Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (326)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Dilema„ nr. 47 din 30 ianuarie – 5 februarie 2025. Șerban Axinte face o retrospectivă a poeziei anului 2025, oprindu-se și la botoșăneanul Dan Sociu: „Poezia lui Dan Sociu e de multă vreme o reacție la imaginarul voit sofisticat al literaturii.  Pare o mitraliere a tot ceea ce percepția distorsionată sau selectivă transformă în realitate. Antiburghezul Sociu mizează pe cartea aceasta a ieșirii din aproape toate convențiile scrisului.  Tot ceea ce e mainstream e luat la mișto într-un fel sau altul. Vedete din lumea culturii ca Taylor Swift, Leonardo Di Caprio sau Tina Turner se încadrează în mod bizar în peisajul dezolant și periferic al Nordului. Toate acestea nu sunt fără miză, cu toate că Sociu ia în răspăr chiar și această tendință a cititorilor de a găsi substraturi deștepte unde s-ar zice că nu există. Sunt zone de emoție reală și de sensibilitate netrucată, ca în acel text despre o lucrătoare sexuală și pisica ei bolnavă de cancer căreia i se făcea chimioterapie. Totuși, Dan Sociu rămâne pentru mine un poet supralicitat din cauza acestei reduplicări până la epuizare a aceleiași formule minimal-biografice”;

Poștașul îmi aduce  „Luceafărul de dimineață” nr. 1 (ianuarie) 2025.  Horia Gârbea ne atenționează să acceptăm cu seriozitate realitatea; „Eminescu a existat!”  Rețin: 1. „Mihai Eminescu a fost un poet.  Desigur el a avut preocupări diverse și a fost o minte deschisă, dar nu i se pot bănui priorități în mecanica cuantică și astrofizică, până la a-l considera un precursor strălucit al lui Einstein”; 2. „Cel mai inspirit supra-nume ce s-a găsit lui Eminescu se pare a fi cel al lui G. Călinescu: „Poetul național”. Genul proxim limitează acțiunea sa culturală în hotarele principalei vocații: poezia. Diferența față de oricare alți predecesori și succesori este situația sa de unicitate, care nu constituie în sine un superlative  și nu exclude alte valori, ci doar îl certifică în calitatea de exponent”; 3. Afirmația cea mai paradoxală despre autorul Luceafărului este la fel de cunoscută precum incipitul marelui său poem și îi aparține lui Marin Sorescu. Ingeniosul poet oltean afirmă, din primul vers al unui text de-al său, că „Eminescu n-a existat”; 4. „În poemul inventivului Sorescu, Eminescu este doar un nume generic pentru toată românitatea, iar cultul pentru el devine un panteism”; 5. „Cel mai aprig dezvăluitor  al acestei laturi a lui Eminescu (e vorba de gazetărie, n.n.) a fost N. Iorga, un om care nu se pricepea la poezie, și care a pus în lumină cu obstinație gazetăria politică și social a poetului luând ca literă de lege pamfletele sale și văzând mai ales  prin ele un  autor care era  „expresia integral a sufletului românesc”; 6. „… e mai potrivit să ne amintim, despre Eminescu, versurile „celuilalt”, al lui Nichita Stănescu: „Atâta să nu uitați: / că el a  fost un om viu, / viu, / pipăibil cu mâna”; 

„Luceafărul de dimineață” nr. 1 (ianuarie) 2025. Răzvan Voncu publică eseul „Talentul: o prejudecată?”  Sistematizăm: 1. „Talentul a fost considerat un factor obligatoriu al „ecuației” care produce opera de valoare”; 2. „În interbelic, nu numai avangardiștii s-au îndoit de rolul și rostul talentului. Mulți scriitori din generația lui Eliade, de asemenea, s-au îndoit de verdictele criticii și, în general, au ocolit instituțiile cu funcție de legitimare curente, căutând să obțină o validitate social care să o suplinească pe aceea (ce-i drept, cam zgârcită) a profesioniștilor”; 3. „După război, staliniștii au adus propria lor contribuție la contestarea ideii de talent. Considerându-l o rămășiță burgheză, ca toată literatura constituită pe baza lui, au crezut că îl pot înlocui cu o metodă: desigur, cu metoda lor. Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, în care viitorii scriitori – nimeni cu excepția directorului Mihail Sadoveanu, nu se îndoia că elevii aveau să iasă cu toții scriitori- au fost selectați nu pe bază de talent, ci de dosar,  e o dovadă elocventă. Comuniștii au crezut că, înarmat cu un „manual” și o „metodă” bună, orice tractorist poate deveni scriitor”; 4. „În Occident, structuralismul – și el, produs în mare măsură al unor intelectuali marxiști filosofic și    comuniști politic – a eliminat de-a dreptul talentul”; 5. „… postmoderniștii au continuat – din perspectiva lor, firește  –  atacul împotriva ideii că pentru a scrie literatură este necesar un talent aparte, distinct de simpla inteligență ori de capacitatea de a elabora un text coerent și expresiv”; 6. „Foarte dornici să submineze canonul în vigoare spre a-l înlocui cu propria lor ierarhie, optzeciștii au avansat  idei și tehnici scripturale care contestau ideea că ar exista, în rețeta literaturii, un ingredient  obligatoriu numit „talent””;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Teologul Petru Purice, hirotonit diacon pe seama Mănăstirii Zosin de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, în Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula, Protopopiatul Botoșani, a avut loc un eveniment deosebit pentru comunitatea locală: sfințirea noii clopotnițe, împodobită cu un clopot nou și porți noi, realizări care încununează eforturile credincioșilor și ale păstorilor lor sufletești.

Momentul de bucurie duhovnicească a fost sporit de oficierea Sfintei Liturghii arhierești de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi. Din sobor a făcut parte arhimandritul Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula și protopopul Petru Fercal.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Nichifor a săvârșit hirotonia intru diacon a teologului Petru Purice, pe seama Mănăstirii Zosin, un moment de profundă încărcătură spirituală atât pentru cel hirotonit, cât și pentru întreaga obște monahală și comunitatea prezentă.

Prin punerea mâinilor arhierești și prin lucrarea harului Duhului Sfânt, noul diacon a fost rânduit spre slujire în Biserica lui Hristos, răspunzând cu smerenie și ascultare chemării la slujirea altarului. Evenimentul a fost primit cu bucurie de credincioșii prezenți, care au înălțat rugăciuni pentru întărirea și sporirea în slujire a noului diacon.

La final, ierarhul a adresat un cuvânt de învățătură, subliniind importanța slujirii jertfelnice în Biserică, precum și rolul clopotului ca glas chemat la rugăciune și comuniune, care va răsuna de acum înainte peste satul Coșula, adunându-i pe credincioși la sfintele slujbe.

FOTO: Ștefan Achițenei

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Lectură, caligrafie și întâlniri cu scriitorii, la Botoșani. Zi plină de evenimente culturale de Ziua Culturii Naționale

Publicat

Publicitate

Botoșaniul devine, joi, 15 ianuarie 2026, un spațiu al dialogului cultural și al întâlnirilor cu literatura, prin două evenimente dedicate lecturii, desfășurate în cadrul „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”.

Prima întâlnire a Cercului de lectură are loc începând cu ora 15.30, la Casa Memorială Nicolae Iorga, unde participanții vor discuta romanul Ferenike, semnat de Doina Ruști. Pornind de la structura narativă a volumului, cei prezenți vor reconstitui arborele genealogic al familiei din care face parte și naratoarea, „circulând” pe străzile satului Comoșteni, intrând simbolic în casele personajelor și analizând chipuri, caractere și destine. Discuțiile vor gravita în jurul întrebării centrale a romanului: „Cine este Ferenike?”.

Întâlnirea va include și exerciții de caligrafiere, coordonate de muzeograful George Arhip, inspirate de evocarea „tocului alb”, descris în roman ca instrument al adevărului, al poveștilor și al primelor încercări literare. Participanții vor transcrie fragmente din roman sau din poeziile lui Mihai Eminescu, autor de care naratoarea afirmă că i-a devenit refugiu și spațiu de regăsire interioară.

Cercul de lectură este organizat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, iar moderarea întâlnirii este asigurată de Loredana Carcea.

Tot joi, 15 ianuarie 2026, membrii Cercului de lectură „Unde fugim de-acasă?” se vor întâlni, la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani, cu scriitoarea Adina Rosetti. Discuțiile vor porni de la romanele Domnișoara Poimâine și joaca de-a timpul, Povestea kendamei pierdute și Ultima provocare, volume care explorează teme precum copilăria, adolescența, prietenia, familia și viața de școală, într-o cheie realistă și accesibilă tinerilor cititori.

Participanții vor avea ocazia unui dialog deschis cu autoarea, atât despre personajele și întâmplările din cărți, cât și despre realitatea care le-a inspirat. Adina Rosetti se definește drept „inventatoare de povești”, jurnalist cu experiență și membră a Asociației „De Basm”, iar întâlnirea promite să aducă în prim-plan nu doar cărțile, ci și omul din spatele lor.

Publicitate

Și acest eveniment face parte din programul „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale” și este moderat de prof. Loredana Carcea, continuând tradiția întâlnirilor care aduc literatura mai aproape de cititori, într-un cadru deschis și interactiv.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr prins la volan cu permisul suspendat, pe o stradă din municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

Un tânăr de 36 de ani din municipiul Botoșani este cercetat penal după ce a fost depistat de polițiști în timp ce conducea un autoturism, deși avea dreptul de a conduce suspendat.

Incidentul a avut loc vineri, 9 ianuarie 2026, când polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au oprit pentru control un autoturism care circula pe strada Ion Pillat, din municipiul Botoșani.

În urma verificărilor efectuate în bazele de date, oamenii legii au constatat că șoferul avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Pe numele acestuia au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută și pedepsită de Codul Penal.

Cercetările sunt continuate de polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, urmând ca la finalizarea dosarului să fie dispuse măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Dosar penal pentru tăiere ilegală de arbori: Tânăr prins în flagrant cu lemne încărcate într-un atelaj, la Pomârla

Publicat

Publicitate

Un tânăr de 19 ani, din comuna Pomârla, s-a ales cu dosar penal după ce a fost prins în flagrant delict de polițiști, în timp ce tăia ilegal arbori din fondul forestier. Fapta a fost descoperită vineri, 10 ianuarie 2026, de polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 Pomârla.

Potrivit oamenilor legii, tânărul ar fi tăiat fără drept mai mulți arbori de diferite esențe, pe care i-ar fi secționat și încărcat într-un atelaj hipo personal, pregătindu-i pentru transport.

În urma verificărilor efectuate la fața locului, polițiștii au stabilit că materialul lemnos provenea din tăieri ilegale. Cantitatea de aproximativ 3,5 metri cubi de lemn a fost confiscată și predată reprezentanților silvici, în vederea stabilirii prejudiciului cauzat.

Pe numele tânărului a fost întocmit dosar penal pentru tăiere de arbori fără drept și tentativă la furt de arbori, iar cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a fost comisă fapta.

Acțiunea a fost desfășurată sub coordonarea Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, autoritățile reamintind că tăierile ilegale de arbori reprezintă infracțiuni grave și sunt sancționate conform legislației în vigoare.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending