Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (337)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI…

 

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”;

 

Publicitate

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”,

 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

„e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”;

 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”;

 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Esre oficial. Decontarea voucherelor de vacanță, după reguli noi: Declarație pe propria răspundere și factură de 1.600 de lei

Publicat

Publicitate

Guvernul a adoptat un noul mecanism pentru decontarea voucherelor de vacanță. Beneficiarii trebuie să prezinte o declarație pe propria răspundere, prin care confirmă că au contribuit cu suma de 800 de lei din fonduri proprii, că au utilizat și cei 800 de lei oferiți de stat și să depună o factură de minimum 1.600 de lei, care urmează să fie decontată.

Modificări esențiale în sistemul de decontare a voucherelor de vacanță:

Valoarea voucherelor și condiții de eligibilitate

– Angajații din instituțiile publice cu salarii nete de până la 8.000 lei vor beneficia de vouchere de vacanță în valoare de 800 lei.
– Voucherele pot acoperi maximum 50% din valoarea unui pachet turistic, ceea ce înseamnă că beneficiarul trebuie să achiziționeze un pachet de cel puțin 1.600 lei și să contribuie cu diferența de 800 lei din fonduri proprii

Cum se decontează voucherele de vacanță

Achiziționarea pachetului turistic: Angajatul achiziționează un pachet turistic în valoare de minimum 1.600 de lei.

Declarație pe propria răspundere: După achiziție, angajatul completează o declarație pe propria răspundere, confirmând că a contribuit cu 800 de lei din fonduri proprii și că a utilizat voucherul de 800 de lei oferit de stat.

Prezentarea facturii: Angajatul prezintă factura de minimum 1.600 de lei care atestă achiziția pachetului turistic.
Decontarea: Pe baza declarației și a facturii, angajatul primește suma de 800 de lei de la stat.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de vânt pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Nu scăpăm de vânt ! Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o nouă atenționare meteorologică de tip cod galben de vânt, pentru județul Botoșani, valabilă mâine între orele 11:00 – 23:00. Potrivit acestora, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…60 km/h.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

Publicitate

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

Reamintim faptul că, în condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul, într-un timp foarte scurt, la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate etc.

Pentru a preveni incendiile, nu trebuie aruncate resturi de țigară sau bețe de chibrit aproape de căpițele de fân sau de locurile în care sunt depozitate furaje, lemne de foc, substanțe inflamabile sau alte materiale combustibile și nici pe terenuri cu vegetație uscată.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

Paște 2025: Când se prepară cozonacii și pasca de sărbători. Rețete și recomandări

Publicat

Publicitate

Paștele 2025: Care este momentul potrivit pentru prepararea cozonacilor și a pascăi. Joia Mare – o zi cu semnificație profundă în Săptămâna Patimilor. În această zi, credincioșii participă la denii, unde sunt evocate evenimente esențiale, precum Cina cea de Taină, scrie alba24.ro.

Tot în această zi, gospodinele vopsesc ouăle, de regulă în roșu – simbol al sângelui lui Hristos – și prepară pasca, cozonacul și alte bucate tradiționale. Joia Mare este, de asemenea, ultima zi în care se pomenesc morții.

Familiile vor continua pregătirile pentru masa de Paște sâmbătă. Așadar, cozonacii, pasca, drobul de miel și alte mâncăruri de sărbători pot fi pregătite joi sau sâmbătă.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 1

Unele dintre preparatele tradiționale pregătite de sărbători sunt cozonacii. O rețetă este prezentată de Sanda Marin, pentru Mediafax.

Ingrediente:

1 kg făină, 7 gălbenusuri, 4 albusuri, 300 g zahăr, 250 g unt (80% grăsime), 2 linguri ulei, lapte cât se cere, (circa 1/2 litru), 1 lingură rom, vanilie, 50 g drojdie, 1 linguriţă rasă de sare, 100 – 200 g stafide (după gustul fiecăruia).

Publicitate

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu puţin lapte călduţ și o bucăţică de zahăr. Se opăresc într-o oală mică 3—4 linguri de făină cu puţin lapte clocotit, amestecând bine. Când s-a răcorit, se amestecă cu drojdia și apoi se bate bine până se fac bășici mari. Se presară puţină făină, se acoperă cu un servet si se pune la un loc cald să crească.

În acest timp, se freacă gălbenușurile, întâi cu sare, ca să-se închidă la culoare, apoi cu zahărul tos sau zahăr pudră cernut printr-o sită fină.

Când plămădeala a crescut destul, se toarnă peste restul de făină cernută într-un vas larg si ţinut la cald. Se amestecă adăugând gălbenuşurile, puţin lapte călduţ si albusurile bătute spumă. Se frământă cel puţin o jumătate de oră, aducând aluatul de pe margini spre mijloc. Se pune uleiul, romul, puţin câte puţin, untul topit, cald. Dacă aluatul pare prea tare, se mai adaugă puţin lapte călduţ. La frământat se adăugă şi stafidele, după ce au fost alese, spălate şi şterse întrun şervet.

Se adună aluatul în vas, se acoperă cu un prosop uşor, se asază la cald şi se lasă să crească circa două-trei ore.

Când a crescut destul, se unge mâna cu unt, se iau bucăţi din el, se împletesc pe masa de aluat presărată cu făină și se pun în forme unse cu unt. Aluatul nu trebuie să ajungă la jumătatea formei. Se mai lasă să crească tot la cald, se unge cu ou, se presară deasupra zahăr tos şi nuci sau stafide. Se pun la copt la foc potrivit şi se ţin circa o oră. Când sunt gata, se scot din forme şi se lasă să se răcorească.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 2

Ingrediente:

600 g făină, 1 cească lapte, 2 ouă întregi, 2 gălbenuşuri, 1/2 linguriţă sare, 140 g unt proaspăt, 2 linguri zahăr, 20 g drojdie, vanilie. Umplutura: 500 g nuci măcinate, 350 g zahăr pudră, un praf de sare, 1/2 cească lapte.

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu o linguriţă de zahăr şi puţin lapte călduţ. Se freacă untul spumă cu două linguri de zahăr. Se cerne într-un vas larg făina, se face loc la mijloc şi se toarnă plămădeală, o cească de lapte, două ouă întregi si două gălbenusuri frecate cu 1/2 linguriţă de sare; se frământă, adăugând şi untul frecat spumă, până face aluatul băşici şi se desprinde de pe mână. Coca trebuie să fie ceva mai tare decât la cozonacul obişnuit (simplu). Se lasă să crească.

Umplutura:

Se amestecă nucile măcinate cu zahărul pudră şi cu un vârf de linguriţă de sare. Se opăreşte cu 1/2 ceaşcă de lapte clocotit şi se freacă până se face pasta potrivit de consistentă (dacă este necesar, se mai adaugă lapte, dar cu grijă, deoarece pasta devine uşor prea moale). Aluatul crescut se desparte în două, se întinde prima foaie pe masa presărată cu făină, deasupra se întinde jumătate din nucă, într-un strat cât mai egal, se rulează şi se pune în forma  unsă cu unt. Acelaşi lucru se repetă cu a doua bucată de aluat. Se ung cu ou si se dau imediat la cuptor, fără să se lase aluatul în formă să crească, deoarece se fac goluri între nucă şi aluat. Se coace la foc potrivit.

Rețete de Paște 2025: pască cu brânză

Ingrediente: 400 g aluat de cozonac, unt pentru uns tava.

Umplutura: 500 g brânză de vaci, 3 ouă, 100 g zahăr, 50 g unt (80% grăsime), 40 g făină, 1 cească lapte, 1 linguriţă esenţă vanilie, coajă de lămâie, 25 g stafide, 1/2 linguriţă sare.

Din aluatul de cozonac se întinde o foaie groasă de circa 0,5 cm şi de forma tăvii în care se coace. Se unge tava cu unt, se asază foaia de aluat pe fund. Din alte două bucăţi se fac pe masa de aluat suluri de grosimea creionului, se împletesc şi se asază de jur împrejur, lipite de marginea tăvii, apăsând capetele, ca să se unească între ele. Se lasă să crească.

Se freacă împreună brânza cu untul si zahărul. Se adaugă ouăle pe rând, sare, apoi făina si laptele. La urmă se pune vanilia, coaja de lămâie si stafidele alese si spălate. Se toarnă în formă. Se ung cu ou atât aluatul, cât si brânza si se dă la cuptor. Când este gata, se scoate din formă după ce s-a răcit.

Rețete de Paște 2025: pască fără aluat

Ingrediente: 600g de brânză de vaci, 500 g de smântână grasă, 6 ouă; 150 g de unt, 150 g de zahăr, 50 g faină, 50 g de griş, 100 g stafide, coaja rasă de la o lămâie/portocală

Mod de preparare: Sparge ouăle şi amestecă-le cu mixerul. Topeşte untul într-o crăticioara pe foc, fără ca acesta să-şi schimbe culoarea. Adaugă zahărul şi untul şi mixează bine totul. Adaugă smântana, făina şi grişul. La final incorporează cu atenţie, la o viteză mică, branza, stafidele şi coaja rasă de lămâie sau portocală.

Toarnă compoziţia într-o tavă rotundă cu fundul detaşabil, unsă cu unt şi tapetată cu făină. Coace pasca 40-45 de minute în cuptorul încins la 180 de grade Celsius. Lasă pasca să se răcească la temperatura camerei.

Rețete de Paște 2025: Pască italiană cu orez

Ingrediente:

Aluatul: 570 de grame de făină, o lingură de praf de copt, 60 de grame de unt, o jumătate de cană de zahăr, 3 ouă, două pliculeţe de vanilie;

Umplutura: o cană de apă, o jumătate de cană de orez, un litru de lapte, o cutie de 425 de grame de brânză ricotta, o cană şi jumătate de zahăr, o lingură de suc de lămâie, coaja rasă de la o lămâie, 6 ouă

Mod de preparare:

Într-un bol, amestecaţi făina cu praful de copt. În alt bol mai mare, amestecaţi cu mixerul untul cu jumătate de cană de zahăr, până ce compoziţia devine pufoasă. Adăugaţi pe rând ouăle şi vanilia. Treptat, adăugaţi făina, pentru a obţine un aluat moale. Împărţiţi aluatul în două şi formaţi două mingi. Întindeţi fiecare minge de aluat pe o suprafaţă de lucru presărată cu făină, în formă de disc, astfel încât să încapă într-o formă de copt cu diametrul de 25 de centimetri.

Puneţi discurile de aluat în forme şi daţi la frigider.

Daţi apa în clocot într-o oală şi adăugaţi orezul. Daţi focul mai mic, acoperiţi oala cu un capac şi fierbeţi 20 de minute. Adăugaţi laptele şi fierbeţi ingredientele, amestecând încontinuu, până când amestecul se îngroaşă. Apoi luaţi oala de pe foc şi lăsaţi să se răcească.

Încălziţi cuptorul la 165 de grade Celsius.

După aceea, amestecaţi într-un bol brânza ricotta, zahărul, sucul şi coaja de lămâie şi 6 ouă, până ce obţineţi o compoziţie omogenă şi spumoasă. Adăugaţi amestecul rece cu orez şi amestecaţi până ce ingredientele se omogenizează. Turnaţi amestecul în forma de tartă, apoi acoperiţi-o cu discul de aluat din cealaltă formă.

Coaceţi pasca în cuptorul preîncălzit până ce aluatul de deasupra capătă o culoare aurie, aproximativ 60 de minute, apoi lăsaţi să se răcească pe un grătar.

Citeste mai mult

Eveniment

Moartea celor doi medici și a unui brancardier, angajați la un spital din Iași, bagă în priză inspectorii de Muncă

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Iași va demara ample controale în toate spitalele din județ pentru a verifica respectarea legii securității și sănătății în muncă.

‘Noi, ca Inspectorat Teritorial de Muncă, ne-am propus ca anul acesta să facem controale ample în spitale, controale privind securitatea și sănătatea în muncă, condițiile de muncă și controalele de fond privind relațiile de muncă, având în vedere anumite riscuri’, a declarat joi, pentru AGERPRES, inspectorul șef al ITM Iași, Costel Grojea.

Un prim control este deja în desfășurare la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ din Iași, după ce conducerea ITM afirmă că s-a autosesizat în urma informațiilor apărute în spațiul public privind decesele a trei persoane – doi medici rezidenți și un brancardier.

‘Vom face un control mai amplu privind respectarea regulilor din Legea 319/2006, legea securității și sănătății în muncă’, a declarat Costel Grojdea.

El a adăugat că de la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ nu au fost primite sesizări în ultimul an.

‘Din zona Spitalului ‘Sf Spiridon’ nu am avut sesizări în ultimul an. Din alte spitale au fost sesizări în ceea ce privește condițiile de muncă și relațiile de muncă. Nu au fost multe’, a afirmat Grojdea.

Publicitate

Declarația a fost făcută în contextul în care, la Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Sf. Spiridon’ Iași, doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni, în localități diferite, din cauze diferite.

Unul dintre medicii rezidenți decedați este George Ștefan Tilă, în vârstă de 31 de ani, din municipiul Bârlad. Medic rezident în anul V fiind, acesta trebuia să facă gărzi la secția Medicină internă de la Spitalul ‘Elena Beldiman’ din luna martie. Acesta a murit la câteva zile după prima gardă, pe 28 martie.

Cel de-al doilea caz de deces înregistrat în rândul rezidenților de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie este al lui Emanuel Mirel Luca, în vârstă de 28 de ani, din localitatea Darabani, județul Botoșani. Acesta a fost găsit mort, duminică, într-un apartament din Iași în care locuia cu chirie.

În urmă cu două zile, un brancardier în vârstă de 52 de ani, care lucra la același spital, a făcut infarct la scurt timp după ce a ieșit din tură.

După moartea celor doi, mai mulți rezidenți din cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie au postat pe grupurile de socializare mesaje conform cărora sunt suprasolicitați, iar programul de lucru nu este respectat. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending