Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (320)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

“România  literară” nr. 3 din 2025.  La rubrica “Poemul săptămânii”, Gellu Dorian publică  “Poveste fără final”.  Reţin ultima parte: “nimeni nu era fericit, / nimeni nu ştia ce povesteşte, / doar povestea îi ţinea în viaţă, / viaţă ce semăna cu bulgărele de zăpadă în faţa unui cuptor încins, // toată noaptea am povestit / iar în zori n-am avut cui să-i spun povestea / mototolită în bulgărele de hârtie / aruncat în coş – // nu pot şti acum dacă eu sunt cel care a ascultat / ceea ce eu am povestit toată noaptea  / sau cel care mă trezea din somn era / poemul acesta scris pentru eminescu.”;

“România literară nr. 3 din 2025. La rubrica “Pieziş”, Dan Stanca publică “O posibilă interpretare”. Sistematizăm: 1. “Pe mine, de când mă ştiu, m-au impresionat în Apocalipsă cele trei embleme: FIARA, NEÎNFRÂNATA şi PROFETUL MINCINOS. Acestea formează triada care va dirija sfârşitul lumii. De subliniat că ele se pot manifesta oricând şi oriunde. Ele sunt peste tot, în America, în Australia, în România”;  2. “Aşa că ne întoarcem în ograda naţională. Cine ar putea fi FIARA? Nu mă pot gândi decât la George Simion. Are o figură colţuroasă, maxilare pătrate, ochi uşor exoftalmici, umeri puternici, bicepşi, pectoral. Nu pot să uit secvenţa din Parlament când s-a repezit la gâtul acelui sfrijit ministru al Economiei sau al Energiei, Virgil Popescu parcă-l chema, gata să-l sfâşie cu colţii lui de carnasier”; 3. “Cine ar putea fi NEÎNFRÂNATA? Aici nu există niciun dubiu. Nu poate fi alta decât Diana Şoşoacă. Voluminoasă, corpolentă, cu glandele surescitate, dominatoare şi neîngrădită, se manifestă exploziv şi nu are niciun pic de reţinere”;  4.“Şi în sfârşit ajungem la PROFETUL MINCINOS, nimeni altul decât misteriosul şi dubiosul Călin Georgescu. Aici lucrurile sunt mai complicate. Domnia sa se caracaterizează printr-un fel de cult al discreţiei”;

“România literară”nr. 3 din 2025. Cristian Pătrăşconiu publică un interviu cu Nora Iuga la cei 94 de ani pe care i-a împlinit.  Ce mai spune distinsa poetă: 1. “nu înseamnă că toţi scriitorii de poezie sunt artişti “pur sânge”, pentru că nici caii de curse nu sunt toţi cai arabi”; 2. “am citit de curând, nu mai ştiu în ce carte, că până şi venerabilul Kant a spus că una din calităţile definitorii ale poetului e originalitatea”; 3. “poezia este asociată cu visul, cu “omul începuse să vorbească singur…”; 4. “îmi place şi acum ceaţa foarte mult, pentru că atunci când nu mă văd, am senzaţia că sunt de 5 ani”; 5. “mama a insistat să mă cheme… Nora, pentru că se pare că a citit ea undeva că o mare iubire a lui Beethoven se numea Nora”; 6. “nu cred că ştim vreodată când se naşte poetul (sau prozatorul) din noi”; 7. “scrisul e singurul colac de salvare care te poate apăra de singurătate”; 8. “eu cred că realitate nu e strâmtă, ea poate fi infinită”; 9. “a fi fericit este egal cu a fi încărcat de responsabilităţi”; 10. “Paradisul cărţilor e o făcătură, fiindcă presupune şi un Iad”;

„Lumina de Duminică” nr. 3 din 19 ianuarie 2025.  Daniela Şontică publică un interviu cu botoşăneanul Theodor Damian, preot, scriitor, doctor în teologie şi profesor universitar în New York. Întrebat despre relaţia cu Eminescu, răspunde: „Pentru mine Eminescu rămâne reperul central al culturii române, de aceea am şi numit cenaclul românesc din „New York „Mihai Eminescu”. Cinstirea imaginii lui este imperativă precum cea a cinstirii marilor noştri domnitori, ctitori de neam: Ştefan cel Mare,  Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş şi toţi ceilalţi, fără de care neamul nostru nu ar mai fi existat.  De aceea, în fiecare an,  timp de 30 de ani, la New York am organizat simpozionul „Mihai Eminescu” în ianuarie, invitând profesori, cercetători, scriitori români să prezinte prelegeri pe teme ce le stabileam anterior, toate ţinând de viaţa şi opera lui Eminescu. Şi da, în contextul dificil al tendinţelor de deznaţionalizare, de uitare a rădăcinilor, de ridicularizare a identităţii naţionale, de atacuri asupra fiinţei neamului nostru, cred  că raportarea noastră la Eminescu, la istorie, la valorile perene  ale culturii şi spiritualităţii româneşti, pentru că este o luptă, reprezintă un act de curaj şi un mod necesar de a fi”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spectacolul „Frumoasa şi Bestia, la Teatrul „Vasilache” Botoșani

Publicat

Publicitate

În această săptămână în zilele de joi, 8 mai 2025, de la ora 18:00 şi duminică, 11 mai 2025, de la orele 11:00 și 12:30, micuții sunt așteptați să vizioneze spectacolul  „Frumoasa şi Bestia”.

„Frumoasa şi Bestia“ este un spectacol de Valentin Dobrescu,  după o poveste engleză. Regia artistică este semnată de Valentin Dobrescu, scenografia îi aparţine lui Mihai Pastramagiu, iar muzica este compusă de  Alin Macovei-Moraru.

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii: Adelina Cojocariu, Andrei Iurescu, Marius Rusu, Ioana Buta, Anamaria Chelaru, Alin Gheorghiu şi Ana Apetrei

 

„V-aţi întrebat, ce e povestea ? Nu e uşor s-o defineşti.

Pot să vă spun că o poveste este doar ceea ce-ţi doreşti.

Publicitate

E ce visezi cu ochii minţii, e gândul tău neîmplinit,

E-o lume-n care-ai vrea să fii, şi-n care-acuma te-ai trezit.

Vreţi o poveste ? Da ? Prea bine. Ştiu una care v-ar plăcea,

Şi-n care veţi vedea cu toţii ce poate face dragostea.” (Valentin Dobrescu)

 

Spectacolul este recomandat copiilor peste 3 ani.

 

Prețul biletului este de 20 lei.

 

Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/g/334/teatrul-pentru-copii-si-tineret-vasilache.html sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.

Citeste mai mult

Eveniment

Izvor de credință, cuvânt și jertfă: Revista religioasă săptămânală „Izvorul Tămăduirii”, la numărul 2000. Primul mesaj al părintelui Ioan Alupoaiei, în urmă cu 22 de ani

Publicat

Publicitate

Într-un colț al Botoșaniului, unde odinioară doar liniștea unui parc acompania pașii celor grăbiți, s-a născut, din jertfă și rugăciune, o biserică. Nu doar din piatră și cupru, ci și din cuvânt. De 22 de ani, Parohia „Izvorul Tămăduirii și Sfântul Haralambie” scrie, cu suflet și condei, o pagină vie a credinței: „Foaia religioasă săptămânală Izvorul Tămăduirii”.

Această publicație nu este doar o simplă revistă parohială. Este un glas al Bisericii care, număr după număr, cheamă la lumină, la comuniune și la trăirea tainelor dumnezeiești. Încă din 15 februarie 2004, când a apărut primul număr – mai degrabă un program liturgic decât un material editorial – s-a simțit nevoia unui dialog profund cu sufletul credinciosului. De atunci și până astăzi, cu peste 2000 de apariții, foaia religioasă a devenit o cronică a trăirii, o punte între altar și inimile celor care caută mântuirea.

Inițiativa a fost semnul unei viziuni profunde, născute în inima preotului Ioan Alupoaiei, cel care a zidit nu doar pereți sfințiți, ci și o comunitate. În anii când Parohia „Izvorul Tămăduirii” își făcea pașii timizi în viața liturgică, totul părea fragil. Într-un tramvai dezafectat, devenit loc de rugăciune, s-a rostit pentru prima dată numele lui Dumnezeu într-un lăcaș improvizat, dar plin de Duh. Era 13 martie 2003. Și până la 25 noiembrie același an, „biserica din tramvai” a fost loc de închinare, de început și de nădejde.

Încercările nu au lipsit. Două incendii – unul la capelă, altul la acoperiș – au pus la încercare rezistența credinței. Dar focul jertfei nu s-a stins. Astăzi, în locul tramvaiului, se înalță o biserică de zid, cu turlă spre cer și catapeteasmă din stejar, cu icoane care privesc din veșnicie. Sfântul Altar este pictat, iar sufletele celor ce pășesc în acest spațiu se simt mai aproape de Împărăție.

Dar dincolo de ziduri, rămâne cuvântul. Foaia religioasă săptămânală a devenit altarul scris al parohiei. A transmis, cu răbdare și inspirație, chemarea lui Hristos: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați…” A vorbit despre evenimentele bisericii, despre sărbători, despre viețile sfinților, dar mai ales despre viața trăită în comuniune. A devenit un glas pentru cei ce nu puteau rosti și o lumină pentru cei ce căutau sens.

Această publicație este, fără îndoială, dovada că Biserica nu este o clădire. Este o familie. Este o respirație comună. Este iubirea care lucrează, în fiecare duminică, o nouă înviere în suflete. Nu este egocentrică, ci misionară. Nu este rece, ci lucrătoare, în duh și adevăr.

Publicitate

După 22 de ani, „Foaia religioasă Izvorul Tămăduirii” nu este doar o arhivă. Este un document viu, care pulsează cu fiecare rugăciune rostită în taină, cu fiecare lacrimă ștersă în tăcere și cu fiecare bucurie împărtășită în credință. Este un dar. Un izvor.

La ceas aniversar, să le spunem celor ce au scris, editat, tipărit și răspândit această lucrare: La mulți ani binecuvântați! Și la cât mai multe suflete atinse de cuvânt!

La mulţi ani şi la cât mai mulţi cititori!

Citeste mai mult

Eveniment

COD RUTIER 2025: Șoferii își pot recupera mai rapid permisul! Află noua condiție

Publicat

Publicitate

Parlamentul a aprobat o modificare a Codului Rutier 2025, care le oferă șoferilor posibilitatea de a reduce perioada de suspendare a permisului auto dacă achită amenda contravențională.

Parlamentul a adoptat marți proiectul legislativ care introduce o condiție suplimentară pentru șoferii care doresc să își reducă perioada de suspendare a permisului de conducere, respectiv plata amenzii contravenționale.

Modificare Cod Rutier 2025. Noua condiție pentru reducerea suspendării permisului

Conform noii legislații, pentru a beneficia de reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce, șoferii trebuie să îndeplinească trei condiții:

  • admiterea la testul de verificare a cunoștințelor rutiere
  • deținerea permisului auto de cel puțin un an
  • dovada achitării amenzii contravenționale ce a dus la suspendarea dreptului de a conduce.

Proiectul a fost inițiat de USR. Inițiatorii susțin că măsura va contribui la reducerea numărului de accidente rutiere și la îmbunătățirea sistemului de colectare a amenzilor, potrivit Mediafax.

Citeste mai mult

Eveniment

„Părintele Cleopa, mare mărturisitor și duhovnic”. Întâlnirea Cercului Pastoral Misionar „Sfântul Spiridon” Botoșani

Publicat

Publicitate

Biserica Militară Botoșani va găzdui în data de 8 mai 2025, începând cu ora 17:00, întâlnirea Cercului Pastoral Misionar „Sfântul Spiridon”.

Din acest cerc fac parte parohiile din partea de sud-est a municipiului Botoșani și prin rotație, la fiecare Biserică parohială se oficiază în sobor câte o slujbă și se prezintă o temă misionară.

În cadrul întâlnirii de joi, se va oficia Taina Sfântului Maslu și va fi susținută conferința cu tema „Părintele Cleopa, mare mărturisitor și duhovnic”, de către Preot Teodor Cenușă, slujitor la Biserica Militară Botoșani.

Dumnezeu, în marea Sa iubire de oameni, binecuvântează lumea, din vreme în vreme, cu genii ale sfinţeniei destinate a arăta pământenilor calea către o vieţuire adevărată întru dobândirea Împărăţiei Cerurilor. Părintele Cleopa, adică Sfântul Cuvios Cleopa de Sihăstria, a fost un astfel de om. Dumnezeu l-a rânduit să vieţuiască în vremuri grele pentru a fi călăuză celor ce caută calea spre Împărăţia Cerurilor.

CERCUL PASTORAL MISIONAR „SF. SPIRIDON”

Parohii, lăcașuri de cult și slujitori:

Publicitate

 

  1. Biserica „Sfântul Ilie”, Preot Lucian Leonte, paroh, Pr. Constantin Leonte, co-slujitor;
  2. Biserica „Duminica Mare”, Preot Florin Marcu, paroh;
  3. Biserica „Înălțarea Domnului”, Preot Thoader Pețenchea, paroh;
  4. Biserica „Izvorul Tămăduirii”, Preot Daniel Țăranu, paroh;
  5. Biserica „Sfântul Pantelimon”, Preot Constantin Iordache, paroh;
  6. Biserica Militară „Sfântul Voievod Ștefan”, Preot Teodor Cenușă, slujitor;
  7. Spitalul de Recuperare „Sfântul Gheorghe”, Preot Ionuț Moise, misionar de caritate;
  8. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” II, Preot Mihail Ulman, paroh.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending