Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (316)

Publicat

acum 5 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME… 

LEGEA LUI MOORE.  Aparţine lui Gordon Moore, cofondator al Intel, şi am întâlnit-o în „Dilema veche” nr. 649 din 2016, într-un articol semnat de Iulian Comănescu. Legea a fost enunţată în 1965  şi are următorul conţinut: „puterea de calcul se dublează la fiecare doi ani şi ar putea deveni inoperantă prin 2021”.  La început, Gordon Moore a spus că,  începând cu 1965, „ numărul de componente din circuitele integrate – tranzistori şi alte componente pe o singură plăcuţă – se va dubla la fiecare an”. Iulian Comănescu adaugă că „ulterior şi-a revizuit predicţia referindu-se la intervale de doi ani, iar de atunci lucrurile au funcţionat cam în ritmul dictat de Moore”; 

ELIMINAREA  TEMPORALITĂŢII. Fenomen sesizat de antropologul Francois Laplantine pe care l-am întâlnit descris de Daniela Micu în revista „Ramuri” nr. 7 din 2016, în eseul „Fotografia ca instrument de creare a unui sistem propriu de traducere a realităţii” : „Percepţia etnografică nu ţine, aşadar, de a vedea, ci de a privi, ceea ce implică viziune şi cunoaştere. Iar această capacitate poate fi mediatizată, diferenţiată, reevaluată sau instrumentată cu ajutorul aparatului foto, de exemplu, sau / şi transpusă în scris. În acest moment, antropologul nu are rolul de a  descrie ceea ce vede în faţa ochilor, asta o poate face orice receptor, ci să privească dincolo de imagine. În momentul în care acesta găseşte o semnificaţie dincolo de imagine, se percepe fenomenul pe care  Laplantine îl numeşte de „eliminare a temporalităţii”. Să vezi dincolo de ceva atât de concret, cum este imortalizarea unei imagini în fotografie, ceea ce implică şi îngheţarea unui anumit moment din timp, implică a avea dezvoltată o calitate tot mai apreciată, dar şi dezbătută, în antropologia actuală – sensibilitatea simţurilor, în cazul nostru, o sensibilitate a vederii”. 

GRUPUL  ARTISTIC  „PROLOG”. Grup constituit în anul 1985 de pictorul Paul Gherasim. În „Dilema veche” nr. 651 din 2016, un membru al grupului, Constantin Flondor, scrie în articolul „Domnul Paul”: „Episodul „Prolog” a depăşit numărul de treizeci de ani. În mai 1985, Paul vine cu gândul de a aduna un grup de pictori în livada înflorită de meri de la Conacul Enescu de la Tescani: „Am zis – mergem într-o livadă, primăvara, să vedem cum înfloresc merii. Şi ne-am trezit în livadă dimineaţa. Ne-am trezit cu albinele. Era prima  grădină, ca la facerea lumii. Mărul e simbol al Raiului. Am fost martori la ce vedem, fără a şti ce va ieşi din asta.” Cum de a fost posibilă longevitatea unei asemenea grupări? Înţelepciunea lui Paul a fost determinantă. Blândeţe şi intransigenţă, suflu mereu viu, prevedere. „Prologul” nu avea şi nu are program.

În acelaşi număr al revistei „Dilema veche”, Petre Guran, în eseul „Pelerini la poarta raiului: regina Ana şi Paul Gherasim”, spune despre grupul „Prolog” şi mentorul lui: „Strategia pe care a ales-o pentru a-şi îndeplini misiunea oarecum secretă a produs cea mai interesantă şi profundă mişcare artistică din a doua jumătate a secolului XX, grupul artistic „Prolog”, pornit în căutarea, întâi la nivelul picturii de şevalet, apoi şi prin alte tehnici, a acelei expresii estetice care să exprime, cu instrumentele conceptuale ale modernismului, universul intelectual al civilizaţiei tradiţionale româneşti”. 

Publicitate

PROIECTUL DONQUIJOTESC  ALEXANDRU ODOBESCU. L-am întâlnit enunţat de Liviu Papadima în articolul „Un decalog sau mai multe?” din „Dilema veche” nr. 640 din 2016: „Alexandru  Odobescu, unul dintre intelectualii de marcă din perioada de care mă ocup prioritar ca profesor universitar, a lansat încă din tinereţe, în articolul „Viitorul artelor în România”, un proiect donquijotesc. El era convins că cea mai bună soluţie de a da consistenţă creaţiei culturale autohtone, abia intrată în arena modernităţii, ar fi fost racordarea acesteia la valorile culturii  antice. Îndemnul odobescian a rămas, practic, fără ecou. Lumea românească era mult prea grăbită să se descotorosească de handicapurile tardivităţii, pentru a ţine seama de asemenea „fantezii”. 

COMPLEXUL  CHIŢCANULUI.  L-am întâlnit descris în eseul „Stefan Augustin Doinaş la Editura Academiei”, scris de Maria-Ana Tupan şi publicat în „Contemporanul – ideea europeană”  nr. 12 (777) din 2016: „ Povestea unor şoareci chiţcani din savana africană, nu văzută, ci auzită, deoarece nu am tăria de tristă reputaţie de a urmări Animal Planet, îmi pare vrednică de o grăitoare parabolă a stării de lucruri din istoria recentă a României. Aceste mărunte creaturi îşi creează un spaţiu menit supravieţuirii, cu pârtii croite prin iarbă, al cărui desen e un labirint doar de el ştiut. Îndeajuns de extins pentru a-şi găsi hrana, acesta e şi suficient de încurcat pentru a deruta prădătorii. Până într-o zi când ierburile au fost cuprinse de flăcările unui incendiu spontan. Capcani în labirint, chiţcanii se învârteau la nesfârşit în el, înăbuşiţi de fum şi carbonizaţi, dar nu înainte de a vedea arcuindu-se deasupra lor trupurile mlădioase ale zebrelor, antilopelor, gazelelor şi altor vietăţi ale savanei care au reuşit să fugă de dezastru alegându-şi liber calea.

            O scrisoare a unui scriitor reîntors în România după mulţi ani petrecuţi în străinătate, în care se plânge de faptul că e marginalizat de grupul din jurul revistei locale, îmi demonstrează că în viaţa noastră literară încă mai există  complexul chiţcanului  din vremea labirintului comunist. Puterea îşi asigura atunci controlul asupra tuturor cărărilor vieţii publice: dacă porneai pe traseul plan editorial, la capăt ameninţa cu sabia lui Damocles epurarea de la Ministerul Culturii. Dacă ajungeai în bun de tipar, şi acesta era avizat de oamenii Ministrului Dulea. Dacă totuşi reuşeai, deşi neagreat de putere, să publici cartea, existau două posibilităţi: să fie topită sau să fie interzis autorul. Persoana dispărea din punct de vedere civil, iar numele său era şters din cartea vieţii publice. Stăpână peste labirint, puterea s-a văzut confruntată într-o zi cu un incendiu: nu, nu a fost vorba de o revoluţie politică în deplinătatea cuvântului, ci de globalizare. Micul labirint controlat a devenit parte a unor structuri politico-administrative transfrontaliere a căror lege are prioritate, ca şi a lumii academice internaţionale şi a sferei discursului concentrică planetei. Ce importanţă mai are o politică locală de tabuuri mafiote când un autor poate publica pe câteva continente într-un singur an? El rămâne însă fără îndoială cu gustul amar al circumstanţei de a fi salvat de străini sau, precum confratele meu într-ale scrisului, de a se regăsi printre străini când credea că s-a întors acasă” 

POST – ADEVĂRUL.   Teodor Tiţă, în eseul „Surf prin post-adevăr” ( vezi „Dilema veche” nr. 671 din decembrie2016), explică acest concept: „Post-adevărul e victoria emoţiei asupra faptelor. E triumful ostentativ al eului subiectiv asupra obiectivităţii. E lene intelectuală, e nerăbdare, intoleranţă, oboseală ontologică şi dorinţă de răzbunare. E simptomul universal al inabilităţii de a atribui tehnologiei conştiinţă sau de a recunoaşte că aşa ceva nu este posibil. Pentru că post-adevărul, în sensul care i-a fost descoperit şi atribuit în 2016, nu este posibil fără tehnologie. (…) În post-adevăr, oricine îşi poate crea o realitate suportabilă. Reţeta are termen de garanţie şi, ca orice produs bine gândit, o să ai nevoie de o altă reţetă pentru o altă realitate peste câteva zile sau luni”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Urmărit internațional pentru omor, depistat de polițiștii de frontieră la Stânca

Publicat

acum 3 minute

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Stânca au depistat şi reţinut un bărbat cu cetăţenie R. Moldova, căutat internațional pentru săvârşirea  infracțiunii de omor.

 

În data de 24 iunie a.c., în jurul orei 20.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca-ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în ţară, pasager într-un microbuz înmatriculat în R. Moldova, un cetățean al R. Moldova, în vârstă de 58 de ani.

La controlul de frontieră, colegii noştri au constatat că pe numele bărbatului este emisă o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare emis de autoritățile germane, începând cu luna iulie 2023, acesta fiind cercetat pentru săvârşirea infracțiunii de omor.

Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Evaluarea Națională. Miercuri – proba la Matematică

Publicat

acum 28 de minute

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Elevii de clasa a VIII-a susțin miercuri proba scrisă la Matematică în cadrul Evaluării Naționale, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Aceștia au avut luni proba la Limba și literatura română.

Elevii din partea minorităților naționale vor participa vineri la proba la Limba și literatura maternă.

Accesul elevilor în unitățile de învățământ sau în centre de examen este permis în intervalul 8:00 – 8:30. Candidații trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valid, precizează reprezentanții ministerului într-un mesaj publicat pe Facebook.

Probele încep la ora 9:00, când elevii primesc broșura cu subiectele.

Pentru fiecare probă scrisă sunt alocate două ore pentru rezolvarea subiectelor (120 de minute), calculate după completarea casetei de identificare.

Publicitate

Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind desfășurarea Evaluării Naționale.

Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 – 16:30 (luni și miercuri), respectiv 8:00 – 14:00 (vineri).

Primele rezultate vor fi afișate (online și în școli/centre de examen) în data de 3 iulie, până la ora 12:00. Ulterior, în intervalul orar 14:00 – 18:00, pot fi vizualizate lucrările scrise și pot fi depuse contestațiile. Acest proces continuă și în zilele de 4 și 5 iulie.

Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestație.

Elevii care depun/transmit contestații completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori.

Rezultatele finale vor fi afișate joi, 10 iulie.

Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Codurile individuale au fost distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Câte pahare de apă ar trebui să bei în zilele caniculare pentru a preveni deshidratarea

Publicat

acum 48 de minute

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Temperaturile ridicate din perioada următoare măresc riscul de deshidratare. Află care sunt semnalele de avertizare ale organismului și ce alimente, alături de cantitatea recomandată de apă, te ajută să te menții bine hidratat, scrie alba24.ro.

Emisiunea „Good Morning America” a invitat-o pe dr. Liz Weinandy, dietetician șef la Centrul Medical Wexner al Universității de Stat din Ohio, pentru a explica ce trebuie să aveți în vedere în cazul deshidratării, scrie Mediafax.

Simptomele deshidratării

Printre semnele deshidratării se numără:

„Dureri de cap sau confuzie, sete extremă, urină foarte închisă la culoare, urinare rară, oboseală, crampe musculare și amețeli.

În cazuri extreme de deshidratare, aceasta poate duce la insolație sau hipertermie (căldură corporală anormal de ridicată)”, explică doctorul.

Publicitate

În ceea ce privește măsurile preventive și menținerea hidratării, Weinandy a spus: „Cel mai bun mod de a evita deshidratarea este să bei înainte de a-ți fi sete”.

„În unele situații, este mai ușor să te deshidratezi, cum ar fi atunci când ești activ la temperaturi ridicate”, a continuat ea.

Câte pahare de apă trebuie să bei în zilele caniculare

Dr. Jennifer Ashton, corespondent medical șef al ABC News, a spus că măsura de apă pe care ar trebui să o consumi zilnic depinde de vârsta, înălțimea și locul în care locuiești.

Majoritatea recomandărilor indică faptul că o femeie sănătoasă, cu greutate și activitate normală, ar trebui să bea aproximativ 2,7 litri de apă pe zi, adică în jur de 11-12 pahare (dacă un pahar are 225 ml).

De asemenea, un bărbat sănătos, cu greutate și activitate normală, ar trebui să consume aproximativ 3,7 litri de apă pe zi, adică în jur de 16 pahare de apă.

„Sistemele proprii ale corpului tău îți vor spune când ai nevoie de mai multă apă, iar acest lucru se numește sete”, a spus Ashton.

„De multe ori, oamenii cred că le este foame, dar de fapt le este sete. Vezi cum funcționează în cazul tău”.

Cele mai eficiente băuturi pentru hidratare, în afară de apă
Deși unele suplimente, cum ar fi pachetele de hidratare care se adaugă în apă, pot fi utile pentru unii, Weinandy a spus că apa rămâne în continuare cea mai bună soluție pentru hidratare.

„Apa este de obicei cea mai bună și potrivită pentru majoritatea oamenilor, cu excepția cazului în care transpiră excesiv, atunci înlocuirea electroliților, cum ar fi potasiul și sodiul, începe să devină mai importantă”, a explicat Weinandy.

„Băuturile sportive și soluțiile de înlocuire a electroliților sunt foarte potrivite în această situație, deși trebuie să rețineți că majoritatea oamenilor nu au nevoie de ele”, adaugă aceasta.

„În ceea ce privește alimentele, majoritatea fructelor și legumelor au un conținut de apă mai mare în comparație cu alte alimente: pepenii, căpșunile, ananasul, castraveții, roșiile și salata verde au un conținut ridicat de apă și pot ajuta la prevenirea deshidratării”, citează Mediafax.

Nutriționista și dieteticiana Maya Feller s-a alăturat miercuri emisiunii „GMA” cu mai multe sfaturi despre alimentele cu conținut ridicat de apă.

Castravetele, care conține 95% apă, este, de asemenea, o sursă bună de fibre, vitamina K și vitamina A, a spus Feller.

Alte alimente cu conținut ridicat de apă includ roșiile, merele, țelina, salata verde, pepenele verde, piersicile și dovleceii.

Cine este expus riscului de deshidratare?

Weinandy a spus că un alt factor de care trebuie să se țină cont este că „anumite grupuri sunt mai expuse riscului de deshidratare”.

„Sugarii, persoanele în vârstă și persoanele care nu pot comunica clar” pot fi mai predispuse la deshidratare, a spus ea. „De asemenea, deshidratarea crește riscul de apariție a pietrelor la rinichi, deoarece urina este mai concentrată”.

Așadar, pentru a preveni efectele negative ale deshidratării, este esențial să consumi suficientă apă și să acorzi atenție semnelor pe care corpul ți le transmite.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Deliciile moldovenești care îți răsfață simțurile: Supa-desert de vară și prânzul memorabil din nordul României

Publicat

acum o oră

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Bucătăria tradițională moldovenească, deși arhaică și rurală, este un adevărat izvor de bunătăți și delicatese extrem de rafinate și delicioase. O parte dintre aceste rețete s-au pierdut de-a lungul timpului și se mai păstrează doar la sate, fiind gătite de femeile în vârstă, scrie ADEVĂRUL.

Bucătăria românească tradițională este un adevărat melanj de influențe și importuri adaptate și reinventate cu o ingeniozitate ieșită din comun, transformate în bunătăți originale care îți lasă gura apă. considerată rurală, robustă, sățioasă, gastronomia moldoveneasca poate uimi prin rafinament și îndrăzneală. Din moși strămoși, pe ambele maluri ale Prutului și ceva mai jos către ținuturile Bahluiului, au luat naștere câteva rețete deosebite care astăzi se prepara tot mai rar. Glorioasa lor amintire dacă se mai păstrează în unele gospodǎrii, așteptând să fie redescoperite și readuse la viață.

Un festival de arome într-o delicatesă de pe ambele maluri ale Prutului

Cine mai știe ce este o „jiandră” sau „geandră” țărănească? Cei mai mulți dintre noi nici măcar nu am auzit de o asemenea denumire. Jiandra țărănească este un preparat culinar care seamănă cu o omletă țărănească, dar mult mai delicios și mai complex. Se prepară în special în Republica Moldova, în zonele sale nordice, dar poate fi întâlnită în diferite variante și denumiri și de cealaltă parte a malurilor Prutului, prin județele românești de la capătul țării. Jiandra este o mâncare sățioasă pentru masa de prânz. Se face ușor și rapid, dacă ai ingredientele potrivite. În primul rând, se folosește aproape jumătate de kilogram de carne de porc, pulpă cu grăsime, dar și ceva cotlet afumat, dacă ne cade în mână.

Carnea se pune la undit în grăsime de pasăre în ceaunul bine încins (putem folosi și tigaia cu ulei de floarea soarelui). Peste carnea rumenită se aruncă rapid o ceapă tăiată mărunt și trei căței de usturoi zdrobiți. Se amestecă bine și se continuă undirea până când ceapa devine translucidă (nu arsă). În același timp, facem o mămăligă moale, celebrul „cir” moldovenesc. După ce am fiert bine „cirul” luăm două pahare de mămăligă moale și turnăm peste carne și ceapă. Amestecăm bine să se omogenizeze. Ne mișcăm repede, batem patru ouă și le răsturnăm peste compoziția anterioară. Amestecăm bine cu brânză de oaie, o mai lăsăm la gătit cinci minute acoperitǎ cu un capac, după care o răsturnam în farfurii, adăugăm verdeață deasupra si e gata de consumat. În județele din nordul României, asemănător jiandrei este un fel de „scrob”, adică ouă bătute în care se pun jumeri sau piept de porc călit cu ceapă, dar și brânză de oaie din belșug.

O savoare moldovenească ce poate fi desert sau ciorbǎ

Publicitate

Un alt preparat moldovenesc inedit este chisăliță de corcodușe, care poate fi considerat supǎ sau desert. Este servit mai ales la prânz, în zilele călduroase de vară. Chisăliță este un cuvânt de origine slavă și înseamnă acru. În estul României se prepară cu din corcodușe coapte.

Se folosește aproximativ jumătate de kilogram de corcodușe. Fructele se spală, se scot  sâmburii și se fierb cam un sfert de oră, până se înmoaie. Apoi se adaugă patru linguri de zahăr și se continuă fierberea încă 10 minute până se mai îngroașă compoziția. Se dă de pe foc și se lasă la răcit. Se servește cu mămăligă rece, ceva mai vârtoasă. Există variante de chisăliță cu prune, la care se adaugă puțin mălai. Alte variante sunt mai lichide sau ca în Republica Moldova, cu multe corcodușe verzi.

Desertul de poveste de pe tărâmuri moldovenești

Delicatese servite după masă sau seara cu un pahar de lapte cald sunt plăcintele învârtite cu sfleclă de zahăr. Se face un aluat din făină, sare, drojdie, ulei și zahăr. Aluatul trebuie să fie gros și se frământă timp de un sfert de ceas până devine elastic.

Placinta cu sfecla si nuca FOTO bunica.md
Placinta cu sfecla si nuca FOTO bunica.md

După aceea se lasă la dospit trei sferturi de oră, timp în care compoziția crește. În timpul ce aluatul dospește ne apucăm de umplutură. Spălăm și curățăm sfecla, o dăm prin răzătoare și o punem la călit în puțin ulei. După ce se caramelizează se adaugă și nuca. Se mai călesc împreună vreo 10 minute. Se adaugă și zahăr dacă mai este nevoie. Umplutura se lasă să se răcească. După ce aluatul a crescut, se iau bucăți din el și se fac bile. Se lasă la odihnit zece minute sub un prosop, iar ulterior se întind cu sucitorul. Fiecare foaie (trebuie să fie foi subțiri) se unge cu ulei și apoi se întinde în formă de dreptunghi. Se pune umplutura pe aproximativ două treimi din suprafața foii și se rulează. Apoi rulourile se dau la cuptorul încins pentru trei sferturi de oră. După ce se scot sunt presărate cu Mac şi lăsate la răcit sub un prosop.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending