Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (34)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 3 din 2022 este generos cu spaţiul botoşănean, aducându-ni-se  în faţă joncţiunea dintre doi titani: Eminescu şi Enescu.. Se  cunoaşte faptul că în 1876 Eminescu a publicat poemul în trei părţi, „Strigoii”. Despre acest poem scrie, în revista amintită, Maria-Ana Tupan în eseul „Contexte eminesciene”. Pentru că acest poem al lui Eminescu este mai puţin cunoscut/citit, vom spicui din cele scrise de  Alex Ştefănescu în „Eminescu poem cu poem”. Privind partea I, spune distinsul critic: „La Eminescu, în poezia Strigoii, ideea de strigoi este reconsidera­tă, pentru a deveni compatibilă cu o poveste de dragoste. Nu mai este vorba de întruparea post-mortem a unui om rău, ci de un fel de viaţă după viaţă de care are parte o femeie angelică, regina unor ţinuturi dunărene, Maria. (O viaţă după viaţă trăieşte şi personajul lui Mircea Eliade, Christina, din romanul Domnişoara Christina, roman vizibil influenţat de poemele eminesciene Strigoii şi Luceafărul.) Maria îi iese în întâmpinare lui Arald, conducătorul avarilor, ca să-l convingă să nu-i cotropească ţara şi (spre deosebire de Mircea cel Bătrăn din Scrisoare III care încearcă în zadar să-l oprească prin elocvenţa lui, pe Baiazid) îl şi convinge, făcându-l să se îndrăgostească de ea. Arald însuşi evocă acest coup de foudre (cu implicaţii geopolitice, am zice azi), în timp ce stă de veghe la catafalcul reginei”.

Privind celelalte două părţi ale poemului, reluăm din  explicaţiile aceluiaşi critic: “În partea a II-a, îl vedem pe Arald chinuit de dorinţa nebunească de-a o aduce înapoi la viaţă pe iubita lui (ca Orfeu pe Euridice). El se adresează în acest scop unui preot păgân, care are puteri oculte. Preotul recurge la un compromis: printr-un act de magie neagră o tre­zeşte pe moartă la o viaţă de strigoaică şi, transformându-l şi pe Arald in strigoi, îi dă posibilitatea să se întâlnească noaptea cu iubita lui. În partea a III-a, şi ultima, ne este relatată într-un stil declamativ-romantic o asemenea întâlnire. Conform concepţiei populare, strigo­ii nu au voie să rămână pe pământ după ce răsare soarele. Dacă întârzie fie şi numai o secundă, mor definitiv, dispar în nefiinţă ca şi cum nici n-ar fi existat vreodată. Absorbiţi fiecare de prezenţa celuilalt, Arald şi Maria uită de această regulă. Drept urmare, nimeni, nici măcar preotul păgân, cel iniţiat în secretele ultime ale morţii, nu mai poate să-i sal­veze. Îndrăgostiţii plătesc, cu ştergerea lor definitivă din cartea lumii, fericirea de a se fi întâlnit.”

Faţă  de acest poem  George Enescu va avea o motivaţie aparte pentru a-l transpune în muzică.  De aici pleacă eseul Mariei-Ana Tupan: “Este puţin probabil ca interesul lui Enescu pentru poemul “Strigoii”, să fi fost motivat de celebritatea poetului, deoarece, în ciuda valorii sale, poemul ocupa un loc modest în percepţia criticii, acela de emulaţie a baladei “Lenore” de Burger sau de reverenţă romantic înspre imaginarul folcloric. Adevărul este că, în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea, poemul “răsărea” cu un întreg alai de asociaţii din sfera literaturii, muzicii şi artelor plastic. Un cunoscător al literaturii române vechi şi al tradiţiei biblice, precum Dorin Octavian Picioruş (“Eminescu: întrte modernitate şi tradiţie. Importanţa tradiţiei literare şi spirituale româneşti pentru viziunea romantică eminesciană”), a identificat mulţimea de aluzii livreşti, nu numai în mottourile celor trei părţi, ci în întregul poem.”

Eseul Mariei-Ana Tupan face conexiuni cu  Wagner („privind rezonanţa dintre istorie şi mit”), cu poetul Algernon Charles Swinburne („ispitirea eroului, prins între chemarea simţurilor şi exigenţele religiei”), cu pictorul Gustave Moreau („opţiunea pentru estetic în dauna sentimentului religios”) sau cu George Baronzi („prin superstiţiile folclorice”). Merită reţinute câteva puncte de vedre ale autoarei despre poemul în discuţie: 1. „e tors dintr-un caer mitosofic în care se pierd graniţele dintre arte. Tema este aceea a opţiunii între lumea păgână şi cea creştină”; 2. „ debutează cu un motto din slujba pentru înmormântare citând Moliftelnicul din 1834. E un peisaj sumbru al vieţii înăbuşite, dezavuate ca emblemă a vanităţii spectacolului lumesc. Ceremonia creştină abundă în imagini ale austerităţii, reducţiei coloristice şi a degradării vocii clericilor într-un gângăvit ininteligibil. E ca şi când nu s-ar stinge doar universul, ci şi manifestările sale percepute prin simţuri (sunete, culori)”; 3. „apare ca o verigă într-un lanţ al creaţiunii poetico-estetice a vremii sale, ce traversează nu doar graniţele dintre arte, ci şi dintre culturi”.

Publicitate

Revista publică şi un interviu al Soranei Mihăilescu luat dirijorului Gabriel Bebeşelea,  „care face parte dintr-o generaţie de dirijori români aplaudaţi în fruntea celor mai mari orchestre ale lumii”. Gabriel Bebeşelea  ţine să precizeze că e „preocupat şi interesat foarte mult de aducerea în faţa publicului a cât mai mult din creaţia lui George Enescu”. Din această perspectivă, la pupitrul Orchestrei Radio din Berlin, a dirijat în premieră în 2018 lucrarea „Strigoii” de George Enescu. Istoricul descoperirii acestei partituri enesciene este povestit astfel de Gabriel Bebeşelea: „Mi se datorează într-o extrem de mică măsură, aflându-mă doar în finalul lanţului trofic care a generat această premieră enesciană. În primul rând, meritul este al maestrului Cornel Ţăranu, binecunoscut compozitor şi recunoscut enescolog, care a reuşit să pună cap la cap schiţele complete ale oratoriului, pierdute în timpul Primului Război Mondial prin haosul creat de trimiterea celebrului tezaur la Moscova şi retragere Familiei Regale şi a guvernului la Iaşi.  Aceste schiţe au fost recuperate în anii 70 de controversatul deja Romeo Drăghici, fondatorul şi primul director al Muzeului „George Enescu”. (…) După ce Cornel Ţăranu a realizat o versiune pentru voci şi pian, acesta i-a transferat lui Sabin Păutza sarcina orchestrării În schiţele complete, aflate la Cabinetul de manuscrise al Bibliotecii Academiei Române, Enescu notează în particella orchestraţia pe care şi-o doreşte, lucru care a trasat linia de instrumentaţie”. Adaugă Gabrtiel Bebeşelea despre „Strigoii”: 1. „”susţin cu tărie că este ceea ce nouă ne lipsea din creaţia enesciană pentru a înţelege cum s-a realizat tranziţia între  creaţia vocală de tinereţe şi „Oedip”. Acest oratoriu e momentul în care Enescu experimentează tehnici componistice pe care ulterior le dezvoltă şi finisează în „Oedip”.  2. „aş porni de la următoarea idee: există două lucrări în care George Enescu şi Mihai Eminescu s-au întâlnit: „Strigoii” şi „Simfonia a V-a”, în care Enescu utilizează „Mai am un singur dor”.

 

„Ziarul Lumina” nr. 84 (5051) din 4 mai 2022. Din pagina literară şi artistică a acestui ziar aflăm că în condiţii grafice şi editoriale foarte elegante, a apărut la Editura „Muşatina”  a Centrul Cultural Spiritual Văratic volumul album „Anotimpurile poeziei lui Eminescu la Văratic – 170 de ani de la naşterea Românului Absolut Mihai Eminescu” care se vrea, şi reuşeşte, să fie o oglindă vie şi poetică a popasului marelui poet la Mănăstirea Văratic. Dorina Stoica, autoarea  acestui articol-informaţie ţine să precizeze: „O astfel de publicaţie aduce un plus de imagine spiritualităţii ortodoxe moldave, fiind, aşa cum scria în prefaţă acad. Ioan Aurel Pop, „un album despre Eminescu, la peste 170 de ani de la naşterea sa. Despre Eminescu şi Veronica, despre Eminescu şi Creangă, despre Eminescu şi gura de rai moldavă nu poate să fie decât o sărbătoare a spiritului”. Autoarea articolului preia şi  un citat al Emiliei Ţuţuianu, una din persoanele implicate în acest proiect: „În nopţile de vară, mai mult ca oricând, ne vin în minte versurile Luceafărului, ilustrând în modul cel mai profund posibil genialitatea eminesciană. Acum înţelegem poate tristeţea şi deznădejdea Veronicăi Micle, la mormântul căreia apele plâng amintindu-ne de-a pururi iubirea  tragică a nefericiţilor îndrăgostiţi”. 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul apostol, întâiul mucenic și arhidiacon, Ștefan

Publicat

Publicitate

Făcându-se oarecând, întrebare, între saduchei, farisei şi elini, despre Domnul nostru Iisus Hristos, unii zicând că este prooroc, alţii că este înşelător, alţii că este Fiul lui Dumnezeu, fericitul acesta, întâi Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, a stat într-un loc înalt şi bine a vestit şi a mărturisit tuturor pe Domnul nostru Iisus Hristos.

Şi a zis: „Bărbaţi fraţi, pentru ce s-au înmulţit răutatile voastre şi este tulburat tot Ierusalimul? Fericit este omul acela care crede şi nu se îndoieşte de Iisus Hristos, că El esle Cel ce a plecat cerurile şi S-a pogorât pentru păcatele noastre, Care s-a născut din Fecioara cea sfânta şi curata, aleasa, mai înainte de întemeierea lumii. Acesta neputinţele noastre le-a luat şi bolile noastre le-a purtat. Că pe cei orbi, i-a făcut să vadă, pe cei leproşi, i-a curăţit, dracii i-a gonit şi pe toţi ne-a mântuit”. Iar ei, auzind aceasta, se certau cu dânsul, grăind împotrivă.

Şi, hulind pe Domnul cel propovăduit, l-au dus pe Ştefan la adunarea sfatului, la arhierei, că nu puteau sta împotriva înţelepciunii şi duhului care vorbea, precum scrie la Faptele Apostolilor. Şi au adus martori mincinoşi, care au zis: „Noi l-am auzit pe acesta grăind cuvinte de hulă împotriva Templului şi a Legii şi, că Iisus Nazarineanul va schimba obiceiurile pe care ni le-a dat Moise. Şi pe când îl învinuiau, cei din sobor au văzut faţa lui Ştefan strălucind, ca o faţă de înger.

Şi, umplându-se de râvnă, Ştefan a adus împotriva lor cuvânt de mustrare, precum odinioara Ilie, zicând către dânşii: Oameni tari în cerbicie şi netăiaţi împrejur la inimă şi la urechi, voi pururea vă împotriviţi Duhului Sfânt; cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi si voi”. Iar ei, auzindu-l şi neputând suferi, s-au pornit cu nespusă mânie şi scrâşneau cu dinţii asupra lui. Dar, căutâd la cer, Ştefan a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta slavei şi a zis: iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu” (Fapte 7, 56). Şi, astupându-şi urechile, necredincioşii s-au aruncat asupra lui, l-au scos afară din cetate, şi-l ucideau cu pietre, pe când el se ruga pentru dânşii, zicând: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Şi, acestea zicând, a adormit.

Sângele Mucenicilor este totdeauna o sămânţa care aduce roade. La uciderea lui Ştefan, era un tânăr, care păzea hainele ucigaşilor Mucenicului. Se numea Saul şi el se invoise la uciderea ce se făcea. Dar iată, rugăciunea şi sângele lui Ştefan au biruit în taina şi acest Saul, după ce s-a întâlnit cu Domnul, pe drumul Damascului, s-a făcut Sfântul şi marele nostru Apostol Pavel, Sângele Mucenicilor totdeauna lucreaza biruinţele Domnului.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Bonul fiscal nu mai este obligatoriu la plata cu cardul. Comercianții nu mai sunt sancționați dacă nu emit documentul

Publicat

Publicitate

Legea care elimină obligația comercianților de a emite bonuri fiscale pentru tranzacțiile efectuate cu carduri de credit sau debit a fost publicată în Monitorul Oficial în Ajunul Crăciunului și intră astfel în vigoare, scrie alba24.ro

Astfel, firmele care sunt obligate să folosească aparate de marcat electronice fiscale nu vor mai trebui să emită bon fiscal atunci când clienții plătesc cu cardul bancar. Excepție fac cazurile în care clienții solicită explicit bonuri fiscale.

Documentul prevede, ”prin excepție (…), pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit, utilizatorii nu au obligația să imprime/să înmâneze bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale clienților. La solicitarea clienților, utilizatorii pot imprima și înmâna acestora bonul fiscal.

Lipsa bonului fiscal tipărit nu afectează drepturile consumatorilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor (…), extrasul de cont bancar ținând locul bonului fiscal drept mijloc de probă al achiziției”, scrie în lege.

Motivația adoptării noii legi

Inițiatorii proiectului de lege, deputații Claudiu Năsui (USR) și Alfred Simonis (PSD), au argumentat că tranzacțiile cu cardul sunt deja complet verificabile prin sistemul bancar, iar obligativitatea tipăririi bonurilor fiscale pentru fiecare tranzacție este redundantă.

Publicitate

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Lipsa bonului fiscal tipărit nu afectează drepturile consumatorilor
Conform noilor modificări, lipsa bonului fiscal tipărit nu afectează drepturile consumatorilor, prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, extrasul de cont bancar ținând locul bonului fiscal drept mijloc de probă al achiziției.

Totodată, se introduce și o excepție. Automatele comerciale, cum sunt cele de băuturi și mâncare, ce funcționează exclusiv pe bază de plăți cu cardul, nu vor trebui dotate cu aparate de marcat electronie fiscale.
Drepturile consumatorilor rămân protejate, deoarece documentele bancare, precum extrasele de cont, sunt recunoscute drept dovezi valide ale achizițiilor. Astfel, dacă un consumator are nevoie de un bon pentru returnarea unui produs sau depunerea unei reclamații, extrasul de cont bancar poate servi drept mijloc de probă.

Excepții pentru echipamente nesupravegheate
Noua lege introduce excepții pentru automatele comerciale nesupravegheate care acceptă doar plăți cu cardul. Aceste automate nu vor mai necesita utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale.

Această măsură contribuie la reducerea consumului de hârtie și la protejarea mediului, simplificând în același timp procesele comerciale.

Citeste mai mult

Eveniment

Teologul botoșănean pr.dr.Theodor Damian, stabilit la New York, va fi sărbătorit, sâmbătă, la împlinirea vârstei de 73 de ani, de Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc

Publicat

Publicitate

Teologul, poetul, profesorul şi eseistul român Theodor Damian, stabilit la New York, va fi sărbătorit, sâmbătă, la împlinirea vârstei de 73 de ani, de Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc.

Colecţia donată muzeului în anul 2023 reuneşte un fond de carte din domeniul teologic şi literar, care se distinge prin diversitatea materialelor, relevante pentru o viziune panoramică asupra exilului românesc.

În cadrul colecţiei regăsim volume publicate de Theodor Damian atât în ţară, cât şi în afara graniţelor, printre care: „Poemele de la Maria Eich” (Iaşi, 2021), „Ein Fallen selbst im Steigen. Gedichte” (Ludwigsburg, 2015), „Repere bio-bibliografice” (Eikon, 2022) etc.

De asemenea, donaţia conţine diverse numere ale revistei „Lumină Lină”, publicată la New York, precum şi un volum al Flaviei Topan, „Al doilea deceniu”, „Zece ani de Lumină Lină la New York” (2005-2015), publicat la Cluj-Napoca, în 2015, dedicat revistei înfiinţată de Theodor Damian.

„Un mesaj aniversar şi informaţii despre colecţie vor fi postate, cu acest prilej pe site-ul instituţiei”, anunţă joi, Biroul de presă al muzeului.

***
Născut la data de 28 decembrie 1951, la Botoşani, Theodor Damian a urmat Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, apoi Institutul Teologic din Bucureşti şi la 26 de ani a devenit cel mai tânăr protopop din România, la Dorohoi.

Publicitate

Între anii 1979 şi 1983 a urmat studii ecumenice şi doctorale la Bossey şi Lausanne, Elveţia, participând împreună cu Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la conferinţe ecumenice.

În 1993, a devenit doctor în Teologie la Fordham University, New York şi în acelaşi an a fondat Parohia Ortodoxă Română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Astoria New York.

În anul 1999 a obţinut al doilea doctorat în teologie, la Facultatea de Teologie a Universităţii Bucureşti.

Din anul 2019, Theodor Damian este profesor emerit al Metropolitan College of NY, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Catedra de Filosofie şi Etică.

Este Preşedinte al Filialei Americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Theodor Damian a publicat peste 40 de volume de teologie, etică, filosofie, poezie, proză, critică şi comentariu literar, eseuri.

A publicat peste 1000 de studii, eseuri, recenzii şi articole în periodice şi volume în România şi în străinătate, participând cu prezentări la peste 100 de congrese internaţionale.

A fost tradus în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, turcă, albaneză, arabă, chineză.

Membru al numeroase organizaţii profesionale şi societăţi româneşti şi americane, Theodor Damian a primit o serie de distincţii, printre care Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Bioterra, Bucureşti, premiul de excelenţă şi medalia „100 pentru Centenar” din partea Guvernului României, Premii de Excelenţă acordate de Uniunea Scriitorilor din România şi Republica Moldova, din partea Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Ordinul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, Noul Hozevit” din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

Noul Guvern Ciolacu, cu două ministere mai puține față de Guvernul precedent. Cum au fost comasate și împărțite ministerele

Publicat

Publicitate

Noul Guvern Ciolacu este compus din 16 ministere, cu două mai puțin față de Guvernul precedent. Ministerul Muncii a fost comasat cu Ministerul Familiei, iar Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost împărțit între Ministerul Educației și Ministerul Economiei, scrie alba24.ro.

Ordonanța de Urgență care stabilește noile măsuri la nivelul administrației publice centrale a fost publicată în Monitorul Oficial pe 24 decembrie.

Ministerul Muncii a fost comasat cu Ministerul Familiei

Potrivit ordonanței, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost reorganizat prin fuziune prin absorbție cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care a fost desființat.

Astfel, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și-a schimbat denumirea în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Noul minister a preluat la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse toate activitățile, personalul, posturile și patrimoniul aferente domeniului familiei și tineretului, în condițiile legii.

De asemenea, au trecut în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale:

Publicitate
  • Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
  • Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați
  • Casele de cultură studențești, respectiv Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei” din București
  • Direcțiile județene pentru familie și tineret, respectiv Direcția pentru Familie și Tineret a Municipiului București, servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică

Agenția Națională pentru Sport și respectiv Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse predau Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale activitățile, personalul, posturile și patrimoniul aferente domeniului familiei și tineretului, prin protocol.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost împărțit între Ministerul Educației și Ministerul Economiei

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost reorganizat prin divizare totală și și-a încetat activitatea, prin împărțirea întregului său patrimoniu, personal și a activității după cum urmează:

  • patrimoniul, personalul, posturile și activitățile aferente domeniului cercetare au fost preluate de către Ministerul Educației și Cercetării pentru Autoritatea Națională pentru Cercetare;
  • patrimoniul, personalul, posturile și activitățile aferente domeniilor digitalizare, inovare și comunicații au fost preluate de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și-a schimbat denumirea în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Totodată, Ministerul Educației și-a schimbat denumirea în Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit ordonanței citate, se înființează Autoritatea Națională pentru Cercetare în subordinea Ministerului Educației și Cercetării. Autoritatea Națională pentru Cercetare preia de la
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și exercită:

  • atribuțiile de autoritate de stat în domeniul cercetării și inovării și de monitorizare și evaluare a institutelor și unităților de cercetare, dezvoltare și inovare, în conformitate cu legislația în vigoare;
  • atribuțiile privind dezvoltarea instituțională a institutelor și unităților de cercetare aflate în subordine, coordonare și sub autoritate;
  • atribuțiile privind stimularea, în rândul operatorilor economici și în economie în general, a creșterii investiției private pentru dezvoltarea activităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare, precum și a transferului tehnologic și de valorificare a rezultatelor de cercetare, prin absorbția și difuzia acestora;
  • atribuții privind asigurarea, atragerea, utilizarea, monitorizarea și evaluarea asistenței tehnice și privind consultanța internă și internațională pentru domeniul său specific de competență;
  • orice alte atribuții exercitate de acest minister, stabilite potrivit actelor normative în vigoare, acordurilor internaționale sau altor acte încheiate potrivit dispozițiilor legale aplicabile și corespunzătoare activităților preluate.

Componența noului Guvern:

  • Prim-ministru – Ion Marcel Ciolacu
  • Viceprim-ministru – Marian Neacșu
  • Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne – Cătălin Predoiu
  • Viceprim-ministru, ministrul finanțelor – Tanczos Barna

LISTA ministerelor:

  • Ministerul Afacerilor Interne – Marian Cătălin Predoiu
  • Ministerul Finanțelor – Tanczos Barna
  • Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Sorin Mihai Grindeanu
  • Ministerul Justiției – Radu Marinescu
  • Ministerul Apărării Naționale – Angel Tîlvăr
  • Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Bogdan Gruia Ivan
  • Ministerul Sănătății – Alexandru Rafila
  • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila Zoltan
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Ionuț Barbu
  • Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Simona Bucura Oprescu
  • Ministerul Culturii – Natalia Elena Intotero
  • Ministerul Educației și Cercetării – Daniel Ovidiu David
  • Ministerul Afacerilor Externe – Emilian Horațiu Hurezeanu
  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Ioan Boloș
  • Ministerul Energiei – Sebastian Ioan Burduja
  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending