Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (307)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

În „România literară” nr. 6 din 2019, Gellu Dorian publică un interviu cu Liviu Ioan Stoiciu, laureatul ediţiei a XXVIII-a a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. Reţinem  din spusele laureatului: 1. „Pentru mine scriitorii adevăraţi, valoroşi, aveau autoritatea din naştere a unui nobil”; 2. „Nu o dată scriitorii de azi sunt puşi pe baricade adverse, „tribalizaţi”; 3. „Azi scriitorul, dacă nu e ignorat cu totul, e marginalizat, nu mai e loc la tribună pentru el; îşi cultivă steaua fiecare după cum crede de cuviinţă, plin de frustrări, intolerant, redus la un fel de observator depăşit de vremuri”; 4. „Schimbarea discursului poetic a venit de la sine, „scriind înainte”,  au trebuit să treacă ani să intru pe un alt făgaş decât cel dinainte, pe altă „formulă” (impropriu zis); 5. „N-am încredere în criticii care cred că au o reţetă estetică de scris versuri şi dau sfaturi şi sentinţe şi nu lasă poeţii să scrie aşa cum cred ei de cuviinţă, peste orice direcţie lirică, şi nu cum vor criticii”; 6. „Nu sunt nici „posedat” când scriu, nici „inspirat”, am conştiinţa unei acumulări de energie creatoare care trebuie eliberată”; 7. „Trăiesc o adevărată dramă la recitire, tot ce am scris mi se pare a fi prost, eşuat, fără valoare”; 8. „Da, scriu numai pentru sufletul meu, nu pentru public (nu pentru critici sau pentru poeţi), îmi respect cererea naturală  de a mă exploata, pentru a supravieţui”; 9. „Cred că fiecare dintre noi e altceva la masa de scris, unii mai aşezaţi, mai normali, alţii mai zbuciumaţi, mai atipici, lăsaţi aşa de la mama natură”; 10. „Eu sunt aşa cum arăt în opera mea poetică, atotprezent, cu bolboroseli mitice şi fraze epice clare, care ies din tiparul liric, pe cât posibil în permanentă evoluţie şi involuţie la nivel lingvistic, mă recunosc în fiecare vers, în tot fragmentarismul operei mele”; 11. „Eu sunt în asemenea hal născut, că trebuie să-mi ascund gândurile de propriul subconştient, fiindcă sunt pedepsit dacă mă laud (îmi anulează orice plan propus)” etc.;

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Continuăm să reţinem: 16. SADOVEANU: „poezia prozei sale stă în vorbire, instrument al vorbirii lirice” – VOICULESCU: „poezia prozei sale e condensată în secretul vieţii concrete, de unde prestigiul tăcerii lucrurilor necântate”; 17. SADOVEANU: „vederea e în alb / negru, scotopică” – VOICULESCU: „vederea e cromatică, fotopică”; 18. SADOVEANU: „scrutează lumea la depărtarea care-l defineşte ca filozof plutitor pe largi perspective crepusculare” – VOICULESCU: „îşi propune să vadă lumea de aproape, din vecinătăţi unde culoarea frapează recomandând structuri şi s-o exprime prin înţelegere de biolog”; 19. SADOVEANU: „totul se realizează ca reverie” – VOICULESCU: „totul se realizează ca revelaţie”; 20. SADOVEANU: „planează egal, păstrându-şi altitudinea” – VOICULESCU: „se afundă spre a se înălţa”;

La pagina 194-195 a jurnalului său, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018), Camelia Răileanu face unele aprecieri privind  punctele de vedere exprimate de Gellu Dorian şi Lucian Alecsa faţă de cele două cărţi de poezie pe care le-a scris. Reţinem: 1. „Gellu Dorian vorbeşte de „existenţa (mea) tragică” şi de „disperare”. Greşeşte, pentru că le caută în poeme scrise înainte de operaţie şi bineînţeles că nu le găseşte. Dar finalul arată o percepţie bună. Spune că fac victorie din zi în zi din viaţa mea care merge mai departe cu siguranţa memoriei clipei ce a trecut, şi a celei ce va veni”; 2. „Gellu Dorian a făcut din mine un personaj în cronica sa, de altminteri blândă”; 3. „Acum doi ani, scriind despre prima mea carte, un alt poet (Lucian Alecsa), mă numea „condamnată la întuneric”, legându-se de boala mea, fără îndoială. Acum mă văd din nou în situaţia de a mă întreba de ce îi fascinează pe oameni boala unui poet tânăr. Toată cronica se bazează pe o regretabilă eroare, aceea că poemele publicate sunt scrise după operaţie, când în realitate doar 2-3 din cele scrise în ultimii doi ani sunt înserate în cărţile mele. Mi se exploatează boala pentru a „condimenta” cronica” etc.

           

Publicitate

Despre prima carte de poezie a Cameliei Răileanu am scris şi eu la timpul respectiv. Recenzia mea se intitula „Împăcarea culturii cu natura” şi a fost publicată în „Actualitatea botoşăneană” nr. 1066 din 22 iulie 1998. Recenzia a fost reluată sub acelaşi titlu şi în cartea mea „Chipul efemerului. Jurnal din Actualitate(a)” (Editura „Agata”, Botoşani, 2008).  Se pare că autoarea n-a citit-o  la momentul apariţiei, sau i s-a părut neinteresantă pentru a-şi exprima un punct de vedere în „Jurnalul” său. Reiau rândurile scrise de mine: „Citind „Dimineaţa cercului”, o suspectez pe Camelia Răileanu (profesor de limba şi literatura română la Şcoala nr. 16 din Botoşani) de frondă feministă, fără ca autoarea să facă aceasta dintr-un capriciu gratuit, ci mai mult dintr-o necesitate a vârstei.  Cartea este o „invitaţie” la risipirea misterului feminin, la deschiderea acelei „cutiuţe fermecate” pe care numai femeia o are şi-i dă superioritate. Titlul, „Dimineaţa cercului”, e o provocare. „Cercul” de aici  fiind sexul, „dimineaţa” nu reprezintă altceva decât timpul dezvirginării, când orice femeie e coaptă şi e plină de dorinţele dezlegării enigmelor feminine: „ca să dau de tine, / urc în două, trei, sau patru labe / spirala turnului mov / de pe care poţi vedea /toată tristeţea lumii. / venită să mă arunc de pe turn, / e de-ajuns să-mi întinzi o mână / ca să fac din ea / o scară de urcat în ceruri…”.

            Punând accent pe stările personale şi adeptă a lui Freud, poeta sugerează mereu experienţe. Spre exemplu, trecerea din copilărie în adolescenţă: „A venit ursul din tine să / muşte cu dinţii lui din felia mea / de vis cu urşi de pluş…”.

            Suntem obişnuiţi ca în „poşeta” feminismului să găsim mode, isterie, capricii, intimităţi gratuite, nulităţi simpatice etc. Nu se întâmplă la Camelia Răileanu. Deşi nu este adepta liniştii fiindcă poeta vrea, în general, dezbatere şi zbucium, cartea se sustrage tiptil acestei constatări şi, asemenea multor cărţi de acest gen, întăreşte o afirmaţie a psihanalistului francez Andre Green: „Suntem cu toţii nişte isterici, cu excepţia când ne scriem lucrările”.

            Într-o carte a sa, Marin Mincu se  întreabă: „Ce să gust mai întâi, cultura sau natura?” Camelia Răileanu dă un răspuns acestei dileme: „Iubirea mea / e o infantă înzorzonată / în candorile mitice / ale sufletului tău, iar tu / un straniu Velasquez / desenându-mi sub picior / treapta sinucigaşă.” Să privim „Dimineaţa cercului” şi ca o încercare reuşită de împăcare a culturii şi naturii”;

Primesc un mesaj de la poetul Cezar Haiura cu referire la recenzia pe care i-am făcut-o cărţii sale de poezie „Poet de contrabandă”: „Lăsând la o parte mulţumirile, care sunt absolut obligatorii din partea mea, nu pot să nu remarc un critic literar de forță si subtilitate în persoana dumneavoastră. Sunteţi singurul care a remarcat ceva din ciclul „Între maluri”…care e o metaforă în integralitatea sa. Vă felicit şi va doresc să publicaţi la un nivel cât mai înalt”;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Datinile de iarnă scot Vorona în stradă: Festival cu măști și alaiuri, chiar în ultima zi din anul 2025

Publicat

acum 32 de minute

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Comuna Vorona va găzdui, miercuri, 31 decembrie 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sfârșitului de an: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, manifestare dedicată tradițiilor populare de Anul Nou.

După cum a anunțat primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu, evenimentul va avea loc în Piața Comunală Vorona, începând cu ora 10:00, și este organizat de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu SC Prodalcom SA Vorona, Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, Centrul Cultural Mihai Eminescu Vorona și Centrul de Informare Turistică Vorona.

Programul festivalului include parada grupurilor de măști, care vor însoți alaiul Plugușorului, precum și momente artistice susținute de grupuri de datini și obiceiuri de Anul Nou din Vorona, Tudora și Corni. Participanții vor putea urmări costume tradiționale autentice, măști spectaculoase și obiceiuri străvechi, păstrate din generație în generație.

Organizatorii îi invită pe toți locuitorii comunei, dar și pe cei din localitățile învecinate, să ia parte la eveniment și să întâmpine noul an într-o atmosferă autentic românească, plină de culoare, tradiție și spirit comunitar.

Citeste mai mult

Eveniment

Revelion 2026 la TV: Ce programe și ce vedete aduc PRO TV, Antena 1 și TVR în noaptea dintre ani

Publicat

acum 44 de minute

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Pentru noaptea de Revelion 2026, marile posturi de televiziune din România au pregătit ediții speciale, cu muzică, divertisment și invitați de top. PRO TV, Antena 1 și TVR propun ore întregi de spectacol pentru cei care aleg să petreacă trecerea dintre ani acasă, alături de familie și prieteni, relatează alba24.ro.

PRO TV și PROTEVELION 2026

Emisiunea de Revelion la PRO TV va fi prezentată de Pavel Bartoș și Raluca. Este vorba despre un show care se întinde pe mai multe ore și îi va aduce pe micile ecrane pe cei mai cunoscuți artiști ai momentului.

Potrivit producătorilor, Show-ul care a fost filmat în noiembrie este ”o nebunie frumoasă cu artişti puşi în situaţii imposibile”. Mai exact publicul trebuie să se aștepte la artiști la care nu s-ar fi gândit niciodată că pot cânta împreună.

La Revelionul 2026 de la PRO TV vor fi prezenți printre alții: Alina Sorescu, Andreea Esca, Andra, Vali Vijelie alături de Miruna Tăvas, Anna Lesko, Maria Buză, Denis Ștefănescu, Gabriel Dumitru, Cristina Spătar, Vlăduța Lupău, Paul Ananie, Orchestra Națională Lăutarii cu Nicolae Botgros, Corneliu Botgros și Cristi Botgros, Andreea Bălan, Andrei Bănuță, Anisia Gafton, Horia Brenciu, Diana Matei, Cosmin Seleși, Florin Dumitrescu, Denis Hanganu, Ion Paladi și Orchestra Fraților Advahov.

Revelion 2026 la Antena 1

Antena 1 promite o atmosferă incendiară la trecerea dintre ani. Din program nu vor lipsi momentele pline de umor, muzica, dar și surprizele pentru cei din fața televizorului.

Dintre vedetele ce vor distra publicul la Revelion 2026, la Antena 1, nu vor lipsi: Ruby, Serghei Mizil, Raluca Bădulescu, Romică Țociu sau Adriana Trandafir.

Publicitate

„Atmosfera de la Revelion este incendiară, mai ales pentru că muzica o întreține! Vă invit să ciocniți un pahar alături de noi, să mâncați bucate tradiționale și să vă ridicați pentru a dansa. Promitem și glume bune, cum v-am obișnuit!”, a declarat Serghei Mizil.

Revelion 2026 la TVR: Gala aniversară

La TVR, televiziunea de stat, 100 de vedete vor apărea la TV, în noaptea dintre anul 2025 și 2026.

Potrivit postului TV, Printre invitații serii se numără Dan Badea, Lora, Andreea Marin, Ramona Bădescu, Iuliana Tudor, Doru Todoruț, Paul Surugiu-Fuego, Pavel și Cleopatra Stratan.

Mai mult de atât vor fi Paula Mitrache, Nico, Alexandra Ungureanu, Voltaj, Body & Soul, ASIA, Adrian Enache, vedetele din juriul „Vedeta familiei”, Andreea Bălan, Elena Gheorghe, Radu Ștefan Bănică, Sanda Ladoși, notează TVR.ro.

De asemea vor fi și reprezentanți ai României la Eurovision, Paula Seling, Ovidiu Anton, Nico, Luminița Anghel, Andrei Ursu, Mandinga sau Mihai Trăistariu.

Citeste mai mult

Administratie

Primul proiect major al noii administrații din comuna Mihai Eminescu: Contract de aproape 2 milioane de lei pentru iluminatul public

Publicat

acum 59 de minute

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Noua administrașie publică din comuna Mihai Eminescu a anunțat astăzi că marchează un moment important pentru comunitate, după ce noul primar, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a semnat primul contract de finanțare de la preluarea mandatului.

Este vorba despre un contract încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, care vizează obiectivul „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal – Etapa III, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani”. Proiectul va fi implementat în localitățile Cătămărești-Deal, Stâncești și Baisa.

Valoarea totală a finanțării atrase pentru comună se ridică la 1.997.762,48 lei, bani care vor fi investiți în creșterea siguranței publice, eficiență energetică și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru locuitori, a mai precizat tânăra primăriță.

Primarul comunei a subliniat că acest contract reprezintă mai mult decât o investiție punctuală, fiind un pas concret spre modernizarea infrastructurii locale și o confirmare a direcției asumate de administrația locală încă de la începutul mandatului.

Totodată, edilul a făcut un scurt bilanț al anului 2025, un an dificil, dar cu rezultate vizibile: au început lucrările pentru blocul de locuințe sociale și de necesitate din localitatea Cervicești, extinderea rețelei de gaze naturale este în derulare, iar blocul de locuințe pentru tineri se află aproape de finalizare.

De asemenea, au fost finalizate și recepționate lucrările de înființare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în șapte sate ale comunei, iar mai multe străzi din Stâncești și Cătămărești-Deal au fost asfaltate.

Publicitate

Noul primar al comunei Mihai Eminescu, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a mai transmis că „rămâne alături de cetățeni și că își bazează mandatul pe dialog, respect și proiecte făcute corect, pentru oameni”, iar pentru anul următor, administrația locală își propune continuarea și finalizarea investițiilor începute, dar și atragerea de noi finanțări necesare dezvoltării comunității.

Citeste mai mult

Economie

Câți kilometri de drum de mare viteză s-au construit în 2025. Autostrada Moldovei, proiectul-cheie

Publicat

acum o oră

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Rețeaua de drumuri de mare viteză din România s-a extins semnificativ în anul 2025, cu 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres, iar pentru anul 2026 autoritățile anunță deschiderea altor 255 de kilometri, potrivit datelor oficiale, relatează agerpres.ro.

Un moment important a fost consemnat pe final de an, înainte de Ajunul Crăciunului, când au fost dați în folosință aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul Focșani – Adjud. Odată cu acest tronson, anul 2025 se încheie cu 195 km deschiși traficului pe A7, din totalul de 319 km, între Ploiești și Pașcani. În prezent, șoferii pot circula neîntrerupt pe autostradă pe aproximativ 250 km, de la București până la Adjud.

Pe lângă Autostrada Moldovei, în 2025 au mai fost deschise tronsoane importante din A0 – Centura Bucureștiului (Sector Sud), A1 Sibiu – Pitești, A7 Ploiești – Buzău, Autostrada Buzău – Focșani, dar și din Drumul Expres Craiova – Pitești (DEx12) și Drumul Expres Turda – Dej (DEx4).

La începutul anului 2025, CNAIR avea în lucru 654 km de autostradă și drum expres. În prezent, lucrările continuă pe 508 kilometri, iar pentru alți 318 km au fost lansate licitații, câștigători fiind desemnați pentru 152 km.

Pentru anul 2026, autoritățile estimează punerea în trafic a 255 km de autostradă și drum expres, incluzând tronsoane din A0 – Sector Nord, Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania (A3), Autostrada Focșani – Bacău, Autostrada Bacău – Pașcani, precum și Drumul Expres Brăila – Galați.

În paralel, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat în 2025 contracte de proiectare și execuție pentru 189 km, cu o valoare de 22 miliarde de lei, fără TVA. Alte proiecte, însumând 78 km, au fost atribuite în cursul anului, investițiile totale ajungând la 33 de miliarde de lei.

Publicitate

CNIR a introdus criterii inovatoare în procedurile de licitație, precum punctaj pentru utilizarea tehnologiei BIM, angajarea forței de muncă locale, reintegrarea socială a persoanelor private de libertate și utilizarea utilajelor electrice sau hibride, în scopul reducerii impactului asupra mediului.

Autoritățile estimează că finalizarea unor tronsoane-cheie, în special pe Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), va schimba semnificativ fluxurile de trafic, în special în zona Moldovei și a municipiului Iași, începând cu anul 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending