Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (358)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Suplimentul revistei „Apostrof” nr. 12 din 2019 este dedicat lui Liviu Rebreanu. Sanda Cordoş scrie eseul „Abisalitatea socială la Liviu Rebreanu. Imaginarul revoluţiei”. Este reluată o definiţie a revoluţiei pe care Liviu Rebreanu o dă încă din 1931: „Revoluţia e sfârşitul unei lumi şi începutul alteia. E întotdeauna o distrucţie şi o creare din nou. Şi totdeauna adevărata cauză profundă e o putreziciune sufletească, morală. Neajunsul economic poate provoca schimbări de guvern sau chiar de regimuri: niciodată însă o revoluţie. De aceea devizele revoluţiilor sunt cuvinte înflăcărate, mistice, care consolează suflete şi le fac să se complacă în suferinţe sau în cruzimi”. Pornind de la această definiţie, Sanda Cordoş face o extensie la romanele lui Liviu Rebreanu şi care ar sta sub semnul „unor probleme de psihologie a maselor” şi a „mecanismelor iraţionale  ale declanşării violenţei colective, care sunt aleatorii şi incontrolabile”. Concluzia eseului este una care, trebuie să recunosc, îmi place: „Pentru că Liviu Rebreanu nu este partizanul vreunei ideologii politice, pe care într-un fel sau altul, s-o exprime în literatura sa, el înscrie (din nou, atipic pentru literatura secolului XX) revoluţia în tipare biblice, transformând violenţa colectivă într-o violenţă sacră”.

După cum se ştie, Stefan Zweig a scris o nuvelă a cărei titlu este „Amok”. Augustin Cupşa, în „Dilema veche” nr. 828 din 2020, explică titlul: „Termenul de „amok” provine din ,malaieză, „amuk” însemnând un episod de furie incontrolabilă şi a fost adus în lumea occidentală de coloniştii britanici, iar în literatură s-a impus datorită lui Rudyard Kipling. Fie că e vorba de oameni sau animale, mai exact elefanţi care o iau razna şi ajung să fie împuşcaţi, sunt două aspecte importante la acest sindrom – unul care ţine de morfologie – fuga, deambularea dezordonată, în viteză, rătăcirea furioasă a individului – şi celălalt care ţine de conţinut – delirant, însoţit de un efect de intensitate psihotică şi un comportament corespunzător, care culminează cu uciderea şi/sau sinuciderea. Pe scurt, un sindrom mortifer, având ca punct de plecare un sentiment profund de umilinţă sau de neputinţă a celui în cauză. Kraepelin, părintele psihiatriei „as we know it”, l-a introdus în psihopatologie alături de „latah”;

Sorin Lavric, în „România literară” nr. 1-2 din 2020, reia un citat din cartea lui Vianu Mureşan, „Bravo, campeon! (memorialul agoniei): „Nu există test moral mai drastic decât acesta: să nu-ţi fie scârbă de bolnavul scârnav, care are nevoie să-i schimbi pampersul şi să-l speli la fund”;

Publicitate

Dintr-o scrisoare trimisă de Dinu Pillat lui Al. Săndulescu, datată 10 aprilie 1967: „Premiul de critică al Uniunii pe anul trecut l-a luat Streinu cu „Versificaţia modernă”. Se pare că trebuia să-l ia Marino (totul era aranjat), dar în ultimul moment, în şedinţa de comunicare a premiilor, a intervenit Râpeanu, izbutind să schimbe hotărârea iniţială”. De unde se vede că de când lumea literară la noi, se tot fac aranjamente şi intervenţii;

Când am timp citesc ziare mai vechi, unele  care au în jurul sutei de ani. Azi am citit „Universul literar” nr. 29 din 18 iulie 1894. Acolo am aflat ce este scarpologia. Se revendică a fi o ştiinţă inventată de doctorul Garre din Bâle (Elveţia) şi se defineşte prin „arta de a afla caracterul unui om după modul în care i se rod şi i se rup ghetele”. Continuă doctorul Garre: „După ghete se cunoaşte lipsa de energie, nestatornicia, caracterul furios, apucăturile de hoţie şi alte defecte ale omului. Dacă călcâiul şi talpa sunt uzate simetric, aveţi în faţă un om aşezat şi energic, dacă e bărbat, şi o soţie credincioasă şi  echilibrată, dacă e femeie.  Dacă marginea de dinafară e uzată, cel ce poartă ghete e un încăpăţânat, un om iute şi cu iniţiativă, aşijderea şi la femeie. Dacă partea tălpii dinăuntru se roade, omul e slab de caracter, nehotărât, în schimb femeia e blândă şi modestă”;

Petru Clej, în „Dilema veche” nr. 832, ne explică ce este whataboutism-ul: „Tentativa de a muta discuţia de pe un plan nefavorabil pe unul favorabil şi este numit în limba engleză Whataboutism, care provine de la „What about?” – „Dar despre?”. Concret, whataboutism-ul este asociat mai ales cu propaganda sovietică din timpul Războiului Rece.. De fiecare dată când din Statele Unite erau exprimate critici la adresa represiunii şi încălcării flagrante a drepturilor omului în URSS, replica propagandei de la Kremlin era promptă: „Dar de discriminarea rasială din SUA de ce nu spuneţi nimic?

Vasile Spiridon, în „România literară” nr. 5 din 2020, face o sistematizare a tipologiei neaveniţilor în critică în concepţia lui Cornel Regman: 1. articlierul harnic („eseist la nevoie, chiar filosof literar”; „scrie orice, oricând şi cu maximă expeditivitate şi mai ales oricum”;”scrie corect gramatical şi logic în inexpresivitatea sa”); 2. umplătorul ocazional de spaţii tipografice (atacă subiecte de ultimă oră, de obicei câte un comentariu oportun la o carte „bine cotată”); 3. poetul sau prozatorul („cu nazuri de eseist sau chiar critic”); 4. criticul-trubadur („înzestrat cu o structură specială de a pişca struna la momentul oportun, de a întreţine artificial o faimă sau alta”); 5. hedonistul („încearcă să imprime o nouă falsă direcţie din interiorul unei „bisericuţe-cazemate”; „are bunul-plac de a se droga cu vorbe, bunul-plac de a înălţa osanale din pur senin, bunul-plac de a osândi sau a trece sub tăcere”); 6. criticul de casă („adoptă principiul laudei nediferenţiate şi ia pe toţi cei criticaţi în braţe”);

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

La nivelul Stației de pompare apă brută de la Stânca Costești s-a produs o avarie majoră. Localitățile care au rămas fără apă

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează că, în cursul nopții de 16 iunie, 2025, la nivelul Stației de pompare apă brută de la Stânca Costești, s-a produs o avarie majoră pe partea de alimentare cu energie electrică. Defecțiunea a condus la oprirea  completă a sistemului de pompare  a apei brute către stația de tratare, afectând procesul de alimentare cu apă potabilă pentru toată zona alimentată din sursa Prut.

Echipa de intervenție acționează în regim de urgență pentru remedierea defecțiunii, iar termenul estimat pentru reluarea alimentării cu apă este de aproximativ 48 de ore, începând de astăzi, 16 iunie 2025, în funcție de complexitatea intervenției și de evoluția lucrărilor din teren.

Până la remedierea situației, furnizarea apei potabile este întreruptă pentru utilizatorii din orașul Ștefănești, orașul Săveni, respectiv din comunele: Adășeni, Albești, Avrămeni, Călărași, Coțușca,  Dângeni, Dobârceni, Durnești, Drăgușeni, Hănești, Hlipiceni, Manoleasa, Mihălășeni, Românești, Răuseni, Santa Mare, Știubeni, Todireni, Trușești, Ungureni și Vlăsinești.

Citeste mai mult

Eveniment

O femeie, unul dintre cei mai buni „pistolari” ai MAI. Cine este jandarmerița căreia îi place să tragă cu pușca semi-automată cu lunetă

Publicat

Publicitate

O jandarmeriță din Botoșani este unul dintre cei mai buni țintași pe care-i are Ministerul Afacerilor Interne. Îi place să tragă cu pușca semiautomată cu lunetă, dar participă și la concursuri de tir cu pistolul. Are mai multe premii și clasări onorabile, atât la tras cu arma dar și la atletism, scrie ADEVĂRUL

Plutonierul major Mihaela Vorniceanu este un angajat cu experiență al Inspectoratului de Jandarmi Botoșani. Este totodată unul dintre cei mai bine pregătiți jandarmi, și nu doar din Botoșani ci din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Trage cu arma așa cum mulți doar visează să o facă și, în plus, are o condiție fizică de invidiat. La toate acestea se adaugă o statură dominantă și o atitudine degajată, dar care impune mult respect. În momentul de față, Mihaela Vorniceanu este unul dintre cei mai buni trăgători cu arma din cadrul MAI.

Pe podium la concursurile de tir cu arma și atletism

Mihaela Vorniceanu participă de ani de zile la concursurile de tir cu arma din cadrul MAI. Concurează cu angajați din toate serviciile, inspectoratele și specializările. Adică alături de polițiști, polițiști de frontieră și jandarmi din toată țara. Cel mai mult trage cu un pistol 9×19 mm. A urcat de multe ori pe podium atât la categoria echipe cât și individual. De exemplu, în 2018, la Campionatul de Tir al Ministerului Afacerilor Interne, Mihaela Vorniceanu a luat locul trei la proba de individual femei. În anul 2025, în luna mai, Mihaela Vorniceanu a reușit să obțină locul doi la proba pe echipe și locul patru la individual femei. Competiția are loc la Sângeorgiu de Mureș, pe un poligon al MAPN.

Mihaela Vorniceanu, în centru, în picioare FOTO IJJ Botosani
Mihaela Vorniceanu, în centru, în picioare FOTO IJJ Botosani

Concursul a reunit 214 angajați din toată țara. La proba individual femei au participat 18 dintre cele mai bune trăgătoare din România. „Mihaela nu este la prima participare în cadrul acestui campionat, ocupând de fiecare dată locuri fruntașe atât cu echipa Jandarmeriei Române, cât și individual”, precizează reprezentanții IJJ Botoșani. Pe lângă calitățile de țintaș, Mihaela Vorniceanu impresionează și la probele fizice. Mai precis, în anul 2019 la Campionatul Național de Atletism al MAI, plutonierul Mihaela Vorniceanu a câștigat locul I la săritura în lungime, cu o performanță de 4.51 metri.

Talent descoperit după o greșeală la trageri

Publicitate

Mihaela Vorniceanu spune că vrea să fie tot mai bună la tras cu arma. Se antrenează constant atât în cadrul antrenamentelor obligatorii de la muncă dar și în timpul liber, la poligoanele private. „Pentru a avea rezultate și a ajunge la această performanță trebuie să ai autodisciplină, control. Facem antrenamente tehnice cât și practice, atât la cald cât și la rece, atât în poligonul nostru cât și în timpul liber”, precizează plutonierul major Mihaela Vorniceanu. Talentul dar și pasiunea pentru trageri a descoperit-o în timp ce făcea școala de jandarmi de la Drăgășani. Culmea, totul a început cu stângul.

Mihaela Vorniceanu trage la țintă FOTO IJJ Botoșani
Mihaela Vorniceanu trage la țintă FOTO IJJ Botoșani

„M-a descoperit domnul colonel Grigorescu, la Școala de Jandarmi de la Drăgășani. Culmea, totul a început după o greșeală de tragere. Deși am urmat toate indicațiile privind tragerea de precizie, pentru starea de calm am închis ochii și am tras aiurea, în aer. Domnul colonel mi-a explicat ce-am greșit și mai apoi am lucrat la tehnică, cu ajutorul dumnealui”, adaugă plutonierul major. Botoșăneanca spune că a trecut peste toate stereotipurile privind prezența femeilor în structurile Jandarmeriei, mai ales la nivel de intervenție și tras cu arma, la competiții.

„Eu mă bucur că am trecut peste stereotipurile generate de societatea actuală și am fost primită cu brațele deschise pentru că această competiție este despre fairplay, competitivitate și coeziune”, adaugă Mihaela Vorniceanu. Botoșăneanca spune că arma ei preferată rămâne pușca semiautomată cu lunetă.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

A început Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Calendarul dezlegărilor

Publicat

Publicitate

În data de 29 iunie îi sărbătorim pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Pentru deosebita contribuție pe care au avut-o nu doar în răspândirea Evangheliei, ci și în organizarea creștinismului primelor secole, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post.

Primele detalii legate de Postul Sfinților Apostoli le găsim în secolul al IV-lea, în Constituțiile Apostolice, iar mai apoi în scrierile Sfinților Atanasie cel Mare sau Leon cel Mare. Mărturii ulterioare se găsesc la Sfântul Atanasie cel Mare, la Teodoret, Episcopul Cirului, sau la Sfântul Leon cel Mare, care numeşte perioada aceasta „Postul de vară” sau al Cincizecimii. La început, acest post era ținut doar în cercurile monahale, iar mai târziu s-a extins în rândul tuturor credincioșilor, scrie doxologia.ro.

Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, Postul Sâmpetrului – cum este numit în popor – are o durată variabilă în fiecare an, deoarece începutul lui este legat de data Sfintelor Paști. În acest an, Postul Sfinților Apostoli durează două săptămâni (începe luni, 16 iunie, și durează până în data de 28 iunie inclusiv).

Potrivit Pravilei Marei și Învățăturii pentru posturi din Ceaslovul Mare, luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marți și joi aceleași cu untdelemn (și vin), iar sâmbăta și duminica putem consuma și pește. Dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin. La hramuri și la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) se dă dezlegare la pește, în orice zi a săptămânii ar cădea.

Astfel, „postul de vară” este perioada în care avem cu toții şansa de a îmbina rugăciunea cu faptele de milostenie și de a medita asupra misiunii pe care cei doi mari Apostoli au desfăşurat-o pentru propovăduirea Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Botoșănenii l-au comemorat pe Mihai Eminescu la Biserica Uspenia

Publicat

Publicitate

 Zeci de botoșăneni s-au adunat, ieri, la Biserica Uspenia din municipiu pentru a participa la o slujbă de pomenire în cinstea poetului național Mihai Eminescu, la 136 de ani de la trecerea sa în eternitate. Slujba a fost oficiată de preoții Marius Babiuc și Andrei-Ionuț Constantin, chiar în fața statuii marelui poet, aflată în curtea lăcașului de cult unde Eminescu a fost botezat.

Evenimentul a fost unul profund emoționant, încărcat de recunoștință și reverență față de moștenirea literară neprețuită pe care Eminescu a lăsat-o generațiilor viitoare. Credincioșii, uniți în rugăciune, au aprins lumânări și au rostit împreună rugăciuni de pomenire pentru sufletul celui care este considerat simbol al culturii și identității românești.

„Eminescu nu a fost doar un poet, ci o conștiință a neamului românesc. Prin fiecare vers, ne-a învățat să iubim limba română și să simțim românește”, a spus părintele Marius Babiuc în cuvântul său adresat celor prezenți.

Comemorarea a avut loc într-un loc cu o încărcătură istorică specială, Biserica Uspenia, unde Mihai Eminescu a primit Taina Botezului pe 21 ianuarie 1850. Acest detaliu conferă un plus de semnificație evenimentului, legând trecutul de prezent printr-un fir spiritual neîntrerupt.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending