Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (333)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

INNAMORAMENTO-UL: Concept pe care l-am întâlnit explicat dintr-o perspectivă atmosferico-afectivă de Aurel Maria Baros în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 7 din 2020. El constituie subiectul unui studiu cu privire la volumul lui Costache Olăreanu „Ficţiune şi infanterie” (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 1980). Explică Aurel Maria Baros: „Toposul „innamoramento”-ului traduce întâlnirea dintre un erou şi o eroină care trăiesc experienţa iubirii la prima vedere. Această secvenţă înscrisă în arsenalul amoros tradiţional comportă trei etape canonice: apariţia obiectului dorinţei, schimbul vizual şi schimbul verbal. Cine spune inamorare se gândeşte instantaneu şi la retorica tradiţională: iubirea fulgerătoare, ca explozie afectivă, este ilustrată, metaforic vorbind, de o furtună care antrenează diferite descărcări electrice”.

 

 

Publicitate

ÎNTREBAREA NORA IUGA: Am întâlnit-o în „România literară” nr. 5 din 2012, în eseul „Perla din scoică: Florin Hălălău”: „Care actor e mai actor, cel care rămâne acelaşi în toate rolurile sau cel care se ascunde până la neidentificare în spatele personajului?” Continuă Nora Iuga: „În faţa poetului dilema mea nu este mai mică. Există cei care rămân ei în acelaşi costum o viaţă întreagă – un Bacovia, un Mircea Ivănescu (exceptându-l pe „Mopete”) – şi alţii care schimbă registrele cum îşi schimbă şosetele: Octavian Soviany, Constantin Abăluţă. Personal mă simt mai atrasă de cea de-a doua categorie, fiindcă altfel de ce ar fi apărut noţiuni ca PLURIVALENT, HAETERONIM, POLISEMANTISM. Pessoa de ce a simţit nevoia mai multor identităţi şi vioara lu Paganini cum de şi-a descoperit mai multe sunete?”

 

 

MEMORICID:  Termen introdus adesea în discursurile lor de Ana Blandiana şi Romulus Rusan cu intenţia de a semnaliza existenţa unui pericol, acela al tinerilor de a uita şi a nu fi interesaţi de memoria comunismului. Spun cei doi: „A apărut memoricidul. Tinerii nu mai ştiu nimic despre comunism. La Sighet nu se pot face decât întâlniri cu foştii deţinuţi politici şi Şcoala de vară. Iar Statului român nu-i dă prin cap să înfiinţeze un Muzeu al Comunismului şi nici un memorial al poeţilor necunoscuţi din închisori.” (vezi „Observator cultural” nr. 453 din februarie 2014).

 

 

TEAMA DE SUCCES:   Cătălin Turliuc, în „Cronica” nr. 12 din 2011, prezintă cinci motive pentru care ne e teamă de succes: 1. TEAMA DE SCHIMBARE (succesul ne scoate din zona de confort şi ne aruncă în incertitudine şi necunoscut); 2. TEAMA DE ÎNĂLŢIME (cu cât urci mai sus în ierarhie cu atât pericolul de a cădea de mai sus creşte); TEAMA DE A FI DIFERIT (a ieşi din norma anonimatului de masă e un motiv de a fi respins de cei frustraţi); TEAMA DE REACŢIILE CELORLALŢI (izbânda stârneşte invidia şi implicit represaliile); TEAMA DE PROPRIILE REACŢII (când ţi se urcă succesul la cap degradarea personalităţii e evidentă, mai ales în universul oamenilor de cultură).

 

REGISTRE ALE IMAGINARULUI LINGVISTIC VIOLENT:   Au fost inventariate de Ruxandra Cesereanu în cartea sa „Imaginarul violent al românilor” („Humanitas”, 2003). Cele nouă registre pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc sunt:

  1. subuman
  2. igienizant
  3. infracţional
  4. de tip bestiariu
  5. religios (cu subdiviziunile sale punitiv, desacralizant şi satanizator)
  6. putridului şi al excrementalului
  7. sexual şi libidinos
  8. funebru
  9. xenofob şi rasist

 

METAFORA VÂNĂTORII DE FLUTURI:  Am întâlnit-o în eseul „Despre prostie” a lui Robert Musil şi se referă la situaţia în care cineva asaltat de o multitudine de idei nu reuşeşte să se oprească la / fixeze pe o idee: „Încerci să nu scapi din vedere ceea ce crezi că ai reuşit să fixezi cu privirea, dar, pentru că alţi fluturi identici apar în continuare, din toate direcţiile, zburând în zigzag, nu mai ştii dacă pe acela care îl priveşti mai este unul şi acelaşi cu cel pe care îl priveai înainte”.

 

 

URŞII GRIZZLY ŞI „PILDA” LUI BLAGA: Am întâlnit-o în „Ramuri” nr. 12 din 2020 expusă  de Daniel Cristea-Enache într-un interviu pe care i-l acordă Simonei Preda: „Voi încheia repovestind o „pildă” dată de Blaga contrat dur de Beniuc, istorisită de I. D. Sârbu, fostul discipol al lui Blaga. Fiindcă Beniuc era mic de statură, „pilda” lui Blaga arată cum tranşează urşii grizzly disputa pentru întâietate. Nu, nu se bat între ei, cum am fi tentaţi să credem. Rivalii se duc spre un copac înalt, se întind şi zgârie cu ghearele scoarţa copacului. Ursul care zgârie copacul mai sus decât celălalt câştigă competiţia, iar învinsul se retrage, înţelegând…ce? Înţelegându-şi limitele.”

 

 

DROMOCRAŢIA:  Termen (concept) introdus de arhitectul Paul Virilio care vine de la grecescul dromos = viteză. L-am întâlnit explicat în volumul „Întrebări pentru sfârşit de mileniu” (convobiri cu „Le Monde”, „Humanitas”, Bucureşti, 1992) de către traducătoarea textului, Gina Vieru: „Paul Virilio îşi pune problema vitezei şi spaţiului plecând de la experienţa războaielor. Pentru el puterea înseamnă stăpânirea timpului. Cu o erudiţie uimitoare care amestecă DISTANŢELE – SPAŢII şi DISTANŢELE – TIMPURI, acest cercetător deschide un CÂMP LARG DE ÎNTREBĂRI FILOZOFICE pe care îl numeşte DROMOCRAŢIE. Urmărind apariţia noilor tehnici, ca şi a logisticilor militare, el reperează clase de viteză pe care le consideră vectori de putere.”

 

 

„PISA MI-SI”:  Reprezintă înjurătura iubitei lui Emil Cioran, Simone Boue. Am aflat-o dintr-o povestire a Eleonorei Cioran, cumnata lui Emil Cioran, reluată în „Jurnalul naţional” din 16 februarie 2012: „Simone era gospodină, schimba faţa de masă de fiecare dată. Însă, la un moment dat, , a adus o tartă din care a curs siropul pe masă, ceea ce a făcut-o să exclame: „PISA MI-SI!”. Era tot ce învăţase din limba română”.

 

ELECTROLIZA SENTIMENTELOR: Sintagmă introdusă de Sorin Lavric cu scopul de a putea explica cât mai intuitiv posibil dialogul dintre Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu, dialog ce constituie conţinutul volumului „Despre destin” („Humanitas”, 2020). Am întâlnit-o explicată în eseul „Litigiu prietenesc” din „România literară” nr. 1 din 2021: „La cât de mare le e diferenţa dintre viziuni, te-ai fi aşteptat ca despărţirea să le fi fost înscrisă în fire, şi totuşi ELECTROLIZA SENTIMENTELOR le-a conferit rolul ANODULUI privind cu speranţe spre cer (e cazul lui Andrei Pleşu în virtutea umorii de sarcină pozitivă ce-i animă concepţia despre om) şi al CATODULUI colţos (cazul lui Gabriel Liiceanu, a cărui umoare negativă în judecarea omului îi împrumută un aer dezamăgit, de intelectual dezbărat de iluzii). Că între ANODUL evlaviei înfiorate şi CATODUL lucidităţii dizolvante s-a putut isca un dialog, rămâne un mister descins din afinităţi neştiute. Probabil că, dincolo de contrastul vehement dintre ideile pe care le proferează, o simbioză atavică i-a ţinut pe cei doi laolaltă.”

 

 

PRAGURI ALE APROPIERII DE POEZIE PENTRU UN ACTOR:   Le-am întâlnit enumerate de actorul Ion Caramitru în „România literară nr. 2 din 2021, într-un interviu acordat lui Cristian Pătrăşconiu: „UNUL e când răsfoieşti cartea şi citeşti poezia. Apoi, ai o senzaţie despre ea, o emoţie, un interes. MAI APOI, şi ca să verifici dacă ea corespunde pretenţiilor tale de frumuseţe sonoră. Ţi-o citeşti ţie cu voce tare. Dacă e pentru tine, îţi vei spune: da, e o poezie pe care va trebui să o învăţ şi SĂ O PUN ÎN „RAFTURILE” MELE INTIME. O citeşti cu voce tare, ca să o înveţi, ca să adaugi acestei alchimii şi sonorităţi, în aşa fel încât memoria mea să fie pregătită să o accepte. Şi ultimul prag: când O SCOŢI ÎN LUME, când o spui publicului; o ştii, o ai în posesie şi o transmiţi mai departe, o transferi publicului. Poeezia e a ta de cele mai multe ori, eu nici nu mai spun autorii poeziilor, când sunt pe scenă-şi pentru că lumea ghiceşte imediat ale cui sunt, dar şi pentru că acele versuri sunt, în acest chip subtil, făcute să fie cumva ale mele.”

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Zilele Eminescu: Ateliere pentru elevi și vizite la scriitori acasă, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Ateliere. Elevi din școli și licee botoșănene, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, pasionați de scrierea creativă și de poveștile vizuale, vor participa la atelierele Povești din Ipotești, în cadrul cărora, alături de scriitoarea Adina Popescu și de editorul și regizorul de film Iulian Manuel Ghervas, vor avea posibilitatea să învețe cum să „recicleze” creativ povești și să le transforme în povești vizuale.

Atelierele se vor defășura în cadrul evenimentului Zilele Eminescu, în zilele de 13, 14 și 15 ianuarie 2026, în fiecare zi de la 16.00 la 18.00, în Sala de Marmură, la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, și sunt organizate de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, fiind coordonate de prof. Loredana Carcea.

Atelierele de scriere creativă și de educație vizuală vor reprezenta o continuare a atelierelor de film care au avut loc la Ipotești în perioada 27 oct. – 2 nov. 2025, în cadrul cărora 16 elevi de la școli și licee din Botoșani au trecut împreună prin toate etapele realizării unui film scurt, familiarizându-se cu termenii limbajului cinematografic, trecând în revistă diferite maniere de a face film, participând la jocuri creative de dramatizare, scriind în echipă scenarii, filmând, montând și editând. „Produsele” realizate de participanți, filme scurte cu titlul Povești din Ipotești, au valorificat teme și motive ale creației eminesciene strecurate în structura unor povești inedite.

Vizite la scriitori acasă. În continuarea experienței de la ediția 2025 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Române”, și anul acesta scriitorii își vor deschide ușile pentru cei care sunt interesați să afle cum se scrie un text în proză, o poezie sau un eseu, cum arată un manuscris, ce îi inspiră pe poeți și cum arată spațiul în care creează, în intimitate, un creator.

Doritorii pot merge la Darabani, Dorohoi sau Botoșani, fiind așteptați de Victor Teișanu (Darabani), Stelorian Moroșanu (Dorohoi), Dan Sociu (Botoșani).

O solicitare, de a vizita scriitorii la ei acasă, trimisă pe m.ipotești@gmail.com până la data de 14 ianuarie, ne va ajuta să ne organizăm cât mai bine.

Publicitate

Vizitele vor fi organizate în data de 15 ianuarie, începând cu ora 14:00 (în limita locurilor disponibile).

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Șeful Poliției Dolj, Marius-Daniel Mîrzacu, a murit subit la locul de muncă, la vârsta de 51 de ani

Publicat

Publicitate

Inspectorul-șef al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, comisar-șef Marius-Daniel Mîrzacu, în vârstă de 51 de ani, a murit, a anunțat biroul de presă al IPJ Dolj.

Tragicul eveniment s-a produs sâmbătă, iar colegii susțin că acesta ar fi decedat în urma unui infarct.

‘Inspectoratul de Poliție Județean Dolj informează cu profund regret că, în cursul zilei de astăzi, 10 ianuarie, a încetat din viață inspectorul-șef al IPJ Dolj, domnul comisar-șef Marius-Daniel Mîrzacu. Vestea dispariției sale reprezintă o pierdere grea pentru instituția noastră. De-a lungul carierei sale, domnul Marius-Daniel Mîrzacu a dat dovadă de profesionalism, responsabilitate și devotament față de misiunea Poliției Române, contribuind semnificativ la îndeplinirea obiectivelor instituționale și la menținerea siguranței publice. Conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, împreună cu întregul colectiv, transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat. În aceste momente de profundă tristețe, suntem alături de familia îndurerată și ne exprimăm întreaga compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace!’, a transmis IPJ Dolj.

Și Ministerul de Interne a transmis un mesaj de condoleanțe pe pagina de Facebook.

‘Suntem alături de colegii din Poliția Română, în aceste momente de profundă durere. Comisarul-șef de poliție Marius-Daniel Mîrzacu va rămâne în memoria noastră ca un profesionist dedicat, care și-a îndeplinit misiunea cu responsabilitate, demnitate și devotament față de cetățeni. Sincere condoleanțe, familiei îndoliate! Dumnezeu să-l odihnească în pace!’, a transmis Ministerul de Interne.

Publicitate

Născut pe 26 octombrie 1974, în județul Argeș, Marius-Daniel Mîrzacu, absolvent al Academiei de Poliție ‘A.I. Cuza’ București – Facultatea de Drept, a lucrat ca ofițer operativ în cadrul Direcției Generală de Poliție a Municipiului București, ca ofițer specialist în cadrul Poliției Judiciare – investigarea infracțiunilor de mare violență și șef serviciu în cadrul Serviciul Județean Anticorupție Argeș.

Din 14 noiembrie 2025 era inspector-șef al IPJ Dolj. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Tragedie la Avrămeni: O femeie de 82 de ani și-a pierdut viața într-un incendiu care i-a cuprins locuința

Publicat

Publicitate

O femeie în vârstă de 82 de ani, din localitatea Timuș, comuna Avrămeni, și-a pierdut viața în urma unui incendiu izbucnit în locuința sa. Tragedia a avut loc în această dimineață. Un vecin a observat că iese fum din pod și a sunat după ajutor la 112.

 

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii militari de la Stația Săveni, cu o autospecială de stingere, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Avrămeni, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță. Aceștia au constatat faptul că incendiul se manifesta în podul casei, cu degajări mari de fum. Proprietara a fost găsită în bucătăria casei, iar echipajul medical a declarat decesul. Incendiul a fost stins în limitele găsite.

 

Cel mai probabil, evenimentul a fost generat de un coș de fum neizolat termic față de materialele combustibile, fiind observat și anunțat cu întârziere.

 

Publicitate

Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani vă reamintește:

 

– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

 

– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

 

– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

 

– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

 

– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Citeste mai mult

Economie

Romgaz intră pe piața gazelor pentru populație, pe modelul Hidroelectrica. Când vor fi lansate primele oferte

Publicat

Publicitate

Liberalizarea completă a prețului la gaze naturale, programată pentru 1 aprilie 2026, ar putea aduce o schimbare majoră în piață: Romgaz, cel mai mare producător național de gaze naturale, se pregătește să intre direct pe piața de furnizare către populație, într-un demers comparabil cu intrarea Hidroelectrica pe segmentul de electricitate.

Conducerea Romgaz afirmă că este pe ultima sută de metri cu pregătirile logistice, astfel încât primele oferte comerciale să poată fi lansate chiar înainte de expirarea plafonării, iar livrările să înceapă din luna aprilie 2026, când piața prețului la gaze va fi liberalizat.

Primele oferte Romgaz: când ar putea ajunge la clienți

Directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, a declarat pentru Mediafax că societatea vizează intrarea efectivă pe piața concurențială exact în momentul în care schema de sprijin va fi eliminată.

„Estimăm că primele oferte de furnizare de gaze naturale în regim concurențial către clienții casnici și non-casnici mici vor putea fi lansate spre sfârșitul lunii februarie – începutul lunii martie, urmând ca livrările să fie demarate din luna aprilie 2026”, a declarat Răzvan Popescu.

Strategia Romgaz este clară: intrarea pe piață în sezonul cald, într-un moment cu consum redus, pentru a evita șocuri majore de preț și pentru a câștiga clienți înainte de iarna 2026–2027.

Publicitate

Platforma informatică, cheia intrării pe piața de furnizare

Pentru a putea concura cu furnizorii tradiționali, Romgaz a investit în dezvoltarea unei platforme informatice care să permită contractarea online dar și calculul automatizat al facturilor și posibilitatea de a transmite notificări clienților.

Contractul de execuție a fost lansat în SEAP în ianuarie 2025 și semnat la finalul lunii iulie 2025. Potrivit caietului de sarcini, sistemul informatic trebuie mai trebuie să permită și raportări periodice către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), dar și posibilitatea de operare atât în regim concurențial, cât și ca furnizor de ultimă instanță (FUI)

La momentul lansării licitației, Romgaz furniza gaze pentru aproximativ 600 de locuri de consum, iar energie electrică pentru circa 400, exclusiv în regim limitat.

În perioadele în care a fost desemnat furnizor de ultimă instanță, compania a trebuit să gestioneze aproximativ 2.500 de locuri de consum suplimentare, experiență considerată esențială pentru extinderea actuală.

Ce poziție are Romgaz în piața gazelor

Potrivit celui mai recent raport de monitorizare publicat de ANRE, pentru luna octombrie 2025, piața gazelor naturale din România includea:

12 producători
75 de furnizori
operatori de transport, distribuție, înmagazinare și traderi
Producție de gaze (cotă de piață):
Romgaz – 52,51%
OMV Petrom – 34,28%
Black Sea Oil & Gas – 8,22%
Furnizare către clienți (număr de clienți):
Engie România – 45,16%
E.ON Energie România – 40,68%
PPC Energie – 5,80%
Intrarea Romgaz pe acest segment ar putea schimba echilibrul pieței, mai ales prin presiunea pusă pe prețuri.

Rezultate financiare solide și sprijin de stat
Romgaz vine în piața de furnizare cu o poziție financiară solidă. Pentru primele nouă luni ale anului 2025, compania a raportat:venituri totale mai mari cu 376,42 milioane lei
o creștere de 6,14% față de perioada similară din 2024
Grupul Romgaz este controlat majoritar de statul român, prin Ministerul Energiei, cu o participație de 70%, și include:

Romgaz S.A. – compania mamă
Depogaz Ploiești – filiala de înmagazinare
Romgaz Black Sea Limited – filiala offshore

Statul vrea un model „ Hidroelectrica” și pe gaze?

Modelul aplicat de Hidroelectrica pe piața de electricitate – prețuri competitive, costuri reduse și câștig rapid de clienți – este văzut ca sursa de inspirație pentru strategia Romgaz.

Dacă Romgaz va reuși să ofere prețuri sub media pieței, să valorifice avantajul producției proprii și să asigure transparență contractuală atunci intrarea sa pe piață ar putea deveni un factor major de temperare a scumpirilor după liberalizarea din aprilie 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending