Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (307)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

În „România literară” nr. 6 din 2019, Gellu Dorian publică un interviu cu Liviu Ioan Stoiciu, laureatul ediţiei a XXVIII-a a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. Reţinem  din spusele laureatului: 1. „Pentru mine scriitorii adevăraţi, valoroşi, aveau autoritatea din naştere a unui nobil”; 2. „Nu o dată scriitorii de azi sunt puşi pe baricade adverse, „tribalizaţi”; 3. „Azi scriitorul, dacă nu e ignorat cu totul, e marginalizat, nu mai e loc la tribună pentru el; îşi cultivă steaua fiecare după cum crede de cuviinţă, plin de frustrări, intolerant, redus la un fel de observator depăşit de vremuri”; 4. „Schimbarea discursului poetic a venit de la sine, „scriind înainte”,  au trebuit să treacă ani să intru pe un alt făgaş decât cel dinainte, pe altă „formulă” (impropriu zis); 5. „N-am încredere în criticii care cred că au o reţetă estetică de scris versuri şi dau sfaturi şi sentinţe şi nu lasă poeţii să scrie aşa cum cred ei de cuviinţă, peste orice direcţie lirică, şi nu cum vor criticii”; 6. „Nu sunt nici „posedat” când scriu, nici „inspirat”, am conştiinţa unei acumulări de energie creatoare care trebuie eliberată”; 7. „Trăiesc o adevărată dramă la recitire, tot ce am scris mi se pare a fi prost, eşuat, fără valoare”; 8. „Da, scriu numai pentru sufletul meu, nu pentru public (nu pentru critici sau pentru poeţi), îmi respect cererea naturală  de a mă exploata, pentru a supravieţui”; 9. „Cred că fiecare dintre noi e altceva la masa de scris, unii mai aşezaţi, mai normali, alţii mai zbuciumaţi, mai atipici, lăsaţi aşa de la mama natură”; 10. „Eu sunt aşa cum arăt în opera mea poetică, atotprezent, cu bolboroseli mitice şi fraze epice clare, care ies din tiparul liric, pe cât posibil în permanentă evoluţie şi involuţie la nivel lingvistic, mă recunosc în fiecare vers, în tot fragmentarismul operei mele”; 11. „Eu sunt în asemenea hal născut, că trebuie să-mi ascund gândurile de propriul subconştient, fiindcă sunt pedepsit dacă mă laud (îmi anulează orice plan propus)” etc.;

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Continuăm să reţinem: 16. SADOVEANU: „poezia prozei sale stă în vorbire, instrument al vorbirii lirice” – VOICULESCU: „poezia prozei sale e condensată în secretul vieţii concrete, de unde prestigiul tăcerii lucrurilor necântate”; 17. SADOVEANU: „vederea e în alb / negru, scotopică” – VOICULESCU: „vederea e cromatică, fotopică”; 18. SADOVEANU: „scrutează lumea la depărtarea care-l defineşte ca filozof plutitor pe largi perspective crepusculare” – VOICULESCU: „îşi propune să vadă lumea de aproape, din vecinătăţi unde culoarea frapează recomandând structuri şi s-o exprime prin înţelegere de biolog”; 19. SADOVEANU: „totul se realizează ca reverie” – VOICULESCU: „totul se realizează ca revelaţie”; 20. SADOVEANU: „planează egal, păstrându-şi altitudinea” – VOICULESCU: „se afundă spre a se înălţa”;

La pagina 194-195 a jurnalului său, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018), Camelia Răileanu face unele aprecieri privind  punctele de vedere exprimate de Gellu Dorian şi Lucian Alecsa faţă de cele două cărţi de poezie pe care le-a scris. Reţinem: 1. „Gellu Dorian vorbeşte de „existenţa (mea) tragică” şi de „disperare”. Greşeşte, pentru că le caută în poeme scrise înainte de operaţie şi bineînţeles că nu le găseşte. Dar finalul arată o percepţie bună. Spune că fac victorie din zi în zi din viaţa mea care merge mai departe cu siguranţa memoriei clipei ce a trecut, şi a celei ce va veni”; 2. „Gellu Dorian a făcut din mine un personaj în cronica sa, de altminteri blândă”; 3. „Acum doi ani, scriind despre prima mea carte, un alt poet (Lucian Alecsa), mă numea „condamnată la întuneric”, legându-se de boala mea, fără îndoială. Acum mă văd din nou în situaţia de a mă întreba de ce îi fascinează pe oameni boala unui poet tânăr. Toată cronica se bazează pe o regretabilă eroare, aceea că poemele publicate sunt scrise după operaţie, când în realitate doar 2-3 din cele scrise în ultimii doi ani sunt înserate în cărţile mele. Mi se exploatează boala pentru a „condimenta” cronica” etc.

           

Publicitate

Despre prima carte de poezie a Cameliei Răileanu am scris şi eu la timpul respectiv. Recenzia mea se intitula „Împăcarea culturii cu natura” şi a fost publicată în „Actualitatea botoşăneană” nr. 1066 din 22 iulie 1998. Recenzia a fost reluată sub acelaşi titlu şi în cartea mea „Chipul efemerului. Jurnal din Actualitate(a)” (Editura „Agata”, Botoşani, 2008).  Se pare că autoarea n-a citit-o  la momentul apariţiei, sau i s-a părut neinteresantă pentru a-şi exprima un punct de vedere în „Jurnalul” său. Reiau rândurile scrise de mine: „Citind „Dimineaţa cercului”, o suspectez pe Camelia Răileanu (profesor de limba şi literatura română la Şcoala nr. 16 din Botoşani) de frondă feministă, fără ca autoarea să facă aceasta dintr-un capriciu gratuit, ci mai mult dintr-o necesitate a vârstei.  Cartea este o „invitaţie” la risipirea misterului feminin, la deschiderea acelei „cutiuţe fermecate” pe care numai femeia o are şi-i dă superioritate. Titlul, „Dimineaţa cercului”, e o provocare. „Cercul” de aici  fiind sexul, „dimineaţa” nu reprezintă altceva decât timpul dezvirginării, când orice femeie e coaptă şi e plină de dorinţele dezlegării enigmelor feminine: „ca să dau de tine, / urc în două, trei, sau patru labe / spirala turnului mov / de pe care poţi vedea /toată tristeţea lumii. / venită să mă arunc de pe turn, / e de-ajuns să-mi întinzi o mână / ca să fac din ea / o scară de urcat în ceruri…”.

            Punând accent pe stările personale şi adeptă a lui Freud, poeta sugerează mereu experienţe. Spre exemplu, trecerea din copilărie în adolescenţă: „A venit ursul din tine să / muşte cu dinţii lui din felia mea / de vis cu urşi de pluş…”.

            Suntem obişnuiţi ca în „poşeta” feminismului să găsim mode, isterie, capricii, intimităţi gratuite, nulităţi simpatice etc. Nu se întâmplă la Camelia Răileanu. Deşi nu este adepta liniştii fiindcă poeta vrea, în general, dezbatere şi zbucium, cartea se sustrage tiptil acestei constatări şi, asemenea multor cărţi de acest gen, întăreşte o afirmaţie a psihanalistului francez Andre Green: „Suntem cu toţii nişte isterici, cu excepţia când ne scriem lucrările”.

            Într-o carte a sa, Marin Mincu se  întreabă: „Ce să gust mai întâi, cultura sau natura?” Camelia Răileanu dă un răspuns acestei dileme: „Iubirea mea / e o infantă înzorzonată / în candorile mitice / ale sufletului tău, iar tu / un straniu Velasquez / desenându-mi sub picior / treapta sinucigaşă.” Să privim „Dimineaţa cercului” şi ca o încercare reuşită de împăcare a culturii şi naturii”;

Primesc un mesaj de la poetul Cezar Haiura cu referire la recenzia pe care i-am făcut-o cărţii sale de poezie „Poet de contrabandă”: Lăsând la o parte mulţumirile, care sunt absolut obligatorii din partea mea, nu pot să nu remarc un critic literar de forță si subtilitate în persoana dumneavoastră. Sunteţi singurul care a remarcat ceva din ciclul „Între maluri”…care e o metaforă în integralitatea sa. Vă felicit şi va doresc să publicaţi la un nivel cât mai înalt”;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Strategia Națională de Apărare: Anticiparea și contracararea manifestărilor radicale, extremiste sau teroriste, printre priorități

Publicat

Publicitate

Strategia Națională de Apărare: Anticiparea și contracararea manifestărilor radicale, extremiste sau teroriste, inclusiv în mediul online, și creșterea rezilienței societale în raport cu extremismul și radicalizarea se numără printre prioritățile Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, prezentate miercuri de președintele Nicușor Dan, informează alba24.ro.

Documentul amintește acțiunile ostile ale Rusiei, spionajul sau „demersurile unor actori (non)statali care afectează și subminează statul de drept și ordinea constituțională.

Documentul este pus în dezbatere publică și poate fi consultat AICI.

Strategia subliniază nevoia pentru dezvoltarea capabilităților de descurajare și apărare, preponderent prin modernizarea instituțiilor relevante pentru securitatea națională, derularea optimă a programelor de înzestrare a Armatei României, pregătirea personalului militar și dezvoltarea industriei naționale de apărare, aflate în proprietate publică și privată.

De asemenea, este menționată pregătirea economiei, teritoriului și populației pentru apărare, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare și prin sporirea mobilității militare, dar și consolidarea capacității de acțiune din domeniul ordinii publice și siguranței cetățeanului, dezvoltarea măsurilor de răspuns la crize și situații de urgență / protecție civilă / apărare civilă, precum și asigurarea unui management operațional performant, bazat pe interoperabilitate, versatilitate și complementaritate.

Totodată, este necesară, arată strategia, dezvoltarea expertizei și competenței României în gestionarea situațiilor de criză și protecția civilă, dar și creșterea nivelului de securitate cibernetică la nivel național, consolidarea capacității de detectare și investigare a atacurilor cibernetice și fortificarea posturii proactive.

Publicitate

De asemenea, se pune accent în strategie pe crearea de noi tehnologii și accelerarea cercetării științifice și inovării, în special în domenii de importanță strategică, dezvoltarea și gestionarea Inteligenței Artificiale, inclusiv prin valorificarea programelor UE, precum și asigurarea securității cercetării științifice, ca măsură de protecție a ecosistemului de cunoaștere.

Mai este evidențiată și dezvoltarea capabilităților de combatere a amenințărilor asimetrice, cu accent pe amenințările hibride și terorism, protecția informațiilor clasificate în toate domeniile de activitate, prevenirea și contracararea activităților derulate de grupuri de interese ostile, grupări de criminalitate organizată sau entități străine inamice, având ca scop obținerea de beneficii ilegale, alterarea procesului decizional statal sau afectarea unor domenii relevante pentru securitatea națională, inclusiv în mediul online și prevenirea și combaterea infracționalității de orice fel.

În ceea ce privește mediul cetățenesc și coeziunea societală, strategia subliniază nevoia pentru protejarea valorilor democrației liberale și a statului de drept, anticiparea și combaterea agresiunilor informaționale, în condițiile prezervării libertății de expresie, consolidarea valorilor identitare naționale, inclusiv prin păstrarea, protejarea, restaurarea, valorificarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric al României, combaterea practicilor discriminatorii de orice natură, anticiparea și contracararea manifestărilor radicale, extremiste sau teroriste, inclusiv în mediul online, și creșterea rezilienței societale în raport cu extremismul și radicalizarea dar și dezvoltarea culturală și spirituală a cetățenilor României în condiții de egalitate de șanse și în afara oricăror discriminări.

Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că pe 24 noiembrie va avea loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema Strategiei Naționale de Apărare.

Șeful statului a arătat că strategia va fi prezentată pe 26 noiembrie în Parlament.

”Va fi urmată de un plan de implementare care nu va avea caracter public, dar termenele vor fi prevăzute”, a spus el.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Tinerii din Botoșani, implicați activ în campania de prevenire a consumului de droguri

Publicat

Publicitate

Campanie de prevenire a consumului de droguri – activitate în cadrul proiectului „Tineri NEETs în acțiune – TIN ACT”

 Peste 140 de tineri din cadrul Liceului cu Program Sportiv Botoșani au participat astăzi la o activitate de informare și conștientizare privind riscurile consumului de droguri, organizată în cadrul proiectului „Tineri NEETs în acțiune – TIN ACT”.

Evenimentul a avut ca scop prevenirea consumului de substanțe interzise și promovarea unui stil de viață sănătos, oferind totodată participanților informații despre oportunitățile de dezvoltare personală și profesională puse la dispoziție prin intermediul proiectului TIN ACT.

Activitatea s-a desfășurat într-un cadru interactiv, tinerii fiind implicați în discuții deschise despre cauzele și efectele nocive ale consumului de droguri, dar și despre importanța alegerilor responsabile în perioada adolescenței. Reprezentanții proiectului au subliniat rolul educației, al sportului și al implicării sociale în construirea unui viitor echilibrat și fără dependențe.

Organizatorii au mulțumit pentru sprijin Penitenciarului Botoșani, care a contribuit la realizarea activității prin prezentarea unor mărturii reale și exemple de consecințe ale deciziilor greșite, precum și conducerii Liceului cu Program Sportiv Botoșani, pentru deschiderea și colaborarea oferită.

Mesajul central transmis tinerilor a fost unul puternic și simbolic:
„Drogurile reprezintă ușa interzisă care, odată deschisă, nu mai poate fi închisă!”

Publicitate

În încheiere, participanții au fost îndemnați să își prețuiască sănătatea, libertatea și viitorul, alegând conștient să spună NU drogurilor și alcoolului!

„Nu permite ca drogurile și alcoolul să îți decidă viitorul!”

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția „File din povestea naturii” a pictorului Victor Hreniuc, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă seria de activități culturale din anul 2025 cu organizarea unei expoziții cu genericul „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești”, având la bază lucrări din propriul patrimoniu și din colecția particulară a pictorului Victor Hreniuc.                                                 

Adrian Silvan Ionescu scria despre Victor Hreniuc: „Artistul este un magician al sinesteziilor, căci prin compozițiile sale reușește să sugereze parfumul câmpurilor, mirosul specific al gospodăriilor țărănești din Țara de Sus, sunetele acestora ca și acordurile doinite pe un caval de nuanță de lamentă ce însoțesc glasul unui bard autohton”.

Născut în data de 10 aprilie 1942 la Milișăuți, Suceava, Victor Hreniuc a absolvit Facultatea de Arte Plastice în anul 1969, clasa prof. Dan Hatmanu, din cadrul Institutului Pedagogic Iași. În 1981 și-a desăvârșit pregătirea profesională absolvind Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, Facultatea de Muzeologie – Arte Plastice.

Între 1970 și 2013, pictorul Victor Hreniuc a expus constant în cadrul Cenaclului U.A.P. Botoșani și în alte centre culturale ale Moldovei. A organizat și a participat la Taberele naționale de pictură și grafică din Ipotești și Agafton în perioada 1994-2005. În 2009 a participat la Tabăra de creație România – Ucraina – Sucevița. Este realizator de coperți și ilustrații de carte (8 volume de poezii și proză).

A avut numeroase expoziții personale și de grup. Lucrările sale se află în colecții particulare din Anglia, Canada, Franța, Japonia, Germania, Grecia, U.S.A., Brazilia etc. și în colecții muzeale din Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Chișinău, Cernăuți.

În calitate de profesor de pictură – grafică de peste 50 de ani la Școala de Arte Botoșani a obținut peste 100 de premii și distincții internaționale.

Publicitate

Vernisajul expoziției „File din povestea naturii – Victor Hreniuc” va avea loc în data de 14 noiembrie 2025, orele 12.00, în Sala Portaluri din cadrul Muzeului Tematic „Mihai Eminescu”.

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Jucătorul Adams Friday de la FC Botoșani, suspendat și amendat de de Comisia de Disciplină din cadrul Federației Române de Fotbal

Publicat

Publicitate

Clubul FC Rapid a fost sancționat, miercuri, de Comisia de Disciplină din cadrul Federației Române de Fotbal cu o penalitate sportivă în valoare de 16.875 lei în urma incidentelor provocate de suporterii săi la meciul din deplasare cu Universitatea Craiova, din etapa a 15-a a Superligii.

‘Universitatea Craiova vs. FC Rapid – Incidente – În temeiul art. 82.2 și 3.a și c din RD, raportat la art. 83.2.b din RD, se sancționează clubul FC Rapid 1923 SA cu penalitate sportivă de 16.875 lei’, se arată în soluția comisiei publicată pe site-ul oficial al Ligii Profesioniste de Fotbal.

Cluburile FK Csikszereda Miercurea Ciuc și Petrolul Ploiești au primit sancțiuni de câte 7.500 lei în urma partidei directe din etapa a 14-a a Superligii.

Comisia de Disciplină a dispus excluderea din toate competițiile organizate de FRF, LPF și AJF a clubului FC Buzău, care a activat sezonul trecut în Superligă.

‘Tescan Dragoș vs. AS FC Buzău – Neexecutare Hotărâre CNSL – În temeiul art.85.2 din RD, clubul FC Buzău este exclus din toate competițiile FRF / LPF / AJF. Sub sancțiunea decăderii, persoana sancționată poate solicita motivarea deciziei în termen de trei zile de la comunicare. Hotărârea este irevocabilă’, se menționează pe site-ul citat.

Jucătorii Adams Friday (FC Botoșani), Alexandru Cicâldău (U Craiova) și George Daniel Bîrligea (FCSB) au fost sancționați cu câte o etapă de suspendare și 740 de lei penalitate sportivă în urma cartonașelor roșii primite în etapa a 16-a a Superligii.
AGERPRES

Publicitate

FOTO: FC Botoșani

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending