Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (335)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

21 MARTIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI

(77 de definiții ale poeziei pe care le-am întâlnit în lecturile mele)

 

 

Publicitate

 

  1. „fastuoasa reprezentaţie de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde, probabil, s-ar afla Dumnezeu” (LEO BUTNARU);
  2. „un fel de a lupta împotriva neantului”(VARUJAN VOSGANIAN);
  3. „ o aproximare a limbii supreme”(ALEXANDRU MUŞINA);
  4. „limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii)”(EZRA POUND);
  5. „cea care alege şi foloseşte cuvintele din disperare”(NICHITA STĂNESCU);
  6. „corpul veşnic în care se salvează fiinţa finită a poetului”(IOAN T. MORAR);
  7. „un cântec de lebădă al unor specii ameninţate”(ROMULUS BUCUR);
  8. „posesoarea unui bun cel mai de preţ: logica imaginaţiei”(SEAN COTTER);
  9. „cea care îţi oferă un spaţiu virtual în care poţi să trăieşti în mai multe culturi şi cu mai multe viteze”(CAIUS DOBRESCU);
  10. „un flux primitiv, primordial, genuin, copilăresc”(CONSTANTIN ABĂLUŢĂ);
  11. „ceva care are, ca pronia, propria lege: ea te-alege”(ROMULUS VULPESCU);
  12. „o beţie înaltă”(ION CHICHERE);
  13. „cum ai scrie pe apă, un dezechilibru” (ERRI DE LUCA);
  14. „un fluviu necenzurat de conştiinţă”(LARS NOREN);
  15. „ceva care încălzeşte la propriu şi la figurat”(GABRIELA MELINESCU);
  16. „ştiinţa de a preamări smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină…”(RAINER MARIA RILKE);

16 bis. „descoperi în extaz nervurile lumii” (RADU ULMEANU)

  1. „a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”(RAINER MARIA RILKE);
  2. „pâinea îngerilor”(RACINE);
  3. „o vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simţuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”(GELLU NAUM);
  4. „o coardă de care tragi până când, întinsă, îşi face vânt, spre propria-i figură”(GELLU NAUM);
  5. „timpul părăsirii coridorului şi a îndreptării spre mlaştini”(GELLU NAUM);
  6. „o hermină pe care murdăriile din jur n-o pot atinge”(DANIEL CRISTEA-ENACHE);
  7. „o colecţie de miraculoase lacrimi de conştiinţă”(IOAN HODA);
  8. „o singurătate care se destăinuie”(ILIE CONSTANTIN);
  9. „un animal instalat în mine care roade, roade, roade…”(EMIL BRUMARU);
  10. „o prelungire a geometriei”(ION BARBU);
  11. „o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existenţă”(ION BARBU);
  12. „o boală învinsă”(LUCIAN BLAGA”;
  13. „darul pe care ţi-l face cerul”(SORIN COMOROŞAN);

29 bis. „o vivisecţie în inima cuvintelor” (RADU ULMEANU)

  1. „un soi de rachetă pornită din tine”(SIMONA-GRAZIA DIMA);

30bis. „ceva a cărei rost este de a restabili tăcerea” (ANA BLANDIANA)

  1. „subita declanşare a furtunii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  2. „curajul de a uni lucrurile în ce au ele mai regal”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  3. „ascunsul sufletului”(CECILIA RĂDUINEA);
  4. „continua relaţie cu verbul”(MATEI VIŞNIEC);
  5. „senzaţia zborului dată de explozia metaforei”(LUCIAN PERŢA);
  6. „un ultim sălaş al lui Dumnezeu”(MILAN KUNDERA);
  7. „lavă a libertăţii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  8. „o punere în abis”(IRINA MAVRODIN);
  9. „o lacrimă a lucidităţii”(GHEORGHE GRIGURCU);
  10. „o gheişă cu evantai violet”(NORA IUGA);

40 bis. „al şaselea simţ care îţi dă sentimentul prezenţei altuia în lumea înconjurătoare” (ANA BLANDIANA)

  1. „un coş cu rufe murdare în care s-a rătăcit un mărgăritar”(NORA IUGA);
  2. „un ţipar trăind diametral”(NORA IUGA);
  3. „un alter ego al femeii”(PAULINA POPA);

43 bis. „ora în care îngerii se dichisesc în faţa oglinzii” (RADU ULMEANU)

  1. „acel ceva care apare sub ochiul unei fete pe care o ajută să devină sfântă”(PAULINA POPA)

44 bis. „transformarea în cuvinte a unui fulg de zăpadă” (ANA BLANDIANA);

  1. „o regină printre bărbaţii secolului”(PAULINA POPA);
  2. „semnul nostru de creştinătate, civilitate, maternitate”(LUCIAN VASILIU);
  3. ceva „care acum e mai mult în afara cuvintelor”(ADRIAN ALUI GHEORGHE);
  4. „cel mai nobil dar pe care fiinţa umană poate să-l ofere celorlalţi”(JOSE HIERRO);
  5. „propoziţii oraculare din care fiecare înţelege ce poate”(EUGEN SIMION);
  6. „plugul care taie brazde din timp astfel încât stratul de profunzime a timpului, cernoziomul acestuia, iese la suprafaţă”(OSIP MANDELŞTAM);
  7. „este însăşi viaţa, e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planeta lui în cer” (TUDOR ARGHEZI);
  8. e şoc precum crima adolescentului din vecini pe care nu-l credeai în stare de crimă” (MARIANA CODRUŢ);

52 bis. „o înaintare logică din cuvânt în cuvânt, din piatră în piatră” (ANA BLANDIANA)

  1. „brusc toporul decapitând „obişnuinţa”(MARIANA CODRUŢ)
  2. „lacrimă de aur plânsă de un centaur”; (RADU ULMEANU);
  3. „diamante în raniţa poetului” (RADU ULMEANU);
  4. „o fractură de os a realităţii” (SAVU POPA);
  5. „un joc de-a v-aţi ascunselea cu realitatea” (SAVU POPA);
  6. „un iepure de lacrimi ţâşnind dintre pleoape” (ADRIAN ALUI GHEORGHE)
  7. „un lux mincinos” (ALBERT CAMUS)

59 bis. „modelarea în fraze a  a efortului îngeresc al unui zbor” (ANA BLANDIANA)

  1. „starea în care sufletul îşi găseşte alt corp” (ION TOMA IONESCU)
  2. „albirea cuvintelor cernute din dureri” (ION TOMA IONESCU)
  3. „daimonul meu alintat, capricios” (ANDREA H. HEDEŞ)
  4. „ceea ce este pretutindeni în lucrurile lumii de la mic la mare” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ);
  5. „amestecul naturii cu realitatea ei zgomotoasă în reflexivitate” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ)
  6. „poezia este o sălbăticiune” (VARUJAN VOSGANIAN);
  7. „respiraţia păsării cu guşa de aur” (GHEORGHE FLORESCU);
  8. „cea care face ca gravitaţia să dispară” (GHEORGHE FLORESCU);
  9. „un drum al Damascului” (SAVU POPA)
  10. „ceva care vine din zona obscură a crepusculului nostru interior” (NORA IUGA)
  11. „atunci când pui foc în cuvinte” (THEODOR DAMIAN)
  12. „ceva care ţipă sinistru ca nişte corbi într-o zi înnorată” (CALIN VLASIE)
  13. „un alt tip de rugăciune” (monahul IGNATIE GRECU)
  14. „strugurii dulci ai Raiului” (monahul IGNATIE GRECU)
  15. „ceva care se face mişcând stele şi sori cu orice preţ” (ANNA DAN)
  16. „o altfel de dragoste” (GHEORGHE VIDICAN)
  17. „comasarea fără complexe a inefabilului cu materia” ( NICOLAE TZONE)
  18. „străina voce care începe să vorbească în capul tău fără să o fi chemat” (NORA IUGA)

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Numărul pensionarilor a crescut, la finalul anului 2025. Care este pensia medie în România

Publicat

Publicitate

Numărul pensionarilor a crescut, la finalul anului 2025. Pensia medie în România este de 2.778 de lei.

Un număr de 4.699.559 de pensionari era înregistrat în decembrie 2025 în România, cu 4.279 mai mulți comparativ cu luna precedentă, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), consultate de Agerpres.

Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 13,053 miliarde lei.

Din totalul pensionarilor, 534.467 aveau perioade lucrate în agricultură, iar pensia medie a fost de 720 lei.

Potrivit statisticilor CNPP, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.788.189 de persoane, din care 2.163.045 femei, în timp ce pensia medie era de 3.109 de lei.

Pensie anticipată au primit, în decembrie 2025, un număr de 66.391 de persoane (2.579 de lei pensie medie) și pensie de invaliditate 397.601 de persoane (pensie medie de 1.094 lei), dintre care 46.096 de persoane pentru gradul I de invaliditate (958 lei, pensie medie).

Publicitate

În aceeași lună, pensie de urmaș s-a acordat unui număr de 447.283 persoane (1.502 lei, pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 95 pensionari (540 de lei, în medie).

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei

Publicat

Publicitate

Acest mare mitropolit al Moldovei – Iosif al II-lea Naniescu – numit „cel milostiv”, a fost cel mai strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX după Sfântul Calinic de la Cernica. Era fiul preotului Anania (Nane) Mihalache și al presviterei Teodosia, din satul Răzălăi, raionul Bălți, născut la 15 iulie 1818. Tatăl său a murit după doi ani, iar mama rămâne văduvă cu doi copii, Ioan și Ieremia.

În anul 1831, ierodiaconul Teofilact, unchiul său, aduce la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași pe copilul Ioan, pentru a învăța carte. Aici deprinde scrisul, cititul, tipicul și muzica psaltică. În anul 1834 ierodiaconul Teofilact este numit egumen la Mănăstirea Sfântul Prooroc Samuil din Focșani, unde aduce și pe nepotul său. În anul 1835, ierodiaconul Teofilact ajunge ecleziarh la episcopia Buzăului, sub vestitul episcop Chesarie, împreună cu tânărul Ioan. La 23 ianuarie 1835 rasoforul Ioan este călugărit sub numele de Iosif, în catedrala episcopală, iar a doua zi este hirotonit diacon. Ca ucenic al episcopului Chesarie, în anul 1836, ierodiaconul Iosif Naniescu intră la seminarul din Buzău, atunci înființat, pe care îl termină în anul 1840. Apoi, între anii 1840-1847 urmează Colegiul Sfântul Sava din București. În anul 1849 este numit egumen la Mănăstirea Șerbănești din Râmnicu-Vâlcea, iar la 29 august 1850 este hirotonit preot în București.

În noiembrie 1852 este făcut protosinghel de Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului. În 1857 este numit egumen la Mănăstirea Găiseni, județul Dâmbovița, iar după 4 ani este făcut arhimandrit de mitropolitul primat Nifon și numit în 1863 egumen la Mănăstirea Sărindar din București. Între anii 1864-1870 arhimandritul Iosif Naniescu a activat ca profesor de religie la Gimnaziul Gheorghe Lazar și la Liceul Matei Basarab din București, iar ultimii doi ani (1870-1871) a fost director la Seminarul Central. La 23 aprilie 1872 arhimandritul Iosif Naniescu este hirotonit arhiereu, iar în ianuarie 1873 este numit episcop de Argeș.

La 10 iunie 1875 este ales mitropolit al Moldovei, iar la 6 iulie același an este instalat la Iași. Timp de 27 de ani venerabilul mitropolit Iosif Naniescu păstorește cu o rară blândețe și înțelepciune Mitropolia Moldovei. Aici a depus cea mai bogată activitate duhovnicească, teologică, pastorală și socială din toată viața sa, rămânând pentru urmași un exemplu viu și greu de imitat. În data de 26 ianuarie 1902 mitropolitul Iosif Naniescu „cel sfânt si milostiv” părăsește pe fiii săi duhovnicești și se strămută la cereștile lăcașuri, pentru a sta în fața marelui Arhiereu Iisus Hristos. Mormântul său se află în partea de sud a catedralei mitropolitane terminata de el. Canonizarea oficială a Mitropolitului Iosif Naniescu a avut loc în data de 25 martie 2018, la Catedrala Mitropolitană din Iași.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 25 ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 25 ianuarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 25 ianuarie 2026:

Loto 6/49: 18, 40, 27, 33, 5, 48

Loto 5/40: 27, 7, 13, 10, 6, 5

Joker: 3, 18, 37, 29, 23 + 15

Noroc: 3, 5, 1, 1, 0, 3, 8

Publicitate

Noroc Plus: 4, 4, 6, 8, 4, 2

Super Noroc: 6, 7, 4, 5, 7, 9

Citeste mai mult

Eveniment

Bolojan cu bagajele la ușă. Liderii PSD îi cer demisia: Ești un kamikaze, nu un erou pe cal alb

Publicat

Publicitate

Liderii PSD încep să îi ceară demisia premierului Ilie Bolojan, iar deputatul PSD Mihai Fifor spune că atunci când când 76% dintre români îți spun că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, „iar 73% declară că nu mai au nicio încredere în tine, nu te mai pregătești de „încă o asumare”. Te pregătești de plecare. Pentru că de încă o nenorocire nu mai e loc. Într-o țară normală, îți faci bagajele și te duci acasă. Atât”, relatează mediafax.ro.

Fifor scrie pe Facebook, duminică seara, că România de azi nu mai e o țară normală, din păcate.

„O spun românii cărora le-a ajuns apa la gură. Este o țară capturată de cineva care sigur nu se topește de dragul românilor și care a decis, în numele unor „reforme” pe care nimeni altcineva în afară de el nu le vede, să pună economia la pământ, să-i sărăcească și să-i umilească pe români deliberat. O economie în pragul recesiunii, taxe și impozite mărite în cascadă, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, astronomic mai mare decât cea a următoarei clasate, scăderea abruptă a puterii de cumpărare, venituri înghețate și prețuri care explodează. Românii muncesc mai mult, plătesc mai mult și trăiesc infinit mai prost. Și nicio direcție. Doar o idee fixă. „Reformă” cu barda. Prin asumări repetate. Și NIMIC în loc. Pentru că NU vrei tu. Deși de 6 luni ai măsurile de stimulare a economiei pe masă”, spune Mihai Fifor.

Mihai Fifor arată că „asta este realitatea de zi cu zi, nu graficele cosmetizate din birouri”.

„Iar peste acest tablou sumbru, răspunsul „apostolului” este același: mai multă austeritate, mai multă povară pusă pe umerii celor care deja nu mai duc. Așa că, atunci când majoritatea covârșitoare îți spune limpede că ai pierdut direcția și încrederea totală și tu continui, o faci doar pentru că ești un kamikaze, nu un erou pe cal alb. Însă nimeni și nimic nu îți dă dreptul să tragi România după tine”, mai spune deputatul PSD.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending