Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (316)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME… 

LEGEA LUI MOORE.  Aparţine lui Gordon Moore, cofondator al Intel, şi am întâlnit-o în „Dilema veche” nr. 649 din 2016, într-un articol semnat de Iulian Comănescu. Legea a fost enunţată în 1965  şi are următorul conţinut: „puterea de calcul se dublează la fiecare doi ani şi ar putea deveni inoperantă prin 2021”.  La început, Gordon Moore a spus că,  începând cu 1965, „ numărul de componente din circuitele integrate – tranzistori şi alte componente pe o singură plăcuţă – se va dubla la fiecare an”. Iulian Comănescu adaugă că „ulterior şi-a revizuit predicţia referindu-se la intervale de doi ani, iar de atunci lucrurile au funcţionat cam în ritmul dictat de Moore”; 

ELIMINAREA  TEMPORALITĂŢII. Fenomen sesizat de antropologul Francois Laplantine pe care l-am întâlnit descris de Daniela Micu în revista „Ramuri” nr. 7 din 2016, în eseul „Fotografia ca instrument de creare a unui sistem propriu de traducere a realităţii” : „Percepţia etnografică nu ţine, aşadar, de a vedea, ci de a privi, ceea ce implică viziune şi cunoaştere. Iar această capacitate poate fi mediatizată, diferenţiată, reevaluată sau instrumentată cu ajutorul aparatului foto, de exemplu, sau / şi transpusă în scris. În acest moment, antropologul nu are rolul de a  descrie ceea ce vede în faţa ochilor, asta o poate face orice receptor, ci să privească dincolo de imagine. În momentul în care acesta găseşte o semnificaţie dincolo de imagine, se percepe fenomenul pe care  Laplantine îl numeşte de „eliminare a temporalităţii”. Să vezi dincolo de ceva atât de concret, cum este imortalizarea unei imagini în fotografie, ceea ce implică şi îngheţarea unui anumit moment din timp, implică a avea dezvoltată o calitate tot mai apreciată, dar şi dezbătută, în antropologia actuală – sensibilitatea simţurilor, în cazul nostru, o sensibilitate a vederii”. 

GRUPUL  ARTISTIC  „PROLOG”. Grup constituit în anul 1985 de pictorul Paul Gherasim. În „Dilema veche” nr. 651 din 2016, un membru al grupului, Constantin Flondor, scrie în articolul „Domnul Paul”: „Episodul „Prolog” a depăşit numărul de treizeci de ani. În mai 1985, Paul vine cu gândul de a aduna un grup de pictori în livada înflorită de meri de la Conacul Enescu de la Tescani: „Am zis – mergem într-o livadă, primăvara, să vedem cum înfloresc merii. Şi ne-am trezit în livadă dimineaţa. Ne-am trezit cu albinele. Era prima  grădină, ca la facerea lumii. Mărul e simbol al Raiului. Am fost martori la ce vedem, fără a şti ce va ieşi din asta.” Cum de a fost posibilă longevitatea unei asemenea grupări? Înţelepciunea lui Paul a fost determinantă. Blândeţe şi intransigenţă, suflu mereu viu, prevedere. „Prologul” nu avea şi nu are program.

În acelaşi număr al revistei „Dilema veche”, Petre Guran, în eseul „Pelerini la poarta raiului: regina Ana şi Paul Gherasim”, spune despre grupul „Prolog” şi mentorul lui: „Strategia pe care a ales-o pentru a-şi îndeplini misiunea oarecum secretă a produs cea mai interesantă şi profundă mişcare artistică din a doua jumătate a secolului XX, grupul artistic „Prolog”, pornit în căutarea, întâi la nivelul picturii de şevalet, apoi şi prin alte tehnici, a acelei expresii estetice care să exprime, cu instrumentele conceptuale ale modernismului, universul intelectual al civilizaţiei tradiţionale româneşti”. 

Publicitate

PROIECTUL DONQUIJOTESC  ALEXANDRU ODOBESCU. L-am întâlnit enunţat de Liviu Papadima în articolul „Un decalog sau mai multe?” din „Dilema veche” nr. 640 din 2016: „Alexandru  Odobescu, unul dintre intelectualii de marcă din perioada de care mă ocup prioritar ca profesor universitar, a lansat încă din tinereţe, în articolul „Viitorul artelor în România”, un proiect donquijotesc. El era convins că cea mai bună soluţie de a da consistenţă creaţiei culturale autohtone, abia intrată în arena modernităţii, ar fi fost racordarea acesteia la valorile culturii  antice. Îndemnul odobescian a rămas, practic, fără ecou. Lumea românească era mult prea grăbită să se descotorosească de handicapurile tardivităţii, pentru a ţine seama de asemenea „fantezii”. 

COMPLEXUL  CHIŢCANULUIL-am întâlnit descris în eseul „Stefan Augustin Doinaş la Editura Academiei”, scris de Maria-Ana Tupan şi publicat în „Contemporanul – ideea europeană”  nr. 12 (777) din 2016: „ Povestea unor şoareci chiţcani din savana africană, nu văzută, ci auzită, deoarece nu am tăria de tristă reputaţie de a urmări Animal Planet, îmi pare vrednică de o grăitoare parabolă a stării de lucruri din istoria recentă a României. Aceste mărunte creaturi îşi creează un spaţiu menit supravieţuirii, cu pârtii croite prin iarbă, al cărui desen e un labirint doar de el ştiut. Îndeajuns de extins pentru a-şi găsi hrana, acesta e şi suficient de încurcat pentru a deruta prădătorii. Până într-o zi când ierburile au fost cuprinse de flăcările unui incendiu spontan. Capcani în labirint, chiţcanii se învârteau la nesfârşit în el, înăbuşiţi de fum şi carbonizaţi, dar nu înainte de a vedea arcuindu-se deasupra lor trupurile mlădioase ale zebrelor, antilopelor, gazelelor şi altor vietăţi ale savanei care au reuşit să fugă de dezastru alegându-şi liber calea.

            O scrisoare a unui scriitor reîntors în România după mulţi ani petrecuţi în străinătate, în care se plânge de faptul că e marginalizat de grupul din jurul revistei locale, îmi demonstrează că în viaţa noastră literară încă mai există  complexul chiţcanului  din vremea labirintului comunist. Puterea îşi asigura atunci controlul asupra tuturor cărărilor vieţii publice: dacă porneai pe traseul plan editorial, la capăt ameninţa cu sabia lui Damocles epurarea de la Ministerul Culturii. Dacă ajungeai în bun de tipar, şi acesta era avizat de oamenii Ministrului Dulea. Dacă totuşi reuşeai, deşi neagreat de putere, să publici cartea, existau două posibilităţi: să fie topită sau să fie interzis autorul. Persoana dispărea din punct de vedere civil, iar numele său era şters din cartea vieţii publice. Stăpână peste labirint, puterea s-a văzut confruntată într-o zi cu un incendiu: nu, nu a fost vorba de o revoluţie politică în deplinătatea cuvântului, ci de globalizare. Micul labirint controlat a devenit parte a unor structuri politico-administrative transfrontaliere a căror lege are prioritate, ca şi a lumii academice internaţionale şi a sferei discursului concentrică planetei. Ce importanţă mai are o politică locală de tabuuri mafiote când un autor poate publica pe câteva continente într-un singur an? El rămâne însă fără îndoială cu gustul amar al circumstanţei de a fi salvat de străini sau, precum confratele meu într-ale scrisului, de a se regăsi printre străini când credea că s-a întors acasă” 

POST – ADEVĂRUL.   Teodor Tiţă, în eseul „Surf prin post-adevăr” ( vezi „Dilema veche” nr. 671 din decembrie2016), explică acest concept: „Post-adevărul e victoria emoţiei asupra faptelor. E triumful ostentativ al eului subiectiv asupra obiectivităţii. E lene intelectuală, e nerăbdare, intoleranţă, oboseală ontologică şi dorinţă de răzbunare. E simptomul universal al inabilităţii de a atribui tehnologiei conştiinţă sau de a recunoaşte că aşa ceva nu este posibil. Pentru că post-adevărul, în sensul care i-a fost descoperit şi atribuit în 2016, nu este posibil fără tehnologie. (…) În post-adevăr, oricine îşi poate crea o realitate suportabilă. Reţeta are termen de garanţie şi, ca orice produs bine gândit, o să ai nevoie de o altă reţetă pentru o altă realitate peste câteva zile sau luni”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO&VIDEO: Elevii Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi”, mărturisitori ai credinței prin milostenie și colind. Acțiune caritabilă la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani

Publicat

Publicitate

În preajma Sărbătorilor de iarnă și a marii sărbători a Nașterii Domnului în Betleem, un grup de elevi ai Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi” din Botoșani a oferit un exemplu de solidaritate, empatie și implicare civică.

Elevi din clasele a IX-a și a X-a, coordonați de profesorii de religie Mariana Fortoeș și Ionela Apăchiței, alături de părintele Marius Ciobanu, parohul Bisericii „Sfântul Apostol Andrei și Sfântul Nectarie”, au desfășurat o acțiune caritabilă la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani. Activitatea s-a desfășurat în secțiile Pediatrie și Chirurgie, unde tinerii au împărtășit un strop de speranță, bucurie și mângâiere copiilor internați și mamelor acestora, vestind Nașterea lui Hristos. Acțiunea desfășurată demonstrează că spiritul sărbătorilor înseamnă, înainte de toate, dăruire, compasiune și apropiere față de cei aflați în nevoie.

Cu emoție și sinceritate, elevii au colindat și au oferit pachete pregătite cu grijă, aducând atmosfera sărbătorilor în saloanele spitalului. Gestul lor a fost primit cu recunoștință atât de beneficiari, cât și de personalul medical, care a apreciat inițiativa și implicarea tinerilor.

La finalul activității, elevii și-au exprimat dorința ca această experiență să devină o tradiție și să fie reluată și în anii următori. Organizatorii adresează mulțumiri conducerii și personalului Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” pentru deschiderea și sprijinul acordat.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani marchează un an de la reinaugurare cu deschiderea Sălii Studio

Publicat

Publicitate

La exact un an de la momentul reinaugurării clădirii Teatrului „Mihai Eminescu”, instituția de cultură din Botoșani pregătește un nou eveniment de referință: deschiderea oficială a Sălii Studio cu premiera spectacolului „Tipografic majuscul”, adaptare după un text de Gianina Cărbunariu.

Evenimentul va avea loc în data de 21 decembrie 2025, la exact un an distanță de la marea reinaugurare, la care partener oficial și sponsor principal a fost Grup Eta Botoșani.

Ne dorim ca Sala Studio să devină un laborator de emoții, idei și întâlniri memorabile, iar fiecare spectacol să fie o punte între scena noastră și sufletul dumneavoastră.

Succesul și dezvoltarea continuă a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani nu ar fi posibile fără sprijinul partenerilor de încredere.

Grup Eta Botoșani își reconfirmă statutul de partener fidel și sponsor al teatrului, susținând, la fel ca la marea reinaugurare a clădirii, și acest nou capitol.

De această dată, partenerilor li se alătură și Restaurantul NOD House, contribuind la reușita acestui eveniment cultural major.

Publicitate

               „Deschiderea Sălii Studio, la un an de la revenirea acasă, înseamnă nu doar o nouă scenă, ci și o promisiune pentru viitorul teatrului botoșănean: acela de a oferi o diversitate de experiențe artistice. Le mulțumim partenerilor noștri, Grup Eta Botoșani și Restaurantului NOD House, pentru că ne sunt alături în demersul de a aduce arta mai aproape de comunitate,” a declarat Alexandru Vasilachi, managerul Teatrului „Mihai Eminescu”.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (413)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DICȚIONAR SPECIAL

„ADEVĂRATA POEZIE!”: Exclamaţia aparţine lui Delavrancea, iar contextul în care a fost pronunţată este descris de criticul literar Constantin Cubleşan în revista „Cafeneaua literară” nr. 1 din 2023: „Tânărul Delavrancea a scris şi el versuri, pe care le-a adunat într-o plachetă: „Poiana lungă”. În zilele când volumul a ajuns în vitrina unei librării din Bucureşti, în „Convorbiri literare” au apărut câteva poezii de Eminescu. Citindu-le, Delavrancea a exclamat: ACEASTA E ADEVĂRATA POEZIE. Şi s-a dus şi şi-a retras volumul de peste tot. Aşa că, doamna Emilia Şt. Milicescu, care a îngrijit ediţia de „Opere” Delavrancea, a umblat ani de zile ca să poată găsi placheta. A găsit, în fine un exemplar, pe undeva, singurul care există acum în Biblioteca Academiei”.

 

MANGAFAUA: Scrie Ioan Holban (vezi „România literară” nr. 12 – 13 din 2023) într-o cronică la volumul lui Horia Gârbea „Zuliari şi mangafale. Viaţa fascinantă a personajelor” (Editura „Neuma”, Cluj-Napoca, 2023): „Mangafaua, aflăm de la Horia Gârbea, nu e doar în „indementicabilul bilet” al Miţei din „D`ale carnavalului”, ci un personaj frecvent în literatura română, „plină de mangafale care îşi suportă condiţia cu înţelepciune”. La Camil Petrescu, de exemplu, la Mateiu I. Caragiale, Bacalbaşa, G. Călinescu, Ionel Teodoreanu, Petru Dumitriu, G. Brăiescu şi Al. Cazaban: mangafalele sunt fixate în umor, care e şi „la qualite maîtresse” a scrisului lui Horia Gârbea, prin simpla evocare a înţelesului originar al termenului: turcescul MANKAFA, adică greu de cap, lipsit de inteligenţă.”

 

Publicitate

INVAZIA NISIPULUI: Concept artistic ce aparţine regizorului Dragoş Golgoţiu bazat pe credinţa sa că: 1. „peste toate o lopată de ţărână se depune”; 2. „imaginarul, obiectele, emoţiile… toate sunt supuse fanării invaziei nisipului”. El realizează, în 2018, la 40 de ani de la debut, în foaierul Teatrului Odeon, expoziţia „Camera de nisip – spectacole, desene, obiecte, prieteni”. Dana Pocea, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2023, explică: „Nisipul, în accepţiunea sa, este perceput şi interpretat ca echivalent al obliterării”.

 

ESTETICA GOTICĂ: Concept asociat subculturii care a proliferat peste tot. L-am găsit descris de Alexandru Călinescu în articolul „Vampiri şi strigoi în Rusia lui Putin” din „România literară nr. 23 – 24 din 2 iunie 2023: „Fiinţa umană este devalorizată, apare ca insignifiantă. Binele şi răul se echivalează, absenţa judecăţii morale face loc cultului forţei. Toate acestea sunt simptome clare ale crizei raţionalismului şi ale neîncrederii în valorile civilizaţiei. Situaţia nu este specifică doar Rusiei şi o serie de autori (printre ei, Umberto Eco), au arătat că e vorba de un fenomen global, observabil în literatură, în cinema, în serialele de televiziune, în jocurile video etc. Monstrul a ajuns să fie eroul timpului nostru, iar vampirul noul ideal estetic. Vampirii de azi sunt frumoşi, atrăgători, eleganţi, rafinaţi, au puteri magice care îi fac invulnerabili şi, mai ales, încarnează visul cel mai îndrăzneţ şi mai fascinant al omenirii: sunt nemuritori. În universul gotic, omul este o simplă pradă pentru creaturile non-umane”.

 

 

METAFORA CARULUI PENTRU SUFLET: Aparţine lui Platon şi am găsit-o reluată de Nicuşor Deciu în eseul său „Originalitatea concepţiei despre suflet în ortodoxie” din „Lumina” nr. 104(5319) din 9 iunie 2023. Reprezintă un mit platonician şi înfăţişează originea şi constituţia sufletului. Spune Platon: „Sufletul se aseamănă unui car înaripat tras de doi cai şi conduşi de un vizitiu. Unul dintre cai este de soi ales şi bun şi, de aceea, urmează ascultător îndemnurile vizitiului, pentru a trage carul înaripat spre spaţiul ceresc al ideilor eterne, unde sălăşluiesc Adevărul şi Frumosul în sine. Al doilea bidiviu este opusul celui dintâi, este neascultător şi de neam prost, drept care vizitiul se străduieşte să-l facă cu de-a sila să meargă pe calea ce duce în sus. Vizitiul este MINTEA (NOUS), partea aleasă a laturii raţionale care îndreaptă carul cu cai spre contemplaţiile de deasupra bolţii cereşti. Însă se întâmplă uneori ca vizitiul să nu izbutească să strunească bidivii carului (MÂNIA şi POFTA) şi atunci sufletul îşi pierde aripile, cade într-un trup muritor şi ia chip de vieţuitor pământesc”.

 

PARADOXUL LENEŞULUI PRODUCTIV: Aparţine scriitorului britanic Tom Hodgkinson (vezi „Ghidul leneşului. Mic tratat pentru leneşi rafinaţi”). Filosofia lui, în cărţile şi articolele sale publicate, este a unei abordări relaxate a vieţii. L-am găsit explicat de Ciprian Măceşaru în eseul său „Munca leneşului” din „Dilema veche” nr. 1004 din 6-12 iulie 2023: „Dulcea leneveală a gânditorului este în fond felul în care acesta munceşte, căci „răgazul” – scrie Andrei Pleşu – e valorificarea intensă a nonactivităţii, fiindcă „individul invizibil” poate fi pus la treabă doar dacă „individul vizibil” leneveşte”. Continuă Ciprian Măceşaru: 1. „dar pentru a putea lenevi productiv, individul trebuie să fie singur”; 2. „singurătatea acţionează în două direcţii, te îndepărtează de ceilalţi, dar te şi apropie de tine însuţi”.

 

MIRABILA CLEPSIDRĂ: Metafora aparţine lui Valeriu Stoica şi am întâlnit-o în eseul său „Mirabila clepsidră” din „Dilema veche” nr. 1005 din 13-19 iulie 2023. Ea pleacă de la constatarea că elemente din viaţa juridică şi chiar teme de drept au fost reflectate în operele literare. Explică autorul: „Ceea ce se scurge prin fanta care desparte cele două spaţii ale clepsidrei este altceva decât materia fragmentată în cristale de nisip. Este însăşi viaţa. Adunată în materia vie a cuvintelor, care-şi schimbă veşmintele în trecerea dintr-un spaţiu în altul. Măsură a timpului, trecerea este şi un proces de metamorfoză. Veşmintele literare se transformă în veşminte juridice, iar acestea devin din nou veşminte literare odată cu fiecare întoarcere a clepsidrei. Sămânţa vieţii încolţeşte când în cuvintele literaturii, când în cuvintele dreptului. Sintagmele LITERATURA DREPTULUI şi DREPTUL LITERATURII exprimă tocmai această metamorfoză, care i-a fascinat atât pe scriitori cât şi pe jurişti. Mirabila clepsidră a literaturii şi a dreptului îşi dezvăluie astfel legătura de rudenie cu MIRABILA SĂMÂNŢĂ a lui Lucian Blaga”.

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănenii de la Asociația „Arlechin” Săveni duc spiritul Crăciunului tradițional la Ankara. Festivalul „Datini din Străbuni”, pe 20 și 21 decembrie

Publicat

Publicitate

Spiritul Crăciunului tradițional din nordul Moldovei trece granițele României și ajunge, zilele acestea, în inima Turciei. Artiștii din județul Botoșani au plecat astăzi spre Ankara, unde vor reprezenta România în cadrul Festivalului „Datini din Străbuni – România”, programat pentru 20 și 21 decembrie 2025.

Evenimentul este realizat de Asociația de Prietenie Interculturală Româno–Turcă Ankara (ARKADD), în parteneriat cu Asociația Societatea Cultural-Artistică „Arlechin” – Săveni, cu sprijinul Ambasada României în Republica Turcia. Festivalul va avea loc la Muzeul și Parcul de Istorie al Turciei, în zona Bağlıca – Etimesgut, Ankara, între orele 13:00 și 19:00, cu acces gratuit pentru public.

Publicul turc și comunitatea românească din Turcia vor avea ocazia să descopere o veritabilă panoramă a tradițiilor de iarnă din județul Botoșani: colinde autentice, dansuri ritualice, jocuri cu măști, teatru popular și muzică folclorică. Artiștii provin din Săveni, George Enescu, Dorohoi, Curtești, Coșula, Havârna și Darabani, alături de invitați din alte zone ale României.

Momentele centrale ale programului vor fi susținute de Ansamblul „Vlăstarele lui Enescu” din Dorohoi, coordonat artistic de Alin Chiorescu, Grupul vocal Săveni, coordonat de Eftime Ionel, precum și Grupul de colindători „Curteștenii”. Lor li se alătură soliștii invitați Marian Moroșanu, Miruna Văcăreanu, Elena Isabela Strachinariu, Ioana State, Mihai Zancanu și Alina Sîrbu.

Programul artistic cuprinde Urătura tradițională, colinde românești, Jocul Ursului, Jocul Caprei, Dansul Căiuților, Dansul Căpitaniilor și al Domnișoarelor, Dansul Măștilor și Sorcova, într-un spectacol care reconstituie simbolic trecerea dintre ani, ideea de reînnoire, belșug și solidaritate comunitară. Coordonatorul artistic al delegației este Bianca Chiorescu, director al Departamentului Artele Spectacolului din cadrul Asociației Arlechin Botoșani.

Directorul executiv ARKADD, Adina Vasilica Çelik, subliniază emoția cu care este așteptat acest eveniment: „An de an așteptăm cu emoție colindătorii României, pentru că ei aduc cu ei nu doar cântece și obiceiuri, ci sufletul și lumina Crăciunului românesc. Ne dorim ca «Datini din Străbuni – România» să devină o tradiție anuală și un reper al prieteniei româno–turce.”

Publicitate

La rândul său, directorul executiv al Asociației Arlechin Botoșani, Damean Flavius Alin, a explicat cât de important este acdest schimb cultural care este evidențiat prin acest proiect: „Pentru Asociația Arlechin, cultura este un instrument de dialog și dezvoltare comunitară. Aducerea tradițiilor românești de Crăciun la Ankara este rezultatul unui parteneriat construit pe încredere și respect reciproc.”

Festivalul „Datini din Străbuni – România” pare să fie mai mult decât un spectacol folcloric: este un demers de diplomație culturală și de promovare a patrimoniului cultural imaterial românesc, prin care Botoșaniul devine încă o dată ambasador al tradițiilor autentice pe scena internațională.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending