Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (322)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.   Gellu Dorian  prezintă evenimentul acordării Premiului Naţional  de Poezie „Mihai Eminescu” pe anul 2024, poetei GRETE TARTLER. Reţin din discursul lui Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Scriitorilor: „Eminescu nu s-a potrivit  cu timpul său. El a avut o nepotrivire cu acel timp, s-a revoltat împotriva timpului său, dar s-a revoltat în singurul mod în care un poet putea să o facă, adică ridicându-se deasupra timpului. Vă previn că orice tentativă de a lupta cu timpul se termină prin victoria acestuia. Ceea ce vorbesc acum despre Eminescu ar trebui să fie subiect de meditaţie.”  Grete Tartler, laureata pe anul 2024: „Mulţumesc juriului  care a considerat că merit să mă alătur poeţilor talentaţi, chiar geniali, aş spune,  unii dintre ei, care constituie galeria de poeţi laureaţi ai acestui premiu botoşănean.  Mulţumesc oraşului Botoşani şi celor care m-au acceptat să fiu Cetăţean de Onoare, alături de ceilalţi poeţi.  Îi mulţumesc soţului meu Stelian,, de acolo, din cer, care a avut încredere în mine şi m-a îndemnat să scriu în limba română, pentru că aş fi putut să scriu doar în germană.  Cred că alegerea mea ca laureat în acest an aduce şi un omagiu lui Mihai Eminescu din alt punct de vedere, al bunei sale relaţii cu literatura germană, cu limba germană”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.    Alexandru Călinescu, în „Despre destinul presei tipărite”, despre  plăcerea lecturii: „Dar nimic nu poate înlocui plăcerea lecturii pe hârtie, foşnetul paginilor, voluptatea contactului tactil! Profeţii care au anunţat dispariţia cărţii s-au înşelat: cartea ca obiect de neînlocuit, e maniabilă, o poţi lua cu tine, o poţi citi aproape oriunde. Ea permite reveria, lectura pe sărite, revenirea la o pagină care te-a impresionat, îţi conferă o libertate totală”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2024. Vasile Spiridon, la rubrica sa de  comentarii critice,  publică articolul de istorie literară despre Eminescu, având titlul „Canonizat şi canonit”.  Reţin finalul articolului: „Aşezarea piedestalului statuii lui Eminescu în vitrina muzeului imaginar al culturii şi al literaturii noastre fără să aibă vreun colţ sfărâmat nu ar mai atrage nimănui atenţia, asemenea cubului lui Nichita Stănescu, din „Lecţia despre cub”. „Antitezele sunt viaţa”, reflecta poetul, şi e necesar ca posteritatea eminesciană să accepte sentenţele/sentinţele potrivit cărora „ce e val ca valul trece” şi să rămână „la toate rece”. Constantin Noica acuza critica literară de „alexandrinism” şi cerea să nu-l judece pe genialul poet, ci să-l „cuprindă”. Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui şi numele îi va fi salvat metonimic de operă, dar oare îl vom putea cuprinde vreodată? Eminescu rămâne în continuare „periculos” pentru toată lumea: EL N-A FOST CÂND ERA, EL E CÂND NU E”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025.  Versuri din poemele publicate: IOAN T. MORAR – „lemnul care nu arde / ştie / că flacăra / care se stinge / singură / este / nevoia de întuneric”; TRAIAN DOBRINESCU – „Ce-i mai frumos ca un cireş în floare? / Îl trec fiori de sfântă sărbătoare din vârf şi până la / pământ. Imaculat ca un cucernic sfânt, venit dintr-un / imperiu de Văzduh, e clipa de visare a verdelui Pământ. / Femeie pură, castă şi mireasă, te văd în el, cireş / neprihănit, nutrind păcate şi dezmăţ, visând la nunta de argint… // „Ce-i mai frumos ca un cireş în floare?/ Cireşul copt, zurliu, destrăbălat ca sângele iubirii care / doare. Prinţ generos, frumos şi preabogat, picat într-al / dezmăţului păcat, vâsleşti ca un demult corăbier, purtându-ţi flacăra spre cer”; ADRIAN LESENCIUC – „poetul e tangent la poezie / ca pisica la picioarele stăpânei / şi tot aşa cu coada îmbăţoşată / îşi marchează teritoriul liric / poetul îşi toarce poezia / în braţele cronicarului / iar sforăitul lui se transformă în zumzet de tractor / primăvara poeziei lui / e plină de iazul de putreziciuni / de sub zăpada topită a generaţiilor”;

„România literară” nr. 4 din ianuarie 2025. Sonia Elvireanu publică eseul „Reflecţiile lui Francois Cheng despre suflet”. Sistematizăm: 1. „În taoism sufletul uman e animat de „suflul primordial”, fiind alcătuit din materii diferite: o parte superioară, celestă, şi una inferioară, terestră, echilibrul lor asigurând o viaţă armonioasă doar dacă e una cu sufletul divin. Moartea determină reîntoarcerea fiecărei părţi în materia originară”; 2. În hindusism, sufletul nemuritor migrează dintr-un corp în altul, se reîncarnează mereu după legea  karmei pentru a-şi ispăşi păcatele şi pentru a se elibera. Prin moarte, omul nu-şi dă sufletul ci îşi leapădă trupul”;  3, „Platon distinge între sufletul nemuritor şi corpul efemer („Banchetul”), considerând sufletul captiv al trupului efemer, un „mormânt” al său”; 4. „Aristotel vorbeşte despre trei feluri de suflete: nutritive (vegetale, animale), senzitive (animale), gânditoare (oameni); 5. „În iudaism, sufletul e pur, insuflat de Dumnezeu, iar omul  trebuie să-l restituie în final neatins de rău”; 6. „În creştinism, omul e creat după chipul lui Dumnezeu şi există ca trinitate trup – suflet – spirit. Sufletul e parte divină din om şi poate  accede în paradis”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Sfințit Mucenic Clement, Episcopul Ancirei

Publicat

Publicitate

Sfântul Clement era din Ancira Galatiei (astăzi Ankara, în Turcia) şi s-a născut din tată păgân şi din mamă creştină, Sofia cu numele, către anul 258. Încă de la vârsta de 12 ani, după moartea părinţilor săi, s-a dedicat slujirii lui Dumnezeu, iar pentru viaţa lui înţeleaptă a fost făcut preot la 18 ani şi arhiereu la 20 de ani.

Şi se nevoia cu propovăduirea dreptei credinţe, pe timpul domniei păgânilor împăraţi Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305), amândoi aprigi prigonitori ai creştinilor. Deci, fiind prins, a suferit cumplite chinuri de la dregătorul Ancirei, care, uimit de răspunsurile lui şi de tăria cu care primea chinurile, l-a trimis la Roma, la împăratul Diocleţian. Acolo, după ce a fost iarăşi groaznic torturat, a fost aruncat în temniţă, unde a botezat pe mulţi păgâni care văzuseră chinurile lui, printre care şi pe Agatanghel, roman de neam. Apoi a fost trimis împăratului Maximian, în Nicomidia, împreună cu alţi creştini, iar Agatanghel s-a ascuns în corabia care îl ducea pe Sfântul Clement, fiindcă voia să nu se despartă de el, însoţindu-l până la sfârşitul mucenicesc.

Deci, fericiţii Clement şi Agatanghel, stând în faţa a doi împăraţi şi a nouă guvernatori, în felurite cetăţi şi mărturisind cu tărie credinţa lor în Hristos, au fost daţi la tot felul de chinuri: bătuţi cu toiege, spânzuraţi, arşi pe coaste cu făclii aprinse, aruncaţi la fiare, puşi în var nestins, întinşi pe paturi de fier încinse, aruncaţi în cuptor fierbinte, împunşi cu ţepuşe tăioase şi altele asemenea, încât se minunau prigonitorii de răbdarea lor. Deci, după ce au îndurat temniţa şi chinurile vreme de 28 de ani, au fost duşi iarăşi în Ancira, unde Sfântul Agatanghel a fost ucis într-o zi de 5 noiembrie prin tăierea capului, după multe chinuri.

Iar Sfântul Clement, sosind luna ianuarie, a ieşit din temniţă prin voia lui Dumnezeu şi a început să slujească Liturghia într-o peşteră unde se adunau creştinii. Însă, în 23 ianuarie, anul 312, prorocind despre moartea sa şi despre apropiata pieire a împăraţilor păgâni, Sfântul a fost ucis de dregătorul Ancirei chiar în faţa Sfântului prestol, împreună cu diaconii săi, Hristofor şi Hariton. Biserica pomeneşte şi pe Sfântul Agatanghel în aceeaşi zi de 23 ianuarie, ca pe unul ce a fost părtaş pătimirilor de mulţi ani ale Sfântului Clement. Moaştele Sfântului Clement al Ancirei au fost mutate la Constantinopol, în două biserici închinate lui, de unde o parte a fost furată şi dusă în Apus de cavalerii Cruciadei a patra (anul 1204), iar cealaltă parte se află acum în Grecia (la Mănăstirile Prussos – în Evritania, Zografu – pe Muntele Athos şi Faneromeni – în insula Salamina).

Citeste mai mult

Educație

Trușești: Elevii Liceului „Demostene Botez”, dialog despre tentații, valori și puterea alegerilor bune

Publicat

Publicitate

Elevii Liceului „Demostene Botez” din Trușești au avut parte de o întâlnire cu mesaj puternic și actual, într-o perioadă în care adolescența este tot mai mult pusă la încercare de influențe rapide, presiuni sociale și modele superficiale promovate în mediul online. Într-o lume în care rețelele sociale par să dicteze direcția tinerilor, elevii s-au oprit pentru câteva clipe din agitația de zi cu zi și au reflectat asupra alegerilor pe care le fac și asupra valorilor care le pot defini viitorul.

Activitatea „Viața adolescenților moderni – între bine și rău” a fost desfășurată în cadrul proiectului CPEER „Adolescenții, Biserica și provocările lumii contemporane” și a fost susținută de preotul Cătălin Postolache, de la Parohia Sulița II. Întâlnirea nu a fost o simplă prezentare, ci un dialog sincer, apropiat de realitatea elevilor, în care întrebările adolescenților au întâlnit răspunsuri ancorate în credință, experiență și situațiile concrete cu care se confruntă tinerii în viața de zi cu zi.

Prin exemple din universul lor, discuții interactive și reflecții provocatoare, elevii au explorat tema alegerilor morale și a influențelor pozitive și negative care pot modela comportamente, atitudini și decizii. S-a vorbit despre tentații, despre presiunea anturajului, despre riscul de a urma curente „la modă” fără a înțelege consecințele, dar și despre curajul de a spune „nu” atunci când ceva nu este corect.

Un accent important a fost pus pe ideea că adevărata libertate nu înseamnă lipsa regulilor sau a responsabilității, ci puterea de a alege binele în mod conștient, chiar și atunci când drumul pare mai greu. Adolescenții au fost încurajați să își analizeze propriile decizii și să înțeleagă că fiecare pas făcut astăzi poate influența direct felul în care va arăta viața lor de mâine.

Întâlnirea a devenit și un moment de sprijin pentru formarea caracterului, evidențiind rolul Bisericii ca reper în viața tinerilor, în special în perioadele în care apar îndoieli, confuzie sau vulnerabilități. Elevii au participat activ, cu interes și deschidere, iar dialogul a contribuit la consolidarea legăturii dintre școală și Biserică, în beneficiul dezvoltării morale și spirituale a adolescenților.

Astfel de activități se înscriu în demersurile educaționale de prevenire a comportamentelor de risc și de promovare a unui stil de viață echilibrat, bazat pe respect, credință și responsabilitate. Prin inițiative de acest tip, școala și Biserica își unesc eforturile pentru a oferi tinerilor repere autentice și încrederea că binele rămâne, întotdeauna, o alegere posibilă.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Întregul Drum Expres Suceava-Siret a intrat în licitație. CNAIR a anunțat lansarea Lotului 3 din Autostrada Moldovei

Publicat

Publicitate

Întregul Drum Expres Suceava-Siret, cu o lungime totală de 55,7 kilometri, a intrat oficial în licitație, marcând un pas decisiv pentru dezvoltarea infrastructurii strategice din nordul României și pentru securitatea europeană, relatează mediafax.ro.

CNAIR a publicat joi anunțul de participare pentru construcția Lotului 3, între Bălcăuți și Siret, stabilind data de 12 februarie 2026 ca termen limită pentru depunerea ofertelor.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a declarat: „Astăzi am făcut ultimul pas procedural pentru lansarea completă a celor 55,7 kilometri ai Drumului Expres Suceava-Siret. Lotul 3 presupune proiectarea și execuția a 12,65 kilometri de drum expres nou, modernizarea unui sector de 1,45 kilometri din DN2 și, premieră absolută, modernizarea a 15 kilometri din drumul național M19 pe teritoriul Ucrainei. Este un proiect strategic, cu impact major atât pentru mobilitatea regională, cât și pentru securitatea Europei.”

Referindu-se la întreaga investiție, Pistol a adăugat: „Întregul Drum Expres Suceava-Siret, cu o valoare totală de 5,73 miliarde de lei, nu este doar un proiect de infrastructură rutieră. Este un coridor strategic care consolidează mobilitatea civilă și capabilitățile militare, contribuind direct la securitatea europeană. România nu construiește doar drumuri; construim stabilitate și consolidăm industria europeană de apărare. Prin acest proiect, Suceava și Siret devin puncte cheie pe harta strategică a Europei.”

Lotul 1, între Suceava și Dărmănești, are 18,6 kilometri și o valoare de 2,30 miliarde de lei, iar Lotul 2, între Dărmănești și Bălcăuți, măsoară 24,45 kilometri și are o valoare de 1,88 miliarde de lei. Pentru aceste două loturi, termenul limită pentru depunerea ofertelor este 30 ianuarie 2026.

Pistol a concluzionat: „Mergem înainte cu proiecte care aduc valoare României și Uniunii Europene, atât economic, cât și strategic. Acest drum expres nu este doar o șosea; este un pilon al stabilității și securității în regiune.”

Publicitate

Citeste mai mult

Actualitate

Greva generală din învățământ, tot mai aproape. Sindicatele din preuniversitar de la Botoșani au anunțat când: Luna MAI!

Publicat

Publicitate

Angajații din sistemul de învățământ vor intra, cel mai probabil în luna mai, în grevă generală, a declarat, joi, într-o ședință a Comisiei de Dialog Social, liderul Ligii Învățământului Preuniversitar din Botoșani, Liviu Axinte, relatează agerpres.ro.

El susține că membrii de sindicat sunt nemulțumiți atât de comasarea și reorganizarea școlilor, dar și majorarea normei didactice la 20 de ore pe săptămână pentru cadrele didactice, în baza Legii 141/2025, precum și de intenția de reducere a fondului de salarii din instituțiile publice cu 10%.

‘Probabil vom ajunge la grevă generală în luna mai, așa cum am făcut în 2023. Facem în aceste zile chestionarea membrilor de sindicat privind formele de protest, preconizând că vom ajunge la greva generală’, a afirmat Axinte.

Acesta susține că în urma aplicării prevederilor Legii 141/2025 au dispărut, la nivelul județului Botoșani, 377 de posturi, iar prin reducerea cheltuielilor cu salariile ar putea dispărea alte aproximativ 200

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending