Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (335)

Publicat

acum 8 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

21 MARTIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI

(77 de definiții ale poeziei pe care le-am întâlnit în lecturile mele)

 

 

Publicitate

 

  1. „fastuoasa reprezentaţie de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde, probabil, s-ar afla Dumnezeu” (LEO BUTNARU);
  2. „un fel de a lupta împotriva neantului”(VARUJAN VOSGANIAN);
  3. „ o aproximare a limbii supreme”(ALEXANDRU MUŞINA);
  4. „limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii)”(EZRA POUND);
  5. „cea care alege şi foloseşte cuvintele din disperare”(NICHITA STĂNESCU);
  6. „corpul veşnic în care se salvează fiinţa finită a poetului”(IOAN T. MORAR);
  7. „un cântec de lebădă al unor specii ameninţate”(ROMULUS BUCUR);
  8. „posesoarea unui bun cel mai de preţ: logica imaginaţiei”(SEAN COTTER);
  9. „cea care îţi oferă un spaţiu virtual în care poţi să trăieşti în mai multe culturi şi cu mai multe viteze”(CAIUS DOBRESCU);
  10. „un flux primitiv, primordial, genuin, copilăresc”(CONSTANTIN ABĂLUŢĂ);
  11. „ceva care are, ca pronia, propria lege: ea te-alege”(ROMULUS VULPESCU);
  12. „o beţie înaltă”(ION CHICHERE);
  13. „cum ai scrie pe apă, un dezechilibru” (ERRI DE LUCA);
  14. „un fluviu necenzurat de conştiinţă”(LARS NOREN);
  15. „ceva care încălzeşte la propriu şi la figurat”(GABRIELA MELINESCU);
  16. „ştiinţa de a preamări smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină…”(RAINER MARIA RILKE);

16 bis. „descoperi în extaz nervurile lumii” (RADU ULMEANU)

  1. „a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”(RAINER MARIA RILKE);
  2. „pâinea îngerilor”(RACINE);
  3. „o vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simţuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”(GELLU NAUM);
  4. „o coardă de care tragi până când, întinsă, îşi face vânt, spre propria-i figură”(GELLU NAUM);
  5. „timpul părăsirii coridorului şi a îndreptării spre mlaştini”(GELLU NAUM);
  6. „o hermină pe care murdăriile din jur n-o pot atinge”(DANIEL CRISTEA-ENACHE);
  7. „o colecţie de miraculoase lacrimi de conştiinţă”(IOAN HODA);
  8. „o singurătate care se destăinuie”(ILIE CONSTANTIN);
  9. „un animal instalat în mine care roade, roade, roade…”(EMIL BRUMARU);
  10. „o prelungire a geometriei”(ION BARBU);
  11. „o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existenţă”(ION BARBU);
  12. „o boală învinsă”(LUCIAN BLAGA”;
  13. „darul pe care ţi-l face cerul”(SORIN COMOROŞAN);

29 bis. „o vivisecţie în inima cuvintelor” (RADU ULMEANU)

  1. „un soi de rachetă pornită din tine”(SIMONA-GRAZIA DIMA);

30bis. „ceva a cărei rost este de a restabili tăcerea” (ANA BLANDIANA)

  1. „subita declanşare a furtunii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  2. „curajul de a uni lucrurile în ce au ele mai regal”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  3. „ascunsul sufletului”(CECILIA RĂDUINEA);
  4. „continua relaţie cu verbul”(MATEI VIŞNIEC);
  5. „senzaţia zborului dată de explozia metaforei”(LUCIAN PERŢA);
  6. „un ultim sălaş al lui Dumnezeu”(MILAN KUNDERA);
  7. „lavă a libertăţii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  8. „o punere în abis”(IRINA MAVRODIN);
  9. „o lacrimă a lucidităţii”(GHEORGHE GRIGURCU);
  10. „o gheişă cu evantai violet”(NORA IUGA);

40 bis. „al şaselea simţ care îţi dă sentimentul prezenţei altuia în lumea înconjurătoare” (ANA BLANDIANA)

  1. „un coş cu rufe murdare în care s-a rătăcit un mărgăritar”(NORA IUGA);
  2. „un ţipar trăind diametral”(NORA IUGA);
  3. „un alter ego al femeii”(PAULINA POPA);

43 bis. „ora în care îngerii se dichisesc în faţa oglinzii” (RADU ULMEANU)

  1. „acel ceva care apare sub ochiul unei fete pe care o ajută să devină sfântă”(PAULINA POPA)

44 bis. „transformarea în cuvinte a unui fulg de zăpadă” (ANA BLANDIANA);

  1. „o regină printre bărbaţii secolului”(PAULINA POPA);
  2. „semnul nostru de creştinătate, civilitate, maternitate”(LUCIAN VASILIU);
  3. ceva „care acum e mai mult în afara cuvintelor”(ADRIAN ALUI GHEORGHE);
  4. „cel mai nobil dar pe care fiinţa umană poate să-l ofere celorlalţi”(JOSE HIERRO);
  5. „propoziţii oraculare din care fiecare înţelege ce poate”(EUGEN SIMION);
  6. „plugul care taie brazde din timp astfel încât stratul de profunzime a timpului, cernoziomul acestuia, iese la suprafaţă”(OSIP MANDELŞTAM);
  7. „este însăşi viaţa, e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planeta lui în cer” (TUDOR ARGHEZI);
  8. „e şoc precum crima adolescentului din vecini pe care nu-l credeai în stare de crimă” (MARIANA CODRUŢ);

52 bis. „o înaintare logică din cuvânt în cuvânt, din piatră în piatră” (ANA BLANDIANA)

  1. „brusc toporul decapitând „obişnuinţa”(MARIANA CODRUŢ)
  2. „lacrimă de aur plânsă de un centaur”; (RADU ULMEANU);
  3. „diamante în raniţa poetului” (RADU ULMEANU);
  4. „o fractură de os a realităţii” (SAVU POPA);
  5. „un joc de-a v-aţi ascunselea cu realitatea” (SAVU POPA);
  6. „un iepure de lacrimi ţâşnind dintre pleoape” (ADRIAN ALUI GHEORGHE)
  7. „un lux mincinos” (ALBERT CAMUS)

59 bis. „modelarea în fraze a  a efortului îngeresc al unui zbor” (ANA BLANDIANA)

  1. „starea în care sufletul îşi găseşte alt corp” (ION TOMA IONESCU)
  2. „albirea cuvintelor cernute din dureri” (ION TOMA IONESCU)
  3. „daimonul meu alintat, capricios” (ANDREA H. HEDEŞ)
  4. „ceea ce este pretutindeni în lucrurile lumii de la mic la mare” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ);
  5. „amestecul naturii cu realitatea ei zgomotoasă în reflexivitate” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ)
  6. „poezia este o sălbăticiune” (VARUJAN VOSGANIAN);
  7. „respiraţia păsării cu guşa de aur” (GHEORGHE FLORESCU);
  8. „cea care face ca gravitaţia să dispară” (GHEORGHE FLORESCU);
  9. „un drum al Damascului” (SAVU POPA)
  10. „ceva care vine din zona obscură a crepusculului nostru interior” (NORA IUGA)
  11. „atunci când pui foc în cuvinte” (THEODOR DAMIAN)
  12. „ceva care ţipă sinistru ca nişte corbi într-o zi înnorată” (CALIN VLASIE)
  13. „un alt tip de rugăciune” (monahul IGNATIE GRECU)
  14. „strugurii dulci ai Raiului” (monahul IGNATIE GRECU)
  15. „ceva care se face mişcând stele şi sori cu orice preţ” (ANNA DAN)
  16. „o altfel de dragoste” (GHEORGHE VIDICAN)
  17. „comasarea fără complexe a inefabilului cu materia” ( NICOLAE TZONE)
  18. „străina voce care începe să vorbească în capul tău fără să o fi chemat” (NORA IUGA)

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Bărbat de 54 de ani din Albești, căutat de polițiști după ce a dispărut de la domiciliu

Publicat

acum 2 ore

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

Polițiștii din Botoșani desfășoară verificări pentru localizarea unui bărbat de 54 de ani, din comuna Albești, care a dispărut de la domiciliu în cursul zilei de 21 noiembrie a.c. Membrii familiei au sesizat autoritățile după ce acesta nu s-a mai întors acasă și nu au mai reușit să ia legătura cu el.

Bărbatul dispărut se numește Savin Dumitru și are următoarele semnalmente: aproximativ 90 de kilograme, 1,77 metri înălțime, ochi negri și față ovală.

Polițiștii fac apel la cetățeni pentru sprijin în găsirea acestuia. Oricine poate oferi informații care ar putea conduce la identificarea și localizarea bărbatului este rugat să sune de urgență la 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Autoritățile continuă căutările și verificările specifice în zonă pentru a stabili împrejurările dispariției.

Citeste mai mult

Eveniment

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie. Cum sunt afectați fermierii, de pachetul 2 de măsuri

Publicat

acum 2 ore

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie: Fermierii vor fi afectați semnificativ de noile măsuri din al doilea pachet de redresare fiscală, care introduc taxe suplimentare și elimină scutiri existente, scrie alba24.ro.

Impozitele pentru terenurile agricole extravilane vor crește cu aproximativ 135%, iar spațiile de producție și depozitare, precum serele, solariile și silozurile, vor fi impozitate în proporție de 50%, după ce până acum erau scutite integral.

Dar, pe lângă aceasta, Articolul 26 din legea privind modificarea Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), anulează unele scutiri de impozite, scrie G4Food.

Conform celui de-al doilea pachet de măsuri pentru redresarea fiscală, o mare parte dintre fermierii români vor plăti noi impozite, ceea ce va duce la creșterea costurilor de producție și la presiuni suplimentare asupra sectorului agricol.

 

Baza de calcul a impozitului pentru terenurile agricole situate în extravilan a fost modificată, ceea ce va genera majorări de plată de aproximativ 135%.

Publicitate

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie

Totodată, Articolul 26 din legea de modificare a Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) elimină anumite scutiri de impozite acordate până în prezent.

Astfel, clădirile utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje ori spații de depozitare și conservare a cerealelor vor fi impozitate cu 50%, cu condiția respectării legislației privind ajutorul de stat. Până acum, aceste construcții erau complet scutite de impozite locale.

Măsura survine în contextul în care taxele locale vor fi deja majorate semnificativ de la 1 ianuarie 2026. În ultimii ani, mulți fermieri au investit în silozuri, magazii și alte spații de depozitare pentru a-și proteja producția și a reduce pierderile cauzate de volatilitatea pieței.

De asemenea, programele MADR și APIA au încurajat extinderea suprafețelor cultivate în spații protejate.

Noile prevederi riscă să compromită aceste investiții, generând costuri suplimentare importante pentru fermieri.

Ca efect direct, se anticipează creșterea prețurilor produselor agricole românești, ceea ce poate duce la scăderea cererii interne și la o creștere a importurilor.

Nici producția animală nu este exclusă, întrucât sunt incluse în impozitare și silozurile pentru furaje.

Rămâne neclar dacă spațiile de depozitare pentru legume și fructe vor fi afectate, deoarece textul legislativ se referă explicit doar la „silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor”.

Totuși, legea acordă autorităților locale autonomie în stabilirea clădirilor scutite sau impozitate, ceea ce ar putea genera interpretări diferite la nivel local.

Citeste mai mult

Eveniment

Elevii botoșăneni au obținut rezultate remarcabile la concursul „Prin labirintul matematicii”, desfășurat la Baia Mare

Publicat

acum 4 ore

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

Sfârșitul săptămânii trecute (21–22 noiembrie) a adus în prim-plan performanța în educație la Colegiul Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, gazda celei de-a XVIII-a ediții a concursului regional de matematică „Prin labirintul matematicii”.

Evenimentul a reunit sute de elevi din opt județe: Bihor, Botoșani, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Sălaj, confirmând reputația competiției drept una dintre cele mai importante din zona de nord-vest a țării.

Faptul că această frumoasă competiție a devenit un eveniment major pentru elevii pasionați de matematică din opt județe ale țării este confirmat de numărul competitorilor. Anul acesta, 533 de elevi de la clasa a IV-a până la clasa a XII-a s-au străduit să găsească ieșiri triumfale din… „Labirint”.

Județul Botoșani a fost reprezentat cu succes, elevii obținând rezultate deosebite la această ediție a concursului:

  • Andronachi Tudor Ciprian, clasa a V-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniel Poroșniuc – Premiul I

  • Țibichi Alexandru, clasa a VIII-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniel Poroșniuc – Premiul II

    Publicitate

  • Baltă Ianis, clasa a VI-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniela Cohal – Premiul II

  • Grădinariu Petru Mihai, clasa a VII-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Ionela Ciudin – Mențiunea I

  • Munteanu Anastasia, clasa a VII-a, Școala Gimnazială „Elena Rareș” Botoșani, prof. Ioan Ciobănașu – Mențiune

  • Crețu Adelin Gabriel, clasa a V-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniel Poroșniuc – Mențiune

  • Porof Flavia, clasa a V-a, Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Botoșani, prof. Daniel Șalabina – Mențiune

  • Mancaș Emilian, clasa a V-a, Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Dorohoi, prof. Daniel Șalabina – Mențiune

Rezultatele obținute de elevii botoșăneni evidențiază nivelul ridicat de pregătire și dedicarea cu care profesorii îi ghidează în studiul matematicii. Prezența lor în topurile competiției confirmă prestigiul școlilor din județ și contribuie la promovarea performanței în educație la nivel regional.

„Rezultatele obținute de elevii județului nostru ne onorează și confirmă valoarea actului educațional desfășurat în școlile botoșănene, precum și dedicarea cadrelor didactice care îi îndrumă”, a transmis șeful Inspectoratului Școlar Botoșani, prof. Bogdan Suruciuc.

Citeste mai mult

Eveniment

Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a adus bucurie și binecuvântare în comunitatea din satul Tudor Vladimirescu, Albești. Micuțul Teofan a fost botezat în timpul Sfintei Liturghii

Publicat

acum 4 ore

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

În dimineața acestei zile, Parohia „Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Tudor Vladimirescu, județul Botoșani, a trăit momente de aleasă bucurie duhovnicească. Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a poposit în mijlocul comunității, aducând binecuvântare credincioșilor prezenți, relatează DOXOLOGIA.

Ierarhul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie Baptismală, în cadrul căreia a fost oficiată Taina Sfântului Botez pentru pruncul Teofan, al treilea copil al părintelui paroh Felix-Petru Prisecariu și al doamnei preotese Elena-Paula. Slujba Botezului, unită cu Sfânta Liturghie, a fost un prilej de bucurie duhovnicească atât pentru familia părintelui, cât și pentru întreaga comunitate, care a însoțit cu dragoste începutul vieții creștine a noului membru al Bisericii.

În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre echilibrul pe care creștinul este chemat să îl păstreze între cele materiale și cele duhovnicești:

„Noi, oamenii, suntem lăsați să ne îmbogățim în cele materiale și este foarte bine să ne ocupăm de ale noastre: de cele ale trupului, ale gospodăriei, ale casei, de toate cele care ne sunt necesare pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Dar, în același timp, ni se cere să nu ne atașăm cu patimă multă de lucrurile materiale, să gândim că acestea sunt date de Dumnezeu pentru binele nostru și pentru a avea ceva de oferit și ca milostenie. Este atât de necesar să ne îmbogățim în Dumnezeu.

Și oare cum se îmbogățește omul în Dumnezeu? Dacă a ales calea mănăstirii, se îmbogățește în Dumnezeu prin ascultare, prin sărăcia cea de bunăvoie, prin curăția trupească și sufletească. Dacă omul a ales, așa cum aleg cei mai mulți, calea familiei, se cuvine să se îmbogățească în Dumnezeu în viața de familie: prin viață curată între soți, prin zămislirea și nașterea de prunci, prin creșterea lor în frică de Dumnezeu și în rușine de oameni; împlinind aici, pe pământ, fie cele ale mănăstirii, pe de o parte, fie cele ale vieții de familie, pe de altă parte.

Scopul viețuirii creștine este dobândirea Duhului Sfânt. Iar dobândirea Duhului Sfânt se împlinește, iată, prin Taina Botezului, prin Taina Mirungerii cu Sfântul Mir, când pe cel nou-botezat îl așezăm sub pecetea Duhului Celui Sfânt. Apoi, crescând mare, pruncul devine sălaș al Duhului Sfânt prin smerenie, prin rugăciune, prin dragoste față de toți și de toate, dobândind împreună cu acestea și duh de pocăință”.

Publicitate

După cântarea Axionului, IPS Teofan l-a hirotonit pe Gheorghe Solomon în treapta de diacon, pe seama Mănăstirii Tărcuța din județul Neamț.

Parohia din Tudor Vladimirescu este continuatoarea unei tradiții de peste un secol. Biserica de bârne ridicată în anul 1850 în satul Sarafinești și strămutată în 1961 la actuala locație a reprezentat, timp de generații, centrul vieții spirituale locale. Distrugerea lăcașului în incendiul din 7 februarie 2021 a fost o încercare grea pentru credincioși, însă comunitatea a rămas unită și a continuat activitatea parohială.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending