Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (337)

Publicat

acum 7 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI…

 

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”;

 

Publicitate

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”,

 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”;

 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”;

 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: Un bărbat din Costești a găsit un proiectil exploziv în timp ce săpa o groapă pentru a planta un pom

Publicat

acum 42 de minute

sâmbătă, 01.11.2025

de

Publicitate

Un bărbat din localitatea Costești a descoperit, în timp ce săpa o groapă în fața casei pentru a planta un copac, un obiect ce părea a fi un proiectil. În momentul în care a observat muniția, acesta a solicitat ajutorul autorităților. Incidentul s-a petrecut în această după-amiază.

 

La fața locului s-au deplasat pirotehnicienii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani. În urma verificărilor efectuate, aceștia au constatat faptul că este vorba despre un proiectil exploziv, calibru 76,2 mm, rămas neexplodat din timpul conflictelor armate. Proiectilul a fost ridicat, transportat și depozitat în siguranță în poligonul militar de la Copălău, urmând să fie distrus ulterior.

 

Muniția neexplodată este foarte periculoasă și de aceea oamenii trebuie să știe ce să facă atunci când găsesc obiecte metalice ce seamănă cu proiectile, grenade, bombe, cartușe sau altele asemănătoare.

 

Publicitate

În primul rând, nu trebuie să le atingă sau să le lovească, indiferent dacă sunt parțial îngropate în pământ sau se află la suprafață. Nu trebuie să le ridice pentru că nu au de unde să știe în ce stadiu se află acestea. Dacă nu sunt siguri ce fel de obiecte sunt, nu trebuie să le taie și nici să le folosească pentru improvizarea unor unelte sau ornamente.

 

Din curiozitate, unii oameni ar putea fi tentați să demonteze focoasele sau alte elemente componente, iar acest lucru este interzis pentru că o astfel de acțiune poate provoca explozii.

 

Tot ce trebuie să facă cetățenii este să apeleze numărul de urgență 112 dacă descoperă obiecte metalice cilindrice sau de altă formă ce prezintă suspiciunea că ar fi elemente de muniţie neexplodată.

Citeste mai mult

Eveniment

Peste 170.000 de pelerini au trecut prin Sfântul Altar la Catedrala Națională

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 01.11.2025

de

Publicitate

Peste 170.000 de pelerini au trecut până în prezent prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale, a precizat sâmbătă, pentru AGERPRES, preotul Adrian Agachi, consilier patriarhal coordonator la Biroul de presă și relații publice al Patriarhiei Române.

De duminica trecută, după încheierea slujbei de sfințire a picturii Catedralei Naționale, numărul credincioșilor așezați la rând pentru închinarea în Sfântul Altar s-a menținut foarte ridicat.

Timpul de așteptare poate fi consultat prin aplicația de hartă interactivă a Arhiepiscopiei Bucureștilor utilizând următorul link: https://arhiepiscopiabucurestilor.ro/stiri/comunicate-si-mesaje/sfintirea-picturii-catedralei-nationale-harta-interactiva.

Programul de închinare și trecere prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale a fost prelungit, noul termen limită fiind miercuri, 5 noiembrie, până la miezul nopții. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Românii pot ieși mai devreme la pensie, unii chiar și fără penalizare. Ce condiții trebuie îndeplinite

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 01.11.2025

de

Publicitate

Românii pot ieși mai devreme la pensie, unii chiar și fără penalizare, dacă îndeplinesc anumite condiții stabilite clar de noua lege a pensiilor, atât în ceea ce privește perioadele de contributivitate, cât și cele necontributive, scrie Adevărul.

Amintim că în prezent, vârsta de pensionare a femeilor este de 63 de ani, cu posibilitate de pensionare anticipată cu 5 ani mai devreme, adică de la 58 de ani. Vârsta de pensionare a femeilor crește etapizat, cu câte o lună la fiecare 2 luni calendaristice începând cu anul 2030, astfel încât vârsta de pensionare a femeilor să fie 65 de ani în anul 2035, conform tabelului de mai jos (Anexa 5 din noua lege a pensiilor).

image
image

Pensia anticipată fără penalizare este posibilă dacă stagiul minim este de 40 de ani (35 de ani de contributivitate +5 ani, perioadă care cuprinde şi perioade asimilate/necontributive)

Specialiștii estimează că foarte mulți „decreței” se vor încadra în această categorie.

Stagiul de 40 de ani cerut pentru pensia anticipată fără penalizare este format din stagiul complet de cotizare contributiv (din Anexa nr. 5) + 5 ani Stagiu de cotizare (perioadă care cuprinde şi perioade asimilate/necontributive).

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului următor.

Publicitate
image

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, cu cate 6 luni pentru fiecare copil, cu o reducere de maxim 3 ani şi 6 luni.

Reducerea vârstei de pensionare se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.

Calculatorul vârstei de pensionare după noua lege a pensiilor

CNPP a updatat calculatorul privind vechimea în muncă și anii de contributivitate necesari ieșirii anticipate la pensie.

image png

După cum se poate vedea în imaginea de mai sus, accesând secțiunea „Când mă pot pensiona” de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) puteți introduce data nașterii, sexul și numărul de copii născuți (în cazul femeilor), iar după introducerea codului în căsuța următoare dați click pe Calculează.

În cazul femeilor născute în 1967, care au născut doi copii, condițiile de pensionare pot fi văzute în tabelul de mai jos:

image png

CALCULATORUL poate fi consultat AICI

Actele necesare înscrierii la pensia anticipată, sunt, după caz:

  1. cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 4 la norme);
  2. carnetul de muncă, în original şi copie;
  3. carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie;
  4. carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie;
  5. carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie;
  6. alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  7. actele de stare civilă ale solicitantului, respectiv BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie, în original şi copie;
  8. livretul militar, în original şi copie;
  9. diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie;
  10. dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  11. adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
  12. adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original;
  13. adeverinţă privind venitul brut realizat ( anexa nr. 6 la lege);
  14. certificat de naştere copil, în original şi copie;
  15. hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a încuviinţat adopţia, în original şi copie;
  16. procura specială, pentru mandatar, în original şi copie;
  17. acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  18. adeverinţă eliberată de angajatorul/angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea, cu datele de identificare ale acestuia/acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie, în original;
  19. declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme);
  20. alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

sursa: Adevărul.

Citeste mai mult

Eveniment

Când începe Postul Crăciunului 2025 și care sunt zilele de dezlegare la pește. Calendar

Publicat

acum 7 ore

sâmbătă, 01.11.2025

de

Publicitate

Când începe Postul Crăciunului 2025: Credincioșii ortodocși vor începe în curând una dintre cele mai importante perioade de post din an. Postul Crăciunului 2025 începe sâmbătă, 15 noiembrie, și se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului. Postul durează 40 de zile și are rolul de a pregăti sufletește credincioșii pentru marele praznic al Crăciunului.

Postul Crăciunului, numit și Postul Nașterii Domnului, este perioada de pregătire spirituală de dinaintea Crăciunului.

Pe durata postului, credincioșii se abțin de la carne, ouă și lactate, iar în anumite zile calendarul bisericesc prevede dezlegare la pește, vin și ulei. Aceste zile sunt considerate momente de bucurie și sărbătoare în perioada de post.

Are rol de reflectare, curățenie sufletească și apropiere prin rugăciune și fapte bune, credincioșii renunțând la anumite alimente de origine animală.

Când începe Postul Crăciunului 2025 și când sunt zilele de dezlegare la pește

Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie (sâmbătă) și se termină în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie.

Publicitate

Potrivit tradiției, ține 40 de zile și este un post destul de greu de ținut.

În timpul postului, creștinii se abțin de la carne, ouă și lactate. Există diferențe de severitate în funcție de zi (luni, miercuri, vineri vs. marți, joi, weekenduri).

„Zile cu dezlegare la pește” înseamnă că în acele zile credincioșii pot consuma pește (uneori și vin/ulei, în funcție de rânduiala locală), deși restul perioadei este unul de post alimentar.

Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă și duminica, zile cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) și 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul), să fie dezlegare la pește.

În Postul Crăciunului 2025, potrivit rânduielii Bisericii Ortodoxe, vor fi 14 zile cu dezlegare la pește, printre care se numără:

  • 21 noiembrie – Intrarea Maicii Domnului în Biserică,
  • 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României,
  • 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae, alături de mai multe sâmbete și duminici din perioada 21 noiembrie – 20 decembrie.

După această dată, postul devine mai aspru, iar dezlegările sunt restrânse, pentru a sublinia apropierea Nașterii Domnului.

Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului

Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului este una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin ortodox, fiind momentul care marchează trecerea de la perioada de desfătare alimentara la una de purificare spirituală și abstinență.

Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului, numit și Postul Sfântului Martin ori Postul Ignatului sau Advent, este o perioadă precedentă Crăciunului.

Post care durează 40 de zile, de la 15 noiembrie până pe 24 decembrie, Lăsata Secului este prilejul cu care familiile se reunesc pentru a savura ultima masă „de dulce” înainte de a intra în Postul Crăciunului.

Ce nu ai voie să faci în Postul Crăciunului

Credincioșii sunt încurajați să respecte anumite reguli și interdicții în Postul Crăciunului, care ajută la curățirea trupului și a sufletului. Printre acestea se numără:

  • Abstinența de la consumul de carne, lactate și ouă.
  • Evitarea petrecerilor zgomotoase și a exceselor de orice fel.
  • Limitarea activităților care pot distrage de la rugăciune și introspecție.
  • Evitarea certurilor, a vorbelor urâte și a comportamentelor egoiste.
  • Scopul postului este de a încuraja modestia, autocontrolul și o viață spirituală mai profundă.

Lăsata Secului este, astfel, un moment de reflecție și comuniune, când mesele sunt îmbelșugate și pline de preparate tradiționale, precum fripturi, cozonaci și alte bunătăți care în mod simbolic marchează despărțirea de plăcerile culinare pentru o perioadă.

Totodată, această zi are o semnificație deosebită pentru comunitățile rurale, unde tradițiile și obiceiurile transmise din generație în generație sunt respectate cu strictețe.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending