Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (335)

Publicat

acum 4 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

21 MARTIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI

(77 de definiții ale poeziei pe care le-am întâlnit în lecturile mele)

 

 

Publicitate

 

  1. „fastuoasa reprezentaţie de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde, probabil, s-ar afla Dumnezeu” (LEO BUTNARU);
  2. „un fel de a lupta împotriva neantului”(VARUJAN VOSGANIAN);
  3. „ o aproximare a limbii supreme”(ALEXANDRU MUŞINA);
  4. „limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii)”(EZRA POUND);
  5. „cea care alege şi foloseşte cuvintele din disperare”(NICHITA STĂNESCU);
  6. „corpul veşnic în care se salvează fiinţa finită a poetului”(IOAN T. MORAR);
  7. „un cântec de lebădă al unor specii ameninţate”(ROMULUS BUCUR);
  8. „posesoarea unui bun cel mai de preţ: logica imaginaţiei”(SEAN COTTER);
  9. „cea care îţi oferă un spaţiu virtual în care poţi să trăieşti în mai multe culturi şi cu mai multe viteze”(CAIUS DOBRESCU);
  10. „un flux primitiv, primordial, genuin, copilăresc”(CONSTANTIN ABĂLUŢĂ);
  11. „ceva care are, ca pronia, propria lege: ea te-alege”(ROMULUS VULPESCU);
  12. „o beţie înaltă”(ION CHICHERE);
  13. „cum ai scrie pe apă, un dezechilibru” (ERRI DE LUCA);
  14. „un fluviu necenzurat de conştiinţă”(LARS NOREN);
  15. „ceva care încălzeşte la propriu şi la figurat”(GABRIELA MELINESCU);
  16. „ştiinţa de a preamări smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină…”(RAINER MARIA RILKE);

16 bis. „descoperi în extaz nervurile lumii” (RADU ULMEANU)

  1. „a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”(RAINER MARIA RILKE);
  2. „pâinea îngerilor”(RACINE);
  3. „o vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simţuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”(GELLU NAUM);
  4. „o coardă de care tragi până când, întinsă, îşi face vânt, spre propria-i figură”(GELLU NAUM);
  5. „timpul părăsirii coridorului şi a îndreptării spre mlaştini”(GELLU NAUM);
  6. „o hermină pe care murdăriile din jur n-o pot atinge”(DANIEL CRISTEA-ENACHE);
  7. „o colecţie de miraculoase lacrimi de conştiinţă”(IOAN HODA);
  8. „o singurătate care se destăinuie”(ILIE CONSTANTIN);
  9. „un animal instalat în mine care roade, roade, roade…”(EMIL BRUMARU);
  10. „o prelungire a geometriei”(ION BARBU);
  11. „o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existenţă”(ION BARBU);
  12. „o boală învinsă”(LUCIAN BLAGA”;
  13. „darul pe care ţi-l face cerul”(SORIN COMOROŞAN);

29 bis. „o vivisecţie în inima cuvintelor” (RADU ULMEANU)

  1. „un soi de rachetă pornită din tine”(SIMONA-GRAZIA DIMA);

30bis. „ceva a cărei rost este de a restabili tăcerea” (ANA BLANDIANA)

  1. „subita declanşare a furtunii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  2. „curajul de a uni lucrurile în ce au ele mai regal”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  3. „ascunsul sufletului”(CECILIA RĂDUINEA);
  4. „continua relaţie cu verbul”(MATEI VIŞNIEC);
  5. „senzaţia zborului dată de explozia metaforei”(LUCIAN PERŢA);
  6. „un ultim sălaş al lui Dumnezeu”(MILAN KUNDERA);
  7. „lavă a libertăţii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  8. „o punere în abis”(IRINA MAVRODIN);
  9. „o lacrimă a lucidităţii”(GHEORGHE GRIGURCU);
  10. „o gheişă cu evantai violet”(NORA IUGA);

40 bis. „al şaselea simţ care îţi dă sentimentul prezenţei altuia în lumea înconjurătoare” (ANA BLANDIANA)

  1. „un coş cu rufe murdare în care s-a rătăcit un mărgăritar”(NORA IUGA);
  2. „un ţipar trăind diametral”(NORA IUGA);
  3. „un alter ego al femeii”(PAULINA POPA);

43 bis. „ora în care îngerii se dichisesc în faţa oglinzii” (RADU ULMEANU)

  1. „acel ceva care apare sub ochiul unei fete pe care o ajută să devină sfântă”(PAULINA POPA)

44 bis. „transformarea în cuvinte a unui fulg de zăpadă” (ANA BLANDIANA);

  1. „o regină printre bărbaţii secolului”(PAULINA POPA);
  2. „semnul nostru de creştinătate, civilitate, maternitate”(LUCIAN VASILIU);
  3. ceva „care acum e mai mult în afara cuvintelor”(ADRIAN ALUI GHEORGHE);
  4. „cel mai nobil dar pe care fiinţa umană poate să-l ofere celorlalţi”(JOSE HIERRO);
  5. „propoziţii oraculare din care fiecare înţelege ce poate”(EUGEN SIMION);
  6. „plugul care taie brazde din timp astfel încât stratul de profunzime a timpului, cernoziomul acestuia, iese la suprafaţă”(OSIP MANDELŞTAM);
  7. „este însăşi viaţa, e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planeta lui în cer” (TUDOR ARGHEZI);
  8. „e şoc precum crima adolescentului din vecini pe care nu-l credeai în stare de crimă” (MARIANA CODRUŢ);

52 bis. „o înaintare logică din cuvânt în cuvânt, din piatră în piatră” (ANA BLANDIANA)

  1. „brusc toporul decapitând „obişnuinţa”(MARIANA CODRUŢ)
  2. „lacrimă de aur plânsă de un centaur”; (RADU ULMEANU);
  3. „diamante în raniţa poetului” (RADU ULMEANU);
  4. „o fractură de os a realităţii” (SAVU POPA);
  5. „un joc de-a v-aţi ascunselea cu realitatea” (SAVU POPA);
  6. „un iepure de lacrimi ţâşnind dintre pleoape” (ADRIAN ALUI GHEORGHE)
  7. „un lux mincinos” (ALBERT CAMUS)

59 bis. „modelarea în fraze a  a efortului îngeresc al unui zbor” (ANA BLANDIANA)

  1. „starea în care sufletul îşi găseşte alt corp” (ION TOMA IONESCU)
  2. „albirea cuvintelor cernute din dureri” (ION TOMA IONESCU)
  3. „daimonul meu alintat, capricios” (ANDREA H. HEDEŞ)
  4. „ceea ce este pretutindeni în lucrurile lumii de la mic la mare” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ);
  5. „amestecul naturii cu realitatea ei zgomotoasă în reflexivitate” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ)
  6. „poezia este o sălbăticiune” (VARUJAN VOSGANIAN);
  7. „respiraţia păsării cu guşa de aur” (GHEORGHE FLORESCU);
  8. „cea care face ca gravitaţia să dispară” (GHEORGHE FLORESCU);
  9. „un drum al Damascului” (SAVU POPA)
  10. „ceva care vine din zona obscură a crepusculului nostru interior” (NORA IUGA)
  11. „atunci când pui foc în cuvinte” (THEODOR DAMIAN)
  12. „ceva care ţipă sinistru ca nişte corbi într-o zi înnorată” (CALIN VLASIE)
  13. „un alt tip de rugăciune” (monahul IGNATIE GRECU)
  14. „strugurii dulci ai Raiului” (monahul IGNATIE GRECU)
  15. „ceva care se face mişcând stele şi sori cu orice preţ” (ANNA DAN)
  16. „o altfel de dragoste” (GHEORGHE VIDICAN)
  17. „comasarea fără complexe a inefabilului cu materia” ( NICOLAE TZONE)
  18. „străina voce care începe să vorbească în capul tău fără să o fi chemat” (NORA IUGA)

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Patru avertizări de COD ROȘU. Botoșănenii au înroșit telefoanele pompierilor. O familie cu un copil a rămas blocată într-o mașină. Urmările unei furtuni care a măturat jumătate de județ

Publicat

acum 8 ore

duminică, 27.07.2025

de

Publicitate

În această seară, județul Botoșani s-a aflat sub incidența a patru avertizări nowcasting Cod Roșu și a uneia de Cod Portocaliu, emise de Administrația Națională de Meteorologie, pentru intervalul orar 19:17 – 22:30.

 

Au fost prognozate fenomene meteo extreme, precum: grindină de mari dimensiuni (peste 4 cm), vijelii puternice (70–90 km/h), averse torențiale, frecvente descărcări electrice

 

Pentru informarea populației din zonele vizate, a fost transmis mesaj RO-ALERT.

 

Publicitate

📍 Efecte produse în urma fenomenelor meteo:

 

Până la această oră, au fost înregistrate 29 de apeluri prin SNUAU 112, privind efecte ale furtunii în municipiile Botoșani, Dorohoi, precum și în localitățile Broscăuți, Șendriceni, Hilișeu-Horia, Hudești, Văculești, Saucenița, Baranca, Bajura, Darabani, Vârfu Câmpului, Ibănești și George Enescu.

 

Echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, alături de serviciile voluntare (SVSU) și autoritățile locale, au intervenit pentru înlăturarea efectelor, astfel:

 

Intervenții semnificative:

Broscăuți – arbore și stâlp de înaltă tensiune căzuți pe carosabil; tablă smulsă de pe o casă;

 

Șendriceni – casă inundată;

 

Hilișeu Cloșca – cablu de telefonie căzut pe șosea;

 

Hudești – acoperiș căzut pe cabluri electrice;

 

Dorohoi:

– acoperiș luat de vânt la internatul Școlii Profesionale Speciale „Ion Pillat”;

– mai multe inundații la locuințe și anexe (str. Oborului, Al. Caisului, Bulevardul Victoriei);

– copaci căzuți peste carosabil, fire electrice, garaj și gard (Spiru Haret, Piața Mare);

– jumătate din acoperișul unui bloc smuls (Bulevardul Victoriei);

– stradă inundată (str. Ștefan cel Mare).

 

Văculești – stradă și cabluri electrice afectate; arbori căzuți;

 

Saucenița – apă curgând pe un contor electric (intervenție SVSU);

 

Baranca:

– familie cu 3 copii blocată într-un autoturism, din cauza arborilor căzuți (intervenție SVSU Hudești);

– acoperiș smuls de vânt; copac pe carosabil.

 

Darabani (Teioasa) – gospodărie inundată.

 

Vârfu Câmpului – copac căzut pe carosabil.

 

Botoșani – tablă în pericol de cădere.

 

Ibănești/Dumbrăvița – arbore căzut pe șosea.

 

George Enescu – arbore căzut peste cabluri electrice.

 

Misiunile de intervenție sunt în desfășurare.

 

Centrul Operațional al ISU Botoșani monitorizează continuu situația meteorologică și menține echipajele în stare de operativitate pentru a interveni prompt în sprijinul populației.

 

ℹ️ Pentru informații utile privind măsurile de protecție în caz de fenomene meteo periculoase, accesați: www.fiipregatit.ro și aplicația mobilă DSU, disponibilă gratuit în Google Play Store și App Store.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (372)

Publicat

acum 11 ore

duminică, 27.07.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Conceptul de intelectual după Maurice Barres: „persoana care foloseşte inteligenţa (cunoaşterea, ştiinţa) şi spiritul în analiza semnelor şi simbolurilor opuse materiei şi actelor reale”;

Bujor Nedelcovici a introdus conceptul de sfânt laic: „De ce Voltaire şi Hugo sunt amândoi în Pantheon având o operă literară atât de diferită. Pentru că ei reprezintă acelaşi ideal: SFÂNTUL LAIC. Filozoful şi poetul au fost fondatori ai geniului uman şi acest titlu îi onorează deopotrivă”. Gheorghe Grigurcu, în „România literară” nr. 1 din 2003, sistematizându-l pe Bujor Nedelcovici, găseşte trei posibile poziţii ale sfântului laic: protestul, complicitatea şi ambiguitatea. În prima situaţie, protestul, avem individul revoltat, vrea libertatea gândirii, vrea independenţa acţiunii, e mereu în serviciul victimei şi a celui umilit. În a doua poziţie, complicitatea, întâlnim mercenarii gata a se înrola cu puterea, umblă după beneficii materiale, se supun despotismului, sunt ceea ce Voltaire numea „canaliile politice”. În poziţia a treia, ambiguitatea, sunt cei despre care am putea spune că „stau cu fundul în două luntrii”;

Eugen Negrici a scris o carte interesantă: „Literatura română în comunism. Proza”. Marius Chivu, citind cartea, extrage patru etape prin care a trecut proza în comunism: 1. etapa stalinismului integral (1948-1953): „o literatură total aservită şi care a avut două orientări: a) proza conflictelor antagonice (romanele luptei de clasă, reportajul şi pamfletul); b) proza istorică orientată politic); 2. etapa destalinizării formale (1953-1964): „o dedogmatizare inconsecventă perfidă şi care produce confuzie”. Acum apar: a) literatura aservită; b) literatura tolerată; 3. etapa relativei liberalizări (1964-1971): „în fapt o diversiune ce sugera normalitatea”(apar literatura „obsedantului deceniu” şi cea a „echilibristicii ideologice”; 4. etapa naţionalismului comunist (1971-1989): „campania de reîndoctrinare şi se impune aberaţia protocronistă”;

Publicitate

Sintagme, termeni, concepte: Mircea Mihăieş: „poeţi sonori”; Vasile Igna: „o cocoaşă de verbe în spate”; Daniel Cristea-Enache: „a stănescianiza”; Liviu Ioan Stoiciu: „gând supraetajat”; Cătălin Mihuleac: „putorişti”; Lucian Vasiliu: „tomnoros”; Mircea Mihăieş: „muieroc”; Ioan Moldovan: „caietul de GRIJI”; Ioan Moldovan: „caietul de NEPĂSĂRI”;

Iolanda Malamen, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 2 din 2020, ne dă calea de a ne construi ca artist: „scormoneşte în eul tău profund ca să scoţi la suprafaţă acel „altfel” care te construieşte ca artist”;

Câteva versuri din poezia „Istoria” de Nicolae Rotaru: „Aţi observat bine, /istoria calcă pe cadavre, / viitorul ei este clădit / pe cheltuiri de sine, / pe suma neputinţelor / pietrificate, înhumate, / pierdute în uitare, / foarte bine aţi observat, / istoria este arta de a ne lua adio / de la ziua de poimâine”;

Piesa lui Gogol, „Revizorul”, a fost interzisă în vremea lui Ceauşescu. Culmea este că spectacolul cu „Revizorul” a fost interzis şi în Rusia chiar în timpul lui Gogol. Mai târziu, în corespondenţa sa, acesta scria: „Cum să nu se supere publicul şi critica pe acest „Revizor”, când jumătate din Rusia dă mită şi cealaltă jumătate primeşte?”;

Căutând prin nişte însemnări mai vechi, am găsit aceste zise ale poetului Mihai Ursachi: 1. „raportul creator-operă este asemănător celui dintre lumânarea care arde şi emanaţia luminoasă”; 2. „mie îmi convine foarte tare limba română, îmi vine ca mănuşa dreaptă pe mâna dreaptă, nu ca mănuşa stângă pe mâna dreaptă”; 3. „o poezie nu poate fi tradusă, ci trebuie făcută din nou în limba respectivă”; 4. „eu nu pot traduce în româneşte tot ce am gândit şi scris în englezeşte”; 5. „în America, poezia nu mi-a folosit drept la nimic! Drept la nimic, nici măcar cât motorul acela al omului din Tecuci!”; 6. „eu am citit aşadar din nou pe Martin Heidegger, pe plaja din La Hoya, vreo doi ani. O plajă foarte mică, unde l-am recitit şi m-am dezgustat definitiv de el”. Nu ştiu în ce conjunctură a spus cele reţinute, am notat doar atât: „revista „Cultura” din 2004;

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema” nr. 406 din 2000, scriind despre „subiectivităţi trans-naţionale”. În acest context preia o clasificare făcută de Ulf Hannerz: 1. „cosmopoliţii – dispuşi să se prindă în joc cu ceilalţi”; 2. „transnaţionalii – împărtăşind structuri de semnificaţie purtate de reţele sociale”; 3. „localii – reprezentanţi ai unor culturi mai circumscrise teritorial”;

Din colecţia de versuri frumoase pe care le reţin într-un caiet, vă propun „Poeţii sunt trişti” de Gheorghe Ursu (inginerul şi poetul disident care a fost arestat, anchetat, torturat şi ucis de comunişti): „Poeţii sunt în general trişti / Ei nu înţeleg lumea / Şi lumea nu-i înţelege / Ei iubesc lumea dar nu o înţeleg /Lumea îi iubeşte dar nu-i înţelege / Uneori când ajung să înţeleagă lumea ei o detestă / Atunci când lumea ajunge să-i înţeleagă e prea târziu / Şi uite aşa, poeţii mor în general trişti”;

Octavian Paler despre lumea lui Caragiale: „…e o lume simpatică, în care nu există ură. O lume de care nu ţi-e silă, pe care n-o deteşti. Nu-ţi vine să împarţi personajele lui Caragiale „în smintiţi şi în mişei”, nu te bate gândul să le aduni în „două temniţi large”, după care „să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni”. Demagogia pe tema „progresului” şi „enteresului ţării” se salvează, la Caragiale, prin ridicol. E o lume în care se poate râde, ba chiar eşti stimulat să râzi. Canaliile au farmec. Potlogarii, „mizerabilii” te amuză. Nicio clipă zâmbetul nu se transformă în grimasă. Nu ai sentimentul că prostia, obtuzitatea, cinismul, fanfaronada sunt atotputernice, că nu mai întrevezi, dincolo de ele, nicio zare de lumină”(vezi „România liberă” din februarie 1998);

 

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: COD ROȘU pentru jumătate de județ

Publicat

acum 11 ore

duminică, 27.07.2025

de

Publicitate

Meteorologii au emis o nouă avertizare nowcasting tip cod roșu valabilă astăzi, între orele 19:35- 20:30, pentru o parte din județul Botoșani.

Localitățile vizate sunt: Dorohoi, Ungureni, Hudești, Mihai Eminescu, Suharău, Havârna, Vlădeni, Vorniceni, Răchiți, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Broscăuți, Dângeni, Pomârla, Roma, Unțeni, Știubieni, Mihăileni, Nicșeni, Corlăteni, Leorda, Cândești, Cordăreni, Brăești, Concești, Văculești, Lozna, Dimăcheni și Bucecea.

Sunt prognozate: grrindină de mari dimensiuni (>4 cm), vijelie puternică (70…90 km/h), averse torențiale care vor acumula peste 40 l/mp, frecvente descărcări electrice.

În zonele vizate a fost transmis mesaj RO-ALERT.

Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite pentru a interveni în cel mai scurt timp în sprijinul cetățenilor.

Publicitate

‼️ RECOMANDĂRI

▪️️închideți ferestrele locuinței;
▪️️evitați adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare și a elementelor de construcție ce pot fi ușor dislocate;
▪️️evitați atingerea stâlpilor sau a firelor căzute la pământ;
▪️în cazul unei situații de urgență, sunați la numărul unic 112.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

Profesorii vor putea preda și alte materii. Ce se întâmplă cu norma didactică. Planuri și noutăți din lege

Publicat

acum 11 ore

duminică, 27.07.2025

de

Publicitate

Profesorii vor putea preda și alte materii, după modelul din vest. Este vorba despre discipline din aceeași arie curriculară, a spus recent ministrul Daniel David, scrie alba24.ro.

Acesta s-a referit la situații în care, de exemplu, un profesor de Fizică ar putea preda și ore de Chimie, în școală.

„Vom deschide spre disciplinele din aceeași arie curriculară. (…) te uiți la sistemul vestic. Și în Statele Unite și în Finlanda, în țările nordice, ai arii curriculare largi. Numai la noi e hiperspecializare, exact pe discipline.

Eu cred că, în situații bine controlate, un profesor de Fizică ar putea să facă și câteva ore dintr-o disciplină din aceeași arie curriculară. Mai ales că deja unele universități au început cu dublele specializări știind această logică: dacă știi Fizică, faci și Chimie; faci Chimie, ai și ore de Fizică. Vom asigura această facilitate ca să evităm fragmentarea”, a declarat David, citat de edupedu.ro.

 

Norma didactică

Potrivit sursei citate, pentru profesorii din sistemul preuniversitar, norma didactică crește în perioada 2025–2026 / 2029–2030 inclusiv.

Publicitate

În medie, pe săptămână norma de predare va fi de:

  • 20 de ore pentru profesorii de gimnaziu, liceu, profesional și postliceal
  • 18 ore pentru profesorii din educația timpurie
  • două ore suplimentare de pregătire remedială cu elevii, pentru învățătorii și profesorii pentru învățământ primar.

Norma didactică. Prevederi din Legea 141/2025

„ (…) începând cu anul școlar 2025-2026 și până la începutul anului școlar 2029-2030, norma didactică de predare-învățare evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă,

în care pot fi incluse și activități de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială,

reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:

  • a) un post de învățător/învățătoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate. În atribuțiile postului se includ obligatoriu 2 ore/săptămână de pregătire remedială;
  • b) 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, pentru profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile de educație extrașcolară, care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
  • c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care desfășoară activitate de mentorat;
  • d) 26 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
  • e) 22 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin gradul didactic I și care desfășoară activitate de mentorat;
  • f) pentru personalul didactic de predare din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 18 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistruinstructor și profesor pentru instruire practică — 22 de ore pe săptămână”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending