Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (322)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.   Gellu Dorian  prezintă evenimentul acordării Premiului Naţional  de Poezie „Mihai Eminescu” pe anul 2024, poetei GRETE TARTLER. Reţin din discursul lui Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Scriitorilor: „Eminescu nu s-a potrivit  cu timpul său. El a avut o nepotrivire cu acel timp, s-a revoltat împotriva timpului său, dar s-a revoltat în singurul mod în care un poet putea să o facă, adică ridicându-se deasupra timpului. Vă previn că orice tentativă de a lupta cu timpul se termină prin victoria acestuia. Ceea ce vorbesc acum despre Eminescu ar trebui să fie subiect de meditaţie.”  Grete Tartler, laureata pe anul 2024: „Mulţumesc juriului  care a considerat că merit să mă alătur poeţilor talentaţi, chiar geniali, aş spune,  unii dintre ei, care constituie galeria de poeţi laureaţi ai acestui premiu botoşănean.  Mulţumesc oraşului Botoşani şi celor care m-au acceptat să fiu Cetăţean de Onoare, alături de ceilalţi poeţi.  Îi mulţumesc soţului meu Stelian,, de acolo, din cer, care a avut încredere în mine şi m-a îndemnat să scriu în limba română, pentru că aş fi putut să scriu doar în germană.  Cred că alegerea mea ca laureat în acest an aduce şi un omagiu lui Mihai Eminescu din alt punct de vedere, al bunei sale relaţii cu literatura germană, cu limba germană”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.    Alexandru Călinescu, în „Despre destinul presei tipărite”, despre  plăcerea lecturii: „Dar nimic nu poate înlocui plăcerea lecturii pe hârtie, foşnetul paginilor, voluptatea contactului tactil! Profeţii care au anunţat dispariţia cărţii s-au înşelat: cartea ca obiect de neînlocuit, e maniabilă, o poţi lua cu tine, o poţi citi aproape oriunde. Ea permite reveria, lectura pe sărite, revenirea la o pagină care te-a impresionat, îţi conferă o libertate totală”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2024. Vasile Spiridon, la rubrica sa de  comentarii critice,  publică articolul de istorie literară despre Eminescu, având titlul „Canonizat şi canonit”.  Reţin finalul articolului: „Aşezarea piedestalului statuii lui Eminescu în vitrina muzeului imaginar al culturii şi al literaturii noastre fără să aibă vreun colţ sfărâmat nu ar mai atrage nimănui atenţia, asemenea cubului lui Nichita Stănescu, din „Lecţia despre cub”. „Antitezele sunt viaţa”, reflecta poetul, şi e necesar ca posteritatea eminesciană să accepte sentenţele/sentinţele potrivit cărora „ce e val ca valul trece” şi să rămână „la toate rece”. Constantin Noica acuza critica literară de „alexandrinism” şi cerea să nu-l judece pe genialul poet, ci să-l „cuprindă”. Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui şi numele îi va fi salvat metonimic de operă, dar oare îl vom putea cuprinde vreodată? Eminescu rămâne în continuare „periculos” pentru toată lumea: EL N-A FOST CÂND ERA, EL E CÂND NU E”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.  Versuri din poemele publicate: IOAN T. MORAR – „lemnul care nu arde / ştie / că flacăra / care se stinge / singură / este / nevoia de întuneric”; TRAIAN DOBRINESCU – „Ce-i mai frumos ca un cireş în floare? / Îl trec fiori de sfântă sărbătoare din vârf şi până la / pământ. Imaculat ca un cucernic sfânt, venit dintr-un / imperiu de Văzduh, e clipa de visare a verdelui Pământ. / Femeie pură, castă şi mireasă, te văd în el, cireş / neprihănit, nutrind păcate şi dezmăţ, visând la nunta de argint… // „Ce-i mai frumos ca un cireş în floare?/ Cireşul copt, zurliu, destrăbălat ca sângele iubirii care / doare. Prinţ generos, frumos şi preabogat, picat într-al / dezmăţului păcat, vâsleşti ca un demult corăbier, purtându-ţi flacăra spre cer”; ADRIAN LESENCIUC – „poetul e tangent la poezie / ca pisica la picioarele stăpânei / şi tot aşa cu coada îmbăţoşată / îşi marchează teritoriul liric / poetul îşi toarce poezia / în braţele cronicarului / iar sforăitul lui se transformă în zumzet de tractor / primăvara poeziei lui / e plină de iazul de putreziciuni / de sub zăpada topită a generaţiilor”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025. Sonia Elvireanu publică eseul „Reflecţiile lui Francois Cheng despre suflet”. Sistematizăm: 1. „În taoism sufletul uman e animat de „suflul primordial”, fiind alcătuit din materii diferite: o parte superioară, celestă, şi una inferioară, terestră, echilibrul lor asigurând o viaţă armonioasă doar dacă e una cu sufletul divin. Moartea determină reîntoarcerea fiecărei părţi în materia originară”; 2. În hindusism, sufletul nemuritor migrează dintr-un corp în altul, se reîncarnează mereu după legea  karmei pentru a-şi ispăşi păcatele şi pentru a se elibera. Prin moarte, omul nu-şi dă sufletul ci îşi leapădă trupul”;  3, „Platon distinge între sufletul nemuritor şi corpul efemer („Banchetul”), considerând sufletul captiv al trupului efemer, un „mormânt” al său”; 4. „Aristotel vorbeşte despre trei feluri de suflete: nutritive (vegetale, animale), senzitive (animale), gânditoare (oameni); 5. „În iudaism, sufletul e pur, insuflat de Dumnezeu, iar omul  trebuie să-l restituie în final neatins de rău”; 6. „În creştinism, omul e creat după chipul lui Dumnezeu şi există ca trinitate trup – suflet – spirit. Sufletul e parte divină din om şi poate  accede în paradis”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Iluminat public modern la Gorbănești: Investiție de aproape un milion de lei pentru eficiență și siguranță

Publicat

Publicitate

Comuna Gorbănești face un pas important spre modernizare și eficiență energetică. Primarul Ionuț Melinte a anunțat semnarea contractului de finanțare pentru proiectul „Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public în Comuna Gorbănești, Județul Botoșani”.

Contractul a fost semnat în prezența președintelui Administrația Fondului pentru Mediu, Florin Bănică, iar valoarea totală a investiției se ridică la 996.238 de lei.

Prin acest proiect, administrația locală își propune să schimbe radical aspectul nocturn al localităților din comună și să reducă semnificativ costurile de întreținere ale rețelei de iluminat public.

Investiția presupune instalarea de corpuri de iluminat LED de ultimă generație, care vor duce la o reducere a consumului de energie cu peste 50%. În același timp, modernizarea va contribui la creșterea siguranței rutiere și pietonale, printr-o vizibilitate mai bună pe drumurile publice.

Un alt element important al proiectului este implementarea unui sistem de telegestiune, care va permite monitorizarea și controlul de la distanță a întregii rețele de iluminat, facilitând intervențiile rapide în cazul apariției unor defecțiuni.

Economiile realizate la factura de energie electrică vor putea fi redirecționate către alte proiecte de infrastructură necesare comunității, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a comunei Gorbănești.

Publicitate

„Continuăm să atragem fonduri pentru Gorbănești”, a transmis primarul Ionuț Melinte, mulțumind locuitorilor pentru sprijin și încredere.

Citeste mai mult

Eveniment

Veste bună pentru primari: Zonele protejate, stabilite doar cu acordul primarilor și al comunităților locale

Publicat

Publicitate

Zonele prioritare pentru biodiversitate vor putea fi desemnate doar după consultarea autorităților locale și cu acordul comunităților afectate, a anunțat Ministerul Mediului. Proiectul privind noile zone protejate a fost transmis spre avizare interministerială și introduce reguli clare privind utilizarea terenurilor de către locuitori, relatează alba24.ro.

Actul normativ reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Potrivit ministerului, proiectul de Ordonanță:

  • stabilește cadrul legal pentru delimitarea zonelor prioritare pentru biodiversitate, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin PNRR
  • permite o abordare flexibilă, adaptată realităților din teren, prin definirea unor zone strict protejate și a unor zone cu management activ
  • consacră un model de implementare bazat pe acord instituțional și susținere locală.

Cum vor putea utiliza locuitorii terenurile

„Schimbăm paradigma complet față de cum au fost făcute lucrurile până acum. Da, avem un jalon de îndeplinit prin PNRR și da, ne dorim să protejăm comorile noastre naționale, dar nu împotriva comunităților locale, ci alături de ele.

Am promis că vom alege consensul și asta e ce am pus și în proiectul de Ordonanță pe care l-am transmis în Guvern. Am ales deliberat o abordare bazată pe consens, nu pe impunere, așadar.

Vom avea dezbateri, iar zonele prioritare pentru biodiversitate vor fi declarate, acolo unde există acord și unde comunitățile locale sunt parte a soluției. De asemenea, este introdus explicit conceptul de management activ, pentru ca oamenii să își poată continua activitățile tradiționale: cosit, pășunat, utilizări locale ale terenurilor.

Publicitate

Protejarea biodiversității nu înseamnă blocarea dezvoltării locale. Vom îndeplini acest jalon alături de primari, alături de comunități, cu respect pentru natură și pentru oameni, deopotrivă”, a declarat ministra mediului, Diana Buzoianu.

Consultări cu primari și comunități locale

În ultimele luni, au fost primite numeroase observații de la primari, precizează ministerul. O parte dintre ele sunt incluse în limitele care vor fi propuse.

”În mod concret, pentru că ne-am angajat să fie adoptate limitele zonelor prioritare pentru biodiversitate cu acordul comunităților, vom avea adoptate limitele abia după ce se găsește o soluție acceptată de toți actorii implicați. Ne dorim, așadar, să respectăm și natura, dar să nu blocăm proiecte de dezvoltare de la nivel local.

În această perioadă, au loc consultări reale și structurate cu autoritățile locale, cu implicarea prefecților, a primăriilor și a consiliilor județene, iar limitele propuse au fost ajustate pe baza observațiilor primite din teritoriu”, a mai transmis ministerul.

Citeste mai mult

Educație

Start pentru extinderea unității de învățământ din Ștefănești: Investiție de peste 6,5 milioane de lei

Publicat

Publicitate

Un nou proiect important pentru educație prinde contur în orașul Ștefănești. Primarul Florin Butura a anunțat semnarea contractului de lucrări pentru investiția „Extindere unitate de învățământ în orașul Ștefănești”, un proiect finanțat din fonduri europene.

Valoarea totală a lucrărilor se ridică la 6.557.130,40 lei, iar termenul de execuție este de 24 de luni. Investiția vizează modernizarea și extinderea infrastructurii educaționale, în vederea îmbunătățirii condițiilor de studiu pentru elevi și a spațiilor destinate procesului educațional.

Proiectul marchează un pas concret în direcția dezvoltării sistemului de învățământ local și vine în contextul nevoii tot mai mari de spații moderne, adaptate cerințelor actuale din educație.

Autoritățile locale subliniază că această investiție va contribui nu doar la creșterea confortului elevilor și cadrelor didactice, ci și la atractivitatea orașului Ștefănești pentru tineri și familii, educația fiind una dintre prioritățile administrației publice locale.

„Să fie într-un ceas bun!”, a transmis primarul Florin Butura, exprimându-și speranța că lucrările se vor desfășura conform graficului stabilit și vor aduce beneficii pe termen lung comunității.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 29 ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 29 ianuarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 29 ianuarie 2026:

Loto 6/49: 14, 46, 12, 43, 41, 3

Loto 5/40: 37, 15, 36, 9, 34, 10

Joker: 4, 9, 16, 5, 21 + 18

Noroc: 1 9 7 9 9 4 6

Publicitate

Noroc Plus: 5 4 0 3 3 7

Super Noroc: 6 2 6 6 3 2

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending