vor fi repartizati în data 30 iulie 2025, în serii de câte 10,

• în ordinea descrescătoare a mediei de admitere și a opţiunilor, pentru cei care au sustinut evaluarea naţională/tezele cu subiect unic din clasa a VIII-a/testele naționale/examenul de capacitate;

• în ordinea descrescătoare a mediei de absolvire, pentru cei care nu au participat la evaluarea naţională/tezele cu subiect unic din clasa a VIII-a/testele naționale/examenul de capacitate”, mai arată ISMB.

Model de cerere – clasa a IX-a seral 2025:

 

Calendar admitere liceu seral / frecvență redusă 2025 (sursa):

 

12 mai 2025 – Anunțarea centrului special de înscriere pentru candidații din seriile

anterioare, care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului

școlar 2025-2026.

14 iulie 2025 – Anunțarea calendarului admiterii la învățământ seral pentru candidații din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025-2026.

24 – 25, 28 – 29 iulie 2025 – Înscrierea la învățământul seral a candidaților din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025-2026.

30 iulie – 1 august 2025 – Repartizarea candidaților din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025-2026 pe locurile de la învățământul seral.

Calendar admitere liceu învățământ cu frecvență redusă 2025 (sursa):

12 mai 2025 – Anunțarea centrului special de înscriere pentru candidații din seriile

anterioare, care împlinesc 20 ani până la data de 31 august 2025 inclusiv.

14 iulie 2025 – Anunțarea calendarului admiterii la învățământ cu frecvență redusă pentru candidații din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 20 ani până la data de 31 august 2025 inclusiv.

24 – 25, 28 – 29 iulie 2025 – Înscrierea la învățământul cu frecvență redusă a candidaților din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 20 ani până la data de 31 august 2025 inclusiv.

30 iulie – 1 august 2025 – Repartizarea candidaților din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 20 ani până la data de 31 august 2025 inclusiv pe locurile pentru învățământul cu frecvență redusă.

Citeste mai mult

Cultura

Festivalul – concurs de muzică folk pentru copii şi tineret „SERI EMINESCIENE”, 08-10 august 2025

Publicat

acum 18 minute

miercuri, 09.07.2025

de

Publicitate

Memorialul Ipotești Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani, organizează în perioada 8-10 august 2025, cea de a treia ediţie, în noul format, a Festivalului Naţional de Muzică Folk Seri Eminesciene – muzică, film, poezie şi arte plastice.
Ediţia din acest an ca şi cea precedentă este finanţată de Consiliul Judeţean Botoşani. Concursul destinat copiilor şi tinerilor interpreţi se va desfăşura în perioada 9-10 august 2025 şi cuprinde două secţiuni: individual şi grup, precum şi două categorii de vârstă: 7-14 ani, respectiv, 15-30 ani.
Pentru înscriere, se vor expedia la adresa: Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, sat Ipoteşti, comuna Mihai Eminescu, 717253, jud. Botoşani sau pe adresa de e-mail: m.ipotesti@gmail.com:
– fişa de inscriere
– copia cărţii de identitate sau a certificatului de naştere;
– CD-ul cu două piese propuse pentru concurs, una din acestea va avea versuri de Mihai Eminescu Termen de înscriere: 04.08.2025
Condiţii de participare
Numărul maxim de membri în grup – 4 persoane.
Timpul de interpretare a melodiilor nu va depăşi 10 minute.
Fiecare grup sau interpret se va prezenta cu instrumentele muzicale proprii.
Limita de vârstă – 30 de ani.
înscrierea se va face doar în termenele aprobate prin prezentul regulament. Organizatorii îşi rezervă dreptul la selecţie în baza înregistrărilor transmise, vor asigura cazarea şi masa pentru solişti şi un însoţitor (în cazul fiecărui solist), iar în cazul grupurilor – doar pentru patru persoane, membri ai grupului, şi un însoţitor. In limita locurilor disponibile, Memorialul Ipoteşti poate oferi locuri de cazare contra cost. Cheltuielile de transport vor fi suportate de participanţi.
Premii
Jurizarea se va face pe două categorii de vârstă:
7-14 ani (premii în bani),
15-30 ani (premii în bani), Trofeul Mihai Eminescu se va acorda pentru cea mai bună interpretare. Premiile se vor acorda după cum urmează:
Categoria de vârstă 15-30 ani
– două premii I (individual şi grup),
– două premii II (individual şi grup),
– două premii III (individual şi grup),
– două menţiuni (individual şi grup), Categoria de vârstă 7-14 ani
– două premii I (individual şi grup),
– două premii II (individual şi grup),
– două premii III (individual şi grup),
– două menţiuni (individual şi grup),
– premiul de popularitate, oferit de juriu.
Toate informaţiile referitoare la concurs, modalităţile de inscriere şi regulamentul concursului, le
găsiţi pe site-ul Memorialului Ipoteşti: eminescuipotesti.ro.
In recital, anul acesta, vor fi prezenţi la Ipoteşti: începând cu data de 8 august – Robert Condraschi-Band, Fox Studis, Marcian Petrescu, Sunt un frate tânăr; pe 9 august – Daniel Făt, Cristi Dumitraşcu, Mircea Bodolan, Ţapinarii; pe 10 august – Andrei Piţu, Ocru, Ada Milea şi Bobo Burlăcianu, Ducu Bertzi.
Şi anul acesta, ca şi la ediţia de anul trecut, Memorialul Ipoteşti va propune o serie de activităţi conexe evenimentului de bază.

Citeste mai mult

Eveniment

Descoperiri arheologice unice pentru România

Publicat

acum 29 de minute

miercuri, 09.07.2025

de

Publicitate

În situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis” din vecinătatea orașului Mangalia (județul Constanța) au fost identificate o serie de artefacte susceptibile de a fi clasate în patrimoniul cultural național, categoria Tezaur: podoabe de aur, sticlă și bronz, din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit şi fructe, montate pe suport de lemn, precum și două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură, datate în secolul al III-lea î.H.

Într-o movilă funerară au fost identificate un cavou din piatră prelucrată acoperit cu boltă semicilindrică şi numeroase fragmente de lemn antic, dar și oase umane și ceramică. Movila este cea mai mare la ora actuală din sudul Dobrogei, are 12 m înălțime și 70 m diametru. Monumentul funerar a aparținut unei familii bogate și influente de greci din Callatis, conectați la modele religioase și politice de influență macedoneană, a informat Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).

Movila funerară face parte din teritoriul anticei Callatis, oraș fondat de grecii din Heracleea Pontica și Megara, la începutul secolului al IV-lea î.H. O primă sinteză asupra rezultatelor preliminare ale cercetărilor arheologice pluridisciplinare dedicate acestui monument funerar antic va fi prezentată de MNIR în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului din perioada 12-14 septembrie 2025.

Citeste mai mult

Eveniment

Ilie Bolojan, despre sporurile din ministere: „Unii angajați aveau sporuri de 110%; câștigau mai mult decât un ministru”

Publicat

acum 58 de minute

miercuri, 09.07.2025

de

Publicitate

Guvernul a reușit plafonarea unor sporuri care se aplicau în cascadă, a declarat marți premierul Ilie Bolojan, la Digi24. Potrivit acestuia, la Ministerul Fondurilor Europene, în unele cazuri, sporurile au ajuns la 110%, iar astfel unii funcționari au reușit să câștige mai mult decât miniștrii din Executiv, scrie alba24.ro.

Cazul Ministerului Fondurilor Europene

Premierul Bolojan a prezentat ca exemplu o situație de la Ministerul Fondurilor Europene, unde un funcționar de execuție a ajuns să câștige 13.400 de lei net, mai mult decât un ministru. Situația a fost posibilă prin aplicarea în cascadă a mai multor tipuri de sporuri și stimulente, a explicat Bolojan la Digi24.

Potrivit premierului, angajații primeau „spor de fonduri europene de 50%, peste care se acorda un stimulent de 45% și peste care se mai adăuga un spor de condiții vătămătoare de 15%”.

Această combinație a avut ca rezultat sporuri cu 110% mai mari decât cele din sistemul public în general, transformând ministerul într-o „armată de oameni” care și-au „optimizat câștigurile” în detrimentul performanței.

Premierul a precizat că asta n-ar fi fost o problemă dacă „apelurile la toate proiectele erau lansate pe fonduri europene, absorbţia PNNR era la un nivel deosebit, proiectele care au fost depuse erau analizate şi toată absorbţia era în grafic”.

Publicitate

„Un director avea un salariu de 21.500 de lei net. Această corecţie care a fost făcută, sigur că le-a scăzut din câştiguri, le va scădea. Dar gândiţi-vă câţi oameni din sectorul privat care lucrează din greu pe o funcţie de execuţie câştigă acest salariu net. Şi atunci nu o să mai ia 13.400, o să ia 10.500, deci oricum mai mult de 2.000 de euro net şi trebuie să-şi facă datoria.

Dar nu mai puteam continua în felul acesta cu cascada de sporuri care se aplicau unele peste altele şi gândiţi-vă că aceste măsuri sunt luate pentru patru ministere. Dar în multe companii de stat, în multe structuri, acest sistem de salarizare a fost scăpat de sub control şi el trebuie corectat”, a mai adăugat premierul Ilie Bboloolojan.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending