Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (314)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu scriitoarea  Clara Uson, autoarea romanului „Fiica Estului”. Reţinem: 1. „În ce mă priveşte, nu cred că am dat vreodată textul perfect; prin urmare, cu fiecare text nou, cu fiecare carte nouă încerc să scriu şi mai bine”; 2. „…am intenţionat să fiu mai mult decât epică în ceea ce am scris. Ştiu că o asemenea ţintă este foarte ambiţioasă. Dar am considerat că trebuie să încerc să fac ceva mai mult decât să povestesc; 3. „Un scriitor poate să pună, într-un discurs coerent, suficient de multe detalii despre contradicţiile naturii umane”; 4. „Scriitorii nu scriu despre ceva totalmente rău sau totalmente bun. Scriitorii nu sunt sau nu trebuie să fie în primul rând profesori de etică. Alb şi negru. Nu”; 5. „A fi scriitor este despre ceea ce e la mijloc, despre spaţiile acestea intermediare dintre alb şi negru, atât de generoase. Viaţa e gri şi despre această viaţă, despre acest gri scriu astăzi scriitorii”; 6. „Cehov, un scriitor de care mă simt, şi afectiv, foarte apropiată, a fost acuzat de către unii dintre contemporanii săi că textele sale „nu au morală”, că nu sunt morale. Cred că nici nu e nevoie. Nu trebuie să judeci, să dai sentinţe; trebuie doar să spui, să povesteşti”; 7. „O lecţie importantă pe care o învăţăm din istorie este aceea că nu învăţăm mai nimic din istorie”; 8. „Istoria poate fi manipulată pentru a inocula ură şi teamă”; 9. „Scriitorii, poeţi sau prozatori, pot face oamenii să înţeleagă mai bine ceea ce trăiesc şi îi pot apropia unii de alţii”;

Adrian Mureşan, în „Dilema veche” nr. 783 din 2019,  reia un sfat al lui Nicolae Steinhardt către ucenicul său Radu Săplăcan: „Fiţi deci tare pe avantajoasa poziţie adoptată. Nu vă lăsaţi amăgit şi tulburat de enunţări tăioase. Obrăznicia nu-i recomandabilă în viaţa de toate zilele.  Acolo-s bune respectul, cuviinţa, amabilitatea. În domeniul ideilor nu-i aşa: aici rostirile şi sloganele găunoase va să fie – cu hotărâre şi necruţare – înfruntate, ba, de este trebuinţă, demascate, despicate, spintecate, ca balaurii; pulverizate…” ( vezi Nicolae Steinhardt, „Escale în timp şi spaţiu, Polirom, 2010); 

Ca un mare consumator de lactate, dar şi fiindcă ne aflăm în anul omagierii satului românesc, nu puteam să nu apreciez articolul lui Lorin Niculae, intitulat „Vacile”. Scris în urma unei discuţii cu Jozsef Banyasz, ţăran cu studii superioare de teologie din Suseni şi hotărât să crească vaci, merită să reţinem: 1. „Ţăranul avea satisfacţia recoltei doar după ce muncise din greu pentru ea. În ceea ce mă priveşte, eu sunt un ţăran leneş, care foloseşte tot felul de scurtături: am aspirator ca să urc fânul, am termometre,  malaxoare electrice, calorifere şi Internet. Cu toate acestea, să creşti vaci nu este foarte uşor: trebuie să te scoli din pat în fiecare dimineaţă la 5, să le duci apă, indiferent dacă este vacanţă sau duminică, trebuie să te trezeşti noaptea, dacă latră câinele, să nu vină lupul sau ursul, trebuie să aduni bălegarul, ca să le asiguri un mediu curat…”; 2. „Sunt foarte inteligente vacile, dar încă nu le-am putut învăţa la litieră…Iarba pe care o mănâncă trebuie să fie bună, pentru a fi fericite…”; 3. „O vacă dintr-o fermă îşi merită furajarea continuă pentru că dă suficient lapte, la fel ca omul care, muncind eficient, îşi merită salariul. Însă a da lapte într-o fermă de ciment, fără a simţi iarba sau soarele, comunicând doar cu o mulgătoare electrică, este ca şi când ai lucra nemişcat într-un birou, ai interacţiona doar cu un ecran…”; 4. „La vacă şi la om, deopotrivă, calitatea vieţii înseamnă să trăieşti în armonie cu natura, controlând-o fără a o înjosi, înseamnă să te poţi baza pe cei din jurul tău, să ai prieteni, afecţiune, să iubeşti şi să fii iubit, să fii apreciat şi să ai stimă de sine”; 

„Contemporanul – ideea europeană” nr. 2 din 2019 şi-a pus toate paginile la dispoziţia unei idei: omagierea directorului său, Nicolae Breban, la împlinirea vârstei de 85 de ani.  Reţinem din interviul pe care îl acordă Mihaelei Helmis: 1. „Toată tinereţea mea împreună cu prietenul meu cel mai apropiat, singurul meu egal în literatura română de astăzi, Nichita Stănescu, noi doi ne-am petrecut serile şi nopţile nu numai în discuţii, ci şi în lupte ca să convingem”; 2. „Eu sunt un constructor, romanul e o construcţie, una din cele mai teribile în afară de sistemele filosofice, o construcţie în care literatura română e foarte, foarte slabă”; 3. „După părerea mea Balzac a propus o lume, iar Stendhal a fost primul mare psiholog al romanului mondial”; 4. „…mi-am găsit propriile mele teme. De fapt, era o singură temă, pe care eu o numesc temă obsesivă, pentru care am fost şi atacat sub comunism enorm, tema relaţia între stăpân şi sclav, între stăpân şi serv. După 20 de ani am descoperit această temă în „Fenomenologia spiritului” de Hegel. Apoi am descoperit-o la Dostoievski şi la câţiva, foarte puţini. În câteva piese de Shakespeare, de pildă. Deci, asta a fost tema mea ax, cum îi zic eu, axul întregii mele opere până astăzi”; 5. „Am încercat să înţeleg cel mai mare fenomen cultural al Europei, Renaşterea, pe care, din păcate, cultura română şi românii n-au trăit-o; cultura română nu-i îmbibată, nu-i fundată de Renaştere, de aceea unii vorbesc de lipsa de organicitate a culturii noastre şi de tentaţia spre imitaţie”

Publicitate

Tudor Nedelcea, în „Lumina literară şi artistică” nr. 5(26) din 2016, despre Marin Sorescu: „…a fost directorul Editurii „Scrisul Românesc” (1990-1996), eu fiindu-i subaltern. Avea, într-adevăr, geniu. Era introvertit, timid. Sub modestia sa de origine ţărănească, era un OM, drept, cu drag de Dumnezeu (a reparat, cu ajutorul lui IPS Nestor, biserica din satul său natal, Bulzeşti), om ce-şi iubea sincer confratele, chiar şi pe cei care i-au făcut mult rău (şi nu sunt puţini), trei scriitori reclamându-l Academiei Suedeze spre a-l deposeda de Premiul Nobel, pe care-l merita pe deplin. A fost poet, prozator, dramaturg, eseist, critic şi istoric literar, traducător, pictor. Îşi iubea cu sinceritate ţara, valorile cultural naţionale, pe creatorii acestora. Ca ministru al culturii, auzind că la Târgu Jiu vântul şi viscolul au doborât un copac pe un scaun din Ansamblul „Brâncuşi”, a plecat imediat în Gorj, pe o vreme total nefavorabilă, spre a lua măsurile de rigoare. Avea mult umor, preţuia ţăranul, de la care a cules atâtea întâmplări pentru ciclul „La Lilieci”. Merita mai multă consideraţie din partea confraţilor (a fost nevoit să-şi dea demisia din Uniunea Scriitorilor);

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Sărbătoarea Botezului Domnului, cinstită cu evlavie de sute de credincioși la Biserica „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal

Publicat

Publicitate

Românii creștin-ortodocși prăznuiesc în fiecare an, la 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, în ziua praznicului, în toate bisericile ortodoxe are loc sfințirea apelor.

La Biserica „Sfântul Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal, Botoșani, sute de credincioși au participat la slujbele dedicate Bobotezei. Sfânta Liturghie a fost urmată de Slujba Sfințirii Mari a Apei, cunoscută de credincioși drept Aghiasma Mare. În predica sa, părintele paroh Emanoil-Vasile Crețu a vorbit despre momentul în care Hristos S-a arătat lumii, subliniind semnificația profundă a acestei sărbători pentru viața creștină.

Aghiasma Mare este considerată deosebită prin puterea ei de binecuvântare, lucru arătat chiar în rugăciunile rostite la sfințire, care vorbesc despre curățirea sufletului și a trupului, despre vindecare, ocrotire și sfințirea caselor. Tradiția Bisericii arată că agheasma mare se consumă dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură, timp de opt zile, începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. După această perioadă, apa sfințită se poate lua doar cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Biserica și curtea lăcașului de cult au fost neîncăpătoare. Credincioșii s-au rugat pentru sănătate și protecție divină, iar momentul sfințirii apei a fost unul deosebit de emoționant. Din biserică, preotul și credincioșii au ieșit în curte, unde fusese pregătită o cruce de gheață, decorată cu tricolorul. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul bisericii, contribuind la atmosfera de solemnitate.

În timpul slujbei, momentul evocării Botezului Domnului când, potrivit Scripturii, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel, a fost marcat simbolic prin eliberarea mai multor porumbei albi, spre emoția celor prezenți, care au rostit din inimă „Chiraleisa”.

După sfințirea apei, a avut loc o procesiune în jurul bisericii, timp în care a fost cântat troparul sărbătorii. La final, părintele Vasile Crețu a oferit credincioșilor îndrumări legate de folosirea cu respectul cuvenit a Aghiasmei Mari. Oamenii au așteptat în ordine pentru a lua apa sfințită și a o duce la casele lor.

Publicitate

Boboteaza, numită în greacă Teofanie sau Epifanie, înseamnă „Arătarea Domnului” și este sărbătorită la 6 ianuarie atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică. Sărbătoarea încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoarea Botezului Domnului, trăită cu evlavie în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” Bașeu-Hudești

Publicat

Publicitate

În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, comunitatea Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Bașeu-Hudești a fost implicată într-o serie de activități religioase, marcate de participarea activă a credincioșilor și de respectarea tradițiilor bisericești.

Potrivit părintelui paroh  Ioan Pușcașu, enoriașii au primit cu deschidere vizita pastorală pentru sfințirea caselor și a gospodăriilor cu Agheasma Mare, obicei păstrat cu rigoare în viața comunității. Totodată, credincioșii au participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, momente  prin care au fost chemați să se împărtășească de semnificația duhovnicească a Botezului Mântuitorului în apele Iordanului.

Un moment aparte al manifestărilor l-a constituit ridicarea Crucii de gheață, tăiată din apele râului Bașeu, conform tradiției locale. Gestul simbolic reprezintă o mărturie a continuității credinței creștine și un semn al binecuvântării divine, fiind păstrat din generație în generație în această zonă.

„În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, viața duhovnicească a parohiei noastre s-a arătat bogată și binecuvântată. Credincioșii au primit cu dragoste și cu frică de Dumnezeu pe părintele paroh, pentru a sfinți casele și gospodăriile cu Agheasma Mare. De asemenea, cu multă râvnă au luat parte la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, împărtășindu-se de harul arătat la Iordan.
Cu acest prilej, potrivit tradiției strămoșești, a fost ridicată și o Cruce de gheață, tăiată din apele Bașeului, ca semn văzut al binecuvântării Dumnezeiești și al statorniciei credinței bimilenare”, a declarat părintele Ioan Pușcașu.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

„Tipografic Majuscul”, premieră la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Un spectacol-document despre curajul de a spune adevărul

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită publicul, în acest sfârșit de săptămână, la premiera spectacolului „Tipografic Majuscul”, o producție de teatru documentar cu o puternică încărcătură emoțională și civică. Premiera are loc sâmbătă, 10 ianuarie, și duminică, 11 ianuarie, de la ora 18:00.

Spectacolul, realizat de Teatrul Mihai Eminescu, este o adaptare după un text semnat de Gianina Cărbunariu, cu regia și scenografia semnate de Ella Nistor. Videografia este realizată de Ionuț Crețu, iar coregrafia de Victoria Bucun.

Distribuția îi reunește pe actorii Ionuț Crețu, Lidia Uja, Sorin Ciofu, Silvia Răileanu, Cezar Amitroaei, Răzvan Amitroaei, Ioan Crețescu și Alexandra Acalfoae.

„Tipografic Majuscul” este primul spectacol de teatru documentar propus de Teatrul „Mihai Eminescu” și are ca punct de plecare un material cutremurător: Dosarul nr. 738 al Securității, cunoscut sub numele de cod „Elevul”, care îl vizează pe Mugur Călinescu, un adolescent de doar 16 ani.

Dosarul, alcătuit din aproape 200 de pagini, conține documente oficiale ale aparatului represiv comunist – note informative, rapoarte și declarații – care dezvăluie mecanismele fricii, presiunii și manipulării. În contrapunct, spectacolul aduce în prim-plan vocea unui adolescent care refuză să tacă și să se supună.

Mesajele scrise cu cretă pe zidurile din Botoșani devin, în acest context, acte de curaj și asumare, simboluri ale gândirii libere într-o epocă în care conformismul era o formă de supraviețuire. Spectacolul vorbește despre libertate, responsabilitate și puterea gesturilor aparent mărunte de a produce schimbare.

Publicitate

Cu o durată de o oră și 30 de minute, „Tipografic Majuscul” se adresează în special publicului tânăr, deschizând o dezbatere necesară despre modele autentice, curaj civic și importanța gândirii critice într-o societate democratică.

Biletele pentru premieră pot fi achiziționate de la Agenția teatrală a Teatrului „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă, la prețul de 60 de lei, sau online.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Mașină răsturnată în albia râului Bistrița, la Suceava. Șase persoane, între care patru copii, duse la spital

Publicat

Publicitate

Un accident rutier grav s-a produs marți, 6 ianuarie 2026, în prima zi de Bobodează, în municipiul Vatra Dornei, unde un autoturism a ieșit în afara părții carosabile și s-a răsturnat în albia râului Bistrița. În mașină se aflau șase persoane – doi adulți și patru copii.

Potrivit informațiilor transmise de purtătorul de cuvânt al Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava, locotenent-colonel Alin Găleată, la fața locului au intervenit de urgență două autospeciale de pompieri dotate cu accesorii pentru descarcerare, precum și un echipaj al Serviciul de Ambulanță Județean.

Având în vedere numărul mare de persoane implicate, resursele medicale au fost suplimentate cu alte cinci echipaje SMURD și SAJ. În sprijinul pompierilor au intervenit și două echipaje de jandarmi, cu autospeciale.

Pompierii militari, sprijiniți de jandarmi, au reușit să evacueze în siguranță toate persoanele din autoturism. Toate victimele erau conștiente și cooperante în momentul preluării, însă au fost transportate la spital pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale.

Accidentul s-a produs în condiții dificile de trafic, pe fondul vremii nefavorabile, în contextul ninsorilor anunțate în zonă de Administrația Națională de Meteorologie. Polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili cauza exactă și circumstanțele producerii evenimentului rutier.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending