Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (316)

Publicat

acum 8 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME… 

LEGEA LUI MOORE.  Aparţine lui Gordon Moore, cofondator al Intel, şi am întâlnit-o în „Dilema veche” nr. 649 din 2016, într-un articol semnat de Iulian Comănescu. Legea a fost enunţată în 1965  şi are următorul conţinut: „puterea de calcul se dublează la fiecare doi ani şi ar putea deveni inoperantă prin 2021”.  La început, Gordon Moore a spus că,  începând cu 1965, „ numărul de componente din circuitele integrate – tranzistori şi alte componente pe o singură plăcuţă – se va dubla la fiecare an”. Iulian Comănescu adaugă că „ulterior şi-a revizuit predicţia referindu-se la intervale de doi ani, iar de atunci lucrurile au funcţionat cam în ritmul dictat de Moore”; 

ELIMINAREA  TEMPORALITĂŢII. Fenomen sesizat de antropologul Francois Laplantine pe care l-am întâlnit descris de Daniela Micu în revista „Ramuri” nr. 7 din 2016, în eseul „Fotografia ca instrument de creare a unui sistem propriu de traducere a realităţii” : „Percepţia etnografică nu ţine, aşadar, de a vedea, ci de a privi, ceea ce implică viziune şi cunoaştere. Iar această capacitate poate fi mediatizată, diferenţiată, reevaluată sau instrumentată cu ajutorul aparatului foto, de exemplu, sau / şi transpusă în scris. În acest moment, antropologul nu are rolul de a  descrie ceea ce vede în faţa ochilor, asta o poate face orice receptor, ci să privească dincolo de imagine. În momentul în care acesta găseşte o semnificaţie dincolo de imagine, se percepe fenomenul pe care  Laplantine îl numeşte de „eliminare a temporalităţii”. Să vezi dincolo de ceva atât de concret, cum este imortalizarea unei imagini în fotografie, ceea ce implică şi îngheţarea unui anumit moment din timp, implică a avea dezvoltată o calitate tot mai apreciată, dar şi dezbătută, în antropologia actuală – sensibilitatea simţurilor, în cazul nostru, o sensibilitate a vederii”. 

GRUPUL  ARTISTIC  „PROLOG”. Grup constituit în anul 1985 de pictorul Paul Gherasim. În „Dilema veche” nr. 651 din 2016, un membru al grupului, Constantin Flondor, scrie în articolul „Domnul Paul”: „Episodul „Prolog” a depăşit numărul de treizeci de ani. În mai 1985, Paul vine cu gândul de a aduna un grup de pictori în livada înflorită de meri de la Conacul Enescu de la Tescani: „Am zis – mergem într-o livadă, primăvara, să vedem cum înfloresc merii. Şi ne-am trezit în livadă dimineaţa. Ne-am trezit cu albinele. Era prima  grădină, ca la facerea lumii. Mărul e simbol al Raiului. Am fost martori la ce vedem, fără a şti ce va ieşi din asta.” Cum de a fost posibilă longevitatea unei asemenea grupări? Înţelepciunea lui Paul a fost determinantă. Blândeţe şi intransigenţă, suflu mereu viu, prevedere. „Prologul” nu avea şi nu are program.

În acelaşi număr al revistei „Dilema veche”, Petre Guran, în eseul „Pelerini la poarta raiului: regina Ana şi Paul Gherasim”, spune despre grupul „Prolog” şi mentorul lui: „Strategia pe care a ales-o pentru a-şi îndeplini misiunea oarecum secretă a produs cea mai interesantă şi profundă mişcare artistică din a doua jumătate a secolului XX, grupul artistic „Prolog”, pornit în căutarea, întâi la nivelul picturii de şevalet, apoi şi prin alte tehnici, a acelei expresii estetice care să exprime, cu instrumentele conceptuale ale modernismului, universul intelectual al civilizaţiei tradiţionale româneşti”. 

Publicitate

PROIECTUL DONQUIJOTESC  ALEXANDRU ODOBESCU. L-am întâlnit enunţat de Liviu Papadima în articolul „Un decalog sau mai multe?” din „Dilema veche” nr. 640 din 2016: „Alexandru  Odobescu, unul dintre intelectualii de marcă din perioada de care mă ocup prioritar ca profesor universitar, a lansat încă din tinereţe, în articolul „Viitorul artelor în România”, un proiect donquijotesc. El era convins că cea mai bună soluţie de a da consistenţă creaţiei culturale autohtone, abia intrată în arena modernităţii, ar fi fost racordarea acesteia la valorile culturii  antice. Îndemnul odobescian a rămas, practic, fără ecou. Lumea românească era mult prea grăbită să se descotorosească de handicapurile tardivităţii, pentru a ţine seama de asemenea „fantezii”. 

COMPLEXUL  CHIŢCANULUI.  L-am întâlnit descris în eseul „Stefan Augustin Doinaş la Editura Academiei”, scris de Maria-Ana Tupan şi publicat în „Contemporanul – ideea europeană”  nr. 12 (777) din 2016: „ Povestea unor şoareci chiţcani din savana africană, nu văzută, ci auzită, deoarece nu am tăria de tristă reputaţie de a urmări Animal Planet, îmi pare vrednică de o grăitoare parabolă a stării de lucruri din istoria recentă a României. Aceste mărunte creaturi îşi creează un spaţiu menit supravieţuirii, cu pârtii croite prin iarbă, al cărui desen e un labirint doar de el ştiut. Îndeajuns de extins pentru a-şi găsi hrana, acesta e şi suficient de încurcat pentru a deruta prădătorii. Până într-o zi când ierburile au fost cuprinse de flăcările unui incendiu spontan. Capcani în labirint, chiţcanii se învârteau la nesfârşit în el, înăbuşiţi de fum şi carbonizaţi, dar nu înainte de a vedea arcuindu-se deasupra lor trupurile mlădioase ale zebrelor, antilopelor, gazelelor şi altor vietăţi ale savanei care au reuşit să fugă de dezastru alegându-şi liber calea.

            O scrisoare a unui scriitor reîntors în România după mulţi ani petrecuţi în străinătate, în care se plânge de faptul că e marginalizat de grupul din jurul revistei locale, îmi demonstrează că în viaţa noastră literară încă mai există  complexul chiţcanului  din vremea labirintului comunist. Puterea îşi asigura atunci controlul asupra tuturor cărărilor vieţii publice: dacă porneai pe traseul plan editorial, la capăt ameninţa cu sabia lui Damocles epurarea de la Ministerul Culturii. Dacă ajungeai în bun de tipar, şi acesta era avizat de oamenii Ministrului Dulea. Dacă totuşi reuşeai, deşi neagreat de putere, să publici cartea, existau două posibilităţi: să fie topită sau să fie interzis autorul. Persoana dispărea din punct de vedere civil, iar numele său era şters din cartea vieţii publice. Stăpână peste labirint, puterea s-a văzut confruntată într-o zi cu un incendiu: nu, nu a fost vorba de o revoluţie politică în deplinătatea cuvântului, ci de globalizare. Micul labirint controlat a devenit parte a unor structuri politico-administrative transfrontaliere a căror lege are prioritate, ca şi a lumii academice internaţionale şi a sferei discursului concentrică planetei. Ce importanţă mai are o politică locală de tabuuri mafiote când un autor poate publica pe câteva continente într-un singur an? El rămâne însă fără îndoială cu gustul amar al circumstanţei de a fi salvat de străini sau, precum confratele meu într-ale scrisului, de a se regăsi printre străini când credea că s-a întors acasă” 

POST – ADEVĂRUL.   Teodor Tiţă, în eseul „Surf prin post-adevăr” ( vezi „Dilema veche” nr. 671 din decembrie2016), explică acest concept: „Post-adevărul e victoria emoţiei asupra faptelor. E triumful ostentativ al eului subiectiv asupra obiectivităţii. E lene intelectuală, e nerăbdare, intoleranţă, oboseală ontologică şi dorinţă de răzbunare. E simptomul universal al inabilităţii de a atribui tehnologiei conştiinţă sau de a recunoaşte că aşa ceva nu este posibil. Pentru că post-adevărul, în sensul care i-a fost descoperit şi atribuit în 2016, nu este posibil fără tehnologie. (…) În post-adevăr, oricine îşi poate crea o realitate suportabilă. Reţeta are termen de garanţie şi, ca orice produs bine gândit, o să ai nevoie de o altă reţetă pentru o altă realitate peste câteva zile sau luni”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Taxă pe Transfăgărășan: Variantă luată în calcul pentru șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac. Motivul

Publicat

acum 7 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac ar putea fi taxați. Varianta ar fi luată în calcul pentru reducerea aglomerației de pe Transfăgărășan. Deși nu a fost deocamdată depusă la autorități, propunerea este susținută de o asociație de turism și de un reprezentant al Muzeului Astra din Sibiu, scrie alba24.ro.

Problema coloanelor de mașini ce se întind pe kilometri întregi, vara, pe Transfăgărășan, a comerțului stradal neorganizat sau urșilor atrași de gunoaie a pus în discuție varianta taxării accesului spre Bâlea Lac.

” Problema din zona Bâlea Lac este o problemă legată de sistematizare și acces (…). O resistematizare a zone Bâlea Lac necesită niște fonduri importante. Fiind vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului, trebuie studiate care sunt pârghiile legale pentru a impune o astfel de taxă”, a declarat președintele Asociației Juețene de Turism Sibiu, pentru turnulsfatului.ro.

Acesta spune că ”trebuie văzute toate aspectele” privind oportunitatea introducerii unei astfel de taxe.

Taxă pe Transfăgărășan. Condiții

Tot pentru sursa citată, Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu și fost consilier al ministrului Culturii spune că turismul actual de masă de la Bâlea Lac trebuie ”reașezat”.

Potrivit acestuia, ” acolo este un haotism urban care trebuie reperat. Tot noi trebuie să educăm, pentru că reguli sunt”. Directorul precizează că discuția trebuie purtată cu mai multe autorități, pentru că este zonă protejată.

”Da, ar putea fi o taxă, așa cum se practică peste tot”, mai spune acesta.

Publicitate

Banii colectați dintr-o astfel de taxă ar putea fi folosiți pentru amenajarea de parcări și organizarea unui turism autentic și sustenabil pe Transfăgărășan și la Bâlea Lac.

Transfăgărășan are 151 km și traversează nord-sud Munții Făgăraș, de la Cârțișoara (Sibiu) la Bascov (Argeș). Lacul Bâlea se află la altitudinea de 2042 metri. Alături de Transalpina (cel mai înalt punct 2145 metri), face parte din seria celor mai spectaculoase drumuri montane din România.

Citeste mai mult

Eveniment

România introduce Sistemul de înregistrare Intrare/ieșire la frontieră, din luna octombrie. Cum va funcționa

Publicat

acum 7 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

România introduce Sistemul de înregistrare intrare/ieșire la frontieră, din 12 octombrie. Sistemul va fi aplicat alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, scrie alba24.ro. Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), este un instrument modern de control la frontiera externă a Spațiului Schengen, transmite Poliția de Frontieră.

Cum funcționează sistemul

EES este un sistem electronic care înregistrează data și locul de intrare și de ieșire a cetățenilor țărilor terțe admiși pentru șederi pe termen scurt – inclusiv cetățenii Republicii Moldova.

Acesta înregistrează și datele alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) ale acestora.

De asemenea, calculează durata de ședere autorizată, potrivit sursei citate.

”Sistemul nu restrânge drepturile de călătorie existente, ci oferă un mecanism mai rapid și mai sigur de verificare, înlocuind treptat ștampilarea documentelor de călătorie”, precizează Poliția de Frontieră.

Publicitate
Potrivit instituției, obiectivul implementării acestui sistem este ”asigurarea unui control la frontieră mai sigur, mai rapid și mai eficient, care să reducă timpii de așteptare și să contribuie la o mai bună protejare a granițelor Uniunii Europene”.

Cum se va aplica sistemul

EES va fi pus în funcțiune progresiv, începând cu 12 octombrie 2025. România va utiliza sistemul etapizat, inițial în puncte de trecere selectate.

Apoi, acesta va fi extins treptat, până la implementarea deplină la întreaga frontieră externă, într-un termen de maximum 170 de zile calendaristice.

Pe durata perioadei de progresivitate, documentele de călătorie ale persoanelor vizate vor continua să fie ștampilate la intrare și la ieșire. Ștampilarea manuală va înceta odată cu operaționalizarea completă a sistemului.

Cum se va desfășura controlul la frontieră în cadrul EES

Atunci când cetățeanul unui stat terț efectuează controlul de frontieră, prezintă pașaportul și, dacă este cazul, alte documente necesare (de exemplu, permis de ședere sau permis de mic trafic). Polițistul de frontieră este îndreptățit să verifice scopul și durata călătoriei, precum și dovada mijloacelor de subzistență.

La prima intrare după operaționalizarea sistemului EES, se vor colecta datele biometrice – fotografia facială și patru amprente – pentru a crea un dosar individual. La călătoriile următoare, verificarea la frontieră se va efectua pe baza datelor biometrice deja înregistrate, ceea ce va scurta timpul de așteptare comparativ cu prima înregistrare în sistem.

În situația în care sunt îndeplinite toate condițiile legale, intrarea în țară va fi permisă și înregistrată electronic, iar polițistul de frontieră va informa persoana despre durata autorizată a șederii. Dacă, dimpotrivă, condițiile nu sunt îndeplinite, refuzul intrării este înregistrat în sistem și, de asemenea, comunicat persoanei, mai transmite Poliția de Frontieră.

Cine este vizat și care sunt excepțiile

EES se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din Uniunea Europeană, cu excepțiile precizate de regulament) care sunt admiși pentru o ședere pe termen scurt (max. 90 zile în oricare 180 zile), inclusiv cetățenilor Republicii Moldova, precum și cetățenilor terți care sunt membri ai familiei unui cetățean al Uniunii și nu dețin un permis de ședere.

Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care prelevarea amprentelor este fizic imposibilă sunt exceptate de la amprentare.

Cetățenii țărilor terțe care dețin un document de ședere sau o viză de lungă ședere eliberată de un stat membru al UE, precum și membrii de familie ai cetățenilor UE care dețin un permis de ședere, nu intră sub incidența EES.

Protecția datelor

Datele sunt stocate în sistem pentru o perioadă de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii perioadei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor. Persoanele vizate au dreptul de acces, rectificare și ștergere a datelor conform cadrului legal.

Informații utile pentru călători

Pentru a evita întârzierile în procesul de control la trecerea frontierei, persoanele care beneficiază de excepții de la implementarea în sistemul EES sunt rugate să prezinte, încă de la momentul controlului, documentele justificative care atestă acest statut.

Pe durata implementării progresive a EES, serviciul web de verificare a duratei șederii nu va fi disponibil. Calcularea automată a perioadei de ședere va fi funcțională după operaționalizarea completă a sistemului.

Citeste mai mult

Eveniment

Vești proaste pentru românii cu credite, din octombrie. Cu cât vor crește ratele

Publicat

acum 7 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Vești proaste pentru românii cu credite, începând cu luna octombrie. Ratele calculate în funcție de IRCC vor crește. Este vorba despre indicele în funcție de care sunt calculate creditele începând cu luna mai 2019, scrie alba24.ro.

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) va crește, de la 1 octombrie 2025, la 6,06%, potrivit analizelor financiare. Acum este la nivelul de 5,55%.

Asta înseamnă creșterea ratelor la credite pentru circa 500.000 de români, care au ratele legate de IRCC.

De exemplu, pentru un credit de 400.000 de lei pe 30 de ani, rata lunară va urca de la 2.865 lei la 3.007 lei, notează gândul.ro.

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci. Acesta reflectă media dobânzilor reale practicate în piață.

Banca Națională a României a menținut deocamdată dobânda-cheie la 6,5%, după ce aceasta a crescut semnificativ în ultimii ani.

Publicitate

Instituția nu ia în calcul o scădere de dobânzilor în acest moment, având în vedere nivelul inflației, 9,9% în prezent și care ar putea crește, potrivit antena3.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Care este suma propusă

Publicat

acum 8 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat, luni, detaliile unui program de sprijin, parte din pachetul de măsuri pentru relansarea economică propus de Ministerul Muncii, scrie alba24.ro.

Măsura principală a programului constă în acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni.

„Pentru aceste mame, mame singure și nu numai, avem în vedere acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni cu condiția ca raportul de muncă să continue cel puțin încă 18 luni după expirarea acestei facilități”, a explicat ministrul.

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Condiții

Programul se adresează în special mamelor cu mai mulți copii care doresc să se întoarcă la muncă, răspunzând astfel unei provocări demografice majore.

„Îmbătrânirea populației este o preocupare peste tot în lume și atunci Partidul Social Democrat consideră de cuvință să încurajeze cât de mult se poate cu toate resursele disponibile inclusiv mamele cu mai mulți copii care vor să se întoarcă în piața muncii”, a precizat Manole.

Pe lângă subvenția lunară, programul include facilități complementare. „Pentru că această temă a sprijinirii mamelor cu mai mulți copii este extrem de importantă, propunem în plus față de subvenția despre care v-am spus și completarea acesteia cu o facilitate și anume cu scutirea de la plata contribuției asigurătorii pentru muncă, acces la programe de formare profesională pentru reîncadrare și sprijin financiar pentru acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor de vârstă mică 0-6 ani”, a detaliat ministrul.

Programul va beneficia 5.000 de mame și va fi finanțat din multiple surse.

Publicitate

Ministrul a subliniat că aceste măsuri reprezintă investiții, nu cheltuieli. „Aș vrea să subliniez că aceste măsuri, având ca prim obiectiv mai multe locuri de muncă și mai mulți angajați în economie, înseamnă din primul moment nu cheltuieli, chiar dacă este vorba de fonduri europene, nici măcar atunci când este vorba de fonduri europene, ci înseamnă un beneficiu pentru economie din primul moment”, a spus Manole.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending