Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (303)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024. Reţin din articolele publicate: Nina Cassian: „Ochii – dacă nu-i descoperim la vreme – / Lunecă iremediabil spre fundul pământlui” ; Nina Cassian: „Pân` la ferestre au crescut trotuare”; George Paul Volceanov: „Lacrima din colţul pleoapei nu-i compasiune, e invidie şi frustrare!”; Helga Nemeş: „Vieţi construite ca oglinzi – / la noi ca să ajungem, / iar noi oglinzi îţi suntem – / Ţie”; Ion Grigoraş: „E-atât de mult zgomot în mine, / Că nu mai aud veşnicia”; Hanna Bota: „Să ne jucăm de-a timpul, / mi-a spus bătrânul: / iei din dreapta o clipă / şi o muţi în partea stângă. / Toată viaţa, ca Sisif, rostogoleşti dintr-o parte în alta bolovanul”;

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.   Mihaela Stanciu publică un eseu despre Hortensia Papadat – Bengescu. Reţin: „ Atunci când îi acordă  un capitol dulce-acrişor în „Istoria literaturii române de la origini până în  prezent”, G. Călinescu consideră justificată atitudinea ambelor cercuri literare care au avut un rol benefic în evoluţia Hortensiei Papadat – Bengescu: „Cenaclul literar „Viaţa Românească” socoteşte că ceea ce produsese scriitoarea în cadrul lui fusese remarcabil. Dar că, orientată greşit la „Sburătorul”, se rătăcise cu desăvârşire. Dimpotrivă, cercul literar „Sburătorul” respinge ca insuficiente începuturile de la „Viaţa Românească”, admiţând numai producţia închinată lui.” G. Ibrăileanu nu priveşte cu seninătate detaşarea ei de „Viaţa Românească”, dar tratează acest capitol cu discreţie; nici Lovinescu nu dezvoltă polemici, însă expune ferm credinţa personală că rolul focalizator pentru perceperea corectă a literaturii Hortensiei Papadat-Bengescu îi aparţine „Sburătorului”;

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.   Evelyne Croitoru, în cronica „Conversaţie cu moartea” la volumul lui Varujan Vosganian „Dublu autoportret”, ne introduce în modurile de a defini un roman, IDEATIC şi ESTETIC: 1. Din punct de vedere ideatic se poate raporta la modul cum provoacă mintea şi stârneşte interesul asupra unui subiect despre care  o masă de oameni nu ştiu aproape nimic şi cum ne raportează la esenţe; 2. Valoarea estetică este generată de  echilibrul raportului dintre individual şi colectiv, între concret şi abstract, între temporal şi etern etc.;

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.    Horia Gârbea îi ia un interviu scriitorului Mihai Măniuţiu. Reţinem: 1. „doar învinşii sunt, ficţional vorbind, convingători”; 2. „am impresia că învinşii şi marginalii pot vorbi percutant despre eşecul nostru existenţial ca oameni”; 3. „murim, orice am face, aşadar suntem o lume de învinşi”; 4. „am ales structura fragmentară şi monologală, sperând ca astfel să reuşesc să schiţez portretul lumii noastre fărămiţate de azi”: 5. „misterul lipsei de sens este cel mai de seamă mister al credinţei”; 6. „scriind, mă vindec de răul din mine@<

Publicitate

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.    Revista publică o anchetă care vizează „debutul în literatură”.  E ceva benefic pentru istoria literară, pentru alcătuitorii de dicţionare.  Răspunde şi Gellu Dorian. Reţinem: „Debutul meu în presă, în general, a fostul unul, cumva, la timp. Am început să scriu pe la  şaisprezece ani. Primele încercări le-am trimis la „Luceafărul” lui Geo Dumitrescu.. N-a ieşit din prima.  Geo Dumitrescu, prin 1970 sau 1971 a lansat printre corespondenţii de la „Poşta redacţiei” o anchetă despre „evoluţia poeziei” sau aşa ceva. Am îndrăznit să răspund, dând titlul intervenţiei mele „Poezia nu are limite de dezvoltare”.  A fost prima mea semnătură, să zic aşa, într-o revistă de cultură. Între timp, m-am mutat de la Câmpulung Moldovenesc la Botoşani, unde apăreau o dată pe săptămână, în ziarul „Clopotul”, două pagini de literatură foarte bune, unde colaborau scriitori din toată ţara. Pe 6 august 1972 mi s-au publicat sub pseudonimul Gelu Coşula, două poezii în acele pagini, iar cel care mi-a făcut o scurtă prezentare a fost Nicolae Cântec, redactorul-şef al ziarului.  Am intrat astfel în atenţia poetului Lucian Valea, venit nu de mult timp din exilul dărăbănean la Botoşani.  Ân acelaşi an, la finalul lunii decembrie, în antologia pe care Geo Dumitrescu o făcea cu cele mai reuşite poezii ale corespondenţilor în „România literară”, unde-şi mutase „Poşta redacţiei”, am apărut cu păoezia „Eu”. Pe acesta îl consider adevăratul meu debut literar, cu pseudonimul George Dor”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Încă un lot de lapte praf retras de la vânzare din magazine. Conține un ingredient neconform. Atenționări pentru cumpărători

Publicat

Publicitate

Încă un lot de lapte praf este retras de la vânzare din magazine, după situații similare înregistrate în decembrie 2025 și la începutul lunii ianuarie 2026. Este vorba despre lapte praf NAN 1 Comfortis, distribuitor Nestle Romania. ANSVSA anunță că produsul poate conține un ingredient neconform, informează alba24.ro.

Ca măsură de precauție și în strânsă colaborare cu autoritățile locale, Nestlé România adaugă încă un lot pe lista de loturi de formulă de lapte NAN 1 Comfortis 800g vizate de rechemarea de la consumatori inițiată în data de 6 ianuarie 2026, potrivit anunțului.

”Siguranța și bunăstarea sugarilor reprezintă prioritatea noastră absolută.

Această situație este cauzată de o problemă de neconformitate a unui ingredient provenit de la un furnizor extern, ingredient folosit în rețeta acestui lot.

Menționăm faptul că nu au fost semnalate cazuri confirmate de probleme de sănătate asociate consumului produselor din loturile menționate”, se arată în informarea publicată de ANSVSA.

Produsul vizat – NAN 1 Comfortis 800 g, Lot nr. 53260346AA, data limită de consum 30.11.2027 – este retras de la vânzare din magazine Lidl și Kaufland din Alba și din țară.

Publicitate

Persoanele care au achiziționat produse din lotul vizat sunt rugate să nu le ofere spre consum.

Cumpărătorii pot returna produsele din lotul vizat direct la magazinele de unde le-au achiziționat pentru a primi contravaloarea acestora sau pot suna gratuit la telefonul consumatorului 0800 863 785 de luni pana vineri între orele 09:00 – 18:00 / e-mail contact@ro.nestle.com

Citeste mai mult

Economie

Botoșani, printre județele cu cele mai puține insolvențe în 2025: Doar 36 de firme și PFA afectate

Publicat

Publicitate

Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență anul trecut a fost de 7.553, în creștere cu 3,84% față de 2024, când au fost înregistrate 7.274 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe firme și PFA intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 1.359, număr în scădere cu 1,16% față de perioada ianuarie-decembrie 2024.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 661 insolvențe (plus 13,77%), Cluj – 511 (minus 3,40%), Timiș – 427 (plus 0,71%), Ilfov – 411 (plus 45,74%) și Iași – 256 (minus 16,07%).

Cele mai puține insolvențe s-au consemnat anul trecut în județele Covasna – 26 (minus 7,14%), Harghita – 34 (minus 10,53%), Botoșani – 36 (minus 30,77%), Vaslui – 50 (plus 21,95%), Giurgiu – 51 (minus 1,92%) și Gorj – 54 (minus 6,90%).

Numai în luna decembrie 2025 au fost înregistrate 1.046 de insolvențe, cele mai multe în București, respectiv 208, și în județele Cluj (78), Timiș (63) și Bihor (60).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 1.587 (minus 16,56% comparativ cu perioada ianuarie-decembrie 2024), construcții – 1.374 (minus 8,34%), transport și depozitare – 797 (plus 5,98%) și în industria prelucrătoare – 746 (minus 12,44%).

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Vor fi instalate mii de kilometri de garduri electrice pentru protejarea comunităților, de animale sălbatice. Anunțul ministerului

Publicat

Publicitate

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță că vor fi instalate mii de kilometri de garduri electrice în România. Este anunțat programul derulat de AFM, cu o finanțare totală de 24,28 milioane lei, informează alba24.ro.

„Am promis un pachet de măsuri echilibrate pentru gestionarea conflictelor om-urs și iată că livrăm promisiunile făcute.

Acest program reprezintă un instrument de prevenție, pentru că noi urmărim reducerea situațiilor în care oamenii ajung în conflict cu animalele sălbatice, mai ales în comunitățile unde incidentele cu ursul brun sunt frecvente.

Aprobarea acestei finanțări se alătură activităților derulate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în cadrul Proiectului Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România.

Gardurile electrice reduc semnificativ riscul de atacuri și pagube, fără a răni animalele și fără a le altera comportamentul natural.

Protejează gospodării, stupine, exploatații agricole, dar și traseele naturale ale animalelor. Datele din teren arată clar: acolo unde prevenim, conflictele scad. Iar asta înseamnă mai multă siguranță pentru oameni și mai mult respect pentru natură”, a susține ministra Diana Buzoianu.

Publicitate

Câte garduri a fost deja instalate

Potrivit ministerului, gardurile electrice au rolul de a reduce conflictele dintre oameni și animalele sălbatice, fiind amplasate în zone locuite, în apropierea exploatațiilor agricole, a stupinelor, pe traseele de deplasare ale faunei și în ariile naturale protejate.

Programul se completează cu măsurile din proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”.

Până în prezent, au fost aprobate dosare pentru 1.635 de beneficiari.

Citeste mai mult

Eveniment

Ilie Bolojan: Nu vor mai fi creșteri de taxe și impozite. Vrea creșterea vârstei de pensionare pentru categoriile de ”speciali”

Publicat

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan a fost prezent vineri, 23 ianuarie, la postul radio Radio România Actualități. 

Bolojan a declarat că Guvernul va reglementa printr-un proiect de lege creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile care în prezent se pensionează la 48-50 de ani. El a afirmat că proiectul privind pensiile magistraților, aflat la Curtea Constituțională, este corect, respectă Constituția și este moral față de cetățeni, motiv pentru care se așteaptă să fie validat.

Referindu-se la anul 2026, premierul a spus că va rămâne în funcție atât timp cât va avea susținere și că își propune ca anul viitor să fie unul al relansării. A precizat că acest lucru presupune adoptarea legislației necesare, aprobarea bugetului și corectarea disfuncțiilor din administrație. A atras atenția că mediul economic internațional este dificil din cauza războiului din Ucraina, a tarifelor comerciale și a competiției tot mai puternice din partea Chinei.

În acest context, a subliniat că România trebuie să își consolideze economia, să stabilească reguli corecte și să susțină programat dezvoltarea anumitor zone. A mai spus că gazul natural nu trebuie vândut ca materie primă, ci procesat în România.

 

Legea Apărării Naționale

Despre modificarea legii Apărării Naționale, Ilie Bolojan a declarat că toate legile care țin de securitatea națională trebuie aprobate cât mai rapid și că PNL va vota acest proiect.

Publicitate

În legătură cu ministrul Justiției și acuzațiile de plagiat apărute în spațiul public, premierul a explicat că a evaluat miniștrii în funcție de activitatea din mandat. A arătat că există contestații analizate de comisia de etică a Universității din Craiova, care trebuie să dea un verdict. A precizat că plagiatul reprezintă un furt, dar că a evitat să dea o sentință înainte de decizia instituțiilor abilitate. A mai spus că ministrul i-a transmis că și-a susținut lucrarea cu respectarea regulilor și că nu a plagiat.

Cu privire la Ministerul Educației, a declarat că situația trebuie închisă până la finalul lunii, că există mai multe ipoteze de lucru și că va lua o decizie după consultări cu colegii.

Impozitul pe mașini

Despre impozitul pe mașini, premierul a explicat că există reduceri pentru vehiculele nepoluante și penalizări pentru cele vechi sau poluante. A recunoscut că includerea mașinilor hibride în actuala formulă a generat percepția de nedreptate și a precizat că acesta este un an de tranziție, urmând ca sistemul să fie analizat și ajustat dacă nu funcționează corect.

A considerat anormal ca o mașină electrică foarte scumpă să plătească un impozit similar cu unul al unei mașini diesel mici. A subliniat că facilitățile acordate ani la rând pentru hibride și electrice trebuie echilibrate și că toate aceste vehicule trebuie să contribuie la bugetele locale. A mai arătat că România s-a angajat prin PNRR să treacă la un impozit raportat la valoarea de piață a proprietăților, nu la valori contabile vechi.

A spus că Ministerul Finanțelor lucrează la un soft care va integra datele din tranzacțiile reale, astfel încât din 2027 primăriile și cetățenii să aibă o bază de calcul mai corectă pentru impozite. A precizat că nu este vorba despre o creștere automată a taxelor, ci despre o rafinare a bazei de calcul, iar nivelul final poate fi ajustat de autoritățile locale.

Bugetul pe 2026

Despre bugetul pe 2026, Ilie Bolojan a afirmat că se discută ținte precum un PIB de peste 2.000 de miliarde de lei, un deficit apropiat de 6 la sută și o inflație puțin peste 4 la sută. A anunțat că Ministerul Finanțelor va prezenta detaliile săptămâna viitoare și că aceste cifre sunt orientative.

A subliniat că bugetul va avea o componentă importantă de investiții, peste media Uniunii Europene, iar prioritatea majoră este absorbția fondurilor din PNRR, unde România mai are de cheltuit până în august aproximativ 11 miliarde de euro. A avertizat că dacă nu se reduc cheltuielile cu personalul excedentar, o parte importantă din bani se vor duce în această zonă. A mai spus că, pentru prima dată, bugetul CASS aproape că va acoperi costurile sistemului de sănătate.

Referindu-se la deficit, premierul a explicat că situația finală pentru 2025 va fi clară în martie, după înregistrarea tuturor datoriilor, și că este foarte probabil ca deficitul să depășească 8 la sută. A reamintit că România și-a asumat atingerea unui deficit de 3 la sută în 2030. A mai spus că schema de plafonare a prețurilor la energie este analizată, deoarece o creștere a costurilor la energie are impact pe întreg lanțul economic. A precizat că nu este sigur că plafonarea va fi eliminată imediat, dar nici nu poate fi prelungită mult timp, deoarece ar încălca o directivă europeană.

 

 

Ce a declarat despre coaliția de guvernare

Despre coaliția de guvernare, Ilie Bolojan a afirmat că susținerea Guvernului se testează în Parlament și că nu are emoții în privința stabilității politice. A arătat că predictibilitatea și stabilitatea sunt esențiale pentru încrederea piețelor și că măsurile de corecție bugetară presupun costuri, la fel ca un tratament medical necesar.

În privința reducerilor de personal, premierul a declarat că acolo unde calculele arată că aparatul este supradimensionat vor exista concedieri. A menționat propunerea de reducere cu 10 la sută a cheltuielilor cu salariile și a spus că aproximativ două treimi dintre administrațiile locale au personal peste necesar.

Despre reforma administrației și investițiile locale, Ilie Bolojan a susținut că pachetul de măsuri urmărește corectarea dezechilibrelor bugetare și stimularea performanței. A precizat că programul Saligny ajunge la aproximativ 55 de miliarde de lei și că doar dobânzile plătite de România sunt comparabile cu valoarea acestui program. A avertizat că fără reducerea dobânzilor și o gestionare mai eficientă a investițiilor, o mare parte din efortul bugetar este irosită.

De asemenea, Ilie Bolojan a mai subliniat că elementul decisiv rămâne voința administrației de a face reforme reale.

sursa: alba24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending