Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (337)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI…

 

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”;

 

Publicitate

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”,

 

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

„e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”;

 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”;

 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cinci bărbați reținuți după o bătaie la o stână din Albești

Publicat

Publicitate

Luni, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele a cinci bărbați, cu vârste cuprinse între 34 și 49 de ani, față de care sunt efectuate cercetări într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de lovirea sau alte violențe.

 

Din cercetări a reieșit faptul că, aceștia, la data de 28 iulie 2025, s-ar fi deplasat la o stână situată în extravilanul comunei Albești, unde ar fi agresat fizic, doi bărbați, în vârstă de 54 și 49 de ani.

 

Bărbații au fost introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani, cercetările fiind continuate pentru stabilirea întregii situații de fapt.

FOTO cu caracter ilustrativ

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Campanie de dezinformare conform căreia premierul ar anunța intrarea României în război

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Interne semnalează existența unei campanii de răspândire a unor informații false, prin care sunt prezentate ca fiind veritabile clipuri realizate cu ajutorul programelor de inteligență artificială din care reiese că prim-ministrul Ilie Bolojan anunță intrarea României în război începând cu luna septembrie 2025.

”Aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război”, a informat, marți, Biroul de presă al MAI.


”Vă încurajăm să verificați sursele și să nu distribuiți conținut neverificat”, se arată într-o postare pe Facebook a MAI, care precizează că ”această informare reprezintă parte a măsurilor MAI pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituțiile statului și în oamenii care își fac datoria cu seriozitate. MAI transmite că acționează pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituțiile statului și în oamenii care își fac datoria cu seriozitate”. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Motocicletă în valoare de peste 21.000 euro furată din Franța, depistată la Frontiera Racovăț

Publicat

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Racovăț au descoperit la controlul de frontieră şi reținut pentru continuarea cercetărilor o motocicletă care figura în bazele de date ca fiind căutată pentru confiscare.

În această dimineață, în jurul orei 03.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Racovăț – ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control necesare trecerii frontierei, un cetățean român, în vârstă de 41 de ani, pasager într-un microbuz înmatriculat în Polonia. În mijlocul de transport se afla o motocicletă, înmatriculată în Franța.

Colegii noștri au efectuat verificări suplimentare cu privire la autovehiculul pe două roţi, ocazie cu care au constatat că acesta figurează în bazele de date ca fiind bun căutat pentru confiscare, semnalare introdusă de autoritățile din Franța, în iulie 2024.

Cu privire la aspectele constatate, bărbatul a declarat că a achiziționat motocicleta în urmă cu câteva zile de la un cetățean din Franța, contra sumei de 15.000 euro. La data achiziției, a primit documentele motocicletei, fără a avea cunoștință că este furată sau implicată în vreun litigiu.
Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză, iar motorul, în valoare de peste 21.000 euro, a fost reținut în vederea continuării cercetărilor.

Citeste mai mult

Eveniment

CASS la pensiile private, din 1 august 2025. Avertismentul economistului Iancu Guda: ”Este dublă taxare!”

Publicat

Publicitate

Începând cu 1 august 2025, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% se va aplica și asupra veniturilor din pensii private (Pilonul II și III), pentru sumele care depășesc 3.000 de lei lunar, scrie alba24.ro.

Aplicarea CASS pentru pensiile private este controversată, deoarece pensiile private sunt economii personale, nu redistribuții, și provin din salariul net deja taxat.

Măsura vine în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene pentru reducerea deficitului.

Avertismentul economistului Iancu Guda: „Este dublă taxare!”

Economistul Iancu Guda trage un semnal de alarmă privind efectele acestei decizii, explicând că veniturile din pensii private sunt deja impozitate indirect:

„Venitul din pensii private este compus din contribuțiile pe care le plătești (din economii nete deja taxate) plus câștig acumulat în timp. ATENȚIE: contribuțiile provin din venituri pe care ai plătit deja CASS. Iar la plata pensiei private vei mai plăti încă o dată CASS pe aceleași sume. Adică dublă taxare!” a scris Iancu Guda.

Cum funcționează dublul impozit explicat de Guda: „Când te pensionezi, vei plăti 10% din TOATĂ pensia privată acumulată (contribuție + câștig) care depășește 3.000 lei. Este o sumă consistentă – mii sau zeci de mii de euro pierduți pentru unii.”

Publicitate

Exemplu practic: O persoană care încasează o pensie privată lunară de 4.500 lei va plăti CASS de 10% pentru 1.500 lei (diferența față de pragul de 3.000 lei), adică 150 lei/lună pierdere.

Pensiile private provin din economii personale taxate deja de stat

Guda susține că este corect să se plătească CASS pentru pensia publică, deoarece:

  • „Este intergenerațională – nu este bazată pe acumulare personală.”
  • „Ai contribuit din salariul brut, nu din venitul net.”
  • „Folosești mai intens sistemul medical la bătrânețe.”

În schimb, pensiile private sunt economii personale, nu redistribuții, și provin din salariul net deja taxat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending