Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (304)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

România literară” nr. 50 din 2024.  Reţin din articolele publicate: Savu Popa: „Sunt oameni care au în buzunarul de la piept, fără să ştie, o fereastră”; Savu Popa: „Ca pe un animal rănit,mama învelea soarele într-o pătură”; Ovidiu Baron: „Zumzăind ca o molie prinsă-n perdea”; Ovidiu Baron: „Timpul trece pe drum ca o fată desculţă cu sânii goi”; Marcel Vişa: „Câinii de pază ai întâmplării”; Marcel Vişa: „Uitarea roade-n bârnele casei”; Liviu Rebreanu în 1935: „Poporul român e în momentul e faţă în ipostaza lui Parsifal care se deşteaptă la lumină. Acum, după ce timp de o mie de ani o mare mulţime de români au trăit sub pământ, abia acum au ieşit la lumină”; Savu Popa: „Timpul aleargă ca un şobolan otrăvit”; 

“România literară” nr. 50 din 2024.  Vasile Spiridon, la rubric sa “Istorie literară”, sub titlul “Un om al sfârşiturilor” scrie despre Anton Pann (1796 – 1854). Reluăm pasajul în care este prezentat un aspect de la înmormântarea celui “cu fesul căzut în mit” (cum a zis Nichita Stănescu): “Conducerea lui pe ultimul drum , într-o zi de noiembrie a anului în care se năştea autorul “Nopţii de noiembrie”, nu a putut înşela aparenţele. La cap îl plângeau cele două foste soţii legitime, Zamfira şi catinca, iar la picioare se tânguiau oriental Anica şi fiică-sa, alături de văduva de drept Tinca, împreună cu băiatul din întâia căsnicie, preotul Lazăr.  Acest fiu, asupra căruia Pann avea mari îndoieli în privinţa paternităţii, se bucura, probabil, în sine,  că defunctul data anulase cu puţin timp înainte hotărârea de dezmoştenire consemnată în primul testament, redactat cu cinci ani în urmă.”;

“România literară” nr. 50 din 2024.  La “Poemul săptămânii, Gellu Dorian dedică  “O elegie” lui Rilke: “Sunt zile când porţi ochelarii în spatele ochilor / iar lumea e un puhoi de rouă  / în dimineţile când trandafirii sunt / asasinii poeţilor / acele zile trec repede şi devin veşnice ca uitarea  / iar tu priveşti prin lacrimi / picătura de sânge / în petalele trandafirului dintr-o vază de cristal  / în care n-a mai turnat nimeni apă / de acum o sută de ani // Sub cer e linişte / deasupra pământului zgomotul / este ultimul cuvânt însângerat / al grădinarului condamnat / pentru libertatea data unui trandafir de-a ucide // Sunt zile când ochelarii rămân singuri pe masă / iar tu înfloreşti într-o vază de cristal / sau într-o tufa de maces / într-o toamnă când cine va fi singur / singur va rămâne…”;

“România literară” nr. 50 din 2024.    Horia Gârbea scrie o cronică având titlul “Muzeul portretelor” la cartea  botoşăneanului Alexa Visarion (“Zborul înalt al amintirii”, Editura “Junimea”, Iaşi, 2024). Reţin din cronică: Într-o discuţie pe care am avut-o cândva cu regretatul Dinu Cernescu, din fericire autor şi el al unor preţioase amintiri, acest îmi spunea, pronunţând numele unor mari actori, că ei sunt chiar nişte fiare, şi să nu mi-I închipui cumva ca pe “nişte fluturi”. În amintirile lui Alexa Visarion, “personajelor” par să le fi crescut totuşi aripi de himenopteră care le ajută să plutească în “zbor înalt” deasupra scenei. Reţin dintr-un articol al lui Ion Cocora că Alexa Visarion este un regizor care îşi supune actorii la „chinuri” privind înţelegerea şi interpretarea rolurilor, obligându-i la asumare, fără să le ofere nicio variantă de a se strecura pe lângă pătrunderea sensului. Amintirile regizorului îl arată însă într-o relaâie de mare empatie cu actorii şi de mare admiraţie pentru virtuţile lor”;

“România literară” nr. 50 din 2024.   Savu Popa, în volumul său “De-a v-aţi ascunselea cu poezia” (“Şcoala Ardeleană”, 2023), defineşte poezia ca fiind “un drum al Damascului”: „Mie, poezia / mi-a arătat drumul Damascului /traversat încontinuu   / de caravane de praf / şi cenuşă…”;

Publicitate

“România literară” nr. 50 din 2024.   Găsesc forte importantă rubrica “Ochiul magisc”. De aici aflăm  multe puncte de vedere ale celor din redacţie sau de la conducerea Uniunii Scriitorilor. Este importantă atitudinea semnată G. C. (probabil Gabriel Chifu) faţă de critica de întâmpinare: „După marile pierderi suferite anul acesta, cea a lui Nicolae Manolescu, a lui Dan Cristea şi a lui Alex Ştefănescu, după ce aceşti critici au ieşit din câmpul criticii active, după ce generaţiile noi de critici s-au îndreptat cu precădere spre o critică de tip universitar, critica de întâmpinare e în suferinţă. Sunt tot mai puţine instanţe de validare critică viabile, credibile. Se practică la scară largă un exerciţiu critic de tip tranzacţionist, îţi dau ca să-mi dai…”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

A murit Șuier, unul dintre cei mai respectați câini polițiști din România

Publicat

Publicitate

Poliția Română anunță că a murit Șuier, unul dintre cei mai respectați câini polițiști din România, specializat în detectarea drogurilor și folosit și la mari festivaluri de muzică, pensionat în martie 2025.

‘Ne luăm rămas-bun de la #Șuier, un suflet nobil și un adevărat simbol al loialității, curajului și devotamentului în slujba legii. Prin munca sa neobosită, a vegheat la siguranța comunității și a fost prezent, tăcut, dar hotărât, în îndeplinirea celor mai grele misiuni. A fost mai mult decât un coleg, el a fost un camarad de nădejde. Odihnește-te în pace, drag prieten! Nu te vom uita niciodată’, se arată într-un mesaj al Poliției Române postat pe pagina de Facebook a instituției.

Șuier a fost specializat în detectarea substanțelor interzise. El a participat în multe misiuni importante, în situații dificile. A fost unul dintre câinii pe care Poliția Română i-a folosit la festivalurile Untold și Neversea, pentru a depista petrecăreții care aveau droguri în posesia lor.

După pensionarea sa, în martie 2025, Șuier a fost adoptat de ultimul său partener de misiuni. Câinele urma să împlinească 10 ani în această lună. AGERPRES

Sursa foto: Poliția Română/facebook

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Superluna Lupului”, sau prima lună plină din 2026, va putea fi observată pe cer alături de planeta Jupiter

Publicat

Publicitate

La început de an, cerul oferă unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice vizibile cu ochiul liber: Superluna Lupului, care va avea loc în noaptea de 3 ianuarie 2026. Evenimentul va marca prima Lună plină a anului și, în același timp, una dintre cele mai impresionante apariții lunare, datorită apropierii maxime a Lunii de Pământ, scrie alba24.ro.

Totodată Jupiter va fi vizibilă și va străluci intens, potrivit relatează Live Science.

Fenomenul de superlună apare atunci când Luna plină coincide cu momentul în care satelitul natural al Pământului se află în perigeu, adică în punctul cel mai apropiat de planeta noastră pe orbita sa eliptică.

În aceste condiții, Luna pare cu până la 14% mai mare și cu aproximativ 30% mai luminoasă decât o Lună plină obișnuită, diferență vizibilă chiar și pentru observatorii fără echipamente astronomice.

Denumirea de „Luna Lupului” își are originea în tradițiile populațiilor nord-americane și europene. În lunile de iarnă, când zăpada era adâncă și hrana greu de găsit, urletele lupilor se auzeau mai des în apropierea așezărilor umane, devenind un simbol al acestei perioade aspre a anului.

De-a lungul timpului, numele s-a păstrat și a fost preluat în calendarele astronomice moderne pentru Luna plină din luna ianuarie.

Publicitate

În noaptea de 3 ianuarie 2026, Superluna Lupului va putea fi observată din toate regiunile României, dacă condițiile meteorologice vor permite.

Luna va răsări la orizont la apusul Soarelui și va rămâne vizibilă pe tot parcursul nopții, atingând punctul maxim de strălucire în apropierea momentului de Lună plină.

Cele mai spectaculoase imagini pot fi surprinse atunci când Luna se află jos pe cer, aproape de linia orizontului, datorită așa-numitei „iluzii lunare”, care îi amplifică dimensiunea aparentă.

Din punct de vedere științific, superlunile nu au efecte dramatice asupra Pământului, însă pot influența ușor mareele, generând variații ceva mai pronunțate decât în mod obișnuit.

În schimb, impactul lor principal rămâne unul vizual și cultural, fiind evenimente care atrag interesul publicului și oferă ocazia de a privi cerul cu alți ochi.

Superluna Lupului din 3 ianuarie 2026 deschide anul astronomic cu un spectacol aparte, îmbinând precizia mișcărilor cosmice cu mitologia și tradițiile străvechi.

Este un moment ideal pentru pasionații de astronomie, fotografi, dar și pentru cei care doresc pur și simplu să se bucure de frumusețea naturală a nopții, sub lumina unei Luni mai mari și mai strălucitoare decât de obicei.

Citeste mai mult

Educație

Când se întorc elevii la școală din vacanța de iarnă. Când au liber din nou, pentru vacanța de schi

Publicat

Publicitate

Când se întorc elevii la școală: Vacanța de iarnă 2025-2026 se încheie pe 7 ianuarie, iar joi, 8 ianuarie este prima zi de școală din Modulul 3, așa cum prevede structura anului școlar 2025-2026. 

Școala începe joia pentru că marți și miercuri sunt sărbători, respectiv Boboteaza (pe 6 ianuarie) și Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie).

Urmează o perioadă de cursuri din 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare.

După acest interval urmează o nouă vacanță de o săptămână, potrivit Edu.ro. Se mai numește și vacanța de schi.

Potrivit Ministerului Educației, elevii din trei județe vor avea vacanța de schi în intervalul 9 – 15 februarie.

Elevii din alte 22 de județe vor beneficia de o săptămână liberă în perioada 16-22 februarie, în timp ce elevii din restul județelor vor avea vacanța mobilă între 23 februarie și 1 martie.

Publicitate

Vacanța de schi 2026, în funcție de județ

În săptămâna 9 – 15 februarie:

  • Bistrița-Năsăud,
  • Cluj,
  • Timiș.

În săptămâna 16 – 22 februarie:

  • Arad,
  • Argeș,
  • Bihor,
  • Brașov,
  • București,
  • Buzău,
  • Caraș-Severin,
  • Călărași,
  • Dâmbovița,
  • Dolj,
  • Gorj,
  • Hunedoara,
  • Ialomița,
  • Ilfov,
  • Iași,
  • Mehedinți,
  • Olt,
  • Prahova,
  • Sălaj,
  • Teleorman,
  • Tulcea,
  • Vâlcea.

În săptămâna 23 februarie – 1 martie 2026:

  • Alba,
  • Bacău,
  • Botoșani,
  • Brăila,
  • Constanța,
  • Covasna,
  • Galați,
  • Giurgiu.
  • Harghita,
  • Maramureș,
  • Mureș,
  • Neamț,
  • Satu Mare,
  • Sibiu,
  • Suceava,
  • Vaslui,
  • Vrancea.

După vacanța de schi (vacanța mobilă), elevii vor mai avea vacanța de Paște (de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026) și vacanța de vară (de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026).

Citeste mai mult

Eveniment

Un nou tip de serviciu social pentru persoanele cu dizabilități, reglementat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul reglementează un nou tip de serviciu social pentru persoanele cu dizabilități. Este vorba despre locuirea asistată în comunitate pentru viață independentă, care cuprinde locuința protejată și centrul pentru viață independentă, precum și alte servicii de sprijin pentru integrarea în comunitate, scrie alba24.ro.

Decizia are în vedere sprijinirea integrării sociale a persoanelor cu dizabilități și tranziția lor de la centrele rezidențiale către o viață independentă, transmite RADOR.

După adoptarea cadrului legal printr-o ordonanță de urgență aprobată la finalul anului trecut, Ministerul Muncii are la dispoziție 60 de zile pentru a emite ordinul privind aprobarea standardelor minime de calitate ale acestui serviciu.

Ulterior, în termen de 30 de zile, executivul trebuie să aprobe printr-o hotărâre standardul de cost minim.

Autoritățile locale pot contracta astfel de servicii doar de la furnizorii acreditați în condițiile legii.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending