Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (314)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu scriitoarea  Clara Uson, autoarea romanului „Fiica Estului”. Reţinem: 1. „În ce mă priveşte, nu cred că am dat vreodată textul perfect; prin urmare, cu fiecare text nou, cu fiecare carte nouă încerc să scriu şi mai bine”; 2. „…am intenţionat să fiu mai mult decât epică în ceea ce am scris. Ştiu că o asemenea ţintă este foarte ambiţioasă. Dar am considerat că trebuie să încerc să fac ceva mai mult decât să povestesc; 3. „Un scriitor poate să pună, într-un discurs coerent, suficient de multe detalii despre contradicţiile naturii umane”; 4. „Scriitorii nu scriu despre ceva totalmente rău sau totalmente bun. Scriitorii nu sunt sau nu trebuie să fie în primul rând profesori de etică. Alb şi negru. Nu”; 5. „A fi scriitor este despre ceea ce e la mijloc, despre spaţiile acestea intermediare dintre alb şi negru, atât de generoase. Viaţa e gri şi despre această viaţă, despre acest gri scriu astăzi scriitorii”; 6. „Cehov, un scriitor de care mă simt, şi afectiv, foarte apropiată, a fost acuzat de către unii dintre contemporanii săi că textele sale „nu au morală”, că nu sunt morale. Cred că nici nu e nevoie. Nu trebuie să judeci, să dai sentinţe; trebuie doar să spui, să povesteşti”; 7. „O lecţie importantă pe care o învăţăm din istorie este aceea că nu învăţăm mai nimic din istorie”; 8. „Istoria poate fi manipulată pentru a inocula ură şi teamă”; 9. „Scriitorii, poeţi sau prozatori, pot face oamenii să înţeleagă mai bine ceea ce trăiesc şi îi pot apropia unii de alţii”;

Adrian Mureşan, în „Dilema veche” nr. 783 din 2019,  reia un sfat al lui Nicolae Steinhardt către ucenicul său Radu Săplăcan: „Fiţi deci tare pe avantajoasa poziţie adoptată. Nu vă lăsaţi amăgit şi tulburat de enunţări tăioase. Obrăznicia nu-i recomandabilă în viaţa de toate zilele.  Acolo-s bune respectul, cuviinţa, amabilitatea. În domeniul ideilor nu-i aşa: aici rostirile şi sloganele găunoase va să fie – cu hotărâre şi necruţare – înfruntate, ba, de este trebuinţă, demascate, despicate, spintecate, ca balaurii; pulverizate…” ( vezi Nicolae Steinhardt, „Escale în timp şi spaţiu, Polirom, 2010); 

Ca un mare consumator de lactate, dar şi fiindcă ne aflăm în anul omagierii satului românesc, nu puteam să nu apreciez articolul lui Lorin Niculae, intitulat „Vacile”. Scris în urma unei discuţii cu Jozsef Banyasz, ţăran cu studii superioare de teologie din Suseni şi hotărât să crească vaci, merită să reţinem: 1. „Ţăranul avea satisfacţia recoltei doar după ce muncise din greu pentru ea. În ceea ce mă priveşte, eu sunt un ţăran leneş, care foloseşte tot felul de scurtături: am aspirator ca să urc fânul, am termometre,  malaxoare electrice, calorifere şi Internet. Cu toate acestea, să creşti vaci nu este foarte uşor: trebuie să te scoli din pat în fiecare dimineaţă la 5, să le duci apă, indiferent dacă este vacanţă sau duminică, trebuie să te trezeşti noaptea, dacă latră câinele, să nu vină lupul sau ursul, trebuie să aduni bălegarul, ca să le asiguri un mediu curat…”; 2. „Sunt foarte inteligente vacile, dar încă nu le-am putut învăţa la litieră…Iarba pe care o mănâncă trebuie să fie bună, pentru a fi fericite…”; 3. „O vacă dintr-o fermă îşi merită furajarea continuă pentru că dă suficient lapte, la fel ca omul care, muncind eficient, îşi merită salariul. Însă a da lapte într-o fermă de ciment, fără a simţi iarba sau soarele, comunicând doar cu o mulgătoare electrică, este ca şi când ai lucra nemişcat într-un birou, ai interacţiona doar cu un ecran…”; 4. „La vacă şi la om, deopotrivă, calitatea vieţii înseamnă să trăieşti în armonie cu natura, controlând-o fără a o înjosi, înseamnă să te poţi baza pe cei din jurul tău, să ai prieteni, afecţiune, să iubeşti şi să fii iubit, să fii apreciat şi să ai stimă de sine”; 

„Contemporanul – ideea europeană” nr. 2 din 2019 şi-a pus toate paginile la dispoziţia unei idei: omagierea directorului său, Nicolae Breban, la împlinirea vârstei de 85 de ani.  Reţinem din interviul pe care îl acordă Mihaelei Helmis: 1. „Toată tinereţea mea împreună cu prietenul meu cel mai apropiat, singurul meu egal în literatura română de astăzi, Nichita Stănescu, noi doi ne-am petrecut serile şi nopţile nu numai în discuţii, ci şi în lupte ca să convingem”; 2. „Eu sunt un constructor, romanul e o construcţie, una din cele mai teribile în afară de sistemele filosofice, o construcţie în care literatura română e foarte, foarte slabă”; 3. „După părerea mea Balzac a propus o lume, iar Stendhal a fost primul mare psiholog al romanului mondial”; 4. „…mi-am găsit propriile mele teme. De fapt, era o singură temă, pe care eu o numesc temă obsesivă, pentru care am fost şi atacat sub comunism enorm, tema relaţia între stăpân şi sclav, între stăpân şi serv. După 20 de ani am descoperit această temă în „Fenomenologia spiritului” de Hegel. Apoi am descoperit-o la Dostoievski şi la câţiva, foarte puţini. În câteva piese de Shakespeare, de pildă. Deci, asta a fost tema mea ax, cum îi zic eu, axul întregii mele opere până astăzi”; 5. „Am încercat să înţeleg cel mai mare fenomen cultural al Europei, Renaşterea, pe care, din păcate, cultura română şi românii n-au trăit-o; cultura română nu-i îmbibată, nu-i fundată de Renaştere, de aceea unii vorbesc de lipsa de organicitate a culturii noastre şi de tentaţia spre imitaţie”

Publicitate

Tudor Nedelcea, în „Lumina literară şi artistică” nr. 5(26) din 2016, despre Marin Sorescu: „…a fost directorul Editurii „Scrisul Românesc” (1990-1996), eu fiindu-i subaltern. Avea, într-adevăr, geniu. Era introvertit, timid. Sub modestia sa de origine ţărănească, era un OM, drept, cu drag de Dumnezeu (a reparat, cu ajutorul lui IPS Nestor, biserica din satul său natal, Bulzeşti), om ce-şi iubea sincer confratele, chiar şi pe cei care i-au făcut mult rău (şi nu sunt puţini), trei scriitori reclamându-l Academiei Suedeze spre a-l deposeda de Premiul Nobel, pe care-l merita pe deplin. A fost poet, prozator, dramaturg, eseist, critic şi istoric literar, traducător, pictor. Îşi iubea cu sinceritate ţara, valorile cultural naţionale, pe creatorii acestora. Ca ministru al culturii, auzind că la Târgu Jiu vântul şi viscolul au doborât un copac pe un scaun din Ansamblul „Brâncuşi”, a plecat imediat în Gorj, pe o vreme total nefavorabilă, spre a lua măsurile de rigoare. Avea mult umor, preţuia ţăranul, de la care a cules atâtea întâmplări pentru ciclul „La Lilieci”. Merita mai multă consideraţie din partea confraţilor (a fost nevoit să-şi dea demisia din Uniunea Scriitorilor);

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending