Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (335)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

21 MARTIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI

(77 de definiții ale poeziei pe care le-am întâlnit în lecturile mele)

 

 

Publicitate

 

  1. „fastuoasa reprezentaţie de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde, probabil, s-ar afla Dumnezeu” (LEO BUTNARU);
  2. „un fel de a lupta împotriva neantului”(VARUJAN VOSGANIAN);
  3. „ o aproximare a limbii supreme”(ALEXANDRU MUŞINA);
  4. „limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii)”(EZRA POUND);
  5. „cea care alege şi foloseşte cuvintele din disperare”(NICHITA STĂNESCU);
  6. „corpul veşnic în care se salvează fiinţa finită a poetului”(IOAN T. MORAR);
  7. „un cântec de lebădă al unor specii ameninţate”(ROMULUS BUCUR);
  8. „posesoarea unui bun cel mai de preţ: logica imaginaţiei”(SEAN COTTER);
  9. „cea care îţi oferă un spaţiu virtual în care poţi să trăieşti în mai multe culturi şi cu mai multe viteze”(CAIUS DOBRESCU);
  10. „un flux primitiv, primordial, genuin, copilăresc”(CONSTANTIN ABĂLUŢĂ);
  11. „ceva care are, ca pronia, propria lege: ea te-alege”(ROMULUS VULPESCU);
  12. „o beţie înaltă”(ION CHICHERE);
  13. „cum ai scrie pe apă, un dezechilibru” (ERRI DE LUCA);
  14. „un fluviu necenzurat de conştiinţă”(LARS NOREN);
  15. „ceva care încălzeşte la propriu şi la figurat”(GABRIELA MELINESCU);
  16. „ştiinţa de a preamări smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină…”(RAINER MARIA RILKE);

16 bis. „descoperi în extaz nervurile lumii” (RADU ULMEANU)

  1. „a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”(RAINER MARIA RILKE);
  2. „pâinea îngerilor”(RACINE);
  3. „o vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simţuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”(GELLU NAUM);
  4. „o coardă de care tragi până când, întinsă, îşi face vânt, spre propria-i figură”(GELLU NAUM);
  5. „timpul părăsirii coridorului şi a îndreptării spre mlaştini”(GELLU NAUM);
  6. „o hermină pe care murdăriile din jur n-o pot atinge”(DANIEL CRISTEA-ENACHE);
  7. „o colecţie de miraculoase lacrimi de conştiinţă”(IOAN HODA);
  8. „o singurătate care se destăinuie”(ILIE CONSTANTIN);
  9. „un animal instalat în mine care roade, roade, roade…”(EMIL BRUMARU);
  10. „o prelungire a geometriei”(ION BARBU);
  11. „o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existenţă”(ION BARBU);
  12. „o boală învinsă”(LUCIAN BLAGA”;
  13. „darul pe care ţi-l face cerul”(SORIN COMOROŞAN);

29 bis. „o vivisecţie în inima cuvintelor” (RADU ULMEANU)

  1. „un soi de rachetă pornită din tine”(SIMONA-GRAZIA DIMA);

30bis. „ceva a cărei rost este de a restabili tăcerea” (ANA BLANDIANA)

  1. „subita declanşare a furtunii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  2. „curajul de a uni lucrurile în ce au ele mai regal”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  3. „ascunsul sufletului”(CECILIA RĂDUINEA);
  4. „continua relaţie cu verbul”(MATEI VIŞNIEC);
  5. „senzaţia zborului dată de explozia metaforei”(LUCIAN PERŢA);
  6. „un ultim sălaş al lui Dumnezeu”(MILAN KUNDERA);
  7. „lavă a libertăţii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  8. „o punere în abis”(IRINA MAVRODIN);
  9. „o lacrimă a lucidităţii”(GHEORGHE GRIGURCU);
  10. „o gheişă cu evantai violet”(NORA IUGA);

40 bis. „al şaselea simţ care îţi dă sentimentul prezenţei altuia în lumea înconjurătoare” (ANA BLANDIANA)

  1. „un coş cu rufe murdare în care s-a rătăcit un mărgăritar”(NORA IUGA);
  2. „un ţipar trăind diametral”(NORA IUGA);
  3. „un alter ego al femeii”(PAULINA POPA);

43 bis. „ora în care îngerii se dichisesc în faţa oglinzii” (RADU ULMEANU)

  1. „acel ceva care apare sub ochiul unei fete pe care o ajută să devină sfântă”(PAULINA POPA)

44 bis. „transformarea în cuvinte a unui fulg de zăpadă” (ANA BLANDIANA);

  1. „o regină printre bărbaţii secolului”(PAULINA POPA);
  2. „semnul nostru de creştinătate, civilitate, maternitate”(LUCIAN VASILIU);
  3. ceva „care acum e mai mult în afara cuvintelor”(ADRIAN ALUI GHEORGHE);
  4. „cel mai nobil dar pe care fiinţa umană poate să-l ofere celorlalţi”(JOSE HIERRO);
  5. „propoziţii oraculare din care fiecare înţelege ce poate”(EUGEN SIMION);
  6. „plugul care taie brazde din timp astfel încât stratul de profunzime a timpului, cernoziomul acestuia, iese la suprafaţă”(OSIP MANDELŞTAM);
  7. „este însăşi viaţa, e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planeta lui în cer” (TUDOR ARGHEZI);
  8. e şoc precum crima adolescentului din vecini pe care nu-l credeai în stare de crimă” (MARIANA CODRUŢ);

52 bis. „o înaintare logică din cuvânt în cuvânt, din piatră în piatră” (ANA BLANDIANA)

  1. „brusc toporul decapitând „obişnuinţa”(MARIANA CODRUŢ)
  2. „lacrimă de aur plânsă de un centaur”; (RADU ULMEANU);
  3. „diamante în raniţa poetului” (RADU ULMEANU);
  4. „o fractură de os a realităţii” (SAVU POPA);
  5. „un joc de-a v-aţi ascunselea cu realitatea” (SAVU POPA);
  6. „un iepure de lacrimi ţâşnind dintre pleoape” (ADRIAN ALUI GHEORGHE)
  7. „un lux mincinos” (ALBERT CAMUS)

59 bis. „modelarea în fraze a  a efortului îngeresc al unui zbor” (ANA BLANDIANA)

  1. „starea în care sufletul îşi găseşte alt corp” (ION TOMA IONESCU)
  2. „albirea cuvintelor cernute din dureri” (ION TOMA IONESCU)
  3. „daimonul meu alintat, capricios” (ANDREA H. HEDEŞ)
  4. „ceea ce este pretutindeni în lucrurile lumii de la mic la mare” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ);
  5. „amestecul naturii cu realitatea ei zgomotoasă în reflexivitate” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ)
  6. „poezia este o sălbăticiune” (VARUJAN VOSGANIAN);
  7. „respiraţia păsării cu guşa de aur” (GHEORGHE FLORESCU);
  8. „cea care face ca gravitaţia să dispară” (GHEORGHE FLORESCU);
  9. „un drum al Damascului” (SAVU POPA)
  10. „ceva care vine din zona obscură a crepusculului nostru interior” (NORA IUGA)
  11. „atunci când pui foc în cuvinte” (THEODOR DAMIAN)
  12. „ceva care ţipă sinistru ca nişte corbi într-o zi înnorată” (CALIN VLASIE)
  13. „un alt tip de rugăciune” (monahul IGNATIE GRECU)
  14. „strugurii dulci ai Raiului” (monahul IGNATIE GRECU)
  15. „ceva care se face mişcând stele şi sori cu orice preţ” (ANNA DAN)
  16. „o altfel de dragoste” (GHEORGHE VIDICAN)
  17. „comasarea fără complexe a inefabilului cu materia” ( NICOLAE TZONE)
  18. „străina voce care începe să vorbească în capul tău fără să o fi chemat” (NORA IUGA)

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO Lecții de curaj și prietenie: Jandarmii botoșăneni, aproape de tinerii români din diaspora

Publicat

Publicitate

În această după-amiază, jandarmii botoșăneni s-au întâlnit cu participanții la prima serie a celei de-a XVI-a ediții a Programului de Tabere ARC, destinat elevilor, studenților și tinerilor români din afara granițelor țării.

Centrul de Agrement Codrii de Aramă de la Agafton este una din cele nouă locații din România in care se desfășoară Programul de Tabere ARC 2025, organizat la nivel național de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu sprijinul Agenției Naționale pentru Sport și al Patriarhiei Române, în perioada 1 iulie – 2 septembrie.

Participarea jandarmilor la cele șase serii ale taberei reprezintă o bună oportunitate de a-i familiariza pe elevii și tinerii români de pretutindeni cu privire la istoria Jandarmeriei Române și a Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, competențele legale și misiunile specifice, dar și de a le prezenta procedee de autoapărare, exerciții de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea și imobilizarea unui infractor, precum și mijloacele de intervenție și autospecialele de serviciu.

În total, aproximativ 780 de elevi și tineri români din Ucraina și Republica Moldova vor petrece zile frumoase de vacanță pe meleaguri botoșănene și vor plecat spre casă cu amintiri plăcute și cu prieteniile legate în această perioadă.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O gospodărie din Frumușica a fost la un pas să se facă scrum

Publicat

Publicitate

Un incendiu de vegetație uscată a pus în pericol o gospodărie din localitatea Boscoteni, comuna Frumușica. Casa și o anexă au fost la un pas de a fi cuprinse de flăcări. Pompierii de la Punctul de Lucru Flămânzi au acționat rapid și au stins incendiul înainte ca acesta să se extindă.

Au ars aproximativ 500 de metri pătrați de vegetație uscată. Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind folosirea focului deschis în spații deschise.

Reamintim faptul că potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la proprietăți sau, în cele mai grave situații, pot provoca și victime.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Ziua Școlii la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona: O sărbătoare a recunoștinței, mândriei și speranței

Publicat

Publicitate

Astăzi, curtea Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Vorona a fost plină de emoție, culoare și forfotă veselă. Elevi, profesori, părinți și invitați de la Inspectoratul Școlar al Județului Botoșani au celebrat împreună Ziua Școlii, un moment devenit tradiție, în care comunitatea se strânge să-și cinstească trecutul și să-și afirme valorile.

Sărbătoarea a început cu un moment solemn: un tedeum de mulțumire pentru roadele educației și pentru oamenii care au clădit această instituție, moment special care a beneficiat de un suport deosebit din partea fețelor bisericești din comună.

Bustul voievodului Ștefan cel Mare a fost împodobit cu coroane de flori, un gest simbolic de respect față de patronul spiritual al școlii și față de istoria Moldovei. Un gest care l-a făcut mândru pe primarul comunei, Sergiu Dascălu, dar și pe inspectorul general al ISJ Botoșani, profesor Bogdan Suruciuc, precum și pe toți ceilalți inspectori de specialități din cadrul Inspectoratului care au ajuns la această acțiune deosebită, respectiv profesor Irina Telișcă, profesor Tanase Ana, profesor Lucia Stefanescu, profesor Gabi Nechifor, profesor Diana Haralamb, profesor Catalin Ungureanu, profesor Gina Zala, profesor Cristian Gherasim, profesor Ursulica Teodora și profesor Badea Alina.

A urmat apoi partea cea mai vie și mai caldă a zilei: activitățile pregătite cu migală de elevi și profesori. Clasele au organizat standuri tematice, expoziții de desen și fotografie, prezentări ale proiectelor Erasmus+ la care școala este partener. S-au recitat poezii, s-au pus în scenă fragmente de teatru istoric și s-au cântat cântece tradiționale, totul într-o atmosferă de sărbătoare sinceră.

Elevii au fost în centrul atenției – cu emoții în glas, cu mândrie în privire, dar și cu zâmbete largi atunci când au primit aplauze. Profesorii și-au încurajat elevii pas cu pas, dând și astăzi dovadă de devotament și răbdare.

Totodată, au fost premiați, din partea liceului, elevii care au avut rezultate deosebite la concursuri si olimpiade, și, cu aceeași ocazie, a fost acordata o diploma de onoare pentru întreaga cariera didactică de 45 de ani doamnei învățătoare Cornelia Icușcă.

Publicitate

Nu a lipsit nici momentul discursurilor oficiale. Conducerea liceului a transmis un mesaj cald și mobilizator:

„Ziua școlii este mai mult decât o aniversare, este un prilej de recunoștință pentru trecut, de mândrie pentru prezent și de speranță pentru viitor. La mulți ani tuturor celor care fac parte din comunitatea noastră școlară – elevi, profesori, părinți și absolvenți. Mulțumim cadrelor didactice pentru implicare și devotament. Felicitări elevilor pentru rezultate și entuziasm. Recunoștință părinților pentru sprijinul acordat”, au transmis reprezentanții școlii, în frunte cu directorul unității de învățământ, profesor Ligia Marica.

Participanții au apreciat în mod special unitatea pe care astfel de evenimente o aduc în comunitate. Părinții și bunicii prezenți au privit cu emoție la evoluțiile copiilor, mândri să vadă cum școala continuă să fie un loc al educației, dar și al sufletului.

„A fost o zi deosebită. Ne-am simțit cu toții ca într-o mare familie”, a spus o elevă din clasa a XI-a, cu emoție în ochi.

În spatele acestei zile stau săptămâni de pregătiri, idei creative și multă dăruire. Pentru liceu, astfel de momente sunt parte din identitatea sa – o școală care respectă tradiția, dar rămâne deschisă spre inovație și dialog european.

La final, profesorii au mulțumit tuturor celor implicați și au dat asigurări că misiunea lor rămâne aceea de a forma nu doar elevi buni la învățătură, ci și oameni demni, cu dragoste de țară și de cultură.

În Vorona, Ziua Școlii nu este doar o zi în calendar, ci o sărbătoare a comunității. O lecție vie despre trecut, prezent și viitor.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Sub ocrotirea Sfântului Ștefan cel Mare: Lumina care veghează peste Cătămărăști Deal

Publicat

Publicitate

Două zile de rugăciune, jertfă și bucurie duhovnicească în inima unei comunități unite prin credință

În fiecare suflet de român, în ziua de 2 iulie, se aprinde o flacără veche și totuși neîntrerupt vie, aceea a dragostei și evlaviei față de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. În Cătămărăști Deal, această flacără nu este doar simbolică, ci arde în inimile a zeci de credincioși care se adună, an de an, pentru a-l cinsti pe cel care a apărat cu sabia și cu rugăciunea o țară, o credință și un neam.

Aici, pe culmea acestei așezări din județul Botoșani, o biserică cu hramul Sfântului Voievod se înalță ca o strajă tăcută, ca o cetate sufletească în care oamenii vin nu doar să se roage, ci să-și amintească de rădăcini, de jertfă, de neuitare. Este prima biserică de mir din România închinată acestui sfânt, o bijuterie de piatră și duh, zidită cu trudă, vis și multă credință.

Rugăciune în ceas de seară
Marți seara, dangătul clopotelor a chemat la rugăciune. Pe cerul cald de iulie, norii se adunau, dar în biserică s-a făcut lumină: lumina candelelor, lumina cântărilor, lumina inimilor.

Vecernia cu Litie a fost săvârșită de un sobor de preoți veniți din mai multe parohii din județul Botoșani. Părintele paroh, Vasile-Emanoil Crețu, a vorbit cu recunoștință despre moștenirea lăsată și despre continuarea lucrării. Sub privirile sfântului zugrăvit în absidă, cu chip aspru dar cald, parcă toți cei prezenți simțeau că sunt parte dintr-un neam binecuvântat și viu.

Cuvinte cu putere și daruri ale inimii
La finalul slujbei, părintele protopop misionar, Daniel Constantin Țăranu, a ținut un cuvânt de învățătură cu vibrație duhovnicească, vorbind despre „coroana nevăzută a răbdării” și despre cum Sfântul Ștefan n-a fost doar un voievod al armelor, ci mai ales un voievod al rugăciunii. În tăcerea sfântă a bisericii, fiecare cuvânt cădea în inimă ca o sămânță.

Publicitate

La final,  enoriașii au împărțit pachete cu bunătăți pregătite de mâini harnice, un gest simplu, dar plin de iubire. Agapa de seară a fost, ca întotdeauna, un moment de comuniune, de zâmbete, binecuvântări, îmbrățișări, copii care aleargă printre bătrâni cu baston, toți legați de același duh, cel al apartenenței.

Duminica sub cercul de lumină

Ziua de miercuri a început cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. De cum s-a ridicat Sfânta Evanghelie, Lumina a pătruns în biserică. În timpul slujbei, dangătul clopotelor a reînviat o poveste cunoscută de localnici: cea a „cercului de lumină” care apare uneori în timpul furtunilor, chiar deasupra bisericii.

„Când sună clopotele în vreme de nor și vifor, parcă vălul cerului se rupe. „Am văzut cu ochii mei: un cerc alb, de lumină, se așază peste turla bisericii. Și norii ocolesc locul. De zeci de ori s-a întâmplat”, mărturisește un bătrân din sat, cu privirea înrourată.

Pentru localnici, aceasta nu este legendă, ci taină, una care nu poate fi explicată, ci doar trăită.

O parohie care zidește suflete

Parohia Cătămărăști Deal nu este doar o construcție din piatră și lemn, ci un loc unde se zidesc caractere și se nasc vocații. Aici, credința nu este o formalitate, ci un mod de viață. Părintele Emanoil Crețu, preot și duhovnic, dar și constructor, organizator și slujitor neobosit, le-a mulțumit credincioșilor pentru osteneală și implicare.

„Nu lăsăm în urmă doar ziduri, ci o mărturie a unei credințe fierbinți. Ceea ce zidim azi va vorbi copiilor noștri despre cine am fost și în Cine am crezut.”

Un voievod viu în sufletele celor care n-au uitat

Ștefan cel Mare nu este pentru Cătămărăști Deal un personaj istoric, ci un mijlocitor și un sprijin. Prin evlavie și rugăciune, chipul lui s-a mutat din paginile de carte în inimile credincioșilor.

Într-o lume în care reperele se destramă, aici se păstrează un drum bine bătătorit, drumul care urcă spre altar, spre lumină, spre Hristos. Iar în fruntea acestui drum, neobosit, veghează un domn, cu sabia în mâna dreaptă și crucea în inima lui.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending