O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
21 MARTIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI
(77 de definiții ale poeziei pe care le-am întâlnit în lecturile mele)
- „fastuoasa reprezentaţie de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde, probabil, s-ar afla Dumnezeu” (LEO BUTNARU);
- „un fel de a lupta împotriva neantului”(VARUJAN VOSGANIAN);
- „ o aproximare a limbii supreme”(ALEXANDRU MUŞINA);
- „limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii)”(EZRA POUND);
- „cea care alege şi foloseşte cuvintele din disperare”(NICHITA STĂNESCU);
- „corpul veşnic în care se salvează fiinţa finită a poetului”(IOAN T. MORAR);
- „un cântec de lebădă al unor specii ameninţate”(ROMULUS BUCUR);
- „posesoarea unui bun cel mai de preţ: logica imaginaţiei”(SEAN COTTER);
- „cea care îţi oferă un spaţiu virtual în care poţi să trăieşti în mai multe culturi şi cu mai multe viteze”(CAIUS DOBRESCU);
- „un flux primitiv, primordial, genuin, copilăresc”(CONSTANTIN ABĂLUŢĂ);
- „ceva care are, ca pronia, propria lege: ea te-alege”(ROMULUS VULPESCU);
- „o beţie înaltă”(ION CHICHERE);
- „cum ai scrie pe apă, un dezechilibru” (ERRI DE LUCA);
- „un fluviu necenzurat de conştiinţă”(LARS NOREN);
- „ceva care încălzeşte la propriu şi la figurat”(GABRIELA MELINESCU);
- „ştiinţa de a preamări smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină…”(RAINER MARIA RILKE);
16 bis. „descoperi în extaz nervurile lumii” (RADU ULMEANU)
- „a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”(RAINER MARIA RILKE);
- „pâinea îngerilor”(RACINE);
- „o vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simţuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”(GELLU NAUM);
- „o coardă de care tragi până când, întinsă, îşi face vânt, spre propria-i figură”(GELLU NAUM);
- „timpul părăsirii coridorului şi a îndreptării spre mlaştini”(GELLU NAUM);
- „o hermină pe care murdăriile din jur n-o pot atinge”(DANIEL CRISTEA-ENACHE);
- „o colecţie de miraculoase lacrimi de conştiinţă”(IOAN HODA);
- „o singurătate care se destăinuie”(ILIE CONSTANTIN);
- „un animal instalat în mine care roade, roade, roade…”(EMIL BRUMARU);
- „o prelungire a geometriei”(ION BARBU);
- „o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existenţă”(ION BARBU);
- „o boală învinsă”(LUCIAN BLAGA”;
- „darul pe care ţi-l face cerul”(SORIN COMOROŞAN);
29 bis. „o vivisecţie în inima cuvintelor” (RADU ULMEANU)
- „un soi de rachetă pornită din tine”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
30bis. „ceva a cărei rost este de a restabili tăcerea” (ANA BLANDIANA)
- „subita declanşare a furtunii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
- „curajul de a uni lucrurile în ce au ele mai regal”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
- „ascunsul sufletului”(CECILIA RĂDUINEA);
- „continua relaţie cu verbul”(MATEI VIŞNIEC);
- „senzaţia zborului dată de explozia metaforei”(LUCIAN PERŢA);
- „un ultim sălaş al lui Dumnezeu”(MILAN KUNDERA);
- „lavă a libertăţii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
- „o punere în abis”(IRINA MAVRODIN);
- „o lacrimă a lucidităţii”(GHEORGHE GRIGURCU);
- „o gheişă cu evantai violet”(NORA IUGA);
40 bis. „al şaselea simţ care îţi dă sentimentul prezenţei altuia în lumea înconjurătoare” (ANA BLANDIANA)
- „un coş cu rufe murdare în care s-a rătăcit un mărgăritar”(NORA IUGA);
- „un ţipar trăind diametral”(NORA IUGA);
- „un alter ego al femeii”(PAULINA POPA);
43 bis. „ora în care îngerii se dichisesc în faţa oglinzii” (RADU ULMEANU)
- „acel ceva care apare sub ochiul unei fete pe care o ajută să devină sfântă”(PAULINA POPA)
44 bis. „transformarea în cuvinte a unui fulg de zăpadă” (ANA BLANDIANA);
- „o regină printre bărbaţii secolului”(PAULINA POPA);
- „semnul nostru de creştinătate, civilitate, maternitate”(LUCIAN VASILIU);
- ceva „care acum e mai mult în afara cuvintelor”(ADRIAN ALUI GHEORGHE);
- „cel mai nobil dar pe care fiinţa umană poate să-l ofere celorlalţi”(JOSE HIERRO);
- „propoziţii oraculare din care fiecare înţelege ce poate”(EUGEN SIMION);
- „plugul care taie brazde din timp astfel încât stratul de profunzime a timpului, cernoziomul acestuia, iese la suprafaţă”(OSIP MANDELŞTAM);
- „este însăşi viaţa, e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planeta lui în cer” (TUDOR ARGHEZI);
- „e şoc precum crima adolescentului din vecini pe care nu-l credeai în stare de crimă” (MARIANA CODRUŢ);
52 bis. „o înaintare logică din cuvânt în cuvânt, din piatră în piatră” (ANA BLANDIANA)
- „brusc toporul decapitând „obişnuinţa”(MARIANA CODRUŢ)
- „lacrimă de aur plânsă de un centaur”; (RADU ULMEANU);
- „diamante în raniţa poetului” (RADU ULMEANU);
- „o fractură de os a realităţii” (SAVU POPA);
- „un joc de-a v-aţi ascunselea cu realitatea” (SAVU POPA);
- „un iepure de lacrimi ţâşnind dintre pleoape” (ADRIAN ALUI GHEORGHE)
- „un lux mincinos” (ALBERT CAMUS)
59 bis. „modelarea în fraze a a efortului îngeresc al unui zbor” (ANA BLANDIANA)
- „starea în care sufletul îşi găseşte alt corp” (ION TOMA IONESCU)
- „albirea cuvintelor cernute din dureri” (ION TOMA IONESCU)
- „daimonul meu alintat, capricios” (ANDREA H. HEDEŞ)
- „ceea ce este pretutindeni în lucrurile lumii de la mic la mare” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ);
- „amestecul naturii cu realitatea ei zgomotoasă în reflexivitate” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ)
- „poezia este o sălbăticiune” (VARUJAN VOSGANIAN);
- „respiraţia păsării cu guşa de aur” (GHEORGHE FLORESCU);
- „cea care face ca gravitaţia să dispară” (GHEORGHE FLORESCU);
- „un drum al Damascului” (SAVU POPA)
- „ceva care vine din zona obscură a crepusculului nostru interior” (NORA IUGA)
- „atunci când pui foc în cuvinte” (THEODOR DAMIAN)
- „ceva care ţipă sinistru ca nişte corbi într-o zi înnorată” (CALIN VLASIE)
- „un alt tip de rugăciune” (monahul IGNATIE GRECU)
- „strugurii dulci ai Raiului” (monahul IGNATIE GRECU)
- „ceva care se face mişcând stele şi sori cu orice preţ” (ANNA DAN)
- „o altfel de dragoste” (GHEORGHE VIDICAN)
- „comasarea fără complexe a inefabilului cu materia” ( NICOLAE TZONE)
- „străina voce care începe să vorbească în capul tău fără să o fi chemat” (NORA IUGA)