Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (322)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.   Gellu Dorian  prezintă evenimentul acordării Premiului Naţional  de Poezie „Mihai Eminescu” pe anul 2024, poetei GRETE TARTLER. Reţin din discursul lui Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Scriitorilor: „Eminescu nu s-a potrivit  cu timpul său. El a avut o nepotrivire cu acel timp, s-a revoltat împotriva timpului său, dar s-a revoltat în singurul mod în care un poet putea să o facă, adică ridicându-se deasupra timpului. Vă previn că orice tentativă de a lupta cu timpul se termină prin victoria acestuia. Ceea ce vorbesc acum despre Eminescu ar trebui să fie subiect de meditaţie.”  Grete Tartler, laureata pe anul 2024: „Mulţumesc juriului  care a considerat că merit să mă alătur poeţilor talentaţi, chiar geniali, aş spune,  unii dintre ei, care constituie galeria de poeţi laureaţi ai acestui premiu botoşănean.  Mulţumesc oraşului Botoşani şi celor care m-au acceptat să fiu Cetăţean de Onoare, alături de ceilalţi poeţi.  Îi mulţumesc soţului meu Stelian,, de acolo, din cer, care a avut încredere în mine şi m-a îndemnat să scriu în limba română, pentru că aş fi putut să scriu doar în germană.  Cred că alegerea mea ca laureat în acest an aduce şi un omagiu lui Mihai Eminescu din alt punct de vedere, al bunei sale relaţii cu literatura germană, cu limba germană”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.    Alexandru Călinescu, în „Despre destinul presei tipărite”, despre  plăcerea lecturii: „Dar nimic nu poate înlocui plăcerea lecturii pe hârtie, foşnetul paginilor, voluptatea contactului tactil! Profeţii care au anunţat dispariţia cărţii s-au înşelat: cartea ca obiect de neînlocuit, e maniabilă, o poţi lua cu tine, o poţi citi aproape oriunde. Ea permite reveria, lectura pe sărite, revenirea la o pagină care te-a impresionat, îţi conferă o libertate totală”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2024. Vasile Spiridon, la rubrica sa de  comentarii critice,  publică articolul de istorie literară despre Eminescu, având titlul „Canonizat şi canonit”.  Reţin finalul articolului: „Aşezarea piedestalului statuii lui Eminescu în vitrina muzeului imaginar al culturii şi al literaturii noastre fără să aibă vreun colţ sfărâmat nu ar mai atrage nimănui atenţia, asemenea cubului lui Nichita Stănescu, din „Lecţia despre cub”. „Antitezele sunt viaţa”, reflecta poetul, şi e necesar ca posteritatea eminesciană să accepte sentenţele/sentinţele potrivit cărora „ce e val ca valul trece” şi să rămână „la toate rece”. Constantin Noica acuza critica literară de „alexandrinism” şi cerea să nu-l judece pe genialul poet, ci să-l „cuprindă”. Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui şi numele îi va fi salvat metonimic de operă, dar oare îl vom putea cuprinde vreodată? Eminescu rămâne în continuare „periculos” pentru toată lumea: EL N-A FOST CÂND ERA, EL E CÂND NU E”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.  Versuri din poemele publicate: IOAN T. MORAR – „lemnul care nu arde / ştie / că flacăra / care se stinge / singură / este / nevoia de întuneric”; TRAIAN DOBRINESCU – „Ce-i mai frumos ca un cireş în floare? / Îl trec fiori de sfântă sărbătoare din vârf şi până la / pământ. Imaculat ca un cucernic sfânt, venit dintr-un / imperiu de Văzduh, e clipa de visare a verdelui Pământ. / Femeie pură, castă şi mireasă, te văd în el, cireş / neprihănit, nutrind păcate şi dezmăţ, visând la nunta de argint… // „Ce-i mai frumos ca un cireş în floare?/ Cireşul copt, zurliu, destrăbălat ca sângele iubirii care / doare. Prinţ generos, frumos şi preabogat, picat într-al / dezmăţului păcat, vâsleşti ca un demult corăbier, purtându-ţi flacăra spre cer”; ADRIAN LESENCIUC – „poetul e tangent la poezie / ca pisica la picioarele stăpânei / şi tot aşa cu coada îmbăţoşată / îşi marchează teritoriul liric / poetul îşi toarce poezia / în braţele cronicarului / iar sforăitul lui se transformă în zumzet de tractor / primăvara poeziei lui / e plină de iazul de putreziciuni / de sub zăpada topită a generaţiilor”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025. Sonia Elvireanu publică eseul „Reflecţiile lui Francois Cheng despre suflet”. Sistematizăm: 1. „În taoism sufletul uman e animat de „suflul primordial”, fiind alcătuit din materii diferite: o parte superioară, celestă, şi una inferioară, terestră, echilibrul lor asigurând o viaţă armonioasă doar dacă e una cu sufletul divin. Moartea determină reîntoarcerea fiecărei părţi în materia originară”; 2. În hindusism, sufletul nemuritor migrează dintr-un corp în altul, se reîncarnează mereu după legea  karmei pentru a-şi ispăşi păcatele şi pentru a se elibera. Prin moarte, omul nu-şi dă sufletul ci îşi leapădă trupul”;  3, „Platon distinge între sufletul nemuritor şi corpul efemer („Banchetul”), considerând sufletul captiv al trupului efemer, un „mormânt” al său”; 4. „Aristotel vorbeşte despre trei feluri de suflete: nutritive (vegetale, animale), senzitive (animale), gânditoare (oameni); 5. „În iudaism, sufletul e pur, insuflat de Dumnezeu, iar omul  trebuie să-l restituie în final neatins de rău”; 6. „În creştinism, omul e creat după chipul lui Dumnezeu şi există ca trinitate trup – suflet – spirit. Sufletul e parte divină din om şi poate  accede în paradis”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Eveniment emoționant la Coșula: Sfânta Liturghie arhierească și sfințirea clopotniței Bisericii „Izvorul Tămăduirii”

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, în Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula, Protopopiatul Botoșani, a avut loc sfințirea noii clopotnițe, împodobită cu un clopot nou și porți noi, eveniment onorat cum se cuvine de credincioșii din comună și din împrejurimi.

Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Din sobor a făcut parte și arhimandritul Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula.

Programul liturgic al evenimentului de sâmbătă a cuprins slujba Utreniei, primirea ierarhului, Sfânta Liturghie arhierească, urmată de slujba de sfințire a clopotniței, săvârșită la finalul programului. La finalul slujbei, pr. iconom stavrofor Adrian Achițenei, parohul Bisericii „Izvorul Tămăduirii”, a adresat un cuvânt de mulțumire ierarhului, slujitorilor și credincioșilor, subliniind importanța noii clopotnițe pentru viața liturgică a parohiei și pentru continuitatea tradiției ortodoxe în comunitatea din Coșula.

Date istorice

Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula a fost înființată în anul 2003, odată cu sfințirea pietrei de temelie a bisericii de către Înaltpreasfințitul Calinic, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În anul 2004, a fost hirotonit și instalat primul preot paroh, pr. Adrian Achițenei.

În lipsa unui lăcaș de cult, slujbele au fost oficiate temporar într-o Casă Socială, până la finalizarea bisericii, unde, începând cu 30 noiembrie 2007, au fost săvârșite în mod permanent slujbele religioase.

Publicitate

Biserica parohială a fost sfințită la 21 septembrie 2013 de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei. În data de 10 decembrie 2023, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul a binecuvântat noul centru social al parohiei.

În anul 2025, prin implicarea preotului paroh și a credincioșilor, a fost finalizată clopotnița parohială, sfințită în cadrul evenimentului din 10 ianuarie 2026.

o

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Botoșani, dispărut după plecarea la muncă în Spania

Publicat

Publicitate

Iulian Ciobanu, un bărbat în vârstă de 39 de ani, originar din județul Botoșani, este dat dispărut după ce a plecat la muncă în Spania. Acesta s-a născut la data de 14 aprilie 1986 și avea domiciliul în localitatea Durnești.

Potrivit informațiilor disponibile, în cursul anului 2020, Iulian Ciobanu a părăsit România pentru a lucra în Spania. De la momentul plecării, acesta nu a mai revenit acasă și nu a mai luat legătura cu familia sa. Lipsa oricărui semn de viață a stârnit îngrijorarea apropiaților, care nu cunosc motivele dispariției sale.

Familia speră ca Iulian Ciobanu să fie în siguranță și face apel la orice persoană care deține informații despre acesta să le comunice autorităților sau să ajute la clarificarea situației.

Orice detaliu, oricât de mic, poate fi important pentru a-l găsi.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu în Cătămărești Vale. O casă a luat foc de la un coș de fum neprotejat termic. Proprietarul a primit îngrijiri

Publicat

Publicitate

Casa unei familii din localitatea Cătămărești Vale a fost în pericol, astăzi, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum.

Din fericire, flăcările au fost observate la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința.

La fața locului a intervenit un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o autospecială de stingere, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

Proprietarul a primit îngrijiri medicale la fața locului, deoarece a inhalat fum, însă a refuzat transportul la spital.

Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

Publicitate

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Citeste mai mult

Cultura

Zilele Eminescu: Ateliere pentru elevi și vizite la scriitori acasă, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Ateliere. Elevi din școli și licee botoșănene, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, pasionați de scrierea creativă și de poveștile vizuale, vor participa la atelierele Povești din Ipotești, în cadrul cărora, alături de scriitoarea Adina Popescu și de editorul și regizorul de film Iulian Manuel Ghervas, vor avea posibilitatea să învețe cum să „recicleze” creativ povești și să le transforme în povești vizuale.

Atelierele se vor defășura în cadrul evenimentului Zilele Eminescu, în zilele de 13, 14 și 15 ianuarie 2026, în fiecare zi de la 16.00 la 18.00, în Sala de Marmură, la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, și sunt organizate de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, fiind coordonate de prof. Loredana Carcea.

Atelierele de scriere creativă și de educație vizuală vor reprezenta o continuare a atelierelor de film care au avut loc la Ipotești în perioada 27 oct. – 2 nov. 2025, în cadrul cărora 16 elevi de la școli și licee din Botoșani au trecut împreună prin toate etapele realizării unui film scurt, familiarizându-se cu termenii limbajului cinematografic, trecând în revistă diferite maniere de a face film, participând la jocuri creative de dramatizare, scriind în echipă scenarii, filmând, montând și editând. „Produsele” realizate de participanți, filme scurte cu titlul Povești din Ipotești, au valorificat teme și motive ale creației eminesciene strecurate în structura unor povești inedite.

Vizite la scriitori acasă. În continuarea experienței de la ediția 2025 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Române”, și anul acesta scriitorii își vor deschide ușile pentru cei care sunt interesați să afle cum se scrie un text în proză, o poezie sau un eseu, cum arată un manuscris, ce îi inspiră pe poeți și cum arată spațiul în care creează, în intimitate, un creator.

Doritorii pot merge la Darabani, Dorohoi sau Botoșani, fiind așteptați de Victor Teișanu (Darabani), Stelorian Moroșanu (Dorohoi), Dan Sociu (Botoșani).

O solicitare, de a vizita scriitorii la ei acasă, trimisă pe m.ipotești@gmail.com până la data de 14 ianuarie, ne va ajuta să ne organizăm cât mai bine.

Publicitate

Vizitele vor fi organizate în data de 15 ianuarie, începând cu ora 14:00 (în limita locurilor disponibile).

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending