Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (332)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

METAFORA CÂINELUI MISTERIOS:  Aparţine scriitorului Cornel Mihai Ungureanu şi poate fi întâlnită în subiectul povestirii „Câinele” din volumul său „Un fluture albastru”. Marius Chivu, în „România literară” nr. 50 din 2003, prezintă astfel metafora: „Un tânăr care visează să devină scriitor faimos este muşcat de un câine misterios şi, când, în cele din urmă, se aşează la masa de scris, câinele din el încearcă să-l atace de fiecare dată”. 

CIRCUITUL INTELIGENŢEI ÎN MATRICEA MIORITICĂ:  A fost descris de Ioana Pârvulescu în „România literară” nr. 50 din 2003 astfel: „În România zilelor noastre cred că inteligenţa poate deveni un handicap, căci trăim într-o lume în care unul e mai deştept decât altul. Ajunge să-ţi exprimi o opinie, ca să se găsească unul mai inteligent care să te contrazică şi să-ţi dea lecţii şi, la rândul lui, să fie pus la punct de altul, mai inteligent, căruia, eventual, tu să-i dai lecţii ş. a. m. d. Aşa că circuitul inteligenţei în matricea noastră mioritică e oarecum constant şi nu creează nimănui complexe.”

ARHEOLOGIE CULTURALĂSintagma aparţine lui Mircea Eliade pentru a denumi metoda de „a citi” în textele folclorice o realitate veche, ascunsă. Cătălin D. Constantin, într-un eseu din „România literară” nr. 25 din 2004 ne atenţionează că metoda a fost prefigurată de Eliade în două articole-manifest, puţin cunoscute şi puţin comentate: „Folclorul ca instrument de cunoaştere” şi „Speologie, istorie, folclor”. 

TEATRU DESCOMPUS:  Teatru inventat de Matei Vişniec, alcătuit din monologuri şi dialoguri. Dramaturgul îl descrie astfel: a) „monologurile şi dialogurile se doresc a fi nişte elemente de arhitectură textuală pentru un teatru modular”; b) „spectacolul îşi poate modifica imaginea de la o seară la alta în cazul în care regizorul (sau actorii) reorganizează modulele textuale la fiecare reprezentaţie”.

Publicitate

Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 46 din 2003, adaugă: „Teatrul descompus este un teatru care poate fi în numeroase feluri recompus. Modulele textuale, monologuri în marea lor majoritate, seamănă cu cărţile de joc, în sensul că au valoare şi luate separat şi incluse într-o combinaţie. (…) Autorul pleacă de obicei de la o premisă stupefiantă şi o dezvoltă logic cu un calm imperturbabil şi cu un fel de graţie ştiinţifică până la epuizarea tuturor semnificaţiilor posibile”.

CÂRTIŢA LUI KAFKAEste vorba de „personajul” nuvelei „Vizuina” scrisă de autorul amintit. Redăm subiectul în formularea poetei Angela Marinescu: „O cârtiţă care îşi sapă în pământ un tunel, casa ei. Dar, la un moment dat, înăuntrul casei îşi construieşte altă casă, mai mică, în care să-şi depoziteze alimentele, şi tot aşa, îşi construieşte alte case în interiorul caselor. Când, în sfârşit, iese în afara casei, se simte atât de vulnerabilă, încât are impresia că nu mai are piele.”

OMUL DE AZIEste personajul care îl obsedează pe dramaturgul Matei Vişniec, fiind prezent în mai toate piesele sale. Criticul Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 46 din 2003, vede astfel „omul de azi”: „…incapabil, cu toată măreţia lui de cuceritor al planetei şi, în perspectivă, al cosmosului, să-şi găsească liniştea sufletească, măcar aşa cum şi-o găsea pe vremuri un ţăran, integrat armonios în colectivitatea lui sătească. În era telecomunicaţiilor, fiinţa omenească nu-şi mai doreşte decât să nu comunice cu semenii săi”.

RAŢIONAMENTUL LUI BURKE:  Aparţine lui Edmund Burke şi are următorul enunţ: „NU TOT CE AR PĂREA SĂ PERMITĂ ÎN MOD ABSTRACT O LEGE AR TREBUI CU NECESITATE APLICAT”. El a fost făcut cu referire la LEGEA STAMP ACT, votată în Parlamentul britanic în 1765, impusă tuturor coloniilor, ca toate veniturile acestora să poarte timbrul britanic. Completa Edmund Burke: „E adevărat că Parlamentul are dreptul general de a impune taxe, dar politica bună trebuie să ţină de starea de spirit a celor supuşi ei şi nu să fie în mod intransigent şi cu orice preţ legalistă. Ea are datoria să se adapteze circumstanţelor, altfel produce conflict şi ruină.” 

CEL MAI ANTIPATIC VERB:   L-am întâlnit evidenţiat de Miruna Runcan în „Observator Cultural” nr. 453 din 20-26 februarie 2014: „TREBUIE” este cel mai antipatic verb, verbul necesităţii iminente. Verbul care se opune, ontologic, hazardului exterior şi (măcar aparent) libertăţii interioare. Naşte în noi, de cele mai multe ori, un fel de reacţie instinctivă de refuz, la unii aproape alergică („uite, de-aia n-o să fac asta, fiindcă „TREBUIE”), cu atât mai mult cu cât, înaintând în vârstă, spectrul lui se răsfrânge asupra tuturor responsabilităţilor şi rutinelor cotidiene. În publicistică, mai ales în cea dedicată discursurilor artistice şi mai ales acum, în nesfârşita – dizolvanta extensie o presă tradiţională în mediile virtuale, „TREBUIE” e un verb amninţător şi privit, nu fără motive, cu destulă suspiciune.” 

PROPUNEREA PAUL VALERY:  A fost făcută în 1938 de poetul Paul Valery şi am întâlnit-o reluată în eseul „Floarea lui Coleridge” a lui Jorge Luis Borges: „Istoria literarturii n-ar trebui să fie istoria autorilor şi a accidentelor din destinul lor sau din destinul operelor lor, ci Istoria Spiritului ca producător şi consumator de literatură. Această istorie ar putea fi dusă la capăt fără menţionarea niciunui

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Parastas pentru Mihai Eminescu la Cimitirul Bellu: A rămas nemuritor

Publicat

Publicitate

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat joi slujba parastasului pentru poetul Mihai Eminescu, la mormântul său din Cimitirul Bellu.

Pomenirea a avut loc de Ziua Culturii Naționale, în contextul împlinirii a 176 de ani de la nașterea acestuia.

„Întotdeauna, la 15 ianuarie sau la jumătatea lunii iunie, ochii noștri se îndreaptă către chipul lui Eminescu, care a rămas nemuritor”, a subliniat Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ierarhul a amintit că despre poetul Mihai Eminescu au vorbit mulți istorici, oameni de cultură, poeți și autori, evidențiindu-l pe Patriarhul Miron Cristea.

„Nu-l putem uita pe Miron Christea, întâiul Patriarh al României, primul dintre cei care i-au acordat lui Eminescu o lucrare care a rămas deschizătoare de drum, el, folosind cele mai frumoase cuvinte, atunci când l-a elogiat pe Eminescu”.

„Au fost și atâția alți oameni ai Bisericii, au fost rudeniile sale, întrucât provenea dintr-o familie aproape monahală, cu vreo șapte sau opt rudenii apropiate, unchi și mătuși, verișoare și așa mai departe, rudenii apropiate, îndeosebi dinspre mamă”, a explicat Preasfinția Sa.

Publicitate

Un om modest

Episcopul vicar a subliniat că cei care l-au cunoscut pe Mihai Eminescu l-au descris ca un om modest dincolo de geniul lui care i-a uimit pe toți.

„Aceste amintiri ne fac să înțelegem că unii oameni rămân nemuritori dincolo de trecerea timpului”.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidențiat contribuția lui Teodor V. Ștefanelli și a altor poeți la păstrarea vie a memoriei lui Mihai Eminescu.

„Ștefanelli a reușit să vorbească despre întâlnirea de la Putna ca despre un eveniment pentru care Eminescu s-a străduit cel puțin trei ani cu alți oameni luminați ai națiunii române de atunci. Dar cuvintele lui Ștefanelli ne spun că Eminescu n-a dorit să fie în fruntea comitetului organizator de la Putna, n-a dorit să se afirme înaintea altora, dar a contribuit cel mai mult”.

Slujba Parastasului a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți la Capela Cimitirului Bellu.

Comemorarea poetului național a fost organizată de preotul Florin Ionică, consilier eparhial la Sectorul Cimitire, monumente și servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ziua Culturii Naționale

Anual, în data de 15 ianuarie este sărbătorită Ziua Culturii Naționale, dată care coincide cu ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu.

El a fost una dintre personalitățile culturii române, activând ca autor de poezie, proză, dramaturgie și publicistică. El s-a născut în data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani sau Ipotești.

Poetul a desfășurat o largă activitate în societatea Junimea şi a lucrat ca redactor la ziarul Timpul. A debutat în literatură la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat la Viena pentru a-și continua studiile.

A fost prieten cu Ion Creangă, considerată drept una dintre cele mai frumoase și statornice prietenii din istoria literaturii române.

PS Timotei Prahoveanul a oficiat o slujbă de pomenire pentru poetul Mihai Eminescu, joi, 15 ianuarie 2026, la Cimitirul Bellu. Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Mai multe fotografii de la eveniment vor fi disponibile în Secțiunea Foto.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Incendiu devastator lângă biserica din Victoria: Un bunic de peste 80 de ani a rămas fără locuință. Să-l ajutăm să se întoarcă în căsuța sa

Publicat

Publicitate

Un incendiu izbucnit în zorii zilei de 14 ianuarie 2026 a lăsat fără adăpost un bătrân în vârstă de peste 80 de ani din localitatea Victoria, județul Botoșani. Locuința acestuia, situată chiar în vecinătatea bisericii și a casei parohiale, a fost mistuită aproape în totalitate de flăcări.

Potrivit informațiilor transmise de preotul paroh Bogdan Azamfirei, focul ar fi pornit cel mai probabil de la hornul supraîncins, un pericol frecvent în sezonul rece. În momentul izbucnirii incendiului, bătrânul, se afla în locuință împreună cu un nepot.

„Din casa bătrânului nu au mai rămas decât zidurile exterioare și acoperișul. Din cauza cantității mari de apă folosite la stingerea incendiului, zidurile, fiind din pământ, nu vor mai rezista mult, astfel că locuința va trebui demolată și reconstruită de la zero”, a precizat preotul paroh.

Pentru moment, bătrânul va fi găzduit de una dintre fiicele sale, însă situația este una temporară. Odată cu venirea primăverii, când condițiile meteo vor permite, vor trebui începute lucrările de reconstrucție a unei noi locuințe, astfel încât acesta să poată avea din nou un cămin.

În acest context, Parohia Victoria face apel la solidaritatea credincioșilor și a tuturor celor care pot oferi sprijin. A fost inițiată o colectă de fonduri, atât la biserică, cât și în contul parohiei, banii urmând să fie folosiți exclusiv pentru refacerea locuinței distruse de incendiu.

Cei care doresc să contribuie pot face donații în contul:

Publicitate
  • IBAN: RO03 RNCB 0041 0848 1095 0001

  • Titular: Parohia Victoria (BCR – Sucursala Botoșani)

  • Mențiune: „ajutor V.I.”

Pentru informații suplimentare, preotul paroh Bogdan Azamfirei poate fi contactat la numărul de telefon 0749 825 454.

„Iubiții mei în Hristos, să facem din toată inima faptele milostivirii, socotind pierdută ziua în care n-am ajutat pe cineva…”, este îndemnul transmis comunității de preotul paroh, amintind cuvintele Sfântului Ierarh Luca al Crimeii.

Citeste mai mult

Eveniment

Câștigătorul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” va deveni cetățean de onoare al municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Câștigătorul ediției din 2026 a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia va deveni, în mod tradițional, cetățean de onoare al municipiului Botoșani, în baza unei hotărâri adoptate, joi, într-o ședință extraordinară a Consiliului Local al municipiului Botoșani.

Numele laureatului urmează să fie cunoscut în cadrul unei gale speciale de acordare a premiului, care va fi organizată joi seară la Teatrul ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani.

‘Suntem la a 35-a ediție, într-un format care s-a păstrat și pe care îl apreciem. Cu votul dumneavoastră, lista cetățenilor de onoare s-a îmbogățit cu încă un cetățean sua o cetățeancă. Anul trecut, am avut o laureată a Premiului Național de Poezie’, a afirmat primarul Cosmin Andrei.

Pentru acest prestigios premiu au fost nominalizați poeții Nichita Danilov, Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Nominalizările au fost efectuate în urma unui sondaj din perioada septembrie – noiembrie 2025, de către Fundația Culturală ˜Hyperion- Caiete Botoșănene.

Premiul, care este acordat de Primăria Botoșani și Consiliul Local al municipiului Botoșani, are o valoare brută de 40.000 de lei.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Ziua Culturii Naționale/Botoșani: Slujbă de pomenire pentru Mihai Eminescu, în biserica în care a fost botezat poetul

Publicat

Publicitate

O slujbă de pomenire a lui Mihai Eminescu a fost oficiată, joi, în Biserica Uspenia din municipiul Botoșani, cu prilejul împlinirii a 176 de ani de la nașterea marelui poet.

Slujba a fost oficiată de protopopul de Botoșani, Petru Fercal, alături de preotul paroh Marius Babiuc și de preotul Daniel Constantin Țăranu, în prezența a numeroși poeți laureați sau nominalizați la Premiul Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’, dar și a primarului Cosmin Andrei, a președintelui Consiliului Județean, Valeriu Iftime, a prefectului Raluca Curelariu, și a senatorilor Doina Federovici și Cătălin Silegeanu.

 

‘Marele poet național Mihai Eminescu este cel care ne arată că, dacă vrem cu adevărat, putem să mergem dincolo de pâine noastră cea de toate zilele. A avut o viață zbuciumată, așa cum noi știm cu toții, dar această viață zbuciumată nu s-a transformat decât într-o cutie de rezonanță prin care a exprimat gândirea poporului român, spiritualitatea sa, trăirea sa, interioritatea sa. De aceea, astăzi cu emoție îl pomenim și, totodată, la slujbă îl rugăm pe Dumnezeu să ne binecuvânteze cu asemenea oameni providențiali’, a declarat, la finalul slujbei, preotul paroh de la Biserica Uspenia.

 

Publicitate

După slujbă, poeții au susținut un recital de poezie scrisă de Mihai Eminescu.

De asemenea, participanții la eveniment au depus coroane și jerbe de flori la statuia lui Eminescu din curtea bisericii în care a fost botezat. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending