Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (358)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Suplimentul revistei „Apostrof” nr. 12 din 2019 este dedicat lui Liviu Rebreanu. Sanda Cordoş scrie eseul „Abisalitatea socială la Liviu Rebreanu. Imaginarul revoluţiei”. Este reluată o definiţie a revoluţiei pe care Liviu Rebreanu o dă încă din 1931: „Revoluţia e sfârşitul unei lumi şi începutul alteia. E întotdeauna o distrucţie şi o creare din nou. Şi totdeauna adevărata cauză profundă e o putreziciune sufletească, morală. Neajunsul economic poate provoca schimbări de guvern sau chiar de regimuri: niciodată însă o revoluţie. De aceea devizele revoluţiilor sunt cuvinte înflăcărate, mistice, care consolează suflete şi le fac să se complacă în suferinţe sau în cruzimi”. Pornind de la această definiţie, Sanda Cordoş face o extensie la romanele lui Liviu Rebreanu şi care ar sta sub semnul „unor probleme de psihologie a maselor” şi a „mecanismelor iraţionale  ale declanşării violenţei colective, care sunt aleatorii şi incontrolabile”. Concluzia eseului este una care, trebuie să recunosc, îmi place: „Pentru că Liviu Rebreanu nu este partizanul vreunei ideologii politice, pe care într-un fel sau altul, s-o exprime în literatura sa, el înscrie (din nou, atipic pentru literatura secolului XX) revoluţia în tipare biblice, transformând violenţa colectivă într-o violenţă sacră”.

După cum se ştie, Stefan Zweig a scris o nuvelă a cărei titlu este „Amok”. Augustin Cupşa, în „Dilema veche” nr. 828 din 2020, explică titlul: „Termenul de „amok” provine din ,malaieză, „amuk” însemnând un episod de furie incontrolabilă şi a fost adus în lumea occidentală de coloniştii britanici, iar în literatură s-a impus datorită lui Rudyard Kipling. Fie că e vorba de oameni sau animale, mai exact elefanţi care o iau razna şi ajung să fie împuşcaţi, sunt două aspecte importante la acest sindrom – unul care ţine de morfologie – fuga, deambularea dezordonată, în viteză, rătăcirea furioasă a individului – şi celălalt care ţine de conţinut – delirant, însoţit de un efect de intensitate psihotică şi un comportament corespunzător, care culminează cu uciderea şi/sau sinuciderea. Pe scurt, un sindrom mortifer, având ca punct de plecare un sentiment profund de umilinţă sau de neputinţă a celui în cauză. Kraepelin, părintele psihiatriei „as we know it”, l-a introdus în psihopatologie alături de „latah”;

Sorin Lavric, în „România literară” nr. 1-2 din 2020, reia un citat din cartea lui Vianu Mureşan, „Bravo, campeon! (memorialul agoniei): „Nu există test moral mai drastic decât acesta: să nu-ţi fie scârbă de bolnavul scârnav, care are nevoie să-i schimbi pampersul şi să-l speli la fund”;

Publicitate

Dintr-o scrisoare trimisă de Dinu Pillat lui Al. Săndulescu, datată 10 aprilie 1967: „Premiul de critică al Uniunii pe anul trecut l-a luat Streinu cu „Versificaţia modernă”. Se pare că trebuia să-l ia Marino (totul era aranjat), dar în ultimul moment, în şedinţa de comunicare a premiilor, a intervenit Râpeanu, izbutind să schimbe hotărârea iniţială”. De unde se vede că de când lumea literară la noi, se tot fac aranjamente şi intervenţii;

Când am timp citesc ziare mai vechi, unele  care au în jurul sutei de ani. Azi am citit „Universul literar” nr. 29 din 18 iulie 1894. Acolo am aflat ce este scarpologia. Se revendică a fi o ştiinţă inventată de doctorul Garre din Bâle (Elveţia) şi se defineşte prin „arta de a afla caracterul unui om după modul în care i se rod şi i se rup ghetele”. Continuă doctorul Garre: „După ghete se cunoaşte lipsa de energie, nestatornicia, caracterul furios, apucăturile de hoţie şi alte defecte ale omului. Dacă călcâiul şi talpa sunt uzate simetric, aveţi în faţă un om aşezat şi energic, dacă e bărbat, şi o soţie credincioasă şi  echilibrată, dacă e femeie.  Dacă marginea de dinafară e uzată, cel ce poartă ghete e un încăpăţânat, un om iute şi cu iniţiativă, aşijderea şi la femeie. Dacă partea tălpii dinăuntru se roade, omul e slab de caracter, nehotărât, în schimb femeia e blândă şi modestă”;

Petru Clej, în „Dilema veche” nr. 832, ne explică ce este whataboutism-ul: „Tentativa de a muta discuţia de pe un plan nefavorabil pe unul favorabil şi este numit în limba engleză Whataboutism, care provine de la „What about?” – „Dar despre?”. Concret, whataboutism-ul este asociat mai ales cu propaganda sovietică din timpul Războiului Rece.. De fiecare dată când din Statele Unite erau exprimate critici la adresa represiunii şi încălcării flagrante a drepturilor omului în URSS, replica propagandei de la Kremlin era promptă: „Dar de discriminarea rasială din SUA de ce nu spuneţi nimic?

Vasile Spiridon, în „România literară” nr. 5 din 2020, face o sistematizare a tipologiei neaveniţilor în critică în concepţia lui Cornel Regman: 1. articlierul harnic („eseist la nevoie, chiar filosof literar”; „scrie orice, oricând şi cu maximă expeditivitate şi mai ales oricum”;”scrie corect gramatical şi logic în inexpresivitatea sa”); 2. umplătorul ocazional de spaţii tipografice (atacă subiecte de ultimă oră, de obicei câte un comentariu oportun la o carte „bine cotată”); 3. poetul sau prozatorul („cu nazuri de eseist sau chiar critic”); 4. criticul-trubadur („înzestrat cu o structură specială de a pişca struna la momentul oportun, de a întreţine artificial o faimă sau alta”); 5. hedonistul („încearcă să imprime o nouă falsă direcţie din interiorul unei „bisericuţe-cazemate”; „are bunul-plac de a se droga cu vorbe, bunul-plac de a înălţa osanale din pur senin, bunul-plac de a osândi sau a trece sub tăcere”); 6. criticul de casă („adoptă principiul laudei nediferenţiate şi ia pe toţi cei criticaţi în braţe”);

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani, județul cu cea mai mare sumă medie plătită pentru alocațiile copiilor în luna mai 2025: 342,56 lei pe beneficiar

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani se află pe primul loc în țară la valoarea medie a alocațiilor de stat pentru copii achitate în luna mai 2025, cu o sumă de 342,56 lei pe beneficiar, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

La nivel național, valoarea totală a alocațiilor plătite în mai a fost de 1,213 miliarde de lei, suma medie pe beneficiar fiind de 334,88 lei. Au beneficiat de acest sprijin peste 3,6 milioane de copii din întreaga țară.

Cele mai mari sume medii plătite după Botoșani au fost în județele Caraș-Severin (342,26 lei) și Sălaj (339,16 lei). Pe de altă parte, cei mai mulți beneficiari s-au înregistrat în București (369.870 copii), Iași (203.429), Suceava (138.507), Constanța (127.052), Cluj (126.000) și Bacău (122.975).

Alocația de stat are caracter universal și se acordă tuturor copiilor cu vârsta de până la 18 ani, dar și tinerilor majori care continuă studiile liceale sau profesionale până la finalizarea acestora.

Oficialii ANPIS subliniază că acest sprijin financiar rămâne una dintre principalele măsuri de sprijinire a familiilor cu copii, contribuind la reducerea inegalităților și la susținerea educației în rândul tinerilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Aeroportul Suceava introduce abonamente de PARCARE la 24 de lei pe zi, pentru pasagerii care își lasă mașina între 6 și 15 zile

Publicat

Publicitate

Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava a anunțat că vine în sprijinul pasagerilor care pleacă în vacanță sau în călătorii mai lungi, introducând un nou tip de abonament de parcare. Începând din această săptămână, șoferii care își lasă mașina în parcarea aeroportului între 6 și 15 zile vor beneficia de un tarif fix de doar 24 de lei/zi.

Măsura este menită să le ofere călătorilor o alternativă accesibilă și sigură la serviciile de taxi, transport în comun sau transfer de la parcările private, eliminând stresul legat de drumurile către și de la aeroport. Abonamentul este deja disponibil la automatele pentru plata parcării, iar pasagerii pot achita suma aferentă la ieșirea din parcare.

Pentru autovehiculele parcate mai puțin de 6 zile sau mai mult de 15 zile, se aplică în continuare tarifele standard: primele 30 de minute gratuite, 5 lei/oră pentru prima și a doua oră, respectiv 2 lei/oră după a doua oră.

Parcarea Aeroportului Suceava este iluminată și monitorizată permanent cu un sistem modern de supraveghere video, pentru siguranța autovehiculelor lăsate pe termen mai lung.

Conducerea aeroportului subliniază că această inițiativă face parte din eforturile continue de a îmbunătăți serviciile oferite pasagerilor și de a le asigura o experiență de călătorie mai simplă și mai plăcută.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Ziua Porților Deschise” la Penitenciarul Botoșani: Vizite ghidate de Ziua Polițiștilor de Penitenciare

Publicat

Publicitate

Penitenciarul Botoșani își deschide porțile astăzi, 29 iunie, cu ocazia Zilei Polițiștilor de Penitenciare.

Sub sloganul „Dincolo de ziduri și prejudecăți”, instituția a invitat publicul să participe la tururi ghidate speciale, menite să ofere o perspectivă directă asupra vieții și activității din spatele gratiilor.

Vizitatorii sunt așteptați la orele 14:00 sau 15:00, fără nicio formalitate prealabilă: nu sunt necesare înscrieri, liste sau programări.

Organizatorii transmit însă câteva reguli clare: participanții trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valabil și să poarte o ținută decentă. Accesul cu telefoane mobile și alte gadgeturi nu este permis, iar minorii sub 14 ani pot intra doar însoțiți și cu certificatul de naștere.

Reprezentanții Penitenciarului Botoșani descriu evenimentul drept un „moment rar, într-un loc aparte”, care oferă ocazia de a cunoaște oamenii din spatele uniformei și de a înțelege mai bine rolul sistemului penitenciar în societate.

„Te invităm să vezi dincolo de ziduri și prejudecăți”, transmit organizatorii, încurajând comunitatea să participe la această experiență inedită.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Publicat

Publicitate

Sfinții mari apostoli Petru şi Pavel, cei doi stâlpi ai Bisericii creştine au propovăduit, prin lucrarea lor misionară, învăţătura lui Hristos în lume. Sfântul Apostol Petru era originar din localitatea Betsaida din Galileea, fiind fiul lui Iona şi frate mai mare al lui Andrei, cel dintâi chemat de Domnul la lucrarea apostoliei. El s-a numit Simon până când Mântuitorul i-a schimbat acest nume în Chefa sau Petru.

Avea meseria de pescar și era căsătorit. Înainte de a deveni Apostol al lui Iisus și-a făcut ucenicia la Sfântul Ioan Botezătorul. După o minune înfăptuită de Iisus pe când pescuia, Petru este chemat să devină „pescar de oameni”. Sfântul Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format Biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos în timpul împăratului Nero, la 29 iunie, anul 67. De la Sfântul Petru s-au păstrat în cartea Faptele Apostolilor 8 cuvântări și 2 epistole care îi poartă numele. Sfântul Apostol Pavel, supranumit „apostolul neamurilor” pentru că a predicat Evanghelia mai ales păgânilor, s-a născut într-o familie de iudei bogaţi în Tarsul Ciliciei, în anul 5 după Hristos. Deşi făcea parte din seminţia lui Veniamin și era fariseu, era cetăţean roman.

Numele său evreiesc este Saul (furtună). Studiază la şcoala marelui învăţat Gamaliel, devenind zelos păzitor al legii și aprig prigonitor al creştinilor. Participă chiar la uciderea Arhidiaconului Ştefan, păzind hainele ucigaşilor. Devine creştin pe când mergea la Damasc pentru a-i prigoni pe creştini, când i se arată Iisus și îl întreabă: „Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?” Episcopul Damascului, Anania, îl botează în anul 35 și îi este schimbat numele în Pavel (linişte). Tot acum îşi recapătă vederea pe care și-o pierduse în urma revelaţiei. Pentru a fi salvat de la moarte, creştinii îl coboară cu un cos peste zidul cetăţii. Datorită credinţei sale și zelului arătat în răspândirea creştinismului, este închis de 3 ori: anii 59-61 în Cezareea, 61-63 în Roma și 66-67 tot în Roma.

Este decapitat (pentru că era cetăţean roman) pe muntele Vatican în aceeaşi zi cu Sfântul Petru, în timpul împăratului Nero. A scris 14 epistole iar ultima (scrisă în anul 66 la Roma), este considerată testamentul său spiritual (2 Timotei). Sf. Apostoli Petru și Pavel ne sunt exemple vii de adevărată viață creştină și de dăruire pentru răspândirea credinţei celei adevărate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending