Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (326)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Dilema„ nr. 47 din 30 ianuarie – 5 februarie 2025. Șerban Axinte face o retrospectivă a poeziei anului 2025, oprindu-se și la botoșăneanul Dan Sociu: „Poezia lui Dan Sociu e de multă vreme o reacție la imaginarul voit sofisticat al literaturii.  Pare o mitraliere a tot ceea ce percepția distorsionată sau selectivă transformă în realitate. Antiburghezul Sociu mizează pe cartea aceasta a ieșirii din aproape toate convențiile scrisului.  Tot ceea ce e mainstream e luat la mișto într-un fel sau altul. Vedete din lumea culturii ca Taylor Swift, Leonardo Di Caprio sau Tina Turner se încadrează în mod bizar în peisajul dezolant și periferic al Nordului. Toate acestea nu sunt fără miză, cu toate că Sociu ia în răspăr chiar și această tendință a cititorilor de a găsi substraturi deștepte unde s-ar zice că nu există. Sunt zone de emoție reală și de sensibilitate netrucată, ca în acel text despre o lucrătoare sexuală și pisica ei bolnavă de cancer căreia i se făcea chimioterapie. Totuși, Dan Sociu rămâne pentru mine un poet supralicitat din cauza acestei reduplicări până la epuizare a aceleiași formule minimal-biografice”;

Poștașul îmi aduce  „Luceafărul de dimineață” nr. 1 (ianuarie) 2025.  Horia Gârbea ne atenționează să acceptăm cu seriozitate realitatea; „Eminescu a existat!”  Rețin: 1. „Mihai Eminescu a fost un poet.  Desigur el a avut preocupări diverse și a fost o minte deschisă, dar nu i se pot bănui priorități în mecanica cuantică și astrofizică, până la a-l considera un precursor strălucit al lui Einstein”; 2. „Cel mai inspirit supra-nume ce s-a găsit lui Eminescu se pare a fi cel al lui G. Călinescu: „Poetul național”. Genul proxim limitează acțiunea sa culturală în hotarele principalei vocații: poezia. Diferența față de oricare alți predecesori și succesori este situația sa de unicitate, care nu constituie în sine un superlative  și nu exclude alte valori, ci doar îl certifică în calitatea de exponent”; 3. Afirmația cea mai paradoxală despre autorul Luceafărului este la fel de cunoscută precum incipitul marelui său poem și îi aparține lui Marin Sorescu. Ingeniosul poet oltean afirmă, din primul vers al unui text de-al său, că „Eminescu n-a existat”; 4. „În poemul inventivului Sorescu, Eminescu este doar un nume generic pentru toată românitatea, iar cultul pentru el devine un panteism”; 5. „Cel mai aprig dezvăluitor  al acestei laturi a lui Eminescu (e vorba de gazetărie, n.n.) a fost N. Iorga, un om care nu se pricepea la poezie, și care a pus în lumină cu obstinație gazetăria politică și social a poetului luând ca literă de lege pamfletele sale și văzând mai ales  prin ele un  autor care era  „expresia integral a sufletului românesc”; 6. „… e mai potrivit să ne amintim, despre Eminescu, versurile „celuilalt”, al lui Nichita Stănescu: „Atâta să nu uitați: / că el a  fost un om viu, / viu, / pipăibil cu mâna”; 

„Luceafărul de dimineață” nr. 1 (ianuarie) 2025. Răzvan Voncu publică eseul „Talentul: o prejudecată?”  Sistematizăm: 1. „Talentul a fost considerat un factor obligatoriu al „ecuației” care produce opera de valoare”; 2. „În interbelic, nu numai avangardiștii s-au îndoit de rolul și rostul talentului. Mulți scriitori din generația lui Eliade, de asemenea, s-au îndoit de verdictele criticii și, în general, au ocolit instituțiile cu funcție de legitimare curente, căutând să obțină o validitate social care să o suplinească pe aceea (ce-i drept, cam zgârcită) a profesioniștilor”; 3. „După război, staliniștii au adus propria lor contribuție la contestarea ideii de talent. Considerându-l o rămășiță burgheză, ca toată literatura constituită pe baza lui, au crezut că îl pot înlocui cu o metodă: desigur, cu metoda lor. Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, în care viitorii scriitori – nimeni cu excepția directorului Mihail Sadoveanu, nu se îndoia că elevii aveau să iasă cu toții scriitori- au fost selectați nu pe bază de talent, ci de dosar,  e o dovadă elocventă. Comuniștii au crezut că, înarmat cu un „manual” și o „metodă” bună, orice tractorist poate deveni scriitor”; 4. „În Occident, structuralismul – și el, produs în mare măsură al unor intelectuali marxiști filosofic și    comuniști politic – a eliminat de-a dreptul talentul”; 5. „… postmoderniștii au continuat – din perspectiva lor, firește  –  atacul împotriva ideii că pentru a scrie literatură este necesar un talent aparte, distinct de simpla inteligență ori de capacitatea de a elabora un text coerent și expresiv”; 6. „Foarte dornici să submineze canonul în vigoare spre a-l înlocui cu propria lor ierarhie, optzeciștii au avansat  idei și tehnici scripturale care contestau ideea că ar exista, în rețeta literaturii, un ingredient  obligatoriu numit „talent””;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Sărbătoarea Botezului Domnului, cinstită cu evlavie de sute de credincioși la Biserica „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal

Publicat

Publicitate

Românii creștin-ortodocși prăznuiesc în fiecare an, la 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, în ziua praznicului, în toate bisericile ortodoxe are loc sfințirea apelor.

La Biserica „Sfântul Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal, Botoșani, sute de credincioși au participat la slujbele dedicate Bobotezei. Sfânta Liturghie a fost urmată de Slujba Sfințirii Mari a Apei, cunoscută de credincioși drept Aghiasma Mare. În predica sa, părintele paroh Emanoil-Vasile Crețu a vorbit despre momentul în care Hristos S-a arătat lumii, subliniind semnificația profundă a acestei sărbători pentru viața creștină.

Aghiasma Mare este considerată deosebită prin puterea ei de binecuvântare, lucru arătat chiar în rugăciunile rostite la sfințire, care vorbesc despre curățirea sufletului și a trupului, despre vindecare, ocrotire și sfințirea caselor. Tradiția Bisericii arată că agheasma mare se consumă dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură, timp de opt zile, începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. După această perioadă, apa sfințită se poate lua doar cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Biserica și curtea lăcașului de cult au fost neîncăpătoare. Credincioșii s-au rugat pentru sănătate și protecție divină, iar momentul sfințirii apei a fost unul deosebit de emoționant. Din biserică, preotul și credincioșii au ieșit în curte, unde fusese pregătită o cruce de gheață, decorată cu tricolorul. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul bisericii, contribuind la atmosfera de solemnitate.

În timpul slujbei, momentul evocării Botezului Domnului când, potrivit Scripturii, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel, a fost marcat simbolic prin eliberarea mai multor porumbei albi, spre emoția celor prezenți, care au rostit din inimă „Chiraleisa”.

După sfințirea apei, a avut loc o procesiune în jurul bisericii, timp în care a fost cântat troparul sărbătorii. La final, părintele Vasile Crețu a oferit credincioșilor îndrumări legate de folosirea cu respectul cuvenit a Aghiasmei Mari. Oamenii au așteptat în ordine pentru a lua apa sfințită și a o duce la casele lor.

Publicitate

Boboteaza, numită în greacă Teofanie sau Epifanie, înseamnă „Arătarea Domnului” și este sărbătorită la 6 ianuarie atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică. Sărbătoarea încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoarea Botezului Domnului, trăită cu evlavie în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” Bașeu-Hudești

Publicat

Publicitate

În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, comunitatea Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Bașeu-Hudești a fost implicată într-o serie de activități religioase, marcate de participarea activă a credincioșilor și de respectarea tradițiilor bisericești.

Potrivit părintelui paroh  Ioan Pușcașu, enoriașii au primit cu deschidere vizita pastorală pentru sfințirea caselor și a gospodăriilor cu Agheasma Mare, obicei păstrat cu rigoare în viața comunității. Totodată, credincioșii au participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, momente  prin care au fost chemați să se împărtășească de semnificația duhovnicească a Botezului Mântuitorului în apele Iordanului.

Un moment aparte al manifestărilor l-a constituit ridicarea Crucii de gheață, tăiată din apele râului Bașeu, conform tradiției locale. Gestul simbolic reprezintă o mărturie a continuității credinței creștine și un semn al binecuvântării divine, fiind păstrat din generație în generație în această zonă.

„În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, viața duhovnicească a parohiei noastre s-a arătat bogată și binecuvântată. Credincioșii au primit cu dragoste și cu frică de Dumnezeu pe părintele paroh, pentru a sfinți casele și gospodăriile cu Agheasma Mare. De asemenea, cu multă râvnă au luat parte la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, împărtășindu-se de harul arătat la Iordan.
Cu acest prilej, potrivit tradiției strămoșești, a fost ridicată și o Cruce de gheață, tăiată din apele Bașeului, ca semn văzut al binecuvântării Dumnezeiești și al statorniciei credinței bimilenare”, a declarat părintele Ioan Pușcașu.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

„Tipografic Majuscul”, premieră la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Un spectacol-document despre curajul de a spune adevărul

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită publicul, în acest sfârșit de săptămână, la premiera spectacolului „Tipografic Majuscul”, o producție de teatru documentar cu o puternică încărcătură emoțională și civică. Premiera are loc sâmbătă, 10 ianuarie, și duminică, 11 ianuarie, de la ora 18:00.

Spectacolul, realizat de Teatrul Mihai Eminescu, este o adaptare după un text semnat de Gianina Cărbunariu, cu regia și scenografia semnate de Ella Nistor. Videografia este realizată de Ionuț Crețu, iar coregrafia de Victoria Bucun.

Distribuția îi reunește pe actorii Ionuț Crețu, Lidia Uja, Sorin Ciofu, Silvia Răileanu, Cezar Amitroaei, Răzvan Amitroaei, Ioan Crețescu și Alexandra Acalfoae.

„Tipografic Majuscul” este primul spectacol de teatru documentar propus de Teatrul „Mihai Eminescu” și are ca punct de plecare un material cutremurător: Dosarul nr. 738 al Securității, cunoscut sub numele de cod „Elevul”, care îl vizează pe Mugur Călinescu, un adolescent de doar 16 ani.

Dosarul, alcătuit din aproape 200 de pagini, conține documente oficiale ale aparatului represiv comunist – note informative, rapoarte și declarații – care dezvăluie mecanismele fricii, presiunii și manipulării. În contrapunct, spectacolul aduce în prim-plan vocea unui adolescent care refuză să tacă și să se supună.

Mesajele scrise cu cretă pe zidurile din Botoșani devin, în acest context, acte de curaj și asumare, simboluri ale gândirii libere într-o epocă în care conformismul era o formă de supraviețuire. Spectacolul vorbește despre libertate, responsabilitate și puterea gesturilor aparent mărunte de a produce schimbare.

Publicitate

Cu o durată de o oră și 30 de minute, „Tipografic Majuscul” se adresează în special publicului tânăr, deschizând o dezbatere necesară despre modele autentice, curaj civic și importanța gândirii critice într-o societate democratică.

Biletele pentru premieră pot fi achiziționate de la Agenția teatrală a Teatrului „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă, la prețul de 60 de lei, sau online.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Mașină răsturnată în albia râului Bistrița, la Suceava. Șase persoane, între care patru copii, duse la spital

Publicat

Publicitate

Un accident rutier grav s-a produs marți, 6 ianuarie 2026, în prima zi de Bobodează, în municipiul Vatra Dornei, unde un autoturism a ieșit în afara părții carosabile și s-a răsturnat în albia râului Bistrița. În mașină se aflau șase persoane – doi adulți și patru copii.

Potrivit informațiilor transmise de purtătorul de cuvânt al Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava, locotenent-colonel Alin Găleată, la fața locului au intervenit de urgență două autospeciale de pompieri dotate cu accesorii pentru descarcerare, precum și un echipaj al Serviciul de Ambulanță Județean.

Având în vedere numărul mare de persoane implicate, resursele medicale au fost suplimentate cu alte cinci echipaje SMURD și SAJ. În sprijinul pompierilor au intervenit și două echipaje de jandarmi, cu autospeciale.

Pompierii militari, sprijiniți de jandarmi, au reușit să evacueze în siguranță toate persoanele din autoturism. Toate victimele erau conștiente și cooperante în momentul preluării, însă au fost transportate la spital pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale.

Accidentul s-a produs în condiții dificile de trafic, pe fondul vremii nefavorabile, în contextul ninsorilor anunțate în zonă de Administrația Națională de Meteorologie. Polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili cauza exactă și circumstanțele producerii evenimentului rutier.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending