Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (333)

Publicat

acum 11 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

INNAMORAMENTO-UL: Concept pe care l-am întâlnit explicat dintr-o perspectivă atmosferico-afectivă de Aurel Maria Baros în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 7 din 2020. El constituie subiectul unui studiu cu privire la volumul lui Costache Olăreanu „Ficţiune şi infanterie” (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 1980). Explică Aurel Maria Baros: „Toposul „innamoramento”-ului traduce întâlnirea dintre un erou şi o eroină care trăiesc experienţa iubirii la prima vedere. Această secvenţă înscrisă în arsenalul amoros tradiţional comportă trei etape canonice: apariţia obiectului dorinţei, schimbul vizual şi schimbul verbal. Cine spune inamorare se gândeşte instantaneu şi la retorica tradiţională: iubirea fulgerătoare, ca explozie afectivă, este ilustrată, metaforic vorbind, de o furtună care antrenează diferite descărcări electrice”.

 

 

Publicitate

ÎNTREBAREA NORA IUGA: Am întâlnit-o în „România literară” nr. 5 din 2012, în eseul „Perla din scoică: Florin Hălălău”: „Care actor e mai actor, cel care rămâne acelaşi în toate rolurile sau cel care se ascunde până la neidentificare în spatele personajului?” Continuă Nora Iuga: „În faţa poetului dilema mea nu este mai mică. Există cei care rămân ei în acelaşi costum o viaţă întreagă – un Bacovia, un Mircea Ivănescu (exceptându-l pe „Mopete”) – şi alţii care schimbă registrele cum îşi schimbă şosetele: Octavian Soviany, Constantin Abăluţă. Personal mă simt mai atrasă de cea de-a doua categorie, fiindcă altfel de ce ar fi apărut noţiuni ca PLURIVALENT, HAETERONIM, POLISEMANTISM. Pessoa de ce a simţit nevoia mai multor identităţi şi vioara lu Paganini cum de şi-a descoperit mai multe sunete?”

 

 

MEMORICID:  Termen introdus adesea în discursurile lor de Ana Blandiana şi Romulus Rusan cu intenţia de a semnaliza existenţa unui pericol, acela al tinerilor de a uita şi a nu fi interesaţi de memoria comunismului. Spun cei doi: „A apărut memoricidul. Tinerii nu mai ştiu nimic despre comunism. La Sighet nu se pot face decât întâlniri cu foştii deţinuţi politici şi Şcoala de vară. Iar Statului român nu-i dă prin cap să înfiinţeze un Muzeu al Comunismului şi nici un memorial al poeţilor necunoscuţi din închisori.” (vezi „Observator cultural” nr. 453 din februarie 2014).

 

 

TEAMA DE SUCCES:   Cătălin Turliuc, în „Cronica” nr. 12 din 2011, prezintă cinci motive pentru care ne e teamă de succes: 1. TEAMA DE SCHIMBARE (succesul ne scoate din zona de confort şi ne aruncă în incertitudine şi necunoscut); 2. TEAMA DE ÎNĂLŢIME (cu cât urci mai sus în ierarhie cu atât pericolul de a cădea de mai sus creşte); TEAMA DE A FI DIFERIT (a ieşi din norma anonimatului de masă e un motiv de a fi respins de cei frustraţi); TEAMA DE REACŢIILE CELORLALŢI (izbânda stârneşte invidia şi implicit represaliile); TEAMA DE PROPRIILE REACŢII (când ţi se urcă succesul la cap degradarea personalităţii e evidentă, mai ales în universul oamenilor de cultură).

 

REGISTRE ALE IMAGINARULUI LINGVISTIC VIOLENT:   Au fost inventariate de Ruxandra Cesereanu în cartea sa „Imaginarul violent al românilor” („Humanitas”, 2003). Cele nouă registre pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc sunt:

  1. subuman
  2. igienizant
  3. infracţional
  4. de tip bestiariu
  5. religios (cu subdiviziunile sale punitiv, desacralizant şi satanizator)
  6. putridului şi al excrementalului
  7. sexual şi libidinos
  8. funebru
  9. xenofob şi rasist

 

METAFORA VÂNĂTORII DE FLUTURI:  Am întâlnit-o în eseul „Despre prostie” a lui Robert Musil şi se referă la situaţia în care cineva asaltat de o multitudine de idei nu reuşeşte să se oprească la / fixeze pe o idee: „Încerci să nu scapi din vedere ceea ce crezi că ai reuşit să fixezi cu privirea, dar, pentru că alţi fluturi identici apar în continuare, din toate direcţiile, zburând în zigzag, nu mai ştii dacă pe acela care îl priveşti mai este unul şi acelaşi cu cel pe care îl priveai înainte”.

 

 

URŞII GRIZZLY ŞI „PILDA” LUI BLAGA: Am întâlnit-o în „Ramuri” nr. 12 din 2020 expusă  de Daniel Cristea-Enache într-un interviu pe care i-l acordă Simonei Preda: „Voi încheia repovestind o „pildă” dată de Blaga contrat dur de Beniuc, istorisită de I. D. Sârbu, fostul discipol al lui Blaga. Fiindcă Beniuc era mic de statură, „pilda” lui Blaga arată cum tranşează urşii grizzly disputa pentru întâietate. Nu, nu se bat între ei, cum am fi tentaţi să credem. Rivalii se duc spre un copac înalt, se întind şi zgârie cu ghearele scoarţa copacului. Ursul care zgârie copacul mai sus decât celălalt câştigă competiţia, iar învinsul se retrage, înţelegând…ce? Înţelegându-şi limitele.”

 

 

DROMOCRAŢIA:  Termen (concept) introdus de arhitectul Paul Virilio care vine de la grecescul dromos = viteză. L-am întâlnit explicat în volumul „Întrebări pentru sfârşit de mileniu” (convobiri cu „Le Monde”, „Humanitas”, Bucureşti, 1992) de către traducătoarea textului, Gina Vieru: „Paul Virilio îşi pune problema vitezei şi spaţiului plecând de la experienţa războaielor. Pentru el puterea înseamnă stăpânirea timpului. Cu o erudiţie uimitoare care amestecă DISTANŢELE – SPAŢII şi DISTANŢELE – TIMPURI, acest cercetător deschide un CÂMP LARG DE ÎNTREBĂRI FILOZOFICE pe care îl numeşte DROMOCRAŢIE. Urmărind apariţia noilor tehnici, ca şi a logisticilor militare, el reperează clase de viteză pe care le consideră vectori de putere.”

 

 

„PISA MI-SI”:  Reprezintă înjurătura iubitei lui Emil Cioran, Simone Boue. Am aflat-o dintr-o povestire a Eleonorei Cioran, cumnata lui Emil Cioran, reluată în „Jurnalul naţional” din 16 februarie 2012: „Simone era gospodină, schimba faţa de masă de fiecare dată. Însă, la un moment dat, , a adus o tartă din care a curs siropul pe masă, ceea ce a făcut-o să exclame: „PISA MI-SI!”. Era tot ce învăţase din limba română”.

 

ELECTROLIZA SENTIMENTELOR: Sintagmă introdusă de Sorin Lavric cu scopul de a putea explica cât mai intuitiv posibil dialogul dintre Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu, dialog ce constituie conţinutul volumului „Despre destin” („Humanitas”, 2020). Am întâlnit-o explicată în eseul „Litigiu prietenesc” din „România literară” nr. 1 din 2021: „La cât de mare le e diferenţa dintre viziuni, te-ai fi aşteptat ca despărţirea să le fi fost înscrisă în fire, şi totuşi ELECTROLIZA SENTIMENTELOR le-a conferit rolul ANODULUI privind cu speranţe spre cer (e cazul lui Andrei Pleşu în virtutea umorii de sarcină pozitivă ce-i animă concepţia despre om) şi al CATODULUI colţos (cazul lui Gabriel Liiceanu, a cărui umoare negativă în judecarea omului îi împrumută un aer dezamăgit, de intelectual dezbărat de iluzii). Că între ANODUL evlaviei înfiorate şi CATODUL lucidităţii dizolvante s-a putut isca un dialog, rămâne un mister descins din afinităţi neştiute. Probabil că, dincolo de contrastul vehement dintre ideile pe care le proferează, o simbioză atavică i-a ţinut pe cei doi laolaltă.”

 

 

PRAGURI ALE APROPIERII DE POEZIE PENTRU UN ACTOR:   Le-am întâlnit enumerate de actorul Ion Caramitru în „România literară nr. 2 din 2021”, într-un interviu acordat lui Cristian Pătrăşconiu: „UNUL e când răsfoieşti cartea şi citeşti poezia. Apoi, ai o senzaţie despre ea, o emoţie, un interes. MAI APOI, şi ca să verifici dacă ea corespunde pretenţiilor tale de frumuseţe sonoră. Ţi-o citeşti ţie cu voce tare. Dacă e pentru tine, îţi vei spune: da, e o poezie pe care va trebui să o învăţ şi SĂ O PUN ÎN „RAFTURILE” MELE INTIME. O citeşti cu voce tare, ca să o înveţi, ca să adaugi acestei alchimii şi sonorităţi, în aşa fel încât memoria mea să fie pregătită să o accepte. Şi ultimul prag: când O SCOŢI ÎN LUME, când o spui publicului; o ştii, o ai în posesie şi o transmiţi mai departe, o transferi publicului. Poeezia e a ta de cele mai multe ori, eu nici nu mai spun autorii poeziilor, când sunt pe scenă-şi pentru că lumea ghiceşte imediat ale cui sunt, dar şi pentru că acele versuri sunt, în acest chip subtil, făcute să fie cumva ale mele.”

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Paradă planetară: Aliniere rară a planetelor în februarie. Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor fi vizibile cu ochiul liber. Când vor putea fi văzute

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 14.02.2026

de

Publicitate

Un eveniment astronomic rar va avea loc sâmbătă, 28 februarie, când pe cer va putea fi observată o „paradă planetară”.

Potrivit NASA, fenomenul cunoscut drept „paradă planetară” sau aliniere planetară are loc atunci când cel puțin patru sau cinci planete pot fi observate simultan, informează alba24.ro. În acest caz, pe 28 februarie, pasionații vor avea ocazia să observe planetele Mercur, Venus, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun aliniate strâns pe cer.

Un eveniment asemănător a avut loc și în luna februarie a anului trecut, pe 27 februarie 2025, când șapte planete, inclusiv Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun s-au aliniat într-un spectacol rar care nu va mai putea fi observat până în 2040, scrie The Guardian.

„Grupuri de trei, patru sau chiar cinci planete vizibile nu sunt neobișnuite, apărând regulat în fiecare an… Dar cu cât sunt implicate mai multe planete, cu atât mai multe condiții trebuie să fie îndeplinite pentru a fi vizibile simultan.

Acest lucru face ca paradele complete cu șapte planete să fie destul de rare”, a declarat Greg Brown, astronom la Royal Observatory Greenwich, pentru PA Media.

Ce planete pot fi observate?

Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor putea fi văzute cu ochiul liber. Pentru Uranus și Neptun va fi nevoie de binoclu sau telescop, fiind situate în zonele îndepărtate ale sistemului solar.

Publicitate

Mercur ar putea fi mai greu de observat, deoarece se află jos, aproape de orizont.

Potrivit NASA, astfel de alinieri pot fi observate timp de câteva săptămâni sau chiar peste o lună, deoarece planetele se mișcă lent pe cer.

Totuși, fenomenul poate fi văzut de unii încă din acest weekend, însă 28 februarie este momentul în care planetele vor apărea cel mai apropiate una de alta și vor putea fi observate împreună pe cerul de seară.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Condiții și acte necesare

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Publicitate

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Producătorii agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de înghețul târziu din primăvara anului 2025 pot beneficia de un sprijin financiar de la stat de până la 2.000 de euro pe hectar, în funcție de gradul de afectare, informează alba24.ro. 

Guvernul a aprobat la începutul lunii februarie o hotărâre privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025.

Actul normativ prevede instituirea unei scheme de sprijin financiar de urgență destinată producătorilor agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de fenomene climatice nefavorabile – înghețul târziu de primăvară, manifestat în perioada aprilie–mai 2025.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu

Sprijinul financiar se acordă sub formă de grant, având ca scop compensarea pierderilor de producție pentru plantațiile pomicole pe rod, cu grad de afectare între 30% și 100%.

Cuantumul sprijinului financiar este de maximum 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), acordat proporțional cu gradul de afectare.

„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a confirmat importanța demersului României, alocându-ne 11,5 milioane de euro — a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să asigurăm fermierii că nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și că au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.

Publicitate

Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11.500.000 euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.

Cine sunt beneficiarii sprijinului financiar

Beneficiarii sprijinului financiar de urgență sunt producătorii agricoli care exploatează plantații pomicole pe rod, afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025 și care dețin documente care certifică suprafețe afectate, în proporție de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, respectiv:

  • producători agricoli persoane fizice;
  • producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite;
  • producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole, grupurile de producători recunoscute, organizațiile de producători din sectorul legume-fructe, cooperativele agricole, precum și universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Criterii de eligibilitate

Beneficiarii sunt eligibili dacă:

  • dețin documente care certifică afectarea suprafețelor cu plantații pomicole pe rod de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025;
  • gradul de afectare a suprafețelor reprezintă un procent de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv;
  • sunt înregistrați în evidențele APIA cu cererea de plată pentru anul 2025.

În vederea verificării respectării condițiilor prevăzute, APIA stabilește eligibilitatea beneficiarilor ținând cont de suprafața cu plantații pomicole pe rod determinată conform cererii de plată pentru anul 2025.

Cum se calculează sprijinul financiar

Sprijinul financiar de urgență sub formă de grant este în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha și reprezintă echivalentul sumei de maximum 2.000 euro/ha, care se acordă pentru suprafețele cu plantații pomicole pe rod afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025, pentru suprafața cu grad de afectare de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, prevăzută în documente, după cum urmează:

  • pentru un grad de afectare mai mare de 90% inclusiv până la 100% inclusiv, se acordă grantul în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha;
  • pentru un grad de afectare menționat ca valoare procentuală unică, de minimum 30% inclusiv și maximum 90%, grantul care se poate acorda se diminuează corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu gradul de afectare în valoare fixă prevăzut în documente, iar rezultatul obținut se împarte la o sută sau, în cazul în care în documente este menționat un interval de afectare, și nu o valoare fixă, valoarea grantului care se poate acorda se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu valoarea obținută ca medie aritmetică a intervalului de afectare menționat, iar rezultatul obținut se împarte la o sută.

Sumele totale care se pot acorda unui beneficiar se determină prin înmulțirea cuantumului grantului calculat cu suprafața afectată de plantații pomicole pe rod, care nu poate fi mai mare decât cea determinată de APIA potrivit cererii de plată pentru anul 2025.

Speciile pomicole pentru care se acordă ajutorul financiar

Speciile pomicole eligibile pentru acordarea sprijinului financiar sunt:

  • măr
  • păr
  • prun
  • cais și zarzăr
  • piersic
  • cireș și vișin
  • nectarin
  • nuc și alun
  • migdal

Cererea de acordare a sprijinului financiar

Beneficiarii care îndeplinesc condițiile trebuie să depună la APIA la care au depus cererile de plată pentru anul 2025 o cerere de acordare a sprijinului financiar de urgență. Cererea va fi însoțită de copia documentului de coordonate bancare, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2025.

Copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii de plată pentru anul 2025, în cazul în care nu sunt modificări, rămân valabile și pentru acordarea sprijinului financiar de urgență.

Cererea de acordare a sprijinului se depune la centrele județene sau locale ale APIA, până la data de 9 martie 2026 inclusiv.

Documentele depuse în copie de către beneficiar poartă sintagma „conform cu originalul”, sunt datate și certificate prin semnătură de către beneficiar.

După finalizarea perioadei de depunere a cererilor de acordare a sprijinului de urgență, APIA verifică respectarea/ îndeplinirea prevederilor referitoare la eligibilitatea solicitanților, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut. Nerespectarea acestora de către solicitanți atrage neeligibilitatea acestora la acordarea sprijinului financiar de urgență.

Plățile către beneficiari se vor efectua până la data de 30 aprilie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Măștile poetice”, activitate cultural-educativă la Liceul „Regina Maria” Dorohoi

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Publicitate

La Liceul „Regina Maria” Dorohoi s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, demers educațional care a îmbinat lectura expresivă cu acompaniamentul muzical.

Sub coordonarea profesoarei  Paraschiva-Cezarica Șmocot, elevii au explorat creația poetului Constantin Abăluță, punând în valoare valențele tematice și expresive ale volumului „Măștile poetice”. Activitatea a urmărit stimularea interesului pentru lectură, dezvoltarea sensibilității artistice și cultivarea capacității de interpretare a textului liric.

Momentele de lectură au fost completate de intervenții muzicale, care au contribuit la crearea unui cadru adecvat receptării mesajului poetic. Elevii implicați au demonstrat seriozitate și implicare, abordând actul lecturii ca formă de exprimare și reflecție.

Prin astfel de inițiative, proiectul „Sfert de oră de lectură” își propune să consolideze relația elevilor cu literatura și să susțină educația culturală în mediul școlar.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu. Ce spune directorul CNAIR

Publicat

acum 5 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Publicitate

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu, a anunțat sâmbătă directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, relatează alba24.ro. 

„Am intrat într-o nouă etapă pe cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu-Pitești. Chiar dacă suntem în plină iarnă, asocierea de constructori turci (Mapa-Cengiz) menține un ritm de lucru susținut, activând 24 de ore din 24 acolo unde frontul de lucru permite.

 

Au început operațiunile premergătoare pentru Tunelul Boița 1. Acesta este format din două galerii: 264 metri (galeria dreaptă) și 247 metri (galeria stângă).

Este al doilea punct critic de pe această secțiune unde atacăm muntele”, a scris Cristian Pistol, pe pagina de Facebook.

Progresul la zi pe Secțiunea 2 (31,33 km)

Lucrările la tunelul Robești avansează constant, spune directorul CNAIR. Potrivit acestuia, s-au excavat deja 332 metri din galeria stângă și 351 metri din galeria dreaptă.

Publicitate

Lucrările au început acum și pe sensul dinspre Sibiu. Pentru a mări ritmul de lucru, se fac cinci detonări în fiecare zi.

 

De asemenea, structurile majore prind contur:

  • Viaductul V01: 63%
  • Viaductul V03: 62,82%
  • Viaductul V02: 57,28%
  • Viaductele V04 și V05: 49,68%

Constructorul a mobilizat în teren 311 muncitori și 111 utilaje specializate.

Stadiul fizic întregii secțiuni a ajuns la 8,2%.

„Ritmul va crește exponențial pe măsură ce vom elibera autorizațiile de construire pentru restul sectoarelor, odată cu emiterea Acordului de Mediu Revizuit. Secțiunile 2 și 3 reprezintă primul tronson de autostradă care va străpunge efectiv Carpații.

La final, România va beneficia de o conexiune neîntreruptă pe Coridorul 4 Pan-european: aproximativ 850 km de drum de mare viteză de la Constanța până la Nădlac. Investim 4,25 miliarde lei (fără TVA) prin Programul Transport (PT) pentru a transforma acest vis în realitate. Este o lucrare de o complexitate tehnică fără precedent, dar esențială pentru viitorul economic al țării”, a mai precizat directorul CNAIR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending