Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (316)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME… 

LEGEA LUI MOORE.  Aparţine lui Gordon Moore, cofondator al Intel, şi am întâlnit-o în „Dilema veche” nr. 649 din 2016, într-un articol semnat de Iulian Comănescu. Legea a fost enunţată în 1965  şi are următorul conţinut: „puterea de calcul se dublează la fiecare doi ani şi ar putea deveni inoperantă prin 2021”.  La început, Gordon Moore a spus că,  începând cu 1965, „ numărul de componente din circuitele integrate – tranzistori şi alte componente pe o singură plăcuţă – se va dubla la fiecare an”. Iulian Comănescu adaugă că „ulterior şi-a revizuit predicţia referindu-se la intervale de doi ani, iar de atunci lucrurile au funcţionat cam în ritmul dictat de Moore”; 

ELIMINAREA  TEMPORALITĂŢII. Fenomen sesizat de antropologul Francois Laplantine pe care l-am întâlnit descris de Daniela Micu în revista „Ramuri” nr. 7 din 2016, în eseul „Fotografia ca instrument de creare a unui sistem propriu de traducere a realităţii” : „Percepţia etnografică nu ţine, aşadar, de a vedea, ci de a privi, ceea ce implică viziune şi cunoaştere. Iar această capacitate poate fi mediatizată, diferenţiată, reevaluată sau instrumentată cu ajutorul aparatului foto, de exemplu, sau / şi transpusă în scris. În acest moment, antropologul nu are rolul de a  descrie ceea ce vede în faţa ochilor, asta o poate face orice receptor, ci să privească dincolo de imagine. În momentul în care acesta găseşte o semnificaţie dincolo de imagine, se percepe fenomenul pe care  Laplantine îl numeşte de „eliminare a temporalităţii”. Să vezi dincolo de ceva atât de concret, cum este imortalizarea unei imagini în fotografie, ceea ce implică şi îngheţarea unui anumit moment din timp, implică a avea dezvoltată o calitate tot mai apreciată, dar şi dezbătută, în antropologia actuală – sensibilitatea simţurilor, în cazul nostru, o sensibilitate a vederii”. 

GRUPUL  ARTISTIC  „PROLOG”. Grup constituit în anul 1985 de pictorul Paul Gherasim. În „Dilema veche” nr. 651 din 2016, un membru al grupului, Constantin Flondor, scrie în articolul „Domnul Paul”: „Episodul „Prolog” a depăşit numărul de treizeci de ani. În mai 1985, Paul vine cu gândul de a aduna un grup de pictori în livada înflorită de meri de la Conacul Enescu de la Tescani: „Am zis – mergem într-o livadă, primăvara, să vedem cum înfloresc merii. Şi ne-am trezit în livadă dimineaţa. Ne-am trezit cu albinele. Era prima  grădină, ca la facerea lumii. Mărul e simbol al Raiului. Am fost martori la ce vedem, fără a şti ce va ieşi din asta.” Cum de a fost posibilă longevitatea unei asemenea grupări? Înţelepciunea lui Paul a fost determinantă. Blândeţe şi intransigenţă, suflu mereu viu, prevedere. „Prologul” nu avea şi nu are program.

În acelaşi număr al revistei „Dilema veche”, Petre Guran, în eseul „Pelerini la poarta raiului: regina Ana şi Paul Gherasim”, spune despre grupul „Prolog” şi mentorul lui: „Strategia pe care a ales-o pentru a-şi îndeplini misiunea oarecum secretă a produs cea mai interesantă şi profundă mişcare artistică din a doua jumătate a secolului XX, grupul artistic „Prolog”, pornit în căutarea, întâi la nivelul picturii de şevalet, apoi şi prin alte tehnici, a acelei expresii estetice care să exprime, cu instrumentele conceptuale ale modernismului, universul intelectual al civilizaţiei tradiţionale româneşti”. 

Publicitate

PROIECTUL DONQUIJOTESC  ALEXANDRU ODOBESCU. L-am întâlnit enunţat de Liviu Papadima în articolul „Un decalog sau mai multe?” din „Dilema veche” nr. 640 din 2016: „Alexandru  Odobescu, unul dintre intelectualii de marcă din perioada de care mă ocup prioritar ca profesor universitar, a lansat încă din tinereţe, în articolul „Viitorul artelor în România”, un proiect donquijotesc. El era convins că cea mai bună soluţie de a da consistenţă creaţiei culturale autohtone, abia intrată în arena modernităţii, ar fi fost racordarea acesteia la valorile culturii  antice. Îndemnul odobescian a rămas, practic, fără ecou. Lumea românească era mult prea grăbită să se descotorosească de handicapurile tardivităţii, pentru a ţine seama de asemenea „fantezii”. 

COMPLEXUL  CHIŢCANULUIL-am întâlnit descris în eseul „Stefan Augustin Doinaş la Editura Academiei”, scris de Maria-Ana Tupan şi publicat în „Contemporanul – ideea europeană”  nr. 12 (777) din 2016: „ Povestea unor şoareci chiţcani din savana africană, nu văzută, ci auzită, deoarece nu am tăria de tristă reputaţie de a urmări Animal Planet, îmi pare vrednică de o grăitoare parabolă a stării de lucruri din istoria recentă a României. Aceste mărunte creaturi îşi creează un spaţiu menit supravieţuirii, cu pârtii croite prin iarbă, al cărui desen e un labirint doar de el ştiut. Îndeajuns de extins pentru a-şi găsi hrana, acesta e şi suficient de încurcat pentru a deruta prădătorii. Până într-o zi când ierburile au fost cuprinse de flăcările unui incendiu spontan. Capcani în labirint, chiţcanii se învârteau la nesfârşit în el, înăbuşiţi de fum şi carbonizaţi, dar nu înainte de a vedea arcuindu-se deasupra lor trupurile mlădioase ale zebrelor, antilopelor, gazelelor şi altor vietăţi ale savanei care au reuşit să fugă de dezastru alegându-şi liber calea.

            O scrisoare a unui scriitor reîntors în România după mulţi ani petrecuţi în străinătate, în care se plânge de faptul că e marginalizat de grupul din jurul revistei locale, îmi demonstrează că în viaţa noastră literară încă mai există  complexul chiţcanului  din vremea labirintului comunist. Puterea îşi asigura atunci controlul asupra tuturor cărărilor vieţii publice: dacă porneai pe traseul plan editorial, la capăt ameninţa cu sabia lui Damocles epurarea de la Ministerul Culturii. Dacă ajungeai în bun de tipar, şi acesta era avizat de oamenii Ministrului Dulea. Dacă totuşi reuşeai, deşi neagreat de putere, să publici cartea, existau două posibilităţi: să fie topită sau să fie interzis autorul. Persoana dispărea din punct de vedere civil, iar numele său era şters din cartea vieţii publice. Stăpână peste labirint, puterea s-a văzut confruntată într-o zi cu un incendiu: nu, nu a fost vorba de o revoluţie politică în deplinătatea cuvântului, ci de globalizare. Micul labirint controlat a devenit parte a unor structuri politico-administrative transfrontaliere a căror lege are prioritate, ca şi a lumii academice internaţionale şi a sferei discursului concentrică planetei. Ce importanţă mai are o politică locală de tabuuri mafiote când un autor poate publica pe câteva continente într-un singur an? El rămâne însă fără îndoială cu gustul amar al circumstanţei de a fi salvat de străini sau, precum confratele meu într-ale scrisului, de a se regăsi printre străini când credea că s-a întors acasă” 

POST – ADEVĂRUL.   Teodor Tiţă, în eseul „Surf prin post-adevăr” ( vezi „Dilema veche” nr. 671 din decembrie2016), explică acest concept: „Post-adevărul e victoria emoţiei asupra faptelor. E triumful ostentativ al eului subiectiv asupra obiectivităţii. E lene intelectuală, e nerăbdare, intoleranţă, oboseală ontologică şi dorinţă de răzbunare. E simptomul universal al inabilităţii de a atribui tehnologiei conştiinţă sau de a recunoaşte că aşa ceva nu este posibil. Pentru că post-adevărul, în sensul care i-a fost descoperit şi atribuit în 2016, nu este posibil fără tehnologie. (…) În post-adevăr, oricine îşi poate crea o realitate suportabilă. Reţeta are termen de garanţie şi, ca orice produs bine gândit, o să ai nevoie de o altă reţetă pentru o altă realitate peste câteva zile sau luni”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Redacția Botoșani24.ro vă urează multă sănătate și fericire. 2026 să fie un an mai bun. La mulți ani!

Publicat

Publicitate

La mulți ani!

La trecerea dintre ani, gândurile noastre se îndreaptă către voi, cititorii care ne sunteți alături zi de zi. Fără încrederea voastră, fără mesajele, opiniile și sprijinul constant, Botoșani24 nu ar fi ceea ce este astăzi.

Vă mulțumim că ne citiți, că ne urmăriți, că ne criticați atunci când este nevoie și că rămâneți aproape de noi, indiferent de vremuri. Fiecare zi de muncă în redacție are sens datorită vouă.

Noul An să vă aducă sănătate, liniște în case, oameni dragi aproape și puterea de a merge înainte, chiar și atunci când este greu. Să fie un an cu mai multă speranță, mai multă înțelegere și mai mult bine în comunitatea noastră.

Din suflet, vă dorim ca 2026 să fie un an mai bun, mai blând și mai drept pentru fiecare dintre voi.
La mulți ani!

Redacția Botoșani24.ro

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cum se spune „La Mulți Ani 2026” și „An Nou Fericit” în peste 50 de limbi. Urările care unesc lumea la intrarea în 2026

Publicat

Publicitate

Trecerea în noul an este însoţită de urări, mesaje și felicitări de anul nou 2026, în toate colţurile lumii. Noaptea de Anul Nou este momentul în care fiecare dintre noi ne facem planuri pentru următoarea perioadă şi ne împărtăşim speranțele cu cei dragi, relatează alba24.ro.

La miezul nopții dintre ani, lumea vorbește aceeași limbă: speranța. Indiferent de fus orar, cultură sau continent, trecerea în 2026 este marcată de același gest simplu și universal – urarea de „An Nou Fericit” și ” La mulți ani!”. De la miliardele de mesaje trimise în Asia până la felicitările rostite în familie, în Europa sau America, începutul unui nou an unește planeta prin cuvinte rostite diferit, dar cu același sens.

Cele mai multe urări sunt transmise de populaţia din India care încă din anul 2023 a depășit-o pe cea chineză cu câteva milioane.  „Un Nou An Fericit” vor spune şi peste 1,4 miliarde de indieni vorbitori de hindustani (variantă a limbilor indiene), la fel de mulţi fiind şi vorbitorii de limbă engleză.

Intrarea în 2026 va fi sărbătorită cum se cuvine, iar cuvintele cele mai des auzite, oriunde ai fi pe planetă vor fi acestea: „An Nou Fericit”. Iată cum sună în diverse limbi ale Pământului:

Cum se spune ”An Nou Fericit” în mai multe limbi

Albaneză – Nje vit i lumtur i ri!
Arabă – Antum Salimoun!
Armeană: Shnorhavor nor tari!
Afgană – Saale Nao Mubbarak!
Bielorusă: Z novym hodam!
Bosniacă – Sretan Bozic i sretna nova godina!
Bulgară – Chestita nova godina!
Cehă – Stastny novy rok!
Chineză – Gùng héi faat chōi!
Coreeană – Seh heh bok mani bat uh seyo! Saehae Bock Mani ba deu sei yo!
Croată – Sretna nova godina!
Daneză – Glædelig jul og godt nytår! Et godt nytar!
Ebraică – Shana tova!
Engleză – Happy new year!
Finlandeză – Onnellista uutta vuota!
Flamandă – Zalig Kerstfeest en Gelukkig Nieuwjaar!
Franceză – Bonne annee! Heureuse nouvelle annee!
Galeză – Blwyddyn Newydd Dda!
Germană – Ein frohes neues Jahr! Ein gutes neues Jahr! Prost Neujahr!
Germană (Elveţia): Es guets Nöis!
Greacă – Kali chronia!
Hindi (indiană) – Nav varsh ki subhkamna!
Irlandeză – Bliain nua fe mhaise dhuit!
Italiană – Felice Anno Nuovo! Cento di questi giorni! Possano tutti i tuoi desideri avverarsi in questo giorno. Auguri!
Islandeză – Farsaelt Komandi ar!
Japoneză – Akemashite omedeto gozaimasu!
Letonă – Laimigu Jauno gadu!
Maghiară – Boldog új évet!
Malteză – Sena gdida kuntenti!
Mongolă – Shine jiliin bayriin mend hurgeye!
Norvegiană – Godt Nyttår!
Olandeză – Gelukkig Nieuwjaar!
Poloneză – Szczęśliwego nowego roku!
Portugheză – Feliz ano novo!
Rusă – S novim godom!
Sârbă – Sreena nova godina!
Scoţiană – Co ‘ latha breith sona dhuidh!
Slovacă: Šťastný nový rok!
Slovenă: Srečno novo leto!
Somaleză – Iyo Sanad Cusub Oo Fiican!
Spaniolă – Feliz año nuevo!
Suedeză – Gott nytt år!
Thailandeză – Sawatdii pimaï! Sawadee Pee Mai!
Turcă – Yeni yiliniz kutlu olsun!
Ucraineană – Z novym rokom! Shchastlyvoho Novoho Roku!
Urdu – Naya Saal Mubbarak Ho!
Vietnameză – Chuc Mung Tan Nien!
Latină: Felix sit annus novus!
Tibetană: Tashi délek!
Taal (dialect olandez vorbit in Africa de Sud) – Gelukkige nuwe jaar!

Cum se scrie și se pronunță ”La mulți ani” în 40 de limbi

Limba engleză este, de altfel, una dintre cele mai utilizate pentru urările de Anul Nou, fiind limbă oficială sau secundară în zeci de state și principala limbă de comunicare internațională. „Happy New Year” este mesajul care circulă cel mai rapid pe rețelele sociale, în e-mailuri, SMS-uri și aplicații de mesagerie, mai ales în primele ore ale noului an.

Publicitate

În Europa, urările sunt strâns legate de tradițiile locale. În multe țări, mesajele de Anul Nou sunt însoțite de ritualuri specifice: focuri de artificii, mese festive, clopote, cântece sau obiceiuri populare care simbolizează norocul, belșugul și sănătatea. Chiar dacă forma diferă, sensul rămâne comun: speranța că anul care vine va fi mai bun decât cel care se încheie.

În epoca digitală, modul în care transmitem urările s-a schimbat radical. Dacă în trecut felicitările erau scrise de mână sau rostite față în față, astăzi miliarde de mesaje sunt trimise instantaneu, în câteva secunde, către orice colț al lumii. Cu toate acestea, valoarea simbolică a urării nu s-a pierdut: ea rămâne un gest de apropiere, de atenție și de legătură umană.

Indiferent de limbă sau de formulare, urarea de Anul Nou concentrează aceleași idei universale: sănătate, pace, împlinire și speranță. De aceea, chiar și traduse diferit, aceste cuvinte sunt recunoscute și înțelese peste tot pe glob. Iată mai jos cum se spune și cum se citește ”La mulți ani” în 40 de limbi:

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (417)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

PLUGUŞORUL UNUI PARLAMENTAR

PENTRU EPIGRAMIŞTI

Aho, fraţi parlamentari,

Vă îndemn ca să fiţi tari,

Ţipaţi în lavalieră,

Publicitate

Gura, o mitralieră,

Fiţi mai duri, mai tupeişti,

Trageţi în epigramişti!

Daţi-le cu biciul, măi,

Şi în cap cu zurgălăi…

  Hăi, Hăi!

Se cred că n-au niciun viciu,

Scriu, ce scriu, pe la serviciu,

Eu vă spun că-n scrisul lor

Nu este mai mult umor,

Decât are-un senator

Când vorbeşte la popor,

Au umor de pus pe-o filă,

Nu pe-o sută, ca Dăncilă,

Poanta lor nu face-un ban,

Nu-i ca poanta lui Orban…

Spun de noi, fix la moment,

C-am dormi prin Parlament,

Că mâncăm bani de la stat,

C-am avea amante-n pat,

Comparaţi suntem cu boii,

C-am fi de la coada oii…

Ia pocniţi-i dragi confraţi

Şi să-i ardem la ficaţi…

 Mânaţi, măi, mânaţi!

  Hăi, Hăi!

Vor să ne tragă în ţeapă,

Că n-am şti ce-i aia apă,

C-avem pensia cât carul,

C-am fi fraţi buni cu măgarul,

C-avem mii de dependinţe

Şi n-am da pe la şedinţe,

Ţelurile ne-ar fi mici

Şi c-am fi doar măscărici…

Ia pocniţi-i, măi, din bici!

Hăi, Hăi!

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Trei mandate de percheziție domiciliară puse în aplicare de polițiștii de la Darabani

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani împreună cu cei din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au pus în executare trei mandate de percheziție domiciliară în localitatea Darabani, la persoane bănuite de comiterea infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

Astfel, la domiciliul unui bărbat, de 52 de ani, au fost identificate peste 5.000 de articole pirotehnice, interzise la deținere, precum și aproximativ 430 de pachete de țigarete, de proveniență Republica Moldova.

 

Atât cantitatea de 110 kg de materiale pirotehnice cât și cele 430 de pachete de țigarete au fost ridicate de polițiști, în vederea continuării cercetărilor.

 

Publicitate

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending