Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (335)

Publicat

acum 10 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

21 MARTIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI

(77 de definiții ale poeziei pe care le-am întâlnit în lecturile mele)

 

 

Publicitate

 

  1. „fastuoasa reprezentaţie de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde, probabil, s-ar afla Dumnezeu” (LEO BUTNARU);
  2. „un fel de a lupta împotriva neantului”(VARUJAN VOSGANIAN);
  3. „ o aproximare a limbii supreme”(ALEXANDRU MUŞINA);
  4. „limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii)”(EZRA POUND);
  5. „cea care alege şi foloseşte cuvintele din disperare”(NICHITA STĂNESCU);
  6. „corpul veşnic în care se salvează fiinţa finită a poetului”(IOAN T. MORAR);
  7. „un cântec de lebădă al unor specii ameninţate”(ROMULUS BUCUR);
  8. „posesoarea unui bun cel mai de preţ: logica imaginaţiei”(SEAN COTTER);
  9. „cea care îţi oferă un spaţiu virtual în care poţi să trăieşti în mai multe culturi şi cu mai multe viteze”(CAIUS DOBRESCU);
  10. „un flux primitiv, primordial, genuin, copilăresc”(CONSTANTIN ABĂLUŢĂ);
  11. „ceva care are, ca pronia, propria lege: ea te-alege”(ROMULUS VULPESCU);
  12. „o beţie înaltă”(ION CHICHERE);
  13. „cum ai scrie pe apă, un dezechilibru” (ERRI DE LUCA);
  14. „un fluviu necenzurat de conştiinţă”(LARS NOREN);
  15. „ceva care încălzeşte la propriu şi la figurat”(GABRIELA MELINESCU);
  16. „ştiinţa de a preamări smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină…”(RAINER MARIA RILKE);

16 bis. „descoperi în extaz nervurile lumii” (RADU ULMEANU)

  1. „a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”(RAINER MARIA RILKE);
  2. „pâinea îngerilor”(RACINE);
  3. „o vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simţuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”(GELLU NAUM);
  4. „o coardă de care tragi până când, întinsă, îşi face vânt, spre propria-i figură”(GELLU NAUM);
  5. „timpul părăsirii coridorului şi a îndreptării spre mlaştini”(GELLU NAUM);
  6. „o hermină pe care murdăriile din jur n-o pot atinge”(DANIEL CRISTEA-ENACHE);
  7. „o colecţie de miraculoase lacrimi de conştiinţă”(IOAN HODA);
  8. „o singurătate care se destăinuie”(ILIE CONSTANTIN);
  9. „un animal instalat în mine care roade, roade, roade…”(EMIL BRUMARU);
  10. „o prelungire a geometriei”(ION BARBU);
  11. „o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existenţă”(ION BARBU);
  12. „o boală învinsă”(LUCIAN BLAGA”;
  13. „darul pe care ţi-l face cerul”(SORIN COMOROŞAN);

29 bis. „o vivisecţie în inima cuvintelor” (RADU ULMEANU)

  1. „un soi de rachetă pornită din tine”(SIMONA-GRAZIA DIMA);

30bis. „ceva a cărei rost este de a restabili tăcerea” (ANA BLANDIANA)

  1. „subita declanşare a furtunii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  2. „curajul de a uni lucrurile în ce au ele mai regal”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  3. „ascunsul sufletului”(CECILIA RĂDUINEA);
  4. „continua relaţie cu verbul”(MATEI VIŞNIEC);
  5. „senzaţia zborului dată de explozia metaforei”(LUCIAN PERŢA);
  6. „un ultim sălaş al lui Dumnezeu”(MILAN KUNDERA);
  7. „lavă a libertăţii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  8. „o punere în abis”(IRINA MAVRODIN);
  9. „o lacrimă a lucidităţii”(GHEORGHE GRIGURCU);
  10. „o gheişă cu evantai violet”(NORA IUGA);

40 bis. „al şaselea simţ care îţi dă sentimentul prezenţei altuia în lumea înconjurătoare” (ANA BLANDIANA)

  1. „un coş cu rufe murdare în care s-a rătăcit un mărgăritar”(NORA IUGA);
  2. „un ţipar trăind diametral”(NORA IUGA);
  3. „un alter ego al femeii”(PAULINA POPA);

43 bis. „ora în care îngerii se dichisesc în faţa oglinzii” (RADU ULMEANU)

  1. „acel ceva care apare sub ochiul unei fete pe care o ajută să devină sfântă”(PAULINA POPA)

44 bis. „transformarea în cuvinte a unui fulg de zăpadă” (ANA BLANDIANA);

  1. „o regină printre bărbaţii secolului”(PAULINA POPA);
  2. „semnul nostru de creştinătate, civilitate, maternitate”(LUCIAN VASILIU);
  3. ceva „care acum e mai mult în afara cuvintelor”(ADRIAN ALUI GHEORGHE);
  4. „cel mai nobil dar pe care fiinţa umană poate să-l ofere celorlalţi”(JOSE HIERRO);
  5. „propoziţii oraculare din care fiecare înţelege ce poate”(EUGEN SIMION);
  6. „plugul care taie brazde din timp astfel încât stratul de profunzime a timpului, cernoziomul acestuia, iese la suprafaţă”(OSIP MANDELŞTAM);
  7. „este însăşi viaţa, e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planeta lui în cer” (TUDOR ARGHEZI);
  8. „e şoc precum crima adolescentului din vecini pe care nu-l credeai în stare de crimă” (MARIANA CODRUŢ);

52 bis. „o înaintare logică din cuvânt în cuvânt, din piatră în piatră” (ANA BLANDIANA)

  1. „brusc toporul decapitând „obişnuinţa”(MARIANA CODRUŢ)
  2. „lacrimă de aur plânsă de un centaur”; (RADU ULMEANU);
  3. „diamante în raniţa poetului” (RADU ULMEANU);
  4. „o fractură de os a realităţii” (SAVU POPA);
  5. „un joc de-a v-aţi ascunselea cu realitatea” (SAVU POPA);
  6. „un iepure de lacrimi ţâşnind dintre pleoape” (ADRIAN ALUI GHEORGHE)
  7. „un lux mincinos” (ALBERT CAMUS)

59 bis. „modelarea în fraze a  a efortului îngeresc al unui zbor” (ANA BLANDIANA)

  1. „starea în care sufletul îşi găseşte alt corp” (ION TOMA IONESCU)
  2. „albirea cuvintelor cernute din dureri” (ION TOMA IONESCU)
  3. „daimonul meu alintat, capricios” (ANDREA H. HEDEŞ)
  4. „ceea ce este pretutindeni în lucrurile lumii de la mic la mare” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ);
  5. „amestecul naturii cu realitatea ei zgomotoasă în reflexivitate” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ)
  6. „poezia este o sălbăticiune” (VARUJAN VOSGANIAN);
  7. „respiraţia păsării cu guşa de aur” (GHEORGHE FLORESCU);
  8. „cea care face ca gravitaţia să dispară” (GHEORGHE FLORESCU);
  9. „un drum al Damascului” (SAVU POPA)
  10. „ceva care vine din zona obscură a crepusculului nostru interior” (NORA IUGA)
  11. „atunci când pui foc în cuvinte” (THEODOR DAMIAN)
  12. „ceva care ţipă sinistru ca nişte corbi într-o zi înnorată” (CALIN VLASIE)
  13. „un alt tip de rugăciune” (monahul IGNATIE GRECU)
  14. „strugurii dulci ai Raiului” (monahul IGNATIE GRECU)
  15. „ceva care se face mişcând stele şi sori cu orice preţ” (ANNA DAN)
  16. „o altfel de dragoste” (GHEORGHE VIDICAN)
  17. „comasarea fără complexe a inefabilului cu materia” ( NICOLAE TZONE)
  18. „străina voce care începe să vorbească în capul tău fără să o fi chemat” (NORA IUGA)

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Au crescut prețurile la carburanți. Cât costă litrul de benzină și motorină în 1 ianuarie 2026

Publicat

acum 10 minute

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Au crescut prețurile la carburanți. Șoferii plătesc începând de astăzi mai mult pentru benzină și motorină, după ce prețurile la pompă au crescut cu 33-34 de bani pe litru pentru benzină și 30-31 de bani pe litru pentru motorină, informează alba24.ro.

Pentru un autoturism cu un rezervor de 50 de litri, creșterea se traduce printr-un cost suplimentar de 15 – 17 lei la un plin.

Potrivit Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2026 a fost majorat nivelul accizelor pentru bere, vin și alcool etilic.

Au crescut prețurile la carburanți. Prețurile la carburanți pe 1 ianuarie 2026, în Botoșani

Benzină standard:

  • Petrom – 7,59 lei/l (7,25 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Lukoil – 7,61 lei/l (7,28 lei/l în 31 decembrie 2025)  (+ 0,33 lei/l)
  • OMV – 7,65 lei/l (7,31 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Rompetrol – 7,65 lei/l (7,31 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Mol – 7,65 lei/l (7,31 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)

Benzină premium:

Publicitate
  • Petrom – 8,16 lei/l (7,82 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Lukoil – 8,31 lei/l (7,98 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,33 lei/l)
  • OMV – 8,38 lei/l (8,04 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Rompetrol – 8,38 lei/l (8,04 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Mol – 8,38 lei/l (8,04 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)

Motorină standard:

  • Petrom – 7,78 lei/l (7,47 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Lukoil – 7,8 lei/l (7,5 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,3 lei/l)
  • Rompetrol – 7,84 lei/l (7,53 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • OMV – 7,85 lei/l (7,54 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Mol – 7,85 lei/l (7,54 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)

Motorină premium:

  • Lukoil – 8,16 lei/l (7,86 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,3 lei/l)
  • Petrom – 8,2 lei/l (7,89 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Rompetrol – 8,41 lei/l (8,1 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • OMV – 8,41 lei/l (8,1 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Mol – 8,41 lei/l (8,1 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)

GPL:

  • Lukoil – 3,97 lei/l (3,92 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,05 lei/l)
  • Rompetrol – 3,95 – 3,99 lei/l (3,95 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,04 lei/l)
  • Mol – 4,02 lei/l (3,99 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,03 lei/l)

Scumpirile vine într-un context în care, pe parcursul anului 2025, prețul petrolului a scăzut pe piețele internaționale.

Cu cât au crescut accizele

Acciza la benzina fără plumb a crescut de la 1 ianuarie 2026 la 3.059,80 lei pentru 1.000 de litri, de la 2.781,64 lei. Pentru benzina cu plumb, acciza a crescut la 3.598,98 lei pentru 1.000 de litri, de la 3.271,80 lei.

În cazul motorinei, acciza a urcat la 2.804,29 lei pentru 1.000 de litri, față de 2.549,35 lei la finalul anului 2025.

În același timp au crescut și accizele la băuturile alcoolice.

Pentru bere, acciza a ajuns la 5,83 lei pe hectolitru grad Plato, de la 5,30 lei.

Pentru vinurile liniștite, acciza a crescut la 11 lei pe hectolitru, iar pentru vinurile spumoase la 83,81 lei, de la 76,19 lei.

Acciza pentru alcoolul etilic s-a majorat la 5.848,49 lei pe hectolitru de alcool pur, de la 5.316,81 lei, iar pentru alcoolul produs în micile distilerii la 2.924,23 lei, de la 2.658,39 lei.

sursa: monitorulpreturilor.info

Citeste mai mult

Eveniment

Istoria Anului Nou: Cum a fost stabilită data de 1 ianuarie ca prima zi din an

Publicat

acum 43 de minute

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Istoria Anului Nou. Anul Nou este astăzi un moment de bucurie și sărbătoare în întreaga lume, marcat de petreceri, artificii și urări de bine. Puțini știu însă că această dată nu a fost întotdeauna fixată la 1 ianuarie și că drumul către stabilirea ei a fost unul lung și plin de schimbări, scrie alba24.ro.

Până în urmă cu câteva sute de ani, Crăciunul (25 decembrie) era considerat prima zi a anului din punct de vedere religios. Abia în 1691, Papa Inocențiu al XII-lea a stabilit oficial data de 1 ianuarie ca prim moment al noului an calendaristic.

Decizia a venit ca o standardizare necesară, întrucât multe state foloseau deja această dată din motive comerciale, după exemplul Veneției din 1522.

În funcţie de calendar oamenii şi-au planificat agricultura, vânătoarea şi sărbătorile. Multe culturi primitive foloseau săptămâna de 4 zile, posibil după cele patru puncte cardinale. Asirienii foloseau calendarul în care săptămâna avea 6 zile. Romanii foloseau calendarul în care săptămâna avea 8 zile.

Grecii şi egiptenii au împărţit lunile de 30 de zile în 3 părţi a câte 10 zile, numite decade. Azi se folosesc aproximativ 40 de calendare din care cele mai importante sunt calendarul gregorian, calendarul islamic şi calendarul iudaic.

Istoria Anului Nou. Anul Nou în antichitate
În cele mai vechi civilizații, începutul anului nu era legat de o dată fixă, ci de ciclurile naturale. În Babilon, Anul Nou a fost celebrat pentru prima dată cum aproximativ 4000 de ani. În jurul anului 2000 î.Hr., Anul Nou babilonian începea cu prima lună plină după Solstiţiul de Iarnă (prima zi de primăvară). Celebrarea babiloniană a Anului Nou dura 15 zile.

Publicitate

În Egiptul Antic, Anul Nou era sărbătorit în momentul în care Nilul ieşea din matcă, eveniment ce se petrecea pe la sfârşitul lui septembrie şi fără de care recoltele nu erau posibile.

Și în Europa antică, începutul anului era diferit față de cel actual.

La romani, anul începea inițial la 1 martie, lună dedicată zeului Marte și asociată cu reînceperea activităților militare și agricole. În 46 î.Hr., împăratul Iulius Caesar a introdus calendarul iulian, pe baza calendarului solar egiptean, un sistem de 365 de zile cu o zi bisectă la fiecare 4 ani, având un an mediu de 365,25 zile. Acesta a stabilit oficial ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului, o dată deja asociată cu Ianus, zeul începuturilor.

Anul Iulian este cu aproximativ 11 minute mai lung decât anul astronomic (tropical) real, ducând în timp la acumularea unei diferențe de circa 7 zile la fiecare 1000 de ani.

Evul Mediu și lipsa unei reguli clare

După căderea Imperiului Roman, Europa a intrat într o perioadă în care începutul anului varia de la o regiune la alta. În unele zone, anul începea la 25 martie, de sărbătoarea Bunei Vestiri. În altele, Crăciunul sau Paștele marcau începutul noului an.

Biserica privea cu reticență sărbătorirea Anului Nou la 1 ianuarie, considerând că multe obiceiuri aveau origini păgâne. Din acest motiv, timp de secole, nu a existat o standardizare clară a datei de început a anului.

Calendarul Gregorian

O schimbare a avut loc în 1582, când Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, pentru a corecta erorile calendarului iulian. Calendarul Gregorian a ajustat regula anilor bisecți, pentru a fi mai precis.

Noul calendar stabilea mai exact durata anului solar și a fost adoptat treptat de majoritatea statelor europene.

Chiar și după această reformă, nu toate țările au adoptat imediat data de 1 ianuarie ca început oficial al anului. În multe regiuni, tranziția s a făcut lent, pe parcursul mai multor decenii.

Istoria Anului Nou. Stabilirea definitivă a datei de 1 ianuarie

Stabilirea oficială a datei de 1 ianuarie ca prima zi din an, inclusiv din punct de vedere religios, a avut loc în 1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea. Această hotărâre a venit în contextul în care numeroase state europene foloseau deja 1 ianuarie ca început de an din motive comerciale și administrative (de exemplu Veneția, de la 1522).

Înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul  pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion (din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „trezire”, aici cu sensul de ospăț la miezul nopții) — cu petarde și artificii; rudelor, prietenilor și cunoștințelor li se fac urări de noroc și sănătate.

Dezvoltarea unei gândiri laice, generalizarea reperului gregorian, au condus la stabilirea convenţională a datei de 1 ianuarie ca start al unui nou ciclu temporal pentru toate ţările lumii.

În Regatul României calendarul pe stil nou a fost introdus în anul 1919. Astfel, în Vechiul Regat data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919. În Transilvania calendarul gregorian fusese introdus în anul 1590, iar în Bucovina în anul 1773.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu într-un bloc din Dorohoi, în noaptea de Revelion, din cauza artificiilor. 28 de intervenții ale pompierilor botoșăneni, în ultimele 24 de ore

Publicat

acum 3 ore

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

28 de intervenții ale pompierilor botoșăneni, în ultimele 24 de ore

 

În ultimele 24 de ore, pompierii botoșăneni au avut 28 de misiuni.

 

Acestea au vizat:

 

Publicitate

▪ acordarea asistenței medicale de către echipajele SMURD în 19 situații;

 

▪ cinci alte intervenții (asigurare măsurilor p.s.i. pe timpul unor manifestări cu public numeros, transport persoane supraponderale);

 

▪ stingerea a patru incendii produse în locuințe / gospodării, astfel:

 

– 31 decembrie 2025, într-o casă din localitatea Broscăuți, unde ardeau bunurile dintr-un hol. Pompierii militari din Dorohoi au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga construcție. Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind scurtcircuitul.

 

– 31 decembrie 2025, la o casă din localitatea Hudești, unde s-a aprins funinginea depusă pe pereții interiori ai coșului de fum. Pentru înlăturarea pericolului au acționat pompierii de la Punctul de Lucru Darabani.

 

– 31 decembrie 2025, în localitatea Broscăuți, unde mai multe articole textile adunate în curtea casei, ardeau. Au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi. Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind acțiunea intenționată.

 

– 1 ianuarie 2026, într-un bloc de locuințe din municipiul Dorohoi. La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD. Aceștia au constatat că ardea o porțiune din podeaua de lemn a unei terase situate la etajul I, incendiul fiind însoțit de degajări mari de fum. Proprietarul locuinței și fiul acestuia au fost evacuați preventiv de către pompieri, deoarece fumul a pătruns în apartament. Până la sosirea forțelor de intervenție, alți zece locatari au ieșit din bloc. Toate persoanele au fost evaluate la fața locului de echipajul SMURD, fără a necesita îngrijiri medicale. Cel mai probabil, incendiul s-a produs după ce materialele combustibile de pe terasă s-au aprins de la jarul rămas în urma utilizării artificiilor.

 

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

 

Nu uitați! Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență httups://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Ierarh Vasile cel Mare

Publicat

acum 3 ore

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare – 1 ianuarie

 

Marele ierarh şi dascăl Vasile cel Mare s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi creştini. Mama sa Emilia era fiică de martir, iar bunica sa Macrina era o femeie cu frica lui Dumnezeu. Amândouă l-au crescut pe Vasile în focul dragostei pentru Hristos. Tânărul Vasile era dăruit de Dumnezeu cu minte ageră şi cu suflet mare. De aceea el a şi putut să înveţe tot ce se ştia în acea vreme. În Atena a legat el prietenie trainică cu Grigorie de Nazianz, prietenie care i-a fost de folos în toată viaţa. Vasile a intrat încă de tânăr în viaţa călugărească. A întemeiat el însuşi o mănăstire, în ţinutul Pontului şi a strâns acolo o mulţime de călugări cucernici. Toţi urmau pilda vieţii lui şi se conduceau după regulile monahale (călugăreşti) aşezate de el. Călugării Bisericii noastre se conduc şi astăzi după aceleaşi reguli. La vârsta de 35 de ani, Vasile a ajuns episcop în Cezareea. Atunci a izbucnit pe acolo o foamete mare şi mulţi oameni ar fi pierit, dacă nu ar fi fost lângă ei grija ierarhului Vasile. El a întemeiat un azil, unde erau adăpostiţi toţi săracii şi neputincioşii. În curând s-a lăţit în partea locului şi o molimă nemiloasă. Ierarhul Vasile a întemeiat îndată un spital. Acesta e întâiul spital din lume. Dar tocmai în acele vremi se întindea erezia lui Arie, iar Vasile era un mare apărător al credinţei orto¬doxe. Voind să îl atragă în partea arienilor, împăratul Valens, care era un mare sprijinitor al rătăciţilor, îl trimise la Vasile pe un general al său cu numele Modest. Acela a încercat în tot felul să clatine credinţa marelui ierarh. Însă Vasile i-a răspuns: „În zadar mă ameninţi cu luarea averilor, căci nu vei găsi la mine decât aceste haine purtate şi câteva cărţi. De exil nu mă tem, căci tot pământul este al Domnului căruia eu servesc. De moarte iarăşi nu mă tem, căci ea mă va uni mai degrabă cu Domnul meu în fericirea cerească, pe care o doresc atât de mult”. Iar Modest se întoarse fără să fi putut schimba cu ceva tăria de credinţă a lui Vasile. De la Sfântul Vasile cel Mare ne-au rămas multe scrieri însemnate, cuvântări alese, un Cuvânt către tineri, predici şi o liturghie, care se slujeşte de zece ori pe an. Obosit şi trudit, slăbit de posturile îndelungate pe care le ţinea, Sfântul Vasile cel Mare a închis ochii la 1 ianuarie din anul 379, înainte de a împlini 50 de ani. Biserica noastră îl numără între dascălii ei şi îl sărbătoreşte la 1 şi la 30 ianuarie din fiecare an.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending