Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (322)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.   Gellu Dorian  prezintă evenimentul acordării Premiului Naţional  de Poezie „Mihai Eminescu” pe anul 2024, poetei GRETE TARTLER. Reţin din discursul lui Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Scriitorilor: „Eminescu nu s-a potrivit  cu timpul său. El a avut o nepotrivire cu acel timp, s-a revoltat împotriva timpului său, dar s-a revoltat în singurul mod în care un poet putea să o facă, adică ridicându-se deasupra timpului. Vă previn că orice tentativă de a lupta cu timpul se termină prin victoria acestuia. Ceea ce vorbesc acum despre Eminescu ar trebui să fie subiect de meditaţie.”  Grete Tartler, laureata pe anul 2024: „Mulţumesc juriului  care a considerat că merit să mă alătur poeţilor talentaţi, chiar geniali, aş spune,  unii dintre ei, care constituie galeria de poeţi laureaţi ai acestui premiu botoşănean.  Mulţumesc oraşului Botoşani şi celor care m-au acceptat să fiu Cetăţean de Onoare, alături de ceilalţi poeţi.  Îi mulţumesc soţului meu Stelian,, de acolo, din cer, care a avut încredere în mine şi m-a îndemnat să scriu în limba română, pentru că aş fi putut să scriu doar în germană.  Cred că alegerea mea ca laureat în acest an aduce şi un omagiu lui Mihai Eminescu din alt punct de vedere, al bunei sale relaţii cu literatura germană, cu limba germană”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.    Alexandru Călinescu, în „Despre destinul presei tipărite”, despre  plăcerea lecturii: „Dar nimic nu poate înlocui plăcerea lecturii pe hârtie, foşnetul paginilor, voluptatea contactului tactil! Profeţii care au anunţat dispariţia cărţii s-au înşelat: cartea ca obiect de neînlocuit, e maniabilă, o poţi lua cu tine, o poţi citi aproape oriunde. Ea permite reveria, lectura pe sărite, revenirea la o pagină care te-a impresionat, îţi conferă o libertate totală”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2024. Vasile Spiridon, la rubrica sa de  comentarii critice,  publică articolul de istorie literară despre Eminescu, având titlul „Canonizat şi canonit”.  Reţin finalul articolului: „Aşezarea piedestalului statuii lui Eminescu în vitrina muzeului imaginar al culturii şi al literaturii noastre fără să aibă vreun colţ sfărâmat nu ar mai atrage nimănui atenţia, asemenea cubului lui Nichita Stănescu, din „Lecţia despre cub”. „Antitezele sunt viaţa”, reflecta poetul, şi e necesar ca posteritatea eminesciană să accepte sentenţele/sentinţele potrivit cărora „ce e val ca valul trece” şi să rămână „la toate rece”. Constantin Noica acuza critica literară de „alexandrinism” şi cerea să nu-l judece pe genialul poet, ci să-l „cuprindă”. Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui şi numele îi va fi salvat metonimic de operă, dar oare îl vom putea cuprinde vreodată? Eminescu rămâne în continuare „periculos” pentru toată lumea: EL N-A FOST CÂND ERA, EL E CÂND NU E”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.  Versuri din poemele publicate: IOAN T. MORAR – „lemnul care nu arde / ştie / că flacăra / care se stinge / singură / este / nevoia de întuneric”; TRAIAN DOBRINESCU – „Ce-i mai frumos ca un cireş în floare? / Îl trec fiori de sfântă sărbătoare din vârf şi până la / pământ. Imaculat ca un cucernic sfânt, venit dintr-un / imperiu de Văzduh, e clipa de visare a verdelui Pământ. / Femeie pură, castă şi mireasă, te văd în el, cireş / neprihănit, nutrind păcate şi dezmăţ, visând la nunta de argint… // „Ce-i mai frumos ca un cireş în floare?/ Cireşul copt, zurliu, destrăbălat ca sângele iubirii care / doare. Prinţ generos, frumos şi preabogat, picat într-al / dezmăţului păcat, vâsleşti ca un demult corăbier, purtându-ţi flacăra spre cer”; ADRIAN LESENCIUC – „poetul e tangent la poezie / ca pisica la picioarele stăpânei / şi tot aşa cu coada îmbăţoşată / îşi marchează teritoriul liric / poetul îşi toarce poezia / în braţele cronicarului / iar sforăitul lui se transformă în zumzet de tractor / primăvara poeziei lui / e plină de iazul de putreziciuni / de sub zăpada topită a generaţiilor”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025. Sonia Elvireanu publică eseul „Reflecţiile lui Francois Cheng despre suflet”. Sistematizăm: 1. „În taoism sufletul uman e animat de „suflul primordial”, fiind alcătuit din materii diferite: o parte superioară, celestă, şi una inferioară, terestră, echilibrul lor asigurând o viaţă armonioasă doar dacă e una cu sufletul divin. Moartea determină reîntoarcerea fiecărei părţi în materia originară”; 2. În hindusism, sufletul nemuritor migrează dintr-un corp în altul, se reîncarnează mereu după legea  karmei pentru a-şi ispăşi păcatele şi pentru a se elibera. Prin moarte, omul nu-şi dă sufletul ci îşi leapădă trupul”;  3, „Platon distinge între sufletul nemuritor şi corpul efemer („Banchetul”), considerând sufletul captiv al trupului efemer, un „mormânt” al său”; 4. „Aristotel vorbeşte despre trei feluri de suflete: nutritive (vegetale, animale), senzitive (animale), gânditoare (oameni); 5. „În iudaism, sufletul e pur, insuflat de Dumnezeu, iar omul  trebuie să-l restituie în final neatins de rău”; 6. „În creştinism, omul e creat după chipul lui Dumnezeu şi există ca trinitate trup – suflet – spirit. Sufletul e parte divină din om şi poate  accede în paradis”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru nord-estul țării, pe lista proiectelor prioritare ale Ministerului Finanțelor

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare.

Publicarea acestei liste reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie.

În prezent, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.

În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:

Infrastructură Rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni);
Infrastructură Feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara;
Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice;
Transport Urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă);
Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
„​Ministerul Finanțelor monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. Prioritizarea corectă permite direcționarea resurselor către proiectele cu cea mai mare rată de rentabilitate socială și economică”, au punctat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Sergiu Negulici, expoziție interactivă. Eveniment organizat în cadrul Zilelor Eminescu

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” invită, în cadrul Zilelor Eminescu, la o expoziție interactivă. Artistul Sergiu Negulici va transforma holul de la etaj al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani într-un spațiu de traversare și tensiune, situat la granița dintre realități aparent incompatibile.

Instalația propusă funcționează ca o fisură între lumi: un spațiu aparent steril, construit din folii de plastic transparente, care invadează holul teatrului ca un crack house improvizat, fragil și tensionat. Pe această piele artificială, desenele realizate cu spray apar ca niște gesturi brute, personaje și forme care nu caută ordine, ci suprapunere.

Plasticul devine o membrană – vezi prin el, dar nu ești niciodată complet înăuntru sau în afară. Desenele mari, libere se ciocnesc de formele decupate din poliester expandat, pictate agresiv, ca niște relicve ale unei alte realități. Totul există simultan: strada și interiorul, precaritatea și instituția, jocul și ritualul.

Este o estetică a lumii în lume, construită din straturi succesive, unde spațiul nu mai este un fundal, ci un organism traversat de imagini. Practica desenului stradal se mută aici într-un mediu controlat doar aparent, iar transparența nu clarifică, ci amplifică ambiguitatea. Rezultatul este o instalație care nu se privește, ci se traversează – un loc unde lumile mari și mici coexistă în același spațiu, fără să se anuleze.

Sergiu Negulici (n. 1974) este artist digital și regizor de animație. Și-a început cariera în timp ce studia la secția de sculptură a Universității Naționale de Arte București și, în paralel, lucra în primul studio de post-producție deschis în România după Revoluția din 1989. După o practică de aproape 18 ani, timp în care a avut posibilitatea de a experimenta tehnici și soluții grafice foarte variate, i s-a oferit posibilitatea de a crea o echipă cu care să realizeze 40 de minute din lungmetrajul animat Muntele magic, o coproducție România-Franța-Polonia, în regia Ancăi Damian. Ulterior, a primit sprijinul CNC pentru a realiza scurtmetrajul de animație Splendida moarte accident, film multipremiat internațional (Premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy, Marele Premiu al orașului Espinho la Festivalul CINANIMA din Portugalia, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Animație de la Hiroshima, Japonia etc.). Din 2016, conduce propriul studio de animație, Reniform Production. Pandemia i-a oferit ocazia să-și mute întreaga activitate la Câmpulung Muscel, unde ține atelierul Sektainsecta, desfășurând o practică artistică participativă.

(comunicat de presa)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O școală din Botoșani, printre unitățile cu activitate suspendată din cauza vremii

Publicat

Publicitate

Alte 31 de unități de învățământ din nouă județe au desfășurat cursuri online sau au avut, vineri, activitatea suspendată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educației și Cercetării.

Este vorba despre câte două unități de învățământ din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Arad, Iași și Maramureș, șase unități din Mehedinți, zece din Alba, trei din Dolj și una din Botoșani.

Ministerul Educației și Cercetării reamintește că, potrivit informațiilor primite joi, în județul Hunedoara activitatea didactică este afectată, vineri, în 103 unități de învățământ (40 cu activitatea didactică suspendată, 26 în sistem hibrid și 37 în format online), iar în toate școlile din municipiul Bistrița cursurile se desfășoară online, în baza deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a precizat că joi aproximativ 62.000 de elevi și preșcolari au învățat online sau au avut cursurile suspendate din cauza vremii nefavorabile.

Potrivit unui centralizator făcut public joi de Ministerul Educației și Cercetării, în total, în cursul zilei de joi, activitatea didactică a fost suspendată sau s-a desfășurat online în 186 de unități de învățământ din țară. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Peste 35 milioane de lei plătiți de AJPIS Botoșani pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a virat fondurile necesare pentru plata principalelor beneficii de asistență socială aferente lunii decembrie 2025, destinate unui număr de 81.790 de beneficiari, în valoare totală de 35.127.630 de lei.

Plățile pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție au fost efectuate din data de 8 ianuarie 2026 pentru beneficiarii care au optat pentru primirea sumelor în cont bancar.

De asemenea, aproximativ 10, 6 milioane de lei vor fi virați, începând cu 14 ianuarie 2026, de către AJPIS Botoșani, pentru plata drepturilor a 29.326 de persoane cu dizabilități.

Începând cu 21 ianuarie 2026, vor fi efectuate plățile și pentru celelalte beneficii de asistență socială, după cum urmează: alocație lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, alocație de plasament, indemnizație lunară de hrană pentru persoanele cu TBC și venit minim de incluziune.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending